Fuziuni si achizitii bancare

Principalele elemente conceptuale privind fuziuniile si achizitiile

Companiile folosesc sloganul A creste pentru a cuceri piata. prin care se
desemneaza o strategie de expansiune si inregistrarea unei dimensiuni mari;
Cresterea unei companii poate fi de doua feluri: interna si externa.
Cresterea interna inseamna sporirea capacitatilor unei firme prin ea insasi,
adica prin autofinantare, pe baza profitului propriu nedistribuit si reinvestit.

Cresterea externa, de concentare a capitalului, se poate infaptui pe mai multe

cai:
fuziuni si achizitii
Fuziunea este o tehnica de concentrare prin care
doua sau mai multe firme, indiferent de tara de origine, se regrupeaza intruna singura.
Din punct de vedere juridic, vechile firme dispar, fiind inlocuite de o noua
institutie;
Absorbtia-(achizitia ) reprezinta o tehnica de achizitie prin care o firma
cumpara integral sau partial o alta firma.
Societatea absorbita dispare ca si firma de sine statatoare.
La nivelul sistemelor bancare,se pot identifica:
Fuziuni si achizitii interne:
intre IC localizate pe aceeasi piata;
Intre IC si societati de asigurari sau alte institutii financiare,localizate in
tara,pentru a se crea conglomerate;
Fuziuni si achizitii internationale:
Intre IC din diferite tari,din care una europeana;
Intre IC si institutii financiare de tipul soc.de asigurari sau altele,localizate in
afara tarii;
Motivele fuziunilor si achizitiilor bancare sunt diferite:
Pt.operatiunile interne:
0

 economiile de scala si reducerea costurilor sunt principalele motive;

Pt.operatiunile internationale:
-dobandirea unei dimensiuni sporite;
-urmarea clientilor de mare dimensiune si cresterea capacitatii de deservire a
acestora;
-rationalizarea functiilor administrative;
-utilizarea optima a retelelor de distributie;

Ce urmaresc bancile in cadrul fuziunilor interne?

Bancile mici urmaresc :
realizarea economiilor de scala;(cresterea factorilor de intrare genereaza o
crestere a rezultatelor,dar intr o masura mai mare);
obtinerea unei dimensiuni critice pentru a beneficia de efectul de sinergie;
(TBTF-too big to faill)
reducerea costurilor prin reducerea numarului de sucursale ale noii
entitati;
Bancile mari urmaresc :
repozitionarea si dobandirea unei dimensiuni suficiente pe piata interna;
economii de scala;
cresterea puterii de piata si marirea capitalului de baza;
Optimizarea structurii capitalului si cresterea valorii actionarilor;
Ce urmaresc bancile in operatiuni internationale?
Pentru banci,dimensiunea clientilor joaca un rol important ;
grupurile bancare si conglomeratele acompaniaza internationalizarea si
consolidarea industriei clientilor;
Dobandirea unei dimensiuni astfel incat sa se implice in operatiuni de asset
management;
In cazul pietelor emergente,prin fuziuni si achizitii se transfera cunostinte
si capabilitati(expertiza si know-how);
De ce se realizeaza fuziuni si achizitii incrucisate banci societati de asigurari?
-pentru ca produsele de asigurari sunt o extensie a produselor bancare;
-combinatia celor 2 afaceri contribuie la diversificarea veniturilor si a riscurilor
si, in acest fel, la o senzitivitate mai redusa la ciclurile economoce;
-cresc veniturile datorita unor branduri puternice rezultate in urma fuziunilor;

Ce evidentiaza studiile ?
M&A antreneaza concentrarea pietei si o multime de efecte;
Studiile evidentiaza ca M&A influenteaza comportamentul bancilor in ceea ce
priveste nivelul ratei de dobanda la credite,la depozite si marja de dobanda;
1. M&A antreneaza reducerea ratelor de dobanda;
Teoria Structure Conduct- Performance (SCP) sustine ca bancile utilizeza
pozitia pe piata pentru a extrage rentabilitati;

Teoria Efficience Structure- Performance (ESP) sustine ca o crestere a

concentrarii pe piata bancara creste eficienta in activitatea bancilor;

prin uramare bancile mai eficiente vor face produsele lor mai competitive
sau mai atractive pentru clienti;
in EUROPA,bancile implicate in M&A obtin pozitii de monopol si tind sa isi
exercite puterea prin practicare unor dobanzi mai reduse;astfel, M&A sunt
eficiente din punct de vedere al costurilor ,ceea ce se transfera asupra
clientilor,prin dobanzi atractive;
IN SUA,bancile merged prcatica dobanzi mai reduse decat non merged
banks ,datorita mai bunei divesificari (geografice si ca mix de produse) a
portofoliului de credite;
-influenta negativa este mai mare la creditele auto(rata de dobanda tinde sa
scada ),in schimb,la creditele de nevoi personale,rata de dobanda creste;
Alte studii arata comportamente diferite ale
bancilor ,in functie de provenienta capitalului (banci cu capital de stat sau
privat);

