You are on page 1of 24

ARCHITECT P.

ANTONESCU

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI


CELE MAI VECHI BISERICI
)

_
PARTEA I
ur,

...= .,-...--,.....--,

=emt =r-P

.z...

lr!gri

--

41;

OlcJc 7411- 2) 11* ...s, -.Few,. vti.,


7 j.=... C==.aft licam n
7
!-J f . I tr- ...----r-tY 0 w ."......
. -s..... ,,
OPSIL OINIC

--1,_

-,---:

--WI .,,
....,..

...

..7.

%.

__-

`,T
.,_

d;761

--tit

.......

71-

17

4.111.%D

._...... -:'17CD.---.
"----N
E

=..,

=In. -----Imsr

,...s.

.... Itil..tgi ..
1

..

47.71,

11, IIIILl'

''' E: L! '''- "==s.---.


..k`Vs47

s ,_, i i '_z---,
a,
1.

;-

t.-,

,..

-,_,..-

,,. ,
,

v.

......_

i.....
.:

_..,

.rs

-= g'::

,!

t.--

on'
4144,41,

.4*

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI


CELE MAI VECHI BISERICI

www.dacoromanica.ro

Architectura re1igioas6 la Rombrii


I

CELE MAI VECHI BISERICI.

storia architecturil In Tari le romanesti


se reduce aproape la istoria ar,
chitecturii noastre religioase.
Monumentele de architectura civikt sunt asa de putine si de mica
inportanta -rap, cu cele religioase, Incat mai ca s'ar putea trece peste ele de
n'ar fi Inca cele cateva frumoase ruine de curti domnesti i palate care sh
ne arate ea fu candva o vreme de se durail clMiri frumoase i marl pentru domni i bowl. Suvenirurile Curtil vechi i noi din Bucuresti, ruinile
Targovitei, cele de la Mogooaea i Cetatuia, curcile de la Filipesti i cele

de la Vacaresti, ce-a mai ramas la Harlaii, ce e Inca la Parani, acestea si


altele, ne pot spune lamurit inca, ce trebue sa fi fost odata luxul i trttinicia cu care ail fost cladite monumentele acestea. Zidurile de la Targoviste,
beciurile de la Vacaresti; baia de la Cetatuia, urmele canalizaril de la Harlan,
cerdacele de la Pascani i Mogosoaea, boltile dela Palatul lui Duca-Voda,
stalpil, pragurile i chenarurile risipite pe unde a fost candva vre-o casa
mai mare, ne doveclesc ca monumentele architecturil noastre civilo ar ocupa
un be de seam& in arta Tarilor romanesti, daca prigonirea i suprimarea celor ce le locuiail nu veneati cu confiscarea averilor i dnimarea curtilor.

Romanul blestema i pana azi cu teribilul nu s'ar alege nimic do casa hit",
In amintirea vechei pedepse de a se darama casa celui condamnat. SA nu
no mire dar faptul ca dupa secole de sbucium i prigoniri n'a mai ramas
nimic din vetrele invingatorilor de o clipa i Mvinsilor pentru vecie de alta data.

La acestea ar mai fi de adaogat i graba pe care urmasit puterniilor de odinioark o puse ca sa le pustiiasca parasindu-le saA sa le nimieasca preinoindu-le.
Daca la aceste frumoase ruine, ar fi sa mai punem peele destul
de numeroase ale architecturil militare, Intro care ar fi de pus 0 culele do
prin Oltenia, istoriei architecturil noastre nu i-ar ramane cleat Intinsul do-

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

menitt al cldirilor religioase, ridicate i risipite de-alungul veacurilor pe tot


intinsul Tarii romaneti.
Importanta po care o a monumentele acestea, atat ea numar cat ki
ea bogatie, e datorit negreit marelul loc pe care 1-a avut biserica in desvoltarea culturala a Romania.
Capitala indeletniciro spirituala a stramoilor notri fu in totdeauna
practicile F,d invatamintele biserieqa. Arta F,4i literatura nationala eultivata, fu
aproape numal eea religioasa. Daca la aeeasta restrangere culturala spre eele
biserieea, mai punem ravna fireasea a Romnulut catre cele sfinte, ne vom
explica uor, de ce singurul reazam al vietit noastre nationale fu numal biserica, i de co toate manifestarile de arta ale acestel vie-CI, nu fura deal de
domeniul artel pur religioase.
Monumentele Tarit fura produsul devotiunii noastre catre cer qi ca.
tre Ora. Biserica ii neamul formara, o doime nedespartita. Bisericile comemorau gloria Tarii, iar mtnistiriIe Intretinea cultul limbii. Neamul slavva,
ji aptira biserica, iar biserica ne ferea nationalitatea. De aceea sfintele locap crag aa de scumpo domnilor i boerilor notri.
Orice curte mare boereasca avea i paraelisul sari. De nu era la ora,
boerul ingrija de vro-o manastire din apropiere ; iar de nu se afla cumva
vro-un sfant 1oca in preajma curtit, boerul sa doinnul cladea el singur pe
a sa cheltueala loc de rugaciune orl de ealugrie. Odata cldirea facuta,

etitorul se gandea sa o inzestreze. Cand nu putea s le faca pe toate in


viatrt, 1i 1sa eu limbrt de moarte banil i tot avutul pentru ele.

Ccl fara muln dare de manti, se strangean la olalta, tot! de-o seanirt
sau de-o breaslrt, i ridicati biserica corporatiei sail a comunitatii. De la mic
ranit la mare se intreceaii eu ridierl de biseriet i inzestrari de manastiri.
Do aceea chiar multe dintre ele s'aii risipit de eu vreme, cad dorinta de ale
zidi eu oriee pret fact' pc) mulct sa cladeasea uor i fara trainicie.
Dar al nostri iii dragostea lor cAtre biserica inbratiat. cu ravna lor
bine F,d alto arzaminte religioase decat pe cele din Tara,. Istoria noastet
o plina de exemple in care so \Tad domnit Tarit daruind imparatete biserici
qi mantistiri din tot oriental ereqtinesc, iar pe capil acestor biserief dese 01 I

it protejeazo, i it ajuta. Pentru ea o tara ac4a de mica ea a noastra i cu


mijloace relativ aa de restranse, sa fi putut ridica i inzestra atatea monumente, dintre care uncle stralueitoare de bogatie, iar altele uimitoare de fru
muscle, ne putem Inchipui cat va fi fost de maro dragostea stramo*ilor notrl. pentru eele biserieetI. Exemplul Doamnel ce-1 da seulele pentru a ve
dea sfarita biserica inceputa de sotul saU, e de sigur unic in istorie. Acestei
dragosti eorespundea cultul binelui i frurnosuluf ce inealzea inimile s;iti
gasea intruparea in ingrijirea i ridiearea attor monumente de art care perpetueaza gloria celor ce-aa fost.

TIPUL

I ORIGINA

Monumentele religioase la noi, ca i mat la toate popoarele cretine,

se pot reduce la doua tipurt prineipale : Biserica propriu-zisd i Mandstirea.


