ANGINE SI STOMATITE

1. Anginele virale sunt determinate cel mai frecvent de:

A. Rinovirusuri si coronavirusuri
B. Virusul citomegalic
C. Virusurile paragripale tip 1-4
D. Adenovirusuri tip 3, 4, 7, 14, 21
E. Virus herpes simplex tip 1, 2
2. Etiologia virala a anginelor include:
A. Virusurile gripale tip A si B
B. Virusurile Coxsackie A tip 2, 4-6, 8, 10
C. Rotavirusurile
D. Virusul hepatitis C
E. Virusul Epstein-Barr
3. Complicatiile precoce ale anginelor sunt urmatoarele exceptand:
A. Sinuzita supurata
B. Mastoidita
C. Otita medie supurata
D. Glomerulonefrita acuta difuza
E. Nefritele in focar
4. Anginele virale nu se trateaza cu:
A. Dezinfectante buco-faringiene
B. Gargara cu solutii emoliente
C. Vitamine
D. Antibiotic
E. Antipiretice
5. Angina produsa de adenovirusuri nu are ca manifestare principal:
A. Hiperemie faringiana difuza
B. Disfagie si odinofagie
C. Tuse iritativa
D. Febra
E. Zone intinse de ulceratii ale valului palatin
6. Enantemul bucal din mononucleoza infectioasa consta in:
A. Vezicule exulcerate rapid
B. Semnul Koplik
C. Hiperemia si tumefactia orificiului canalului Stenon
D. Mici pete hemoragice la nivelul jonctiunii palatului dur cu cel moale
E. Depozite linguale de Candida
7. In angina cu streptococ beta hemolytic grup A nu se intalnesc:
A. Scaunele diareice
B. Febra si frisoanele
C. Adenopatiile subangulomandibulare
D. Congestia faringiana in flacara
E. Disfagia si odinofagia
8. Enantemul din scarlatina consta in:
A. Picheteu hemoragic palatin
B. Leziuni ulcero-erozive sublinguale
C. Gangrena obrazului (noma)

D. Eflorescente de vezicule exulcerate pe pilierii amigdalieni

E. Angina eritematoasa in flacara sau eritemato-pultacee
9. Reprezinta complicatii tardive ale anginelor cu streptococ beta-hemolitic
grup A:
A. Eritemul nodos
B. Reumatismul articular acut
C. Sindromul Reye
D. Coreea minora
E. Glomerulonefrita acuta difuza
10.
Antibioticul de elective in anginele cu streptococ beta-hemolitic grup
A este:
A. Tetraciclina
B. Penicilina G
C. Amikacina
D. Gentamicina
E. Nitrofurantoinul
11.
Principiile de tratament in angina cu streptococ beta-hemolitic grup
A include:
A. Administrarea la adulti de Penicilina G 1.600.000 U/zi, divizata in 3-4 prize timp
de 10 zile
B. Administrarea la copii de Penicilina G 50.000 U/kg/zi, divizata in 3-4 prize, timp
de 10 zile
C. Incheierea tratamentului cu benzatinpenicilina in doza de 1.2 milioane U la adult
D. Administrarea de eritromicina timp de 10 zile, in caz de alergie la peniciline
E. Administrarea cefalosporinelor de generatia I: cefalexina, cefadroxil
12.
Anginele cu streptococ beta-hemolitic grup A sunt tratate incorect
cu:
A. Penicilina G
B. Benzatinpenicilina
C. Eritromicina
D. Fenoximetilpenicilina
E. Sulfizoxazol
13.
Anginele pultacee sunt determinate in majoritatea cazurilor de:
A. Yersinia enterocolitica
B. Streptococul beta-hemolitic grup A
C. Neisseria meningitidis
D. Bacilul tific
E. Branhamella catarrhalis
14.
Pharingitis keratozica punctata este produsa de:
A. Leptothrix
B. Candida albicans
C. Actinomyces
D. Asociatia fuzospirilara
E. Adenovirusuri
15.
Anginele micotice se trateaza cu:
A. Antibiotice
B. Idoxuridina
C. Griscofulvina M
D. Stamicina in aplicatii locale
E. Gargara cu solutie de bicarbonat de sodium