Pe cazul Indiei,Rusiei si Italiei(Panizza-2006) s-a evidentiat ca bancile cu

capital de stat practica rate de dobanda mai reduse decat cele cu capital
privat;
De asemenea,bancile cu capital de stat sunt mai putin responsive atunci cand
se manifetsa socuri macroeconomice;
2. M&A influenteaza marja de dobanda
-studiile evidentiaza ca marja de dobanda depinde de o serie de factori
precum:puterea de piata a bancilor;costul intermedierii;riscurile bancare ;
-Marja de dobanda depinde si de asimetria care se manifesta in timp intre cererea
si oferta de credite si depozite;
-pe pietele cu cerere inelastica pentru credite si si oferta depozite ,bancile tind sa
isi exercite puterea de piata prin practicare unor dobanzi mai ridicate;

-pe pietele europene (autorii Valverde si Fernandez-2007) arata ca cu cat puterea

de piata creste,cu atat outputurile devin mai diversificate si se orienteaza catre
activitati traditionale ; in acest fel ,se vor practica dobanzi mai reduse in relatia cu
clientii.
-in opinia altor autori ,marja de dobanda depinde de riscul de faliment si de
costurile administrative;
-studii realizate pe piata din australia (2007 Williams) arata ca marjele de
dobanda sunt pozitiv legate cu gradul de concentrare al pietei;
-in schimb ,pe piata din Africa de Sud,concentrarea bancara nu are impact
semnificativ;,spreadul ratei de dobanda depinde de colateral,calitatea activelor si
lichiditate;
-autorii Fungacova si Poglosyau(2009) au analizat sistemul bancar al Rusiei si au
aratat ca;
-riscul de credit are impact doar pentru bancile private interne (la stabilirea
ratelor de dobanda);in schimb,bancile de stat si cele straine nu iau in considerare
riscul de credit la stabilirea ratelor de dobanda);
3. EFECTE ALE ANUNTULUI operatiunii de M&A asupra valorii actiunilor si
asupra actionarilor;
-anuntul unei operatiuni de M&A antreneaza efecte asupora pretului actiunilor
si averii actionarilor;
-Se masoara un indicator Rentabilitatea anormala cumulata ( Cumulated
Abnormal Rentability ),prin care se estimeaza variatia pretului titlurilor si a
rentabilitatii,in diferite intervale de timp (windows) comparativ cu momentul
anuntului operatiunii ,la momentul T0;
Estimation window pot fi asimetrice;
T1,T2 =[-201,-46],adica se urmareste rentabilitatea intr o perioada trecuta de
la 201 pana la 46 zile in urma ;
sau simetrice T1,T2 =[;-10,+10]

IN CONCLUZIE:
Principalele efecte ale M&A se regasesc asupra: ratelor de dobanda la
depozitele bancare; asupra pretului imprumuturilor si asupra spreadului
ratei de dobanda;
e asemenea,
In urma M&A, sporeste rolul actionarilor;
-creste importanta investitorilor institutionali;
-cresterea valorii actionarilor porneste de la premisa ca valoarea noii
entitati create excede suma valorilor fiecareia din partile implicate ;
3


-se urmaresc :sinergii operationale si sinergii financiare
se poate obtine cresterea productivitatii si a eficientei economice ;
-cresterea W este generata de inputuri si outputuri ajustate ;
-W poate fi imbunatatita prin M&A daca instititutia care initiaza
operatiunea este mai eficienta ex-ante si isi aduce intreaga expertiza
manageriala catre compania tintita;
-eficienta poate sa creasca (castigurile de eficienta) daca se imbunatateste
organizarea productiei si se urmareste extragerea de beneficii din
integrarea diferitelor deprinderi si abilitati ale echipelor ,din combinarea
back-office-urilor si a serviciilor generale;
-veniturile din sinergii pot rezulta din armonizarea productiei ,existenta
complementaritatilor ,vanzari incrucisate si canale de multi-distributie;

Elemente conceptuale privind fuziunile si achizitiile in sistemul bancar european

