Professional Documents
Culture Documents
FACULTATEA DE COMERT
MANAGEMENT I MARKETING N TURISM
MARKETING TURISTIC
IBIZA
BUCURETI
2015
Ibiza
Ibiza,
botezata
dupa
insula
ca
arhipeleagul
marime
din
Balearelor
si
Pitiuse
sau
Insulele
pinilor.
Istoria insulei
Cartaginezii au fost primii care au stabilit aici o aezare n secolul al VII-lea i.e.n.
numind-o Ibosim. Artefactele arheologice din acea vreme au demonstrat bogia care
a caracterizat acea perioad. Dup cderea Imperiului Cartaginez a intrat sub
dominaie roman pentru cinci secole, ulterior fiind cucerit de vandali. Un secol mai
trziu a fost ocupat pe rnd de bizantini i mauri care au redenumit-o Yebisah, fcnd
parte din Taifa de Denia.
n 1235 regele James Cuceritorul mpreun cu armata sa cretin a cucerit insula
n numele regatului catalan-aragonez. Un organism de autoguvernare a fost instaurat.
n Evul Mediu insula a fost vizat de pirai, motiv pentru care au fost construite cet i
de aprare. n secolul al XVI-lea au fost ridicate turnuri de aprare mpotriva
invadatorilor, care au rezistat pn n zilele noastre. Dup Rzboiul Spaniol de
Succesiune, n secolul al XVIII-lea, toate privilegiile de guvernare ale Ibizei au fost
suprimate de ctre Filip al V-lea.
n anul 1984 a fost nfinat Comitetul Insular al Ibizei i Formenterei, astfel cele
dou insule depind administrativ de insulele Baleare ns n mare parte se
autoguverneaz. Din 1950 insula a cunoscut o dezvoltare puternic ndreptat spre
turism, ajungnd n topul destinaiilor din Spania.
Geografie
Este situat la 79 de km de peninsula Iberic, n faa localitii Denia, la 140 de
km sudest de insula Mallorca, i la nord fa de insula Formentera. Ibiza este format
din 5 municipii: San Antonio Abad, Santa Eulalia del Ro, San Jos, San Juan Bautista
i Ibiza. Exist doar un ru, Santa Eulalia del Ro, unicul din Baleare, dei este sec de
muli ani ca urmare a exploatrii excesive a acviferilor de pe insul.
Capitala insulei este oraul Ibiza, situat n zona de sud-est a insulei; are o
economie bazat pe turism i servicii. Este oraul principal al complexului insular i
are statut de capital, asigurnd servicii de administraie pentru restul
municipalitilor i pentru Formentera. Numrul total de locuitori se ridic la circa
40.000, care ii gospodresc o suprafa de 11 km, cu trei plaje principale:
Figueretes, Talamanca i Playa den Bossa.
Portul este un golf natural, unde s-au stabilit iniial primii locuitori ai insulei.
Acesta este principala cale de acces spre ora (socotind n aceast categorie i
aeroportul). Municipalitatea insulei asigur vizitatorilor posibilitatea practicrii
diverselor activiti culturale i sporturi - tenis, ciclism montan, golf, clrie,
windsurfing, navigaie, scufundri, quad, karting!
Clima
Din punct de vedere al climei insula are vara cald, iar n sezonul de iarn (octombrie martie) sunt n medie 6 ore de soare pe zi i o temperatura maxim cuprins ntre 14 - 23 grade
Celsius, iar cea minim n jur de 7-15 C (deci o temperatur medie anual de circa 15 grade
Celsius). Sezonul de vara tine de la 1 mai pana la 31 octombrie.
Cea mai buna perioada de vizitat Ibiza este vara, dar si toamna este considerata tot sezon
estival, temperaturile fiind mai suportabile si permit vizitarea interiorului insulei si a obiectivelor
turistice.
De asemenea, Ibiza poate fi vizitata si primavara, temperaturile medii fiind de aproximativ
25-28 grade Celsius, iar apa oceanului la fel de calda si cristalina ca si vara. In acesta perioada
preturile cazarii sunt mai accesibile, desi nu toate restaurantele si cluburile nu sunt deschise.
Limba oficiala
Limba oficiala in Ibiza este catalana, dar spaniola se vorbeste peste tot in oras. Majoritatea
locuitorilor Ibizei cunosc s vorbesc limba engleza,.
Obiective turistice
http://www.turistik.ro/spania/ibiza/obiective-turistice-ibiza
http://www.infotour.ro/ghid-turistic/spania/ibiza/obiectiveturistice/pagina-2/
de pescuit, fiind faimoas pentru sptmaalele piee hippie. Aceste piete sunt
deschise n fiecare miercuri, aici gsindu-se o varietate enorm de haine exotice,
mocasini din piele lucrai manual sau bijuterii din argint.
Un alt punct de atractie l reprezint cmpurile de sare - salinele. n timpul
clduroaselor luni de vara, atunci cnd apa se evapor, rmne la suprafa un strat
strlucitor de sare pur (care se exploateaz). Soarele care se reflect n el creeaz
imagini de neuitat. De vizitat sunt i grotele, o lume galben-aurie, cu o mul ime de
forme ciudate.
Gastronomie si Restaurante
Una din cele mai importante contributii ale Spaniei la obiceiurile culinare
internationale este traditia tapas, antreuri servite cu pahare de bere, vin sau sherry la
sfarsitul plimbarii din prima parte a serii.
Din preparatele traditionale din Ibiza fac parte: gazpacho, tortilla, chorizo,iar ca
desert churos. Pranzul este cea mai importanta masa a zilei, incepand de la 2 PM. In
restaurante meniul zilei este de obicei o alegere buna, iar specialitatile zilei contin cele
mai proaspete ingrediente.
In Ibiza mancarurile sunt cel mai des bazate pe fructe de mare i peste de tot felul,
ntre care la loc de cinste sta traditionala Paella cu fructe de mare. Pentru cei carora nu
le plac fructele de mare, exista o variata de paella facuta cu carne de pui sau iepure.
In ceea ce priveste bauturile alocoolice, Ibiza ofera de la bere (cerveza), cea mai bun fiind
San Miguel, la vinuri (care sunt fie foarte dulci, fie foarte seci) pana la bauturi spirtoase cum
este Hierbas, care este o bautura mentolata si destul de dulce. Si desigur traditionala Sangria.
Cand vine vorba de restaurante, Ibiza este un oras renumit nu pentru micul dejun,ci pentru
stil si arome in bucatarie. Fie ca este vorba de un pranz pe plaja sau o cina romantica la lumina
lumanarilor, probabil va va fi greu de ales. Puteti incerca retete traditionale vechi, din carne de
iepure, miel ,peste si pui la restaurantul Paloma. Sardine proaspete puteti manca la plaja sau va
puteti relaxa servind o Paella cu fructe de mare acompaniata de un pahar de Sangria, in timp ce
priviti apusul de soare la Restarantul Savannah.
De asemenea, in Ibiza exista un restaurant romnesc, Transilvania, unde se servesc
manacaruri traditionale romanesti, iar ospatarii sunt romani.