16.
Angina difterica se caracterizeaza prin:
A. Febra 40-41 C cu frisoane
B. False membrane cu extindere rapida
C. Sangerare la detasarea pseudomembranelor
D. Periadenita marcata
E. Leucopenie cu plasmocitoza
17.
Angine veziculoase sunt:
A. Angina herpetica
B. Herpangina
C. Angina difterica
D. Herpesul zoster faringian
E. Pemfigusul faringian
18.
In angina produsa de virusul herpes simplex, leziunile sunt localizate
predominant pe:
A. Pilierii amigdalieni
B. Amigdale
C. Palatul moale
D. Palatul dur
E. Planseul cavitatii bucale
19.
Enantemul bucal varicelos consta in:
A. Vezicule exulcerate rapid, lasand o ulceratie superficial
B. Picheteu hemoragic palatin
C. Depozite pultacee in criptele amigdaliene
D. Semnul Koplik
E. Depozite linguale de Candida
20.
Identificati afirmatia falsa despre herpesul zoster faringian:
A. Este o neuro-ganglio-radiculita cu virus varicelo-zosterian pe traiectul nervilor V
si IX
B. Prezinta dureri intense, nevralgii cu paroxisme insuportabile
C. Are aspect de eruptie faringiana de tip herpes zoster unilaterala, nedepasind
linia mediana
D. Examenul histopatologic evidentiaza celule multinucleate
E. Prezinta depozite purulente criptico-lacunare in amygdale
21.
Herpangina este produsa de:
A. Virusul herpes simplex tip I
B. Virusul varicelo-zosterian
C. Virusurile Coxsackie A
D. Virusul vaccinal
E. Virusul febrei aftoase
22.
Herpangina se caracterizeaza prin:
A. Debut brusc, cu febra inalta, odinofagie, varsaturi, dureri abdominal, mialgii si
uneori, la copii, convulsii
B. Eruptive bucala la polul posterior
C. Vezicule mici cu diametrul de 1-2 mm, cu un halou congestiv, ce lasa exulceratii
mici, cu contur policiclic si lizereu eritematos
D. Evolutie cu depozite pseudomembranoase pe amigdale
E. Evolutia spre vindecare in toate cazurile
23.
Identificati afirmatiile incorecte despre pemfigusul faringian:
A. Evolueaza cu depozite pseudomembranoase amigdaliene
B. Este o complicatie a rubeolei

C. Prezinta leziuni buloase cu continut sero-hemoragic pe valul palatin si stalpii

amigdalieni
D. Biopsia leziunilor evidentiaza la microscopia optica prezenta clivajului acantolitic
E. Examenul citologic prin metoda Tzanck precizeaza diagnosticul
24.
Angine ulceroase sunt:
A. Angina Duguet
B. Angina din febra aftoasa
C. Angina din infectia HIV
D. Angina produsa de adenovirusuri
E. Angina produsa de virusul Epstein-Barr
25.
Angina din infectia HIV:
A. Are o perioada de incubatie de 3-5 saptamani
B. Se asociaza cu mialgii, artralgii, letargie si uneori eruptii maculo-papuloase
nepruriginoase
C. Se caracterizeaza prin hiperemie faringiana, ulceratii mucoase si absenta
exudatului
D. Prezinta semnul Koplik
E. Este produsul coinfectiei cu Enterovirusuri
26.
Angina Duguet apare in:
A. Mononucleoza infectioasa
B. Febra tifoida
C. Rujeola
D. Scarlatina
E. Varicela
27.
Angina Duguet se prezinta sub forma unor ulceratii:
A. De forma ovalara, cenusii cu diametrul de 10 mm
B. Fugace (durata 3-7 zile)
C. Indolore
D. Localizate pe amigdale sau pe stalpii amigdalieni
E. Produse de Corynebacterium diphteriae
28.
Una din urmatoarele afirmatii referitoare la angina Plaut-Vincent
este inexacta:
A. Este o angina ulcero-membranoasa
B. Prezinta un mare grad de contagiozitate
C. Este bilaterala de la inceput
D. Agentii cauzali sunt bacili gram-negativi fuziformi asociati cu spiri gram-pozitivi
E. Lipsa de igiena joaca un rol important in aparitia bolii
29.
Carbunele amigdalian se caracterizeaza prin:
A. Ulceratii intinse, leziuni necrotice amigdaliene acoperite de membrane,
localizate unilateral
B. Absenta edemului
C. Absenta febrei
D. Halena fetida
E. Adenopatie satelita marcata, unilaterala
30.
Angina ulcero-necrotica Henoch:
A. Este o complicatie a scarlatinei severe
B. Este caracterizata prin aparitia unor ulceratii adanci, neregulate, acoperite cu
depozite cenusii sau cu false membrane pe amigdale
C. Poate evolua cu perforatii ale amigdalelor, stalpilor amigdalieni sau luetei si cu
deschiderea in vasele sangvine