Tarile Uniunii Europene au o experienta proprie in ceea ce priveste ritmul si istoria
restructurarii sistemelor bancare.
La sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90 procesul de restructurare si
concentrare bancara a avut loc in tari mici ale Uniunii Europene, cum ar fi:
Danemarca si Olanda.
Acest proces a condus la crearea unor largi institutii nationale pregatite pentru
competitie in cadrul unei piete unice, sau ca o parte regionala a acesteia
La inceputul anilor '90, in plina criza a sistemului bancar scandinav, fuziunile si
achizitiile au creat mari institutii in Suedia si Finlanda. Bancile din Marea
Britanie au cunoscut un ciclu de fuziuni si achizitii la sfarsitul anilor '80 si
inceputul anilor '90.
In Spania un proces similar a avut loc la inceputul anilor '90, implicand in
special bancile de economii. In aceeasi perioada mai multe tari au intreprins
eforturi pentru privatizarea unora din marile banci proprietate publica, prin
atragerea investitorilor privati.
.
Motivatia fuziunilor si achizitiilor Factori care sustin fuziunile si achizitiile
bancare;
1.Scaderea costurilor si obtinerea unei eficiente realizata prin scaderea
costului mediu pe unitate..
4

 2.Dezvoltarea brandului (numelui comercial) pe baza unor economii la

scala.
3.Marimea bancii permite recunoasterea mai
cost mai scazut.

eficienta a brandului la un

4.Venituri bazate pe economii de scala.

o Marimea bancii si a capitalurilor proprii vor permite acordarea unor
credite mari si subscrierea unor titluri de valoare cu un impact pozitiv
asupra cererii pentru astfel de titluri.
5.Siguranta bazata pe economii la scala.
o banca devine foarte mare too big too fail sau prea mare pentru a fi
falimentata de catre autoritati. Aceasta furnizeaza un avantaj competitiv
in conditiile unui cost scazut pentru un anumit nivel al capitalului si
riscului, cat si pozitii largi acceptate de parteneri. ;

6. X-Efficienta .
o Aceasta sursa de eficienta este citata ca prima motivatie pentru
fuziunile interne, cand doua banci fuzioneaza pentru a-si
coordona mai usor reteaua de sucursale formata dupa fuziunea
entitatilor.

7. Maximizarea profiturilor actionarilor.

o Daca fuziunile conduc la o crestere a economiilor de scala si imbunatatesc
raportul cost profit, intreg domeniul ar trebui sa devina mai eficient si sa
creeze valoare; de pe urma acestui lucru vor beneficia actionarii.
8.Interesul managerial.
o Conducatorii pot vedea fuziunile ca o metoda de a-si creste puterea
sau de a-si apara statutul personal.
9.Un numar de factori diversi creeaza un mediu favorabil pentru achizitii si
fuziuni.
o Aici sunt incluse schimbarile din structura sectorului bancar( precum
competitia ridicata din partea competitorilor non bancari);
schimbarile la nivelul reglementarilor.

Cadrul necesar consolidarii bancare prin intermediul achizitiilor si fuziunilor

 In literatura de specialitate se arata ca in materie de fuziuni si achizitii trebuie

avute in vedere urmatoarele aspecte :

Prudenta bancara:
Abilitatea de a crea o echipa redutabila de conducere;
abilitatea autoritatii de supraveghere de a asista institutia in cazul unor
probleme;
adecvarea capitalului si posibilitatea de a atrage capital in viitor;
structura actionarilor semnificativi in noua entitate creata;
profilul global de risc al entitatii nou - create;
nivelul de risc pe parcursul procesului de integrare din cele doua institutii;
eficienta guvernantei corporatiste;
abilitatea institutiilor de a retine personalul cheie in momentele critice
pentru a asigura o tranzactie de succes pentru noul organism.
Stabilitatea sistemului bancar:

Factori Pro si CONTRA fenomenului de M&A in sistemul bancar

In ceea ce priveste concentrarea bancara, exista factori ce sustin procesul si factori
ce sunt impotriva acestuia:
Factori PRO si CONTRA
FACTORI PRO
Maximizarea valorii pentru actionari
Cresterea capacitatii bancii de a participa la
sustinerea unor proiecte semnificative
Cresterea eficientei ( realizarea economiilor de
scala, diversificarea canalelor de distributie,
managementul riscurilor)
Banca devine prea mare pentru a se prabusi

Este important aspectul

FACTORI CONTRA
Diferentele culturale semnificative
Rigiditatea pietelor de munca
Complexitatea structurilor organizatorice
ale celor doua entitati
Cadrul legislative si frecventa modificarilor
legislative;

accesului la o masa critica de clienti.