AlMurI de acestea, tipul capela, gsete dese i frumoase apbicaiunI

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASI LA ROMAM

la noi in paraclisele Incorporate la constructiunile marl civile san manasti-

res,d. Tot aci s'ar putea pune si bolnica care nu era dealt o biserict mai
mica sa o capela alaturata unei infirmerii. Aceste capele mortuare sunt
dese on prevazute cu cripte.
Credem c parerea celor care ar mal vedea in unele din bisericile
noastre si tipul mausolea e gresita. Biserica din rasiirit, ca si cea din apus,
adaposteste de multe on ramasitile lumeti ale ctitorilor sM, dupa cum la
umbra-I odihnete un popor de ciedinciosi ; dar faptul acesta nu schimba caracterul c1dirii. E adevarat c desvoltarea pronaosului la multe din biserid (Snagov, Arges, Horezu etc)., indica intentia de a largi local co va primi
mormintele ctitoricestI, dar aceasta simpla accentuare e depart() de a schimba
tipul cladiril. Biserica manastiril Probota, are In una din 1ncaperi1e co furmeaza nava pronaosului o dispartitura rezervata numai pentru inorminte, dar
nimic din architectura cladirii nu anunta mausoleul.
Un alt tip de constructie religioasa, baptisterul, 10 gasete rare si
indepartat-rudite aplicatii la noi, in ediculele de dinaintea bisericii, de felul
celui de la Arges, care amintesc mai mult cantharele saa fantanele de ablutiuni ale orientalilor decat baptisterele occidentalilor. Le gasim sub forma de
simple fantani cu colacul de piatra, la manastirea Cozia si Neamtul. Uzul
lor a disparut de mult In biserica rasariteana.

S'ar mai putea deosebi si tipul oratoriuluf In troitele si crucile a-

dapostite ce se gasesc Inca destul de numeroase In regiunea muntoasa a Titrii si mai ales spre Oltenia.
Crucile comemorative, de piatra ori de lemn, de multe on de-o bogatie si originalitate uimitoare, ar intra mai curand. In clasa monumentelor
comemorative sail funeraril.
Principalele tipuri raman Insa manastirea i biserica ; acesta cu mult
mai vechil &cat cel dintal. Ele se desvolta, aproapc simultan si pararel In

tot coprinsul Tarilor romanesti, de la intemeerea lor si pana In vremurile


noastre.

Care e origina lor in fQrma cea mai veche pe care o gasim in Tarile

romnesti?

Iata ce vora cauta sa lamurira.


Epoca co precede intaririi elementului romanesc, In Moldo-Valachia
incepand cu primil osteni ai colonizaril romane si sfarsind cu statornicirea
voevodatelor sail chinezatelor romanesti, apartine unei perioade de tranzitie
i fuziune a caret monumente nu-s destul de numeroase i cunoscute pentru
a se putea studia procesul, aproape milenar, de contopire a fondului de arta
dacic i latin cu importatiunile barbare i orientale de mai tarziti.
Coloniile romane, adevarate pepiniere de altoiuri latine pe fonduri
barbare, dadura pretutindeni scoll provinciale de arta care pastrand pecetea
Romei traesc totusi de o via locala.. Mai ales provinciile asiatice, prin puternicul fond si intinsul mediii de civilizatii proprii locale, imprirnara, artei
oficiale romane un caracter deosebit care prin contopirea deplina de mai tarzia, a elernentelor europene si asiatice, dadu arta crestina orientala numita

bnantina.

La not inprejurarile istorice nu ne ingadue sii alegem asa de deslusit adevarul din invalmasala trecutului. Sbuciumul prea mare, lipsa de con-

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

tinuitate, i poate deosebirea prea mare Intre elernentele prime i-a celor venite In urni, ail facut ca contopirea sA, nu fie deplin, influentele sa, nu sa,
fi simtit destul, iar rezultatul s& nu fie destul de omogen. Astfel fondul de
arta barbara persist& pana, in zilele noastre in unele arte industriale cultivate de Want, iar cel roman dispare cov&rit de uitare i inlocuit de importatia nou6, i puternia a arta byzantine. Cam acela lucru se petrecu f;11
in occidentul latin unde fondul celtic persist& mult& vreme . pe Mill elementul latin disparea sub cel local pe de o parte i influentele byzantino-orientale
pe de alta parte. Procesul acesta dete Occidentului artele medievale.
La not o fuziune de aproape aceeaI natura, da,du In alte inprejurrt
locale i istorice o coala de art& byzantina In locul unet arte deosebite i
originale. Epoca de cultura i art& occidental& numit romanica ca i cea
numita goticd corespunde in istoria noastr& cultural& perioadet slavonismuInt care In arta, ne aduse datele byzantine. Aceste rsade se transformara cu
incetul in atmosfera prielnica a Tarilor romnet1, pan& cand in epoca, ala
numit, a grecismuluf 0 anume in perioada brancoveneasca, lua, infMiarea unlit stil local cu doll& fete gemene dar deosebite : stilul muntenesc
sad al Tarilor romaneti i stilul moldovenesc saii al Tarilor romne de dincolo de Milcov.
*

Biserica, ritmas neclintita, la Rom&nit de dincoace de Carpati in dogma


i formele-I rituale, capata, dupa cum vedem, In felul sil de exteriorizare sail

in manifestrile sale artistice, o culoare local& care de la o vreme ne face


sit distingem in 'piffle romneti, coala sail colile de art& religioasa, despre
care am vorbit.
Ron-Omii deosebiti, vreme do veacurt, politicete, rtimAn desprtiti In
bun& parte i In viata lor cultural. Din toate produsele literare i artistice

ale acestel viett, nichert nu se poate, credem, mat bine simti deosebirea de
apucaturt i influente, la Moldovent i Muntent, ca in operele de arta architecturala.

Fondul acestet arte fu totui: acela la unit ca i la altii ; el consta


In traditiunile de artil byzantina, aduse de primil apostolt at bisericit grecoorientale care par a fi iti primil constructort de biserici la inceput ilsi manastirt
mat tttrziu. Fit at Byzantulut et ne aduc cu biserica greac& i arta acestet
biserici, locul de origin& e Constantinopoll i strhlucitele-I vltistare Athosul
i Thessalonicul. Clitre aceste tret centre de arta byzantina va trebui sh ne
Intoarcem privirea ort de cate orl vom avea de cercetat prototipul sail origina vre-uneia din operile de art& din Tara.

MUNTENIA
Epoca slavonismulul 'Ana la Radu cel Mare (1500).
Primele cladirl religioase din Tara Romneasca, sunt monumente de
stil curat byzantin; ele dateaza de la intemeerea i organizarea bisericil grecett in Muntenia.