D. Se asociaza cu o salivatie abundenta, halena fetida, adenopatie loco-regionala

pronuntata si stare generala alterata
E. Are ca tratament de electie tetraciclina in monoterapie, timp de 14 zile
31.
Agentii citolitici ai anginei gangrenoase sunt:
A. Bacteroides funduliformis
B. Genul Clostridium
C. Neisseria gonorrhoeae
D. Yersinia enterocolitica
E. Mycoplasma pneumoniae
32.
Angina gangrenoasa se caracterizeaza prin:
A. Necroze intinse si ulceratii adanci
B. Gat proconsular (adenopatie satelita considerabila)
C. Salivatie abundenta, halena fetida, stare generala profund alterala
D. Iridociclita
E. Evolutie letala in absenta unui tratament antibiotic eficace precoce
33.
Angine severe de tip ulceros pot surveni in:
A. Hemopatii maligne
B. Tuberculoza faringiana
C. Rubeola
D. Infectie urliana
E. Neoplasme amigdaliene si faringiene
34.
Anginele ulcero-necrotice insotite de hemoragii reprezinta cel mai
frecvent prima manifestare in:
A. Difterie
B. Candidoza bucala
C. Mononucleoza infectioasa
D. Febra aftoasa
E. Leucemiile acute
35.
Anginele din hemopatiile maligne pot beneficia de tratamentul cu:
A. Eritromicina
B. Cotrimoxazol
C. Cefalosporine
D. Cloramfenicol
E. Sulfamid
36.
Angina din agranulocitoza (boala Schultze) se caracterizeaza prin:
A. Aparitia ca urmare a unor intoxicatii medicamentoase
B. Ulceratii si sfacele la nivelul laringelui, halena fetida
C. Leucopenie prin blocarea granulopoiezei
D. Adenopatie loco-regionala
E. Raspuns favorabil la sulfamide
37.
Agentul etiologic al bolii Lemierre (septicemia post-anginoasa) este:
A. Bacillus anthracis
B. Borrelia vincentii
C. Actinomyces viscosus
D. Fusobacterium necrophorum
E. Streptococcus mutans
38.
Boala Lemierre (septicemia post-anginoasa):
A. Survine dupa angina fuzo-spirilara
B. Se prezinta ca angina pultacee sau abces periamigdalian