Pe langa avantajele mentionate mai sus, principala problema a achizitiilor

si a fuziunilor, in cazul bancilor, este supraestimarea sinergiilor de catre
instutitiile implicate. Aceste sinergii provin din economiile de scala; nivelul
costurilor; al eficientei, al profitabilitatii, etc.
Un articol din Budapest Journal, : Sistemul bancar european este in continuare
fragmentat, iar bancile trebuie sa urmareasca fuziunile paneuropene pentru a
impiedica o eventuala preluare de catre bancile concurente din SUA, Japonia si
6

China. Fragmentarea curenta a sectorului bancilor de retail va face din bancile din
Europa o prada usoara. Consolidarile in strainatate sunt o conditie pentru a
mentine un sector bancar puternic.
Cei care sustin consolidarea sistemului bancar argumenteaza
faptul ca institutiile au nevoie de marime pentru a beneficia de avantajele
tehnologiei informatiei, de cele ale costurilor de procesare, avand venituri
mult mai mari.
Si in tarile mai mici se incurajeaza consolidarea pentru a face fata
competitiei din partea unor institutii bancare puternice din tarile vecine.
Tarile cu economii dezvoltate ofera cei mai importanti jucatori in cadrul
tranzactiilor de fuziuni sau achizitii transfrontaliere.

Rezultatele studiilor teoretice

Autorul Vander Vennet (1996) arata ca fuziunile interne intre parti egale,au ca
rezultat imbunatatirea eficientei operationale;
-In SUA,58%din operatiunile de M&A derulate au falimentat in scurt
timp;valoarea de piata a entitatilor implicate ,la 2 ani dupa ce a avut loc
operatiunea,este mai mica decat suma valorilor de piata a le entitatilor implicate
,inainte de fuziune;
KPMG -arata ca in 30% din M&A,valoarea actionarilor creste;
-in 39%din cazuri nu au avut loc modificari considerabile ,iar in 31% din cazuri
,valoarea se distruge;adica,in 70% din situatii,M&A sunt fara succes in termeni de
valoare a actionarilor;

Vander Vennet
a studiat fuziunile la nivel intern si international la nivelul institutiilor de credit, in
Europa in perioada anilor 1987- 1993. Esantionul a presupus 422 de fuziuni interne
si 70 internationale.
Autorul a efectuat comparatii la nivelul ultimlor 3 ani, inainte de fuziune si
a primilor 3 ani dupa fuziune.
Indicatorii luati in considerare au fost :cei ce masoara performanta,
costurile cu forta de munca, costurile totale si eficienta costurilor.
Rezultatele au fost urmatoarele:
-In cazul fuziunilor interne partiale:
-inainte de fuziune, cumparatorii sunt institutii profitabile, eficiente,
banci mari.
7

Performanta bancii cumparate este joasa, cu eficienta operationala

deficitara.
Dupa achizitie, performanta bancii target se inrautateste, din punct
de vedere al ROE si ROA.
Niveul de eficienta scade, iar cel al costurilor creste.
Dupa primii trei ani, post-achizitie, diferentele inregistrate la nivelul
performantelor celor 2 banci devin mult mai pregnante.
Vander Vennet sustine ca doua institutii nu se vor integra niciodata
complet.
In cazul achizitiilor interne complete:
- acestea presupun ca bancile de talie mare le preiau pe cele de talie mica.
- Ambele tipuri de institutii sunt profitabile inainte de fuziune si se identifica o mica
imbunatatire a nivelului ROE , dupa fuziune, insa nesemnificativa.
- La nivelul eficientei costurilor nu exista nicio schimbare.
-Fuziuni interne intre parteneri de aceeasi talie
-inainte de fuziune ,ROE si ROA trec de la valori pozitive la valori negative, si
nivelul costurilor se inrautateste.
-Dupa fuziune apare o imbunatatire semnificativa in profitabilitate, -nivelul
costurilor scade sub nivelul mediu.
-Eficienta operationala creste de la 67% la 83 %.(venituri /costuri)
-Achizitii intre banci din tari diferite:
-Inainte de preluare, banca cumparatoare are profitabilitate ridicata, dar la
nivelul costurilor nu exista diferente semnificative fata de institutia ce urmeaza sa
fie cumparata.
-Aceasta din urma are un ROE sub nivelul mediu si costuri ridicate.
- In primii 3 ani, dupa operatiune, nivelul costurilor si cel al eficienteiale bancii
preluate cumparate se imbunatateste.