Cel mai important dintre de, dei nu cel mat vechiii,


dupa cum
vom vedea,e biserica Sf. Nicolae Domnesc din Ourtea-de-Arge. Acest

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

monument rtunane panti azi unul dintre cele mai de seama din Romania
prin amploarea i potrivirea maselor sale ; el e admirabil do bine conservat
si architectura sa nu a suferit aproape nici o modificare. Istoriografil, nesigull de data zidirii, atribue inltarea acestui monument Voevodulul .Radu,
fiul lui Alexandru, care domni pe la mijlocul veaculul al 14-lea, sati celullalt Radu, numit Negru, carell Incepe domnia (dupa, cronica) pe la sfarsitul
veacului al 13-lea.----Daca cu adevarat aceasta biserica fu zidita de unul
dintre cel doi domni i dad'. ei In realitate nu
sunt unul i acelas personaj istoric, atunci filra Indoeala, ca cel mai batran a zidit-o.
Dar toate probabilitatile ce rezultit din cercetarea constructiei, ca stil i procedeu, no face pe
noi sa, credem c cladirea e cu mult mai veche
si c trebue s ne vina de prin veacul al 10-lea
sail cel mai thrziu din al 11-lea. De la inceput
trebue sa observam ca biserica noastra nu seamana de aproape cu nici una din vechile biserid do la noi, i cu atat mai putin cu celv mai
noua. Ea nu seamana nici cu cele ale A.thosului,
care ne dada modele de constructii religioase mat
tarzia, ci-st gaseste pereche printre cele din Constantinopoll. Lucrul s'ar explica usor cand voin
sti crt In vremurile de la cladirea Sf. Neculae Dom .

Plenul bisericli Teotocos din


Constantinopoli

nese, noi eram in legatura ierarchica cu Constantinopoli, care fu centrul culturil ortodoxe pana, in
secolul al 13-lea si 14-lea cartel Athosul Ii lua locul.
Sf. Nicolae Domnese

e fricut dupa felul bisericilor ce se ridicau In secolul

al 9-lea in Bizant; tipul acestora e biserica Teotocos din Constantinopoll, cu care Sf. Nicolae are o
isbitoare asemanare. Atat dispozitia planului cat si
felul constructiunil sunt aproape identice la. aceste
doua monumente 1).

Astfel la ambele, compozitiunea planului e


cea inscrisa intr'un drept-unghia. i e redusa Ia o
cupola centrala rezemata prin patru arcuri pe stalpf
co se leaga de zidurile Inconjuratoare prin bolti
cilindrice. Fundul e ocupat de trel abside, de origin&
basilicalkcea din mijloc fiind E,;i cea mai mare;

iar In fat5 planul sa Inchee cu un exonartex sau


vestibul a carui mijloc e acoperit cu o cupola.
In fatada Sf. Nicolae Domnesc are aceeasi Planul biaeried Domnesti Sf. Meolae
din Curtemde-Arges.
decoratiune de piatra i caramida ca i Teotocos.
Arcurile laterale ale cupoleI se deseneaza In fatada, la una ca i la cealalta
biserick In acelas chip.
Acum, dad' luam tipul bisericil byzantine din secolul urmator, al
10-lea, vedem ca asernanarea dispare i architectura simpla de la Teotocos
1) Vorbim 4e bis. Teotocos astfel cum fu Inainte de schimbrile ce I se aduse mal tifrzai.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

se schimba i iea infittilarea non& i mat complicata a Sf. Vardias din SaIonic, mat intal 0 a St. Apostoll, tot din Salonic, mat in urma.
Teotocos i cele din vremea F,ti de felul el, avea acuzata in afara
numal cupola centrala, ridicata po un tambur cilindric, pe cand cele din
veacul 10-lea incep a ridica i alte cupole de-asupra invelitoril, creand astfel siluete noi, mai complicate i mat elegante. Sf. Nicolae, cu singura-1 cupola central& acuzat& in afara i cu proportiile-I greoaie la turla, no indica
dintr'o data apropierea sa de tipul cel mat vechia.
Ceva mat mult, Biserica Domneasca prezintit o particularitate ce n'o
gasim la nict una din bisericile noastre, nict chiar la cele mat vecht, i pe
care nu o gasim nict in Byzant, decat abia la unele din secolul al IX-lea.

BISERICA SP. APOSTOLI DIN TESALONIC

Aceasta foarte important& particularitate sta in lipsa de ferestre la tamburul domulut. Ridicarea cupolel centrale pe un tambur cilindric era o indrasneat inovatiune a vremurilor acestora i constructorul nu cuteza Ina sit slabeasca sprijinul
cupolet, scobindu-1 cu ferestre. De altfel, i proportia joasa a turlel ne arat&

a suntem in epoca inapoiata and de-abia se indritsnia sit se salte cupola


ceva mat sus ca la Sf. Sofia. In urma, cupola se intact fa ti i semeata de-asupra bisericil ci da silueta sprintena i wart a turlelor de la Sf. Vardias.
Aga dar tipul bisericel Domnett e din epoca and se flue' Inca inmart do inaltare a cupolet pe un tambur Malt i and uz ul aca de rational
al ferestrelor deschise in acest tambur nu se generalizase Inca.

Dar mat e ceva. Cand tipul Teotocos se schimba It. se perfectio-

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA RomANI

neaza in cel din secolul al X-a, tipul Sf. Vardias i Sf. Apostoli, gasim ct
in plan cupola central e simetric incheiata, la cele patru colturi ale patratului, ce o inscrie, cu patru mid cupole, care mai tarzia vor fi i ele ltate
pe tambururi cilindrice. Ei bine, inovatia celor patru cupole nu exist& la Sf.
Nicolae, unde sunt inlocuite cu nite simple bolti cilindrice, ce formeaza un
aranjament de plan cu mult mai stangacig i primitiv.
Ce ne poate dovedi acest lucru dealt c Sf. Nicolae Domnesc e din
epoca calla planul tip Teotocos din secolul al IX nu luase forma destivarita
a celui din secolul al X-lea ?
SA fie dar, Sf. Nicolae din secolul al IX-lea ? Noi credem cit nu e
departe.

Caci daca admitem c aceasta biserica dateaz& de la o epoca mult mai


tarzie, veacul al 13-lea saA 14-lea, de exemplu, ne-am putea greA explica
de ce s'a -luat la Arge drept model tocmal tipul vechiA al veacului al 9-lea
pe cand la Constantinopole existaa in vremea
aceasta multe alte biserid mai nol, cu avantagii de atractiune i de
progres in ale arhitecturh, care le faceail sa fie
mult mai indicate pentru

a servi de model dead

vechiturile secolului al

9-lea ce nu aveatl nimic


deosebit In mai bine saA
in mai frumos. Cand la
Constantinopoli

sal la

Salonic se va fi format
tipul secolului al 10-lea,
cel cu mai multe cupole,
Arom vedea cum Romanii
nu vor intarzia de a-1 copia. Para atuncl o reproductiune aa de apropiata la o distant& de loc i de timp
Bis erica Domneasa din Curtea-de.-Argea.

aa de mare ni se pare inadmisibila pentru o epoca in care tarile de civilizatie byzantina urmati cu aa sfiintenie tipicul zilei, i inteun loc uncle artitii constructori nu puteati fi decat umilii elevi al celor din Constantinopoll,
sub care lucrasera la ridicarea bisericilor de acolo i de sub care odat& ieil
-cutreerara provincia pana ratacira fi pe la noi. Aceti modeti artilti de export,
-ail recladit la nol bisericile ce construisera sub altil in Constantmopoll i ne-far veni foarte grat a crede ca se vor fi incumetat sa reproduca modele vechi
al cAror tipic nu ii cunoteati i la a caror zidire nu luasera parte. Copierea
aceasta ar fi fost opera de eruditie i arbeologie la aceti simpli meteri
de mana a doua. Pe de alta parte, in aceste vremuri savantii i anticaril nu scornisera Inca gustul reproducerilor de mode vechl in arhitectura pentru a credo

ca se va fi gasit la noi vre-un amator de aa lucruri. In acest caz, capitala


ortodoxismului i-ar fi oferit modele cu mult mai seducatoare dealt biserica
Teotocos.