C. Se caracterizeaza prin difuziunea infectiei de-a lungul tecii carotidiene si in

mediastin
D. Are ca agent etiologic Prevotella melaninogenica
E. Se trateaza parenteral cu doze inalte de penicilina G timp indelungat
39.
Tabloul clinic al septicemiei post-anginoase (boala Lemierre) include:
A. Glomerulonefrita acuta difuza
B. Tromboflebita septica a venei jugulare
C. Metastaze septice pulmonare
D. Sindromul Reye
E. Sindromul Landry
40.
Indetificati afirmatia incorecta despre flegmonul amigdalian:
A. Angina este frecvent unilaterala
B. Examenul local releva asimetria istmului faringian
C. Determina insuficienta respiratorie obstructiva
D. Determina trismus si dureri vii la deglutitie
E. Se asociaza cu infarct mezenteric
41.
Angina Ludwig prezinta la debut:
A. Stare generala alterata
B. Febra inalta in platou
C. Tahicardie si puls filiform
D. Ptoza palpebrala
E. Xerostomie si keratoconjunctivita uscata
42.
Angina Ludwig se caracterizeaza prin:
A. Se asociaza cu tromboza sinusului cavernos
B. Este afectat atat spatiul submandibular cat si cel sublingual
C. Infectia este o celulita indurata cu diseminare rapida fara formare de abcese sau
interesare limfatica
D. Infectia debuteaza in planseul cavitatii bucale
E. Infectia debuteaza la nivel gingival
43.
Una dintre urmatoarele infectii ale cavitatii bucale este
neodontogena:
A. Caria dentara
B. Pulpita
C. Gingivita
D. Abcesul periapical
E. Stomatita din febra aftoasa
44.
Cea mai frecventa cauza a leziunilor bucale recurente este:
A. Stomatita gangrenoasa
B. Stomatita aftoasa
C. Stomatita din sindromul Neumann
D. Stomatita cu virus herpes simplex
E. Herpangina
45.
Ulceratiile aftoase minore:
A. Sunt localizate predominant la polul anterior al cavitatii bucale
B. Sunt localizate cel mai frecvent la nivelul laringelui si amigdalelor
C. Sunt galben-cenusii, cu zone de hiperemie marginala
D. Sunt nedureroase
E. Au o evolutie variabila de la cateva zile la doua saptamani, urmata de o
vindecare spontana
46.
Ulceratiile aftoase majore:

A. Intereseaza toate zonele cavitatii bucale

B. Nu se localizeaza niciodata la nivelul palatului moale si amigdalelor
C. Prezinta lungi perioade de remisiune care alterneaza cu perioade de activitate
ulcerativa intensa
D. Sunt frecvent intalnite in febra tifoida
E. Apar la debutul scarlatinei
47.
Ulceratiile aftoase herpetiforme afecteaza in mod caracteristic:
A. Planseul bucal
B. Palatul moale
C. Amigdalele
D. Baza limbii
E. Marginile laterale si varful limbii
48.
Indicati afirmatia incorecta despre ulceratiile aftoase herpetiforme:
A. Sunt mici si multiple
B. Sunt determinate de virusul herpes simplex
C. Afecteaza in mod caracteristic marginile laterale si varful limbii
D. Sunt foarte dureroase
E. Fac masticatia si vorbirea dificile
49.
Mecanismul autoimun al stomatitei aftoase este sustinut de:
A. Prezenta autoanticorpilor circulanti si a limfocitelor T activate impotriva
mucoasei orale
B. Proliferarea rapida a limfocitelor T activate inainte de debutul ulceratiei
C. Frecventa crescuta a fenotipului HLA-DRS
D. Nivelul mult crescut al complementului seric
E. Depozitul de imunoglobuline la jonctiunea dermo-epidermica
50.
Diagnosticul diferential al stomatitei aftoase include:
A. Boala Behcet
B. Stomatita cu virus herpes simplex
C. Angina Ludwig
D. Angina din agranulocitoza (boala Schultze)
E. Stomatita cu virusuri Coxsackie
51.
Atitudinea terapeutica in stomatita aftoasa include:
A. Respectarea unei igiene bucale stricte
B. Calmarea durerii cu ajutorul anestezicelor locale
C. Administrarea de imunoglobuline umane specifice antizoster
D. Dezinfectii locale cu clorhexidina
E. Administrarea de interferon timp de 6 luni
52.
Stomatita cu Candida albicans:
A. Apare dupa administrarea de antibiotice
B. Se asociaza frecvent cu artrita
C. Se asociaza frecvent cu conjunctivita
D. Beneficiaza de tratamentul local cu tetraciclina
E. Se caracterizeaza prin prezenta unor depozite albicioase, aderente, pe un fond
de congestie a mucoasei
53.
Muguetul bucal:
A. Este produs in exclusivitate de Candida
B. Are incidenta maxima la nou-nascuti si sugari
C. Evidentiaza la examenul obiectiv o limba rosie, acoperita de un depozit albicios
pseudomembranos
D. Beneficiaza de tratamentul cu griscofulvina