In ceea ce priveste riscul sistemic, fuziunile si achizitiile pot influenta riscul

sistemic intr-o multitudine de modalitati.
In primul rand se pot crea companii de mare dimensiune, a caror principala
caracteristica este diversitatea, trasatura menita sa diminueze riscul.
Studiile privind fuziunile si achizitiile ridica o multitudine de intrebari cum
ar fi efectul asupra pretului actiunilor, compensarea managerilor, eficienta,
competitie si riscul sstemic. (la anuntul unei intentii de fuziune sau
achizitie,se inregistreaza o modificare considerabila a pretului actiunilorabnormal rentability)

STUDIU DE CAZ: FUZIUNEA UNICREDIT TIRIAC BANK

Unicredit Tiriac Bank face parte din marele grup financiar bancar, UNICREDIT, care era
leader1 de piata in Europa Centrala si de Est.
Unicredit Tiriac Bank reprezinta rezultatul final a doua fuziuni succesive: prima a
avut loc pe 16 iunie 2005, intre HVB Bank Romania si Banca Tiriac, iar cea de-a
doua, intre Unicredit Romania si noua banca rezultata, HVB TIRIAC Bank,
proces care s-a finalizat pe 31 mai 2007. Cea de-a doua fuziune, urmeaza fuziunii
realizate la nivel internaional ntre grupurile UniCredito i HVB.
2. Contextul institutional al tranzactiei Unicredit Grup HVB la nivel
international
2.1. Regulamentul fuziunilor in Uniunea Europeana
In Uniunea Europeana, regulamentul de control al fuziunilor, elaborat in
1989, a fost modificat in martie 1998, atat in ce priveste dimensiunile
tranzactiilor ce trebuie notificate Comisiei Europene de la Bruxelles cat si
procedura pe care Comisia o va urma in evaluarea tranzactiilor.
Amendamentele aduc patru schimbari majore:
Scaderea pragurilor care necesita notificarea Comisiei Europene. Cifra de
afaceri totala, in cazul fuziunilor si achizitiilor internationale este 2.5 miliarde euro.
La nivel UE in fiecare stat membru, pentru cel putin 2 doi participanti la
fuziune, pragul de notificare este 150-200 milioane euro.
In fiecare din cel putin 3 state membre, cifra de afaceri agregata, combinata,
este peste 100 milioane euro.
Cel putin 2 participanti la fuziune au cifre de afaceri individuale de peste 25
milioane euro, in trei state membre.
Toate asocierile se supun regulamentului fuziunilor. Pana la 1.03.1998, se
supuneau reglementarilor numai asocierile concentrative, care creau o entitate ce
realiza pe termen lung functiile unei entitati economice autonome, care nu da
nastere la cordonarea comportamentelor concurentiale ale partilor si asocierii.
Din anul 1998 se supun reglementarilor si asocierile cooperative care au ca
obiect coordonarea comportamentului concurential.

conducator

 Extinderea obligatiilor partilor. Tranzactia este suspendata pana ce Comisia

o declara compatibila cu piata, eliminandu-se posibilitatea incheierii acesteia, in
timp ce este inca in examinare.
Regulamentul fuziunilor stabileste ca nici un stat membru nu poate aplica legislatia
nationala referitoare la competitie asupra unei tranzactii care intra in jurisdictia
Comisiei Europene. Prin cresterea numarului de tranzactii supuse jurisdictiei C.E,
amendamentul reduce numarul de tranzactii ce necesita notificari multiple de catre
statele membre U.E, dar nu afecteaza obligatia partilor de a notifica autoritatile
concurentei dinafara U.E. Participantii la o fuziune, ce intra sub incidenta
regulamentului fuziunilor din U.E trebuie sa notifice Consiliul Concurentei inainte de
incepe tranzactia.
Comisia trebuie sa decida, daca deschide o investigatie in curs de o luna de la
primirea notificarii si in curs de 5 luni trebuie sa decida daca aproba
tranzactia.