SI. Nicolae Domnesc nu poate aa dar, ramane decat ca o copie con-

www.dacoromanica.ro

10

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

timporand a bisericil Teotocos sad a vre-unel alteia asernndtoare, din veacul


al 9-lea.
Admitand chiar c biserica d.e la Arge nu e decht o copie de mama
a doua, ceeace s'ar putea prea bine, sail o copie de mama a treia, ceeace ar fi
mai putin probabil, nu putem pune data cladirii decat prin veacul al 10-lea
sad cel mai trziti pe la inceputul celui de al 11-lea 1). Cele ce s'ar putea
trage din putinele cercetari istorice ale vremurilor acestor, nu s'ar impotrivi
datelor de mai sus.
Un monument de importanta Sf. Nicolao nu se putea gsi in acele
vremurl cleat inteun mare centru politic i religios : reedinta vre-unui duce

sau episcop. Istoria hist nu no vorbete de existenta vre-unui ducat sad'


episcopat in partile acestea prin veacul al 10-lea sad al 11-lea afara numai
de nu se va fi confundand cu vre-unul din cell:3 aflate de Unguri la aezarea lor in Transilvania i anume cu eel supus mai tarzid de Stefan eel
Mut (1002).
Totu0 fiinta straveche a banatului Oltean pe de oparte, 6 a ducatelor
transilvdnene pe de alta parte, face posibila existenta unui mare centru romanesc In vecinatatea bor. Dach terra Blacorum, cea cu posesiuni din timpurl imemorabile", nu-0 va fi avut intinderea papa aci, atunci de sigur
voevodatul lui Seneslad do mai tarzid, care ocupa probabil Argeul, Muscelul
qi Dambovita1), va fi avut capitala la Arges,. Faptul ca prin locurile acestea
tritete vie panit astzi legenda descaliatorului Tarii Remaneti, NegruVoda" i ca po aci s'ad perindat vechile capitale, C.-Lung, Curtea de Arge
i Tirgovite" (Tocilescu) ne face sh ne miram mai putin de ce tocmai aci

se gdsege cel mai vechift monument al Romanilor i sa credem ca Argeul fu din timpl imemorabill" un centru romanesc de foarte mare importanta.
Credinta aceasta o intarete i elementele mal esentiale ale traditiei

despre Negru-Voda care arata in partea de rasrit de Olt a Tarii Romanoti numit Vlachia-Neagra Inca, inainte do Mari, un Negru-Voda
anterior domniet Basarabilor in shinga Oltuluf, cetruia Basarabif din
,Oltenia se inchinar. Acest legendar intemeietor al statului roman In Tara
Romaneasca, proprid zisul Negru-Vada, nu este decat o personificare mitict

a originilor politico la Romnil Negri in Viachia-Neagra, unde inainte


, de Basarabi s'a pus prima temelie a statului roman. Epoca acestor origini,
caracterizatd, prin urme de incontestabila provenienta transdanubiana in organizatia i institutiunile statulul, coincide cu domnia Asanetilor in Tara
Romaneasca (Vlachia imperiului lor compus din Bulgaria 0 Vlachia) singura stapanire aratata aci in timpul de la 1186 pana la 1241. Aceast domnie mai ales a dat cele dintai elemente pentru mitul lui Negru-Voda ca
personificare a originilor statului, carui personagiii mitic s'a atribuit in urma
si unele fapte memorabile de ale Basarabilor, in partea din rsarit de Olt,
(D. Onciul, Originile Taria Romaneti p. 225). Dacti in vremea unui imperid,
compus din Bulgaria 0 Valachia, istoria presupune o importanta aezare romaneasca in partile de rasarit ale Oltului, de ce st ne impotrivim a crede
ca acea Vlachia ce compunea cu Bulgaria un imperiu s fi avut i ea un
9 In veacul al 11-lea tipul bisericil cu domul pe 4 stMpI se generalizase atilt de mult Incfit In Wile de in
fluentl byzantin, precum era Sicilia, II gfisim In secolul urmator (al 12-lea) Mind deja o formfi cu totul locald. Astfel San-Oataldo si Martorana din Palermo, sunt de tipul acesta transformat de influentele normando-arabe locale.
2) Gr. Tocileacu.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASX LA ROMANI

11

centru i c acest centru s'ar fi aflat acolo undo toate datele concur& a ne

indica o straveche organizare politica romaneasca.


Astfel conjecturile istoria s'ar apropia foarte rnult do concluziunile
mai doveditoare ale archeologiei si cele din urma ar confirma pe cele dinar.
Sf. Nicolae Domnesc ar fi deci catedrala capitalei (capitala de simplu
ducat?) Valache ce inflori la Arge in timpul Asanestilor. Am vazut insa
din cele deduse din stilul bisericii de aci ca ea poate fi chiar dinaintea acesta
epoci. Cele. ce urmeaza vor contribui, credern, a duce chiar dincolo de se-

colul al 10-lea urmele unei importante organizari romanesti in partile Argesului. Probele ni le va da un alt monument aflator la Curtea de Arges,
pe care nol ii credem mai vechitl de cat Sf. Nicolae.

Monumentul acesta e tot o biserica. Parasirea a prefacut-o de mult


intr'o daramtura ce nu mai poate servi; insa din zidurile ramase Inca, se
poate lesne reconstitui infatisarea ei de altdata ').
Ruinele ail pastrat numele bisericii de odinioara : Seinicoara, adica
biserica Sf. Nicolae cel mic sail a Sf. Nicoara (San-Nicoara); ele sunt asezate pe o muche ce predomina intreaga topografie a orasului.
Forma zidurilor ramase si inaltimea locului pe care sunt asezate, formeaza, din Sanicoara cele mai pitoreti ruine din Ora.
La prima vedere, masivitatea zidaria ne aminteste cele mai vechl constructiuni byzantine si turnul cu forma lul patrata si neobicinuita chiar la
vreuna din bisericile cele mai vechl din tara, ne infatiseaza, perfect de bine
donjonul unul castel byzantin2). Strategica sa pozitie pe un varf de deal ne
intareste s,i mai mult impresia aceasta,iar daca privim mai de aproape grosimea zidurilor i observam lipsa totala a ferestrelor in partea de jos, ajungem la convingerea ca biserica, sati mai curand bisericuta aceasta, asa de
bine intarit si asa de potrivit situata, nu poate fi de cat una din acele bisaid sati capele fortificate i intarite de cari se ridicara multe si pretutindeni in vremurile intunecate i nesigure ale primeler epod medievale. Capela
cetatil Noamtului si mai ales biserica-castelului de la Zamca (Bucovina) sunt
dintre acestea i dc ne arata ca si la nol, aceleasi vremuri creard acelea0
necesitati.