E.
54.
A.
B.
C.
D.
E.
55.
A.
B.

Are la baza un mecanism autoimun

Agentii etiologici ai stomatitelor veziculoase sunt:
Candida albicans
Virusul herpes simplex tip 1 si 2
Virusurile Coxsackie A
Virusurile Coxsackie B
Virusul sincitial respirator
Stomatita produsa de virusul herpes simplex:
Are frecvent caracter epidemic
Se caracterizeaza prin aparitia veziculelor grupate in buchet pe mucoasa
jugala, gingivala si uneori in faringe, ulcerate rapid
C. Evolueaza cu dureri intense si salivatie abundenta
D. Se asociaza cu adenopatie loco-regionala
E. Are o evolutie favorabila sub tratament topic cu sulfamide
56.
Identificati afirmatia incorecta referitoare la boala gurii, mainilor si
picioarelor (Hand-foot-and-mouth-disease):
A. Agentii etiologici incriminati sunt virusul Coxsackie A 16 si Enterovirusul 71
B. Leziunile esentiale sunt reprezentate de vezicule in cavitatea bucala
C. Veziculele conflueaza rapid cu formare de bule, ulcerate rapid
D. Prezinta leziuni cutanate cu papule si vezicule inconjurate de o zona
eritematoasa la nivelul palmelor si plantelor
E. Beneficiaza de tratament cu idoxuridina
57.
Aftoza acuta (sindromul Neumann):
A. Este o afectiune rara, intalnita la femei
B. Se caracterizeaza prin afte bipolare (bucale si genitale) mari
C. Are tendinta spontana la vindecare
D. Evolueaza cu hipocomplementemie
E. Se asociaza cu fenotipul HLA-B27
58.
Aftoza acuta (sindromul Neumann) se caracterizeaza prin:
A. Debut febril, aflte bucale si genitale mari
B. Leziuni cutanate polimorfe
C. Conjunctivita catarala
D. Artrita articulatiilor mari
E. Hipertrofie parotidiana
59.
Ulceratiile bucale recurente sunt manifestarea cea mai frecventa in:
A. Boala Behcet
B. Granulomatoza Wegener
C. Sindromul Sjogren
D. Mononucleoza infectioasa
E. Infectia urliana
60.
Ulceratiile bucale din boala Behcet:
A. Apar la nivelul buzelor, gingiilor, mucoasei jugale si limbii
B. Debuteaza ca o arie eritematoasa usor elevata
C. Se prezinta ca ulceratii profunde de 8-10 mm acoperite cu false membrane albgalbui, cu halou eritematos
D. Apar in puseuri succesive, grupandu-se in buchete care pot conflua
E. Sunt produse de virusul Coxsackie B
61.
Agentii terapeutici utili ai stomatitei din boala Behcet sunt:
A. Levamisolul
B. Acyclovirul

C.
D.
E.
62.
A.
B.
C.
D.
E.
63.
A.
B.
C.
D.
E.
64.
A.
B.
C.
D.
E.
65.
A.
B.
C.
D.
E.
66.
A.
B.
C.
D.
E.
67.
A.
B.
C.
D.
E.
68.
A.
B.
C.
D.
E.
69.
A.
B.

