INFECTII ODONTOGENE

1. Cea mai mare parte a florei orale rezidentiale este constituita de:
A. Bacili gram-pozitivi aerobi
B. Bacili gram-negativi aerobi
C. Germeni anaerobi
D. Coci gram-pozitivi aerobi
E. Coci gram-negativi aerobi
2. Compozitia florei orale poate fi influentata de urmatorii factori:
A. Varsta
B. Dieta
C. Igiena bucala
D. Prezenta cariilor dentare
E. Factori genetici
3. Pe suprafata dentara se localizeaza cu predilectie urmatorii germeni
mai putin unul:
A. Actinomyces viscosus
B. Corynebacterium diphteriae
C. Streptococcus mutans
D. Steptococcus sanguis
E. Streptococcus mitis
4. Mucoasa bucala si limba sunt colonizate cu predilectie de:
A. Escherichia coli
B. Veillonella
C. Citrobacter freundii
D. Streptococcus ... (salivarius?)
E. Flavobacterium meningisepticum
5. In crevasa gingivala se concentreaza:
A. Mycobacterium avium intracellulare
B. Actinomyces israelii
C. Spirochetele anaerobe
D. Fusobacterium
E. Phyromonas si prevotella
6. Singurul germen izolat constant din cariile dentare este:
A. Streptococcus mutans
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphilococcus aureus
D. Streptococcus viridans
E. Fusobacterium necrophorum
7. In gingivite, germenul cel mai frecvent intalnit este:
A. Escherichia coli
B. Staphylococcus aureus
C. Prevotella intermedia
D. Veillonella
E. Haemophylus influenzae
8. In periodontite, germenul cel mai frecvent izolat este:
A. Streptococcus faecalis
B. Porphyromonas gingivalis
C. Clostridium perfringens
D. Haemophylus influenzae

E.
9. In
A.
B.
C.
D.
E.
10.
A.
B.
C.
D.
E.
11.
A.
B.
C.
D.
E.

Enterobacter cloacae
periodontita juvenila, placa subgingivala consta in special din:
Streptococcus viridans
Capnocytophaga
Peptostreptococcus
Staphylococcus aureus
Actinobacillus actinomycetemcomitans
Microorganismele din placa subgingivala:
Prezinta constant activitate zaharolitica
Sunt frecvent azaharolitice
Se caracterizeaza prin capacitatea de a adera la suprafata dentara
Nu necesita aderenta
Sunt reprezentate in special de bacili anaerobi gram-negativi si spirochete
Microorganismele din placa supragingivala:
Se caracterizeaza prin capacitatea de a adera la suprafata dentara
Nu au capacitatea de a adera la suprafata dentara
Prezinta activitate zaharolitica
Sunt frecvent azaharolitice
Sunt reprezentate in special de germeni facultativi gram-pozitivi si bacili
microaerofili
12.
Factorii implicati in cariogeneza sunt:
A. Suprafata dentara susceptibila
B. Deficitul de IgA
C. Leucopenia
D. Bacteriile din placa dentara care produc acizi sau se dezvolta la ph scazut
E. Carbohidratii si zaharurile simple din dieta
13.
Pelicula dobandita (acquired pellicle) de origine salivara
are urmatoarele caracteristtici:
A. Este acelulara
B. Este abacteriana
C. Contine numeroase celule
D. Contine coci si bacili microaerofili
E. Actioneaza ca o bariera antiacida si antiproteolitica
14.
Incidenta bolii periodontale este crescuta in:
A. Diabet zaharat
B. Fasceita nodulara
C. Sindromul Chediak-Higashi
D. Sindromul Reiter
E. Sindromul Down
15.
Saliva asigura un efect protector contra infectiilor odontogene
prin:
A. Lizozim
B. Lactoferina
C. Acidifiera ph-ului secretie salivare
D. Beta-lizina
E. Lactoperoxidaza
16.
Pacientii cu disfunctii ale neutrofilelor prezinta:
A. Gingivita
B. Abcese sublinguale
C. Boala periodontala