Forma basilicala a bisericutil de la Argel ne duce la o epoca foarte


veche a architecturii byzantine ;in aceste vremuri intrebuintarea cupolei nu
se generalizase Inca i de-abia se ridicase arpanta de invelis a basilica pentru a o inlocui cu o bola cilindrica, ca la Sanicoara. Fara sa cautam Inca
ca din aceste constatari sa precizarn prin paralelism data cltidirii, ne marginim a le aduce ca indicatii de marea vechime a constructiunii. Daca voim
sa dovedim numa ca Sanicoara e mar veche ca Sf. Nicolae Domnesc, atunci
se poate aduce multe probe de indata.
Locul si Inaltimea dealului pe care sta, Sanicoara ne aratti ca aci imbue sa fi fost samburele imprejurul caruia s'a format cetatea numita, mar
trziti Curtea- de-Arge.

Alt punct mal bun de aparare nu se gaseste prin prejur ; dealul acesta e cel mai mic si mai inah, deci si cel mai usor de aparat de catre
putinii si primit locuitori stranI Imprejurul si la adapostul castelului de pe deal.
1) D-1 architect N. Gabriel escu a fAcut o reconstituire In studiul ce a publicat asupra acestor ruine.
2) Veal Intiririle Niceel.

www.dacoromanica.ro

12

ARCRITECTERA RELIGIGASA LA ROMANI

Caramizile mai marl P) i mai vechl cu care s'a Implinit In partea do


sus zidaria turnului ne arata c aci se aflail mine de constructiuni mult mai
vechi din care s'a luat caramida cu care s'a sfarit zidaria turnului.
Pentru eel ce cunosc pozitia locului nu poate fi nici o Indoiala c pe
dealul acesta s'a facut prima arzare intarita a localitatil. Biserica i donjonul formal la mijloc castelul de aparare ; alesul lull Dumnezeil i alesul
oamenilor protejad i conduceaa de aci pe supuii adunati In preajma. Astfel se intemeiara din timpurile cele mal vechi cetatile ; Sanicoara fu mica
acropola a micel Curti-de-Arge.
Mal tarziti, cand cetatea s'a Indus i puterea el s'a marit, ajungand
dintr'un simplu cuib de credincioi i de voinici o importanta reedinta, bi-

sericeasca i mi1itar, atunci se cladi un frumos palat pentru voevod i alaturi o biserica mai mare, In fata celei mid i vechi, en nu mai corespundea

!I.
INIZMOOM.S.91111=f1M1111111Z

:'6,-"..ail.."

.MMIIZAIN1111111111.17011101/1111.1111

..r

11111:71/A.91WOMMIle!MILMININIC.=1IWZMIerr.noMil p?;.___ILNOIL.11'

WilanwiElea=ismtir,ra."7=1

11=10..1..!11111=NADOMMUUMIAMMIAMCIVAMME1210-:`47-0th;"
at' =

U1412ain m.c...... mown= Nila eizust. I. aclimm sa 4 # m ...

rarauuwaitie-f--t
iswearammats.....a=ma
pima
Isim=semsmmesaimmem7..--Amr..i.w.m...mgm 27.7.-1,
asswronsosansiusa

larassam...:_=1

4.,
.or
h.?
,Alim. imummems

iima...m.miwir-gc*a-,,
_

Animinw.?rjrpiajili

winti--11.=.u.sitoimaimgiligii,

a!

5ANICOARA (reconstltultli de d.1 Gabrielescu).

cerintelor de first i do cult a putemicei cetati. Voevodul acesta fu NegruVoda dupa legenda, rar biserica cladita de el fu Sf. Nicolae. Noua biserica
fu dedicata aceluial sfant co patronase aa de bine Intemeerea i marirea
cetatil; iar cea veche pastel tot bramul SfAntului Nicolae, dar cu vremea
i spre deosebiro i so zise Sf. Nicolao eel mic, saa 'San Nicoara in loc de
San Neculao2). Astfel ramase cu numele de Sanicoara.
Caci o do neadmis ea inteo localitato do importanta Argeului din
vretnea aceea, sa so fi ridicat doua biserict cu acela hrarn;iar clan at. fost
1) Din studiul
Gabrielescu N.
2) Acalae lucru s'a petrecut probabil el la Bucurertt1 cu biserIca M. Ion caruia poste ?antra aceleael mo-

tive I se %Ice M. Ionia; acelae lucro tu gi la alto biseric1 din tari.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASk LA ROMANI

13

zidite la o distanta de vrerne Intre ele, atunci nu cea mat mica a fost zidita
In urma celet mart.
Pe de alta parte nu se poato ad mite ca locul cel mat bun i frumos
din localitate 0, fi fost ocupat de o bisericuta de cat dacti admitem ca aceasta se va fi aflat acolo din vremuri mat vecht i. de la inceput,
Acum, daca Sanicoara ar fi din epoca bisericet Domnet1 (Sf. Nic.),
adic din epoca and bisericile noastre so construiail dupa tipul grec din veacul al 9-lea, sail chiar daca ar fi din epoca mai tarzie, cand se copia tipul
grecese din veacul al 10-lea, atunci biserica aceasta ar trebui sa fie la fel
cu celelalte cari cu toate Inpreura sunt conforme tipurilor respective din Byzant.
Astfel sunt Bis. Domneasca din Arge din prima epoca ; Mitropolia i Bis.

Domneasca. din Targovite precum i Sf. Dumitru din Craiova i altele din
epoca tipului cu mai multe cupole. Toate acestea formeaza un grup de monumente foarte asemenea Intro ele i construite toate aproape pe acela plan.
Sanicoara nu are nirnic din dispozitia lor, cu toate ca la zidirea et s'ar fi
putut adopta acela dispositiv de constructie, cu mult mai frumos ca tufatiare i nici mat costisitor. Lipsa din planul Sanicoarei a motivului de boltire prin cupole, child tim cat de seducator fu acest fel de constructiune In
toate vremurile, i mai ales In perioada byzantina, ne face sti credern ca
monumentul acesta fu cladit intr-o epoca in care uzul cupolelor nu era generalizat la bisericile mid i ne-ar duce cel putin prin secolul al 8-lea de
oarece In veacul al 9-lea aceste cupole se intiltaa deja pe tambururi. In dicarea aceasta s'ar confirma de concluziunile de mat sus care ne aratail pe SA-

nicoara mai veche ca Bis. Domneasca, iar pe aceasta o inaltail In veacul


al 10-lea.