Prima tranzactie de acest fel a fost dintre Grupo Santander din Spania
care a achizitionat Abbey International din Anglia.
Santander se numara printre primele 10 banci ale lumii iar majoritatea
veniturilor sale provin din servicii financiare de retail.
In 2005 au urmat o serie importanta de tranzactii transnationale
majore. Cea mai mare dintre ele, ca valoare, este achizitionarea
Grupului HVB Germania de catre Unicredit Grup.

o Prin intermediul acestor tranzactii crestea interesul acordat pietei central si est
europene, iar Romania a fost cel mai bun exemplu in acest sens (prin fuziunea
HVB Bank Romania si Banca Tiriac si achizitiile HVB Tiriac Bank de catre
Unicredit Grup si BCR de catre Erste Bank).
o Aceste tranzactii au avut nevoie de timp pentru a se consolida, inainte de criza
se spunea ca aceasta tendinta de crestere a numarului de achizitii si fuziuni
transnationale se va mentine si in urmatorii ani.
Motivatiile care stau in spatele acestor tranzactii , la nivel
international,vin din numeroase directii.
In primul rand este nevoia de a genera cresterea constanta a profiturilor
intr-un mediu in care o crestere organica este foarte greu de realizat, iar
bancile achizitoare de renume , pot angrena in cresterea lor si bancile
achizitionate care nu inregistreaza rezultate pozitive.
In al doilea rand, opozitia din partea mediilor politice nationale de a
permite accesul pe piata a unor firme straine devenise din ce in ce mai
slaba, deoarece Comisia Europeana lupta pentru eliminarea barierelor
nationale, iar consumatorii europeni au fost din ce in ce mai dispusi sa
achizitioneze produse si servicii de la producatori straini.
10

o Toate bancile care au initiat procedura achizitiei detineau

platforme de operare foarte eficiente pe care le pot implementa si
noilor banci.
Multe dintre aceste banci aveau au un istoric in achizitii si fuziuni astfel incat
integrarea noilor veniti a urmat pasi deja stabiliti si verificati.

De exemplu, achizitia de catre Unicredit a HVB a avut ca motivatie doua

principale modalitati de a genera cresterea veniturilor.
In primul rand, Unicredit si-a imbunatatit prezenta pe piata Europei
Centrala si de Est aflata in 2005 in continua crestere, iar in al doilea rand
Unicredit dorea sa obtina reducerea costurilor, prin implementarea
sistemelor eficiente de operare si suport.
o In prezent, Comisia Europeana sustine neimplicarea reglementarilor
nationale in evolutia pietei. In trecut, unele banci centrale nationale care au
impus anumite reglementari menite sa impiedice achizitiile de catre firme
straine pentru a proteja piata interna a fortei de munca si, de cele mai multe
ori, pentru a pastra relatiile stranse dintre bancile locale si unele companii.
o Un ultim motiv al fuziunilor transfrontaliere europene este eficientizarea
operatiunilor in bancile achizitionate. Exista discrepante vizibile intre rata de
eficienta a bancilor care iau parte la fuziuni sau achizitii, chiar luand in
considerare metodele diferite de masurare a acestei rate.
De cele mai multe ori, achizitorii au platforme de operare (sisteme IT,
procesare) mai eficiente decat bancile achizitionate. Din moment ce
costurile pentru partea de IT devin o parte din ce in ce mai mare a
costurilor fixe, este foarte important ca infrastructura si managementul
sa fie cele corecte.
Consumatorul final al serviciilor financiare de retail este cetateanul
european care se arata dornic de a avea un sector bancar mai
competitiv. Un studiu realizat pe 2300 de utilizatori ai serviciilor
bancare din Europa efectuat de KPMG in 2011 arata ca 68% dintre
respondenti ar achizitiona produsele unor companii pan-Europene
avand in vedere ca, mai ales in Italia, Franta si Spania, consumatorii
sunt nemultumiti de serviciile oferite de bancile locale spre deosebire de
cei din Olanda sau Anglia care aratau o atitudine favorabila. Aceste
discrepante pot fi motivate de diferentele existente intre tarifele pentru
serviciile bancare pe care consumatorii le platesc.
Scurta descriere a bancilor participante la tranzactie