D. Ulceratii bucale
E. Angina Ludwig
17.
Identificati afirmatiile corecte referitoare la periodontita
juvenila:
A. Este o boala familiala, caracterizata printr-un defect in chemotactismul
neutrofilelor
B. Apare in absenta unei boli dentare severe
C. Neutrofilele poarta mai putini receptori chemotactici comparativ cu
neutrofilele normale
D. Serul pacientilor contine un inhibitor al chemotactismului
E. Exista nivele serice crescute de alfa-fetoproteina
18.
Precizati afirmatiile incorecte referitoare la infectia gingivala:
A. Infectia gingivala cu Capnocytophaga determina aparitia unui defect in
chemotactismul neutrofilelor
B. Eradicarea infectiei cu capnocytophaga determina revenirea la normal a
functiei neutrofilelor
C. Se asociaza cu parotidita cronica hipertrofica
D. Beneficiaza de transplant medular
E. Se trateaza cu interferon
19.
Infectiile odontogene pot avea originea in:
A. Glandele parotide
B. Pulpa dentara
C. Ganglionii subangulomandibulari
D. Periodontiu
E. Criptele amigdaliene
20.
Incetarea durerii dentare la aplicarea de stimuli reci este
caracteristica pentru:
A. Gingivita
B. Stomatita ulceroasa
C. Pulpita reversibila
D. Pulpita ireversibila
E. Stomatita gangrenoasa
21.
Infectiile pulpare sunt cel mai frecvent consecinta:
A. Gingivitei
B. Cariilor dentare
C. Osteomielitei mandibulare
D. Anginei Ludwig
E. Sinuzitei maxilare
22.In faza precoce a bolii periodontale, infectia apare la nivelul:
A. Ligamentelor periodontale
B. Osului alveolar
C. Gingiei
D. Cementului
E. Smaltului
23.In gingivita simpla sunt prezente urmatoarele semne clinice cu o exceptie:
A. Culoare rosie-violacee
B. Durere atroce care impiedica masticatia
C. Tumefactie
D. Ingrosarea marginii libere a gingiei

E. Tendinta de sangerare la periajul dentar

24.In gingivita ulcero necrotica (boala Vincent) apar urmatoarele semne clinice:
A. Necroza gingiei in special la nivelul papilei interdentare
B. Halena fetida
C. Parotidita supurata
D. Alterarea gustului
E. Edem glotic
25.In gingivita ulceronecrotica sunt prezente urmatoarele semne clinice, cu o
exceptie:
A. Durere gingivala brusca la debut, care impiedica masticatia
B. Necroza gingiei la nivelul papilei interdentare
C. Ptoza palpebrala
D. Limfadenopatie regionala
E. Febra
26.Identificati afirmatiile corecte referitoare la gingivita si periodontita din
infectia HIV:
A. Prezinta ulcerarea si necroza papilei interdentare
B. Evolueaza cu eroziune gingivala, exfolierea smaltului dentar si pierderea
dintilor
C. Germenii implicati frecvent sunt Klebsialla penumoniae si Enterobacter
cloacae
D. Este utila administrarea de metronidazol si antiseptice locale
E. Beneficiaza de tratamentul cu Acyclovir
27.Cauza majora a pierderii dintilor la adulti este:
A. Caria dentara
B. Periodontita
C. Stomatita ulceroasa
D. Infectia perotidiana
E. Abcesul retrofaringian
28.Periodontita prezinta urmatoarele fenomene asociate, mai putin unul:
A. Senzatie de presiune
B. Prurit gingival si interdentar
C. Gust neplacut in gura
D. Durere gingivala atroce care impiedica masticatia
E. Sensibilitate la cald si rece
29.Semnele locale din periodontita sunt urmatoarele cu o exceptie:
A. Submaxilita
B. Gingie inflamata si decolorata
C. Sangerare
D. Pungi de puroi in jurul dintilor afectati
E. Exprimarea usoara a puroilui la presiune digitala
30.Identificati afirmatiile corecte despre periodontita:
A. Se produce inflamatia cronica a periodontioului
B. Odata cu avansarea periodontitei, tesuturile de sustinere sunt distruse si
dintele se pierde
C. Placa subgingivala este totdeauna absenta
D. Exista abundenta de calculi subgingivali
E. Exista abundenta de calculi supragingivali
31.Despre periodontita juvenila localizata sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Este o forma distructiva particulara de periodontita, intalnita la