Ca Sanicoara e mai veche se mai poate vedea i din felul zidariet


care la accasta cladire e cu mult mai stangace, grosolana i primitiva, dei
principiul constructiv e acela ca la Biserica Domneasca.
Daca ar fi sa cautam oarecare lumini i. In spusele legendelor, ar fi
sa conchidem iara1, dupa aceea ce se leaga de origina Sanicoarel, ca bisericuta aceasta e mai veche cleat Sf. Neculae Domnesc.
Iata ce spune legenda.
Radu Negru plecand intr-o batalie contra

Tatarilor intarziase prea mult pan sa respinga pe vrajma. In lipsa sa,

doamna Margareta, care fiind catolica i voind sa-t alba pe pamantul ron manesc biserica dupa legea et, s'a pus sa zideasca aceasta cladire drept In
fata bisericii Domneti care era biserica curtill lui Radu Negru. Atuncl bon erii simtindu-se jicniti, nefiind obiceiul pamantului ca alte neamuri salt faca
temple la et, s'aa rasculat cu totir i s'aii dus sa se planga domnului care
era In batalie. Afland domnul, jura sa omoare pe sotia sa do o va Intalni
la Intoarcere. Doamna de frica fugi peste noapte intr-un car cu boi spre

Campulung i de team sa nu o ajunga din urma, voind a trece raul ce


n se afla la jumatatea drurnului, apele fiind mart, s'a inecat cu totul In aril

care de atunci i astazi poarta numele de rkul Doamnel.". (Ruina Sanicoara,


de architect N. Gabrielescu).

Ca doamna Margareta va fi avut vreme sa ridice atata cladire fart


ca boeril sa fi putut interveni la vreme, ne vine gren a crede mai ales ea
biserica era i Intarita i ocupa i punctur cel mat Malt al cetatit, dupa
cum am vazut. Daca doamna Margareta ar fi poftit sa, aiba o biserica, atunci
ar fi cladit dupa modelul catolic al vremurilor, iar nu o capola byzantina.

www.dacoromanica.ro

14

AkCIIITECTURA ItELIGIOASA LA ROMANI

Ceea-ce trebue sa, pAstram din legend& ar fi poate o Incercare a doamnel lui
Negru-Voda de a instala, In lipsa sotuhil sau, un popa catolic In bisericuta
abandonath, din vrful dealului. Acest singur fapt ar fi fost de natura sa provoace energica intervenire a boerilor.

N.,

.1-

0 biserica catolicil, facuta din not in vremurile 0 locurile acestea,


ar fi avut o alta architectura decAt aceea pe care o vedem la Sanicoara. Cel

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA RomANI

15

mult am putea crede ca doamna a (amenajab pentru cerintele cultului eatolic vechea biserica ce se afla cam delsat de cand Argepl avea de vale
.

frumoasa biserica Domneasca.

Insa partea cea mai pretioasa, a legendeI pentru noI, e amestecul


bisericei catolice In originele ruinelor de la Curtea-de-Arge*. Amestecul acesta

e singura parte adevarata a traditiei imprejurul careia s a brodat legenda


Doamnel Margareta. Cad la origina el Sanicoara trebue sit fi fost o biserica latina ; planul el basilical dovede*te aceasta pe langa data cladiril, pe
care punand-o In cel putin secolul al 8-lea am adus-o In opoca cand Romanii de la nord de Dunare tineati Inca de biserica latina.
Am vazut de ce Sanicoara, ca biserica greaca, nu a putut fi dada&
In secolile ce unneaza veaculuI al 9-lea : architectura, locul it i numele stiil ar
fi fost in acest caz altele.
Numai o Sanicoara latina de origing, explica de odata O. fondul legendei, *i architectura monumentului precum *i data ce-I dadusem.
Nu putem dar admite ca data a intemeera SanicoareI decat eel patin veacul al 8-lea.
Ne dam foarte bine seama de rezerva ce se impune unor afirmatiunI
ce tind fati* sa. inlature bariera nedreapta, *-i neexplicabila ce se punea trecutului civilizatiunii noastre ca romani. Nu e maI putin adevarat Ina ea
temeiul afirmatiunilor noastre ramane indiscutabil ea autenticitate, iar izvoarele
sunt sigure *i. lesne de controlat.
*

Contributiunea noastra se limiteaza la o amanuntita studiare a primelor monumente ce erail de cercetat la cautarea originelor noastre ca popor
noli ce fu In totdeauna gata sa reinvie *i sa Incolteasca de sub gunoiul invalmarlilor barbare.
Secole de uitare F,d ne*tiinta pot astfel sa devina veacurI de cultura
*i organizare. Cladirl de seama, solide csi frumoase, se ridicaii la Arge* InE drept a de la incoltire era Inca, lung drumul la
ainte de anul 1000.
renastere ; soarele ocrotitor apuse, *i In timpul intunericuluI de veacurl Byzantul luase local Romei.
*

Inainte de a ajunge la marturil istorice precize asupra cladirilor noastre religioase, cata sa facem loc catorva monumente care se inscri prin

architectura kr imediat dupa Sf. Nicolae Domnesc. De la Inceput trebue


sit spunem ca mat toate datele aduse de istorie asupra originet acestor mo-

numente sunt gre*ite ori false.


Printre bisericile acestea sa punem In primul rand pe cea Domneasca
din Tirgovi*te fli Mitropolia tot de acolo ; apoI pe Sf. Dumitru de la Craiova
*i maI in urma biserica manastiril Snagov.
Aceste monumente, dintre care unele-s aproape neschimbate, iar altele prefacute *i recladite, ne arata Inca, odata ca architectura bisericilor noastre fa la inceput una *i aceeaFil ca cea care Inflorea In aceleall vremurl, Ili
ceva mal inainte, in Constantinopoli, Athos *i. Thessalonic. Aceasta architectura e a tipulul ce are In plan dreptunghiul circumscriind compozitia cupolei centrale pe patru stalpl, adica tipul Teotocos.
Totu*I la monumentele de mal sus gasim mid schimbarI care ne arata

ca ne aflam in fata unor monumente de date relativ mai recente cleat Sf.
Nicolae Domnesc. Planul acesteia se amelioreaza *i se amplifica In bisericele

www.dacoromanica.ro

A RCHITECTURA RELIG10ASA LA ROMANI

16

de mal sus: astfel cupola mare centralii nu mai e Intarit la cele patru colturi ale planului cu simple bolti cilindrice ci cu patru cupole mal midi; iar
In fat& nartexul o precedat de un portic ce va ramane de-acum inainte in
toate planurile bisericilor de mai tarzia i e curonat cu doul turle In cretet schimband astfel infatiaril forma mai simpla de pana.- acum.
Mitropolia Targovitei aro in mai mult decal celelalte, alto patru turle
ce acuza In fatada colturile partii centrale a domului.
Deosebirea planului bisericei de la Arge de acela a bisericilor de la
Targovite ii Craiova nu ne poate face sit Indepartam data fundarii lor la
mai mult de un sew]; aqa ct datand pe Sf. Nicolae Domnesc cel mai tarziii
din veacul al 11-lea, cele trei biserici care ii. yin In urrna nu pot fi decat
cel mai tarzia din veacul al 12-lea.
Cat despro datele istorice de fundatiune co prezinta aceste doua bigelid Impreuna cu cea din Craiova, ca fiind zidite cu mult mai tarziii, trebue s punem pt4in temeili pe ele Intru. cat aceste
monumente prin architectura lor nu se pot de fel
inscrie In irul monumentelor ce cu siguranta s'ad
cladit la epoca In care pisaniile fair i documen
tele greite tind sa aduca fundatia acestor cladirf
cu mult mai vechi.
Este cunoscut raul obiceii pe care II avea