Zidovudina
Colchicina
Idoxuridina
Microorganismele implicate in etiologia nomei sunt:
Borrelia burgdorferi
Borrelia vincentii
Mycoplasma pneumoniae
Fusobacterium nucleatum
Prevotella melaninogenica
Identificati afirmatia incorecta despre noma:
Este o infectie gangrenoasa fulminanta a tesuturilor orale si faciale
Leziunea la debut este o macula dureroasa sau o vezicula pe gingia premolarilor
sau molarilor mandibulari
Evolueaza cu necroza rapida
Reprezinta o complicatie frecventa a scarlatinei
Tratamentul consta in administrarea in doze mari de Penicilina G intravenos
Noma este o complicatie care apare in:
Varicela
Rubeola
Difterie
Rujeola
Mononucleoza infectioasa
Atitudinea terapeutica in stomatita gangrenoasa include:
Reechilibrarea nutritionala
Antibioticoterapia empirica cu asociatia - Penicilina G si metronidazol
Administrarea de antibiotice anti-pseudomonas in cazul nomei neonatale
Administrarea de tetraciclina in doze mari
Debridarea tesuturilor moi necrozate
Cheilita angulara:
Se manifesta prin eroziunea comisurilor bucale
Este de obicei bilaterala
Se poate extinde pe mucoasa bucala
Beneficiaza de tratament topic cu sulfamide
Evidentiaza leziuni ulcerativ-erozive acoperite de o secretie albicioasa
Identificati afirmatiile incorecte despre sarcomul Kaposi bucal:
Leziunile se gasesc pe palatul dur sau gingia adiacenta
Leziunile nu ulcereaza
Se caracterizeaza prin pseudomembrane aderente
In timp ce leziunile aparute initial se remit, apar noi leziuni in cavitatea bucala
Beneficiaza de tratamentul cu griscofulvina
Identificati afirmatiile incorecte despre mucozita (mucositis):
Se caracterizeaza prin distrugerea epiteliului mucoasei la imunocompromisi
Se asociaza frecvent cu blefarita si piodermita
Examenul anatomo-patologic evidentiaza mase inflamatorii cu granuloame care
evolueaza spre necroza
Se prezinta sub forma de ulceratii si pseudomembrane
Durerea sau tumefactia pot fi singurul semn
Pe teren de mucozita (mucositis) se grefeaza cel mai frecvent:
Candidoza orala
Stomatita cu virus herpes simplex

C. Stomatita cu virus varicelo-zosterian

D. Infectiile cu rotavirusuri
E. Stomatita cu virus citomegalic
70.
Profilaxia infectiilor mucoasei bucale la imunodeprimati se realizeaza
prin:
A. Igiena orala si dentara stricta
B. Tratametul eficace al xerostomiei
C. Suprimarea selectiva a colonizarii microbiene oro-faringiene
D. Controlul precoce al reactivarii infectiilor virale latente
E. Iradierea ulceratiilor
71.
In tratamentul mucozitei (mucositis) se utilizeaza:
A. Agenti antimicrobieni topici si sitemici
B. Anestezice locale
C. Agenti citoprotectori locali
D. Antiseptice
E. Aplicatii locale de idoxuridina
72.
Germenii identificati cel mai frecvent in stomatita din boala
granulomatoasa cronica sunt:
A. Stafilococul auriu
B. Serratia marcescens
C. Specii de Aspargillus
D. Mycobacterium avium intracellulare
E. O mare varietate de bacterii catalazo-pozitive si fungi
73.
Identificati afirmatia incorecta despre stomatita din boala
granulomatoasa cronica
A. Se asociaza cu blefarita si piodermita
B. Se asociaza cu uretrita si iridociclita cu chlamydia
C. Are o evolutie subacuta sau cronica
D. Histologic se caracterizeaza prin prezenta de histiocite cu incluzii lipidice
E. Pentru diagnostic este util testul NBT (nitro-blue-tetrazolium)
74.
Urmatoarele manifestari clinice asociate unei stomatite pledeaza
pentru boala granulomatoasa cronica:
A. Abcese subcutanate
B. Abcese pulmonare si hepatice
C. Osteomielita
D. Pneumonie
E. Ulceratia si perforatia intestinala
75.
Antibiotice eficace in stomatita din boala granulomatoasa cronica
sunt:
A. Cotrimoxazol
B. Peniciline antistafilococice
C. Clindamicina
D. Rifampicina
E. Nitrofurantoin
76.
In tratamentul stomatitei din boala granulomatoasa cronica se
utilizeaza:
A. Antibioticoterapie profilactica pentru stafilococ auriu si bacili gram negativi
B. Transfuzie de granulocite
C. Interferon gamma-recombinant
D. Corticoterapie in cure scurte si repetate

E. Transplant medular