adolescenti
B. Se caracterizeaza printr-o pierdere osoasa verticala rapida ce afecteaza
primul molar si incisivii
C. Placa dentara de obicei este minima
D. Exista abundenta de calculi subgingivali
E. Exista abundenta de calculi supragingivali
32.Abcesele periodontale se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
A. Gingivoragie
B. Mare sensibilitate la palpare
C. Echimoze cervicale
D. Tumefactie rosie, fluctuenta a gingiei
E. Pareza de nervi cranieni (perechile 3, 4 si 6)
33.In angina Ludwig cele mai frecvente surse dentare ale infectiei sunt:
A. Primul molar maxilar
B. Primul molar mandibular
C. Al doilea molar maxilar
D. Al doilea molar mandibular
E. Al treilea molar mandibular
34.Complicatiile infectiilor odontogene produse prin extensie directa sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. Tromboza de sinus cavernos
B. Eroziunea arterei carotide
C. Pericoronarita
D. Sinuzita maxilara
E. Otomastoidita
35.Sinuzita maxilara odontogena:
A. Este favorizata de defecte osoase congenitale in care radacinile dentare
se gasesc in vecinatatea mucoasei sinusale
B. Este produsa de extensia directa a unei infectii odontogene
C. Este produsa prin perforarea planseului sinusal in timpul extractiei unui
dinte maxilar
D. Prezinta un tablou clinic asemanator cu al sinuzitei primitive
E. Are ca agent etiologic Helicobacter pylori
36.Unul din urmatoarele aspecte nu este asociat cu boala periodontala:
A. Abcesul pulmonar cu germeni anaerobi
B. Imaginea radiologica initiala de pneumonie urmata de aparitia unei
cavitati
C. Adenopatie mediastinala satelita abcesului pulmonar
D. Prezenta sulfurilor amforice sau cavernoase si degetelor hipocratice
E. Aparitia meningitei hemoragie
37.Unul din urmatoarele semne si simptome nu este sugestiv pentru
tromboflebita jugulara supurata:
A. Localizarea durerii si tumefactiei la nivelul unghiului maxilomandibular
B. Sensibilitate si induratie de-a lungul sternocleidomastoidienilor
C. Sublingualita
D. Disfagie
E. Rigiditatea cefei
38.In tromboflebita jugulara supurata la hemocultura s-a izolat frecvent:

A. Fusobacterium necrophorum
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Staphylococcus aureus
D. Lysteria monocytogenes
E. Neisseria meningitidis
39.Pentru diagnosticul pozitiv de tromboza de sinus cavernos nu pledeaza:
A. Evidentierea bacteriemiei
B. Stomatita ulceroasa
C. Pareza de nervi cranieni (perechile 3, 4 si 6)
D. Formarea de abcese in tesuturile moi vecine
E. Sindromul de iritatie meningeana
40.Semnele majore de alarma ale eroziunii arterei carotide sunt urmatoarele, cu
o exceptie:
A. Multiple episoade de sangerari minore din cavitatea bucala
B. Multiple episoade de sangerari minore din urechi
C. Echimoze bucale
D. Echimoze cervicale
E. Surditate
41.Simptomatologia osteomielitei mandibulare nu include:
A. Durere mandibulara
B. Anestezie sau hipoestezie
C. Hiperestezie
D. Gingivoragie
E. Trismus
42.Nu reprezinta o conditie predispozanta pentru osteomielita mandibulara:
A. Fractura cominutiva
B. Iradierea anterioara
C. Osteoporoza
D. Boala Paget
E. Sinuzita etmoidala
43.In diagnosticul osteomielitei maxilare acute sau cronice sunt utile:
A. Angiografia carotidiana
B. Examenul Doppler la nivel carotidian
C. Scintigrafia osoasa cu tehnetiu
D. Scintigrafia cu leucocite marcate cu galiu
E. Scintigrafia cu leucocite marcate cu indiu
44.Tratamentul osteomielitei sclerozante cronice asociata cu periostita
proliferativa nu include:
A. Antibioticoterapie prelungita
B. Corticoterapie prelungita
C. Sechestrectomie
D. Decorticare
E. Oxigen hiperbaric
45.Pentru leziunile intraorale vor fi efectuate de rutina:
A. Coloratia pentru bacili acid-alcoolo-rezistente
B. Coloratia Gram
C. Coloratia May-Grunwald-Giemsa
D. Coloratia cu hidroxid de potasiu pentruu fungi
E. Coloratia Sudan
46.Masurile de prevenire a cariilor si periodontitei includ:

A.
B.
C.
D.

Ameliorarea igienei orale

Reducerea florei orale cariogene prin modificarea dietei
Folosirea substituentilor de sucroza
Imunizarea activa impotriva cariilor utilizand vaccinuri preparate din
streptococcus mutans
E. Administrarea profilactica de metronidazol
47.Tratamentul periodontitei juvenile localizate la copii peste 7 ani se face cu:
A. Cloramfenicol
B. Tetraciclina
C. Cotrimoxazol
D. Rifampicina
E. Amikacina
48.In periodontitele ......., antibioticul de electie este:
A. Rovamicina
B. Acid nalidixic
C. Sulfamide
D. Metronidazol
E. Nitrofurantoin
49.Metronidazolul:
A. Are activitate crescuta impotriva bacililor gram-negativi anaerobi
B. Are o activitate crescuta impotriva spirochetelor
C. Este moderat activ impotriva cocilor anaerobi
D. Are activitate crescuta impotriva streptococilor
E. Nu este activ pe streptococi
50.Infectiile gingivale produse de Capnocytophaga gingivalis nu beneficiaza
detratamentul cu:
A. Clindamicina sau eritromicina
B. Tetraciclina sau cloramfenicol
C. Cotrimoxazol
D. Aminoglicozide
E. Imipenem-cilastatin
51.In gingivita ulceronecrotica se utilizeaza:
A. Rifampicina
B. Spectinomicina
C. Metronidazol
D. Streptomicina
E. Sulfamide
52.Tratamentul infectiilor odontogene ale tesuturilor moi la gazde
imunocompromise nu se face cu:
A. Piperaciclina
B. Nitrofurantoin
C. Cefoxitin
D. Imipenem-cilastatin
E. Ticarcilina
53.Una din substante de mai jos nu are actiune cariostatica:
A. Fluorurile
B. Clorhexidina
C. Alcoolul etilic
D. Vancomicina in aplicare locala
E. Vaccinurile preparate cu streptococcus mutans

