Membrul superior prezinta doua portiuni: centura membrului superior si membrul superior

liber.
Centura membrului superior (centura scapulara) realizeaza legatura dintre membrul
superior liber si toracele osos. Centura scapulara este formata din doua oase, care alcatuiesc
scheletul umarului: clavicula, situata anterior si omoplatul, situat posterior.
mana.

Membrul superior liber este format din 3 segmente: brat, antebrat si

Bratul este alcatuit dintr-un singur os: humerusul.
Antebratul este alcatuit din 2 oase aproape paralele: radiusul, situat extern si ulna
(cubitusul), situat intern.
Mana cuprinde 27 oase: 8 carpiene, care formeaza scheletul pumnului, 5 metacarpiene si
14 falange, care alcatuiesc scheletul degetelor.

1.2.

OASELE CENTURII SCAPULARE

Centura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre oasele
membrului liber si toracele osos. Ea este constituita din doua oase: clavicula si scapula.
1.3.

CLAVICULA . ELEMENTE DESCRIPTIVE

Clavicula este un os lung si pereche situat la limita dintre torace si gat; este orientata
transversal, fiind cuprinsa intre manubriul sternului si acromion.
Clavicula prezinta doua curburi inegale, care ii dau forma literei S:
una este mediala, cu concavitatea posterioara,
alta laterala, cu concavitatea anterioara.
Osul poate fi explorat prin palpare aproape pe toata intinderea lui.

Clavicula prezinta pentru descriere doua fete (superioara si inferioara), doua

margini (anterioara si posterioara) si doua extremitati (interna si externa).
ELEMENTELE DECRIPTIVE ALE CLAVICULEI
Orientare. Se aseaza: lateral extremitatea turtita, anterior marginea concava a acestei extremitati,
iar in jos fata osului, prevazuta cu un sant.
Fata superioara

este neteda in portiunea ei mijlocie si se poate palpa sub piele;

este rugoasa la extremitati unde da insertii musculare;

median rugozitatile dau insertie muschiului sternocleidomastoidian;

lateral se insera muschilor deltoid si trapez.

Fata inferioara

raspunde primei coaste;

prezinta un sant care ne-a servit la orientarea osului; pe acest sant se insera muschiul
subclavicular;

medial de sant se gaseste impresiunea ligamentului costoclavicular pe care se insera

ligamentul cu acelasi nume;

lateral de sant se gasesc doua proeminente rugoase: tuberculul conoidian, situat aproape
de marginea posterioara a osului si linia trapezoidala situata antero-lateral fata de
tubercul. Pe tubercul se insera ligamentul conoid, iar pe linia trapezoidala ligamentul
trapezoid; ligamentele unesc clavicula cu procesul coracoidian al scapulei.

Marginea anterioara

este concava in treimea laterala, unde da insertie muschiului deltoid;

este convexa in, treimea mediala, unde da insertie muschiului pectoral mare.

Marginea posterioara

este si ea concav-convexa, dar in sens invers decat marginea anterioara;

in portiunea laterala a marginii se insera muschiul trapez;

in portiunea mijlocie are raporturi cu muschiul omohioidian, cu muschii scaleni si cu

trunchiurile plexului brahial (in caderile pe umar, clavicula poate fi fracturata in portiunea
ei mijlocie iar fragmentele fracturate pot leza vasele subclaviculare si trunchiurile
plexului brahial);

Extremitatea mediala sau sternala

este voluminoasa;
prezinta o fata sternala destinata articularii cu manubriul sternului.

Extremitatea laterala sau acromiala

1.4.

este turtita;
prezinta o fata acromiala destinata articularii cu acromionul.

SCAPULA
Scapula sau, omoplatul este. Este situata la partea postero-superioara a toracelui.

Pe schelet acest os se intinde intre primul spatiu intercostal si coasta a VIII. Osul este aplicat pe
torace, pe care-l depaseste insa lateral, luand astfel parte la formarea umarului si la delimitarea
axilei.
TIP:

un os lat, pereche, de forma triunghiulara.