"\

strilmoii notri de a schimba pisaniile bisericilor ce

prefaceaa saa reparau numai, dand data preinoirii drept acea a tundatiel.
Voevozii notri importasera cu architectura
byzantina i aceast a. maniera greceasca de a funda

uncle biseriei;--imparatii byzantini nu se sfiiaa,


cu veacurl inainte, de a proceda intocmai ca
unit din stramoii notri la preschimbarea sail reparatia vreunui monument.
Cronicarii vremurilor se Incumetail a trivia
i adevarate
zisele celor mai marl.,
Astfel Biserica Domneasca i Mitropolia din
rlanul biserlat Domneqtt dirt
TorgovITle
Targovite sunt date a fi construite prima de Petru Cercel i cealalta de Neagoe.
E sigur ca aceste bisericl nu ail fost cladite do unul i acela domn
i ca Cercel i Neagoo at. preschimbat i adaogit numai aceste cladiri. Architectura din epoca hit Neagoe i cea din timpul luI Cercel e cu totul alta

0 el viitorimea trecand drept buno

de cat a celor doua biserici targovitene 0 nu se poate confunda una cu


alta. Deosebirea se alia aci nu numai in partile decorative ale architecturii,
care e isbitoare, ci i In cele pur organice.
De altfel prima forma a cladirit i adaogiturile de mai tarzit. se Arad
perfect do bine nu numal in nepotrivirea liniilor dar i In felul i stilul adaosurilor.

Mitropolia fu cea mai preschimbata; grija i generozitatea restauratorilor trgea in chip firesc mai mult la biserica catedrala.
Biserica Doinneasca fu mai mult reparata de cat preschimbata.
Faptul c6 aceasta din unna so afiii chiar in cuprinsul curtit domneti,

www.dacoromanica.ro

411111\1!
timallionoommemat.
II

Itfl

Ar
011111

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

19

ne face sit 'credem c e cea dinthi clitditit la Thrgovite i eh cea devenitit


mai trzii Mitropolie nu fu de cht o copie dupd prima. In cazul acesta chiar,
foarte problematic de altfel, Mitropolia nu a \putut fi cladita de Neagoe Basarab ci cu mult inainte.
Biserica Domneasch, clditit dupit cum am arittat inteo epoch ce trebue sri corespunda cu intemeerea Tarilor-Romaneti, e fitra indoialit biserica
ce se cladi odath cu palatul domnesc. Toate Curtile voevozilor notri i chiar
ale boerilor, coprindeatli cladirea unei biserici saa capele. Foarte rnulte din acegte biserici a ramas inch In picioare pe chnd curtile ai fost risipite de
mult. Eternitatea i vremelnicia celor pentru care eratt ridicate ne explicit de

ce unele aii fost mai ferite decht celelalte. La Targovite biserica curtii o
inch in picioare pe chnd palatul domnesc e o movila de ruine.
In ceace privete Mitropolia, pe care inclinam a o credo ceva mai

,
L.

Biserica Domneascil din TfirgoviTte.

nouh, schmbarile ce i s'a fitcut i-au prefacut mult prima infatiare. Schimbarile acestea, dupa cum se vede clar din desemnurile ramase de inainto de
reclhdirea facuth in zilele noastre,--aA constat In adhogiri insemnate de zidarie i ornamentatie exterioara; ele a dat cladirii un stil original, bogat i
neomogen care dnd mitretie architecturil e departe de a-I da perfectiunea
de factura care distinge pe meterii lui Neagoe.

Din chiar acest lucru se vede eh monumentul nu e a lui Neagoe ;


partea voevodului ce ridich episcopia de la Curtea-de-Arge se vede in or-

namentatia adhogath pe fatadh, i la turle mai ales. Ramhitele de ornamente


ce ati ilium de la reconstructiune, i se vad pana azi aruncate pe un maidan,

ne arata stilul i factura celor de la Arge. Stilul acesta putin cunoscut la


noi STA la Neagoe dispare odata cu el. Putinele copii partiale de ornamente,
ce gasim facute la alte biserici, duph cele ale lui Neagoe sunt de o facturit
neglijata, i stangace care invedereaza valoarea lor de civil.
Cele de la Thrgovite sunt tot aa de frumoase ii de fine ca cele de

www.dacoromanica.ro

II

20

ARCHITECTURA RELIGIOASI LA. ROMANI

la Arges ; e sigur ca lucratoril lui Neagoe de acolo venir& s'a, prefaca. si


Mitropolia de la Targoviste Impodobind-o In felul stilului lor. Neagoe, sail
al lul, crezur& astfel ca zidirea bisericel poate trece ca find f&cutii pe vremea
lor si se schimb& astfel datele.
Asa ca zidirea din temelie a Mitropoliei, de care ne vorbeste cropica, nu poate fi de at continuarea prefacerilor Incepute aci de Radu cel

Blserica din MoilenT (Coltul prescomidieT)

Mare, pe care Neagoe le duse mai departe cu un lux deosebit, atunci cand
schimbandull scaunul domnesc de la Arges vru sAll aibit In noua capital&
o naitropolie denanit de fala numelut sil.
Probabil a gsirea vechel biserici sub podoaba Mitropoliel lui Neagoe,
facu pe restauratorul acestul monument, d. Leconte du Nouy, s4-1 dea la restaurare forma bisericilor grecestf medievale. Sunt convins cb, atunci cnd d. du Noily
va da publiciatil pretioasele date si documente artistice ce trebue sti, aib& asupra