54.Fluorurile:
A. Exercita un efect bacteriostatic
B. Exercita un efect bactericid
C. Sunt promotori ai remineralizarii leziunilor carioase
D. Formeaza un complex cu cristalele de apatita in dentina prin inlocuirea
gruparii hidroxil
E. Au actiune anaerobicida
55.Streptococul mutans detine un mozaic de determinanti antigenici, printre
care:
A. Proteinele din peretele celular (antigene de suprafata)
B. Glucoziltransferaza
C. Acidul lipoteicoic din peretele celular
D. Dextranaza
E. Polizaharidele extracelulare purificate
56.Glucoziltransferaza din streptococul mutans:
A. Este un complex de enzime extracelulare care sintetizeaza din zaharoza
atat dextrani hidrosolubili, cat si insolubili
B. Detine un rol cheie in generarea cariilor
C. Prin convertirea zaharozei in dextrani insolubili faciliteaza fizarea coloniilor
de streptococcus mutans pe suprafata dintilor
D. Determina cresterea volumului dextranilor placii dentare si da nastere
unei bariere care se opune difuzarii acizilor organici in saliva
E. Inlesneste atacul acid prelungit asupra smaltului
57.Profilaxia cariei dentare se poate realiza prin urmatoarele metode de
iminizare activa:
A. Sistemica, pe cale subcutanata
B. Mucozala, prin stimulare directa, locala
C. Mucozala, prin stimulare indirecta
D. Mucozala, gingivo-salivara locala
E. Pe cale intravenoasa
58.Identificati afirmatiile corecte depre profilaxia cariei dentare prin imunizare
sistemica:
A. Determina elaborarea de anticorpi serici specifici pentru streptococcus
mutans, predominant IgG si in masura mai mica IgM si IgA
B. Agentii imunogeni sunt celulele bacteriene integrale de streptococcus
mutans sau Ag I/II cu masa moleculara de 105.000 kDa, asociati cu
adjuvant Freund incomplet sau hidroxid de aluminiu
C. Inocularea se face pe cale subcutanata
D. Inocularea antigenului duce la activarea limfocitelor CD4-helper
E. Limfocitele T elaboreaza cofactori care stimuleaza proliferarea si
diferentierea limfocitelor B, cu sinteza finala de anticorpi
59.In imunizarea sistemica pentru profilaxia cariei dentare:
A. Anticorpii ajung in lichidul bucal pe cale secretiei simultane cu saliva
B. Anticorpii ajung in lichidul bucal prin transudare la nivelul santului gingival
C. Exista o corelatie semnificativa intre proportia anticorpilor serici si a celor
din santul gingival

D. La animalele de experienta titrul de anticorpi serici de tip IgG atinge

1/1200, mentinandu-se constant 3 ani dupa vindecare, in timp ce IgM scad
progresiv, iar IgA inregistreaza o crestere lenta
E. IgA secretorii salivare, desi cresc usor la animalele vaccinate, nu difera
semnificativ fata de martori
60.Precizati afirmatiile corecte despre imunizarea mucozala prin stimulare
indirecta in profilatia cariei dentare:
A. Consta in administrarea per os de antigen streptococic
B. Prin ingestie, antigenul ajunge in tesutul limfoid al placilor Peyer din
intestinul subtire
C. Exista IgA secretorii pentru streptococcus mutans in toate secretiile
esterne - saliva, lacrimi si lapte - ca efect al raspunsului imun
D. Cuplarea IgA serice cu o glicoproteina specifica le confera rezistenta la
enzimele proteolitice din secretii
E. Memoria imuna in raspunsul prin IgA secretorii este destul de limitata,
crestere fiind mica si de scurta durata, chiar dupa imunizarea secundara
61.Imunizarea mucozala prin stimulare directa pentru profilaxia cariei dentare:
A. Este un procedeu de imunizare locala, prin injectarea antigenului de
streptococcus mutans in regiunea glandelor salivare principale
B. Determina un nivel ridicat de anticorpi de tip IgA secretorii in saliva
C. Are ca dezavantaj major perturbarea functiei glandelor salivare
D. Prezinta risc oncogen
E. Prezinta risc teratogen
62.Imunizarea gingivo-salivara locala pentru profilaxia cariei dentare:
A. Este o metoda de imunizare neinvaziva
B. Scurtcircuiteaza raspunsul imun sistemic si efectele sistemice secundare
C. Declanseaza un raspuns imun sistemic
D. Genereaza la nivelul mucoasei gingivale pana la 20% din IgG prezente in
lichidul din santul gingival
E. Determina formarea de anticorpi de tip IgA secretorii printr-un mecanism
retrograd ca urmare a patrunderii antigenului in ductul gladelor salivare
minore
63.Precizati modalitatile prin care anticorpii monoclonali previn colonizarea cu
Streptococcus mutans:
A. Aderenta anticorpilor monoclonali la pelicula de glico-proteine salivare de
pe suprafata dintelui
B. Recunoasterea determinantilor de suprafata celulara ai streptococului
mutans de catre anticorpi
C. Disparitia streptococului mutans sub actiunea anticorpilor monoclonali
este cuplata cu recolonizarea nisei ecologice cu un alt microorganism din
placa dentara
D. Inhibitia multiplicarii sau fagocitarea streptococului mutans de catre
polimorfonuclearele locale