11

HVB Bank Romania era succesorul legal al Bank Austria - Creditanstalt, banca prezenta
in Romania inca din septembrie 1998. HVB Bank Romania este membra a HVB Group,
una dintre principalele institutii bancare din Europa. In cadrul HVB Group, Bank Austria
- Creditanstalt (BA-CA) este responsabila pentru intreaga activitate din Europa Centrala
si de Est, coordonand cea mai mare retea din regiune, cu 900 de sucursale in 11 tari (anul
2004).
Banca Comerciala Ion Tiriac reprezenta o banca locala si avea, la sfarsitul anului 2004,
active de 620 de milioane de euro, situandu-se pe locul 11 in clasamentul bancilor
romanesti. Banca Tiriac a obtinut in 2004 un profit net de 17 milioane de euro, in crestere
cu 40% fata de 2003.
La 16 iunie 2005, a fost semnat la Bucuresti contractul de fuziune dintre HVB Bank
Romania si Banca Tiriac. Cu 50,1% din actiuni BA-CA (Bank Austria Creditanstalt ) era
aactionarul majoritar al noii banci si coordona operatiunile acesteia. Celalalt actionar
majoritar a fost Ion Tiriac. La sfarsitul anului 2005, institutia bancara nou nascuta
deservea 724.487 de clienti prin intermediul a 68 de sucursale, avand 1.191 de angajati.
La finele anului 2006, banca deservea 50171 de clienti prin intermediul a 14 sucursale,
avand 400 de angajati.
In Romania, banca absorbant a fost HVB iriac, iar cea absorbit Unicredit, desi la
nivel international fenomenul s-a intamplat exact invers. HVB-Tiriac a preluat din
punct de vedere legal toate drepturile si obligatiile Unicredit, care se va dizolva fara
lichidare prin transmiterea patrimoniului catre banca absorbanta-HVB-Tiriac.

Banca absorbanta

HVB-Tiriac

Banca absorbita

UniCredit

Activele cumulate
ale celor doua banci
la 31.12.2006

3.45 miliarde

Rata de schimb

Actionarii UniCredit primesc pentru fiecare titlu

detinut cate 2 actiuni a bancii HVB-Tiriac

Valoarea Tranzactiei

HVB-Tiriac Bank emite 4.208 milioane actiuni noi in

valoare de 39.14 miloane Ron (11.2 milioane )

Structura noului
Actionariat

12

- 44.88% din actiuni Bank Austria Creditanstalt (majoritar)

- 40.15 % din actiuni Ion Tiriac prin cele doua firme Redrum
International Investments (22.49 %) si Vesanio Trading
Limited (22.66%)

Banca Tiriac a avut un istoric mai mare in Romania, este o banca mai veche decat HVB
Bank Romania si a avuto parte de mijloace fixe mai mare. De exemplu, in cazul in care
se compara numarul de sucursale detinut de Banca Tiriac, cu numarul sucursalelor HVB,
se poate observa o diferenta majora. Banca Tiriac detinea 70, in timp ce HVB doar 14.In
plus, majoritatea imobilelor in care se afla sucursalele HVB erau inchiriate, in timp ce in
cazul Bancii Tiriac proportia era inversata.
Analizand bilanturile celor doua banci, s-a putut observa clar ca rezervele rezultate din
reevaluarea mijloacelor fixe au fost mult mai mari in cazul Bancii Tiriac decat in cazul
HVB.
Deoarece in noul Cod fiscal este prevazuta impozitarea acestor tipuri de rezerve in cazul
unei fuziuni, cele doua banci au luat decizia ca Banca Tiriac sa inghita HVB.
Impozitarea cu 16% s-a facut pentru institutia care a disparut, adica HVB, care are
rezerve rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe mult mai mici decat Banca Tiriac.
Rationamentul este valabil si in cazul fuziunii HvbTiriac Bank cu Unicredit.
Cea de-a doua fuziune, HVB TiriacBank si Unicredit Romania a presupus
restructurarea la nivel organizational si migrarea catre un sistem IT cu radacina comuna.
Numele noii entitati formate a devenit, dupa data de 31 mai 2007, UNICREDIT
TIRIAC BANK S.A.. Dupa fuziune s-a pus in aplicare un program de crestere pe termen
lung, avand drept obiectiv o crestere organica rapida, o crestere a activitatilor de vanzare
si crearea de valoare adaugata.
2.2. UNICREDIT TIRIAC BANK - rezultat al fuziunii
In 2007,UniCredit Tiriac Bank, aflata in top jucatori pe piata romaneasca, oferea
clientilor sai, prin intermediul celor peste 240 sucursale si peste 3.000 angajati, solutii
financiare pentru necesitatile persoanelor fizice, I.M.M., marilor companii, persoanelor
fiziceautorizate.
2.2.1 Structura actionariatului:
UniCredit
Bank
Austria
50,5588435%
din
capitalul
social.
Redrum International Investments B.V. - 24,8310361% din capitalul social.
Vesanio
Trading
Limited
20,2286933%
din
capitalul
social.
Bank Austria - CEE BeteiligungsgmbH - 0,0132897% din capitalul social. Arno
Grundstcksverwaltungs Gesellschaft m.b.H - 0,0132897% din capitalul social.
Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH
0,0132897%
din
capitalul
social.
Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH - 0,0132897% din capitalul social.
Unicredit Leasing Romania S.A. - 0,0000049% din capitalul social.
Alti actionari, persoane fizice romane - 4,011880635% din capitalul social. Alti
actionari, persoane juridice romane - 0,179584377% din capitalul social.