ORIENTARE: se aseaza posterior fata prevazuta cu o puternica spina, in sus marginea cea mai
mica si subtire, lateral (si putin inainte) unghiul cel mai voluminos (prevazut cu o cavitate
articulara).

. 49 SCAPULA VEDERE DORSALA (POSTERIOARA)

PREZINTA PENTRU DESCRIERE: doua fete, trei margini si trei unghiuri.
Fata dorsala (posterioara)

priveste posterior si lateral;

de pe ea se desprinde transversal o puternica lama, numita spina scapulei.

Spina scapulei
o

imparte fata dorsala intr-o fosa situata deasupra fosa supraspinoasa si alta
situata dedesubtul ei fosa subspinoasa.

adera de fata dorsala a scapulei

se continua in portiunea ei laterala cu o prelungire libera, neaderenta de fata

dorsala a scapulei, numita acromion;

are o forma triunghiulara, prezentand o fata superioara in raport cu M.

Supraspinos, una inferioaracare impreuna cu portiunea subspinoasa a scapulei
formeaza fosa subspinoasa, una anterioara care se prinde de scapula si trei
margini, dintre care dintre care cea mai importanta este ceea posterioara. Aceasta
prezinta doua buze, una superioara care da in 2/3 medial insertie pentru M. Trapez
fasciculul orizontal, o buza inferioara care da insertie in 1/3 medial muschiului
trapez fasciculul ascendent iar 1/3 lateral muschiului deltoid

Acromionul
o

este o proeminenta turtita de sus in jos si palpabila sub piele

este o continuare anterioara a spinei scapulei dar care nu aera la scapula decat
posterior

prezinta anterior fata articulara a acromionului pentru articularea cu extremitatea

laterala a claviculei

Fosa supraspinoasa .
o

Da insertie pentru muschiul supraspinos.

Fosa subspinoasa sau infraspinoasa.

o

Da insertie pentru mai multi muschi: subspinos, rotund mare, rotund mic.

Fata costala sau anterioara

prezinta fosa subscapulara, strabatuta de creste oblice. Pe fosa, ca si pe crestele oblice, se

insera muschiul subscapular.
pe portiunea mediala a fetei se mai insera si muschiul dintat anterior.

Marginea superioara

este subtire si prezinta scobitura sau incizura scapulei;

prin scobitura trece nervul suprascapular;

marginea superioara da insertie muschiului omohioidian, medial de scobitura.

Marginea mediala .

poate fi explorata sub piele.

ea este orientata spre coloana vertebrala.

pe ea se insera: numerosi muschii dintre care amintim muschiul romboid.

Marginea laterala

este orientata spre axila;

da insertie pentru muschii Rotundul mare (teres major), Rotundul mic(teres minor) si
inferior dar inconstant fascicule ale M. Mare dorsal (latissimus dorsi).

.50 SCAPULA VEDERE ANTERIOARA

Unghiul inferior
Este ascutit si usor de explorat sub piele.
Este in repaus in dreptul spatiului intercostal 7

Unghiul supero-intern

este usor rotunjit.

Aici se insera muschiul ridicator al scapulei (levator scapulae).

Unghiul supero-extern (lateral)

Este cel mai voluminos.

Prezinta de studiat doua elemente:

1. Cavitatea glenoida

este legata, de restul scapulei printr-o portiune mai ingusta, numita gatul sau
colul scapulei

cavitatea este putin profunda, de forma ovoida;

la cele doua extremitati ale cavitatii se gasesc rugozitati: cea inferioara

este tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian care da insertie muschiului
triceps brahial, iar cea superioara este tuberculul supraglenoidian pentru
insertia capului lung al muschiului biceps brahial

2. Procesul coracoidian

este o prelungire recurbata, a carei baza ocupa spatiul dintre cavitatea

glenoidala si scobitura scapulei.

poate fi explorat anterior prin spatiul deltopectoral;

pe el se insera muschii: capul scurt al bicepsului brahial, coracobrahialul si

pectoralul mic si ligamente: ligamentul conoid si trapezoid).

.51 SCAPULA VEDERE LATERALA