13

Alti actionari, persoane fizice straine - 0,118790649% din capitalul social.

Obiecte post- fuziune pentru UNICREDIT TIRIAC BANK
Dupa fuziune s-a pus in aplicare un program de crestere pe termen lung, avand drept
obiectiv o crestere organica rapida, o crestere a activitatilor de vanzare si crearea de
valoare adaugata.
Obiectivele urmarite au fost urmatoarele:
1) Cota de piata
Prin marirea cotei de piata, noua entitate financiar bancara a urmarit:
-Largirea bazei de clienti intr-un timp mult mai scurt decat prin crestere organica
(deschidere de noi - sucursale);
-Marirea gradului de penetrare al pietei, largindu-se astfel potentialul canalelor de
distributie; prin fuziune s-a urmarit si s-a putut actiona si in sensul optimizarii retelei.
Prin acest lucru se intelege ca s-au inchis acele sucursale care nu erau profitabile, s-a
rearanjat baza de clientela intre sucursalele din aceeasi zona si s-a putut trece la o
specializare a unor sucursale in functie de tipul clientelei din zona pentru a servi un
anumit segment (corporate/Retail) printr-un service model adecvat;
-In cazul in care una dintre banci avea printre canalele de distributie, pe langa
sucursale, si canale alternative,dupa fuziune noua entitate beneficiaza de expertiza
respectiva, crescand astfel nivelul de eficienta;
-Cresterea gradului de branding in piata presupune faptul ca clientii devin
constienti intr-un grad mai mare de existenta bancii, ceea ce duce la marirea
potentialului bazei de clientela;
2) Beneficiul apartenentei la un grup european puternic a insemnat import de know
how, sub toate aspectele:
- produse;
- procedee de lucru;
- politica de risc, de lichiditate;
-sinergii: toata piata financiar bancara incepe sa fie reglementata printr-o legislatie
aplicabila la nivel european; costurile necesare pentru ca o banca se se conformeze
cu cerintele respective sunt foarte mari (de exemplu: reglementarile legate de Basel
II).
-finantare: un grup puternic obtine finantare de pe piata externa intr-un mod facil,
putand sa asigure si bancii din Romania finantarea necesara, cand e cazul, pt a
permite cresterea business-ului, asigurarea necesarului de lichiditate oricand e
nevoie, la costuri rezonabile;
3)Clientela
Inainte de fuziune fiecare banca avea tipul de clientela caruia i se adresa: de
exemplu, una dintre banci avea clientela preponderent din sectorul corporatist,
14

cealalta banca avea clientela din segmentul de retail, iar dupa fuziune avantajul a
fost ca noua banca se adreseaza unei palete mult mai largi de tipuri de clientela.
4) Produse
Inainte de fuziune, fiecare banca avea propriile produse.
De exemplu, cea de corporate era specializata in specialized lending, structured
finance, factoring;
cea deRetail era specializata in credite de consum si ipoteci; dupa fuziune se
consolideaza si se mareste paleta de produse, permitand si posibilitatea de cross selling; produsele oferite unui segment pot influenta atragerea de clienti din alt
segment (pentru ca un corporate customer e interesat sa aiba produse de corporate,
dar el cauta o banca care sa ii satisfaca si cerintele lui ca persoana fizica);
5) Proceduri bancare
Pe baza unui know-how mai mare, se face o revizuire a tuturor procedurilor din
ambele banci si se selecteaza ceea ce este mai bun.
6) Costuri:
In urma fuziunii, au avut loc extrem de multe sinergii:
-costuri administrative: negocieri de pe picior mare;
-se pastreaza sediile cu chiriile cele mai mici, actiune coroborata cu interesele de
business;;
-cheltuielile cu sistemul informatic (foarte important in conditiile in care cele mai
mari tipuri de cheltuieli ale unei banci sunt cele cu personalul angajat, cu segmentul
adminsitrativ- chirii, utilitati- si cu adminsitrarea sistemului informatic); ceea ce
rezulta este efectul de sinergie: costul la nivelul noii banci va fi mai mic decat suma
cheltuileilor inregistrate de cele 2 banci inainte de fuziune: astfel, din pucnt de
vedere financiar, scade foarte mult nivelul Cost/angajat (%).

15

16