monumentelor ce a restaurat, vom avea destule indicii care s confirme li

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA. RELIGIOASA LA. ROMANI

21

mai mult cele sustinute mai sus. Un lucru esential ramane totui in totdeauna

lesne de constatat, anume c cele doua bisericl din Targovite, precum i


Sf. Dumitru din Craiova apartin aceluiall tip medieval de biserica greceasca,
cu un prototip in tara : biserica Domneasca din curtea-de-Arge. Sa se fi
incumetit, Neagoe, Petru Cercel sat Matel Basarab, fundatorh presup0 do
pana acuma a acestor monumente, s dea cu cateva secole inapol architectura
bisericilor ce cladiat, ne vine foarte gret sa admitem ; mal ales ca monumentele cu siguranta cladite de el, at cu totul alta architectura,
Sfaxind cu aceste monumente e bine s facem mentiunea unel observatil de mare importanta ce am putut face la unul dintre monumentele de
mai sus i anume la Sf. Dumitru. Inteadevar, dupa o fotografie a bisericel,
facuta inainte de restaurare, se vede ca decoratiunea fatadelor prin arzarea alternata a randuPLANTIL
rilor de peatra, i caramida, e facuta alt-fel de
cat la Sf. Nicolae Domnesc. La Arge caramida
nu e alezata de cat in randuri orizontale zidite
intre randurile de peatra, e cata vreme la Sf.
Dumitru din Craiova caramida e arzata i in
picioare, -Mind vertical randurile de peatra din
loc In loc i pe toata fatada. Primul fel de a
decora i construi e cel mai vechit ; el dateaza
de la Romani i nu-1 gasira de cat in cladirile
cele mai vechl bizantine. (Aceasta ar fi un alt
titlu de mare vechime la Sf. Nicolae din Arge)
Cel de-al doilea chip de a dispune caramizile
in fatada e mai nou i se gasete la bisericile
greceti din secolul 11-lea. 1).
0 alta deosebire intre fatadele celor dou
biserici de mai sus sta i in arcaturile ce imbogatesc fatadele Sf. Dumitru din Craiova ii
care nu se gasesc hI. Sf. NiCOlae DOTUTICSC.

Ar fi interesant sti se tie daca i bisercele din Targovite, cercetate alaturi cu Sf. Dumitru mai sus, prezinta aceleall particularitati ;
13iserlea Snagoyului (dupli d-1 Mandren)
ins tencueala acopera de tot pe cea Donmeasca
i lipsa de documente ne impiedica a ti ce se Op, i sub tencueala Mitropohel inainte de restaurare. Astfel s'ar fi putut clasa mal bine architectura
SrSh rrr

rrrpl,

acestor monumente.

De la aceste biserici tipul medieval grecesc iea o ultima transformare


in architectura riI noastre i aceasta ultima fat& a sa, o aflam in biserica
manastirei Snagov, despre care se -tie ca exista Ill timpul hd Mircea i ca

ar fi tost ridicata de un boer anume Vintila.


Cu aceast biserica architectura noastra face un pas inainte adoptand

cu o deosebita libertate de interpretare tipul grecesc al biserich Vatopedi dela


Athos, care urmeaza in Byzant celui de la Teotocos. Deosebirea acestor dot&
I) Dupff St. Dumilru, acest chip de n decora fafadele se generalisff In Oltenia. Unul din exomplo cole mai
yechi ai bine conseryate Ai-) dff biserica din Mofteni de HMO Cralova.

www.dacoromanica.ro

22

ARCHITECTURA RELIGIOASA. LA ROMANI

tipurl e in adaogirea la plan a doua, absidelaterale, iar la fatada in suprimarea arcului mare ce acuza In elevatie boltile interioare care sustin cupola.
Planul iea astfel forma de cruce care nu va mai fl pArasita, cu toate schimbarile ulterioare ce se vor mai aduce planului prim.
In afara de aceste date nol i, esenitale pe care le aduce monumentul Snagovulul In architectura noastra, acest monument prezinta particularitati
demne de relevat, mal ales In plan.
Astfel nartica, care lua in planul de mai inainte un loc mic In raport
cu incaperea sail nava domului, se marelte i devine tot aa de importanta
ca aceasta. In acela timp se i deschide luand forma colonadel, care mai
tarziii redusa, devine elementul acela indispensabil In planul bisericilor noastre, numit ambon sau tinda. Aci tinda inlocuete nartica i. de aceea este
foarte importanta, ; mai tarziti insa cand se va reveni la forma inchisa a narticel, traditia celel de la Snagov se va mentine in celonada din fatti, numita
tin d a .

Dar aceasta parte a comparatiel nu iea o asp, de mare importanta


numal In plan ci
In fatada, unde e acuzata, cu o turth, foarte ridicata i de
f,,ti

aceea1 marime ca cea din inijloc.

In decorul fatadelor intervin schimbari in sensul celor de la Sf. Dumitru i mai variate chiar. Locul ce se da cAramizilor alezate In colturi,
in picioare F,d de-a curmeziul, pentru a impodobi corniele, e mult mai mare

i aranjamentul cu mult mai variat. Astfel pe langa sublinierea cornielor


eu nol randuri de caramida dispuse In coituri vino ,i aceea a archivoltelor
cu ctithmizl puse pe lat i zimtuite. Arcurile i arcaturile se desineaza din
co In ce mai mult luand in acela1 timp un foarte mare loc In decorarea
fatadelor. Pe de alta parte, piatra lipsind in aceste locurl, e imitata In unele
locurl cu placaje de teneuial.
Ceeace ar mai trebui observat la Snagov, e di nu numal intrebuintarea caramizilor e foarte variatk dar i forma lor. Astfel sunt caramizi
de forma speciala a caror rol in constructiune e acela de corbeau", iar la
frumoit stalpi al narticel tiparele caramizilor se schimba de la o coloana, la
alta, precum i aranjamentul lor in zidarie ; unele coloane sunt in sectie orizontale canelate iar altele poligonale sati zimtuite. In elevatie unele-s drepte
iar altele intoarse.
.

In interior, pentru, decorarea pardoselei, s'a Intrebuintat i caramida


smaltuita, e probabil ca la origina se afla i invelitoarea facuta din olane
smaltuite dupa cum se face mentiune sa se fi aflat la o alta biserica, aceea
a manastiril Cornetul, zidita, se zice, din timpul lul Mircea. Dibacil constructorl al Snagovului cunoteati aa dar i secretele olariei. Aci gasim prima
intrebuintare de teracota smaltuita in decoratiunea constructiilor ; F,;tini cum
mai tarziu se intinse aceasta intrebuintare i cum acest admirabil material
do docoratiune a cladirilor noastre forma produsul unel industril foarte bogate i cunoscute atat in Muntenia, Moldova i Bucovina cat i In celelalte
parti locuite de romani.
Sfarind cu aceste consideratiuni speciale Snagovului trebue s constatam cit abilitatea, desinvoltura i originalitatea cu care architectul de aci
41 decoreaza fatadele i-l concepe planul, ne arata, ca ne aflam cu acest
monument, intr'o epoca ".n care datele locale incepura sft-1 faca, loc In arta
importata, iar artitil de aci stapani pe toate secretele unul meteug ce le

www.dacoromanica.ro

AittlitTECTURA RELIGIOASI LA R OMANI

23

fu strain, nu ezita sa Inoveze cand necesitatile locale (aci lipsa de piatra)


II obliga sa iasa din fagaul traditiei.
Care sa, fie vechimea acestei epoci? Se tie c Snagovul exista In
timpul lui Mircea cel Batran.
Daca, biserica Snagovului e dinaintea domniel lui Mircea, atunci se
explica de ce bisericile cert datate din secolul al 14-lea, ad o alta archi-

tectur cleat Snagovul; idr daca acesta e din timpul lui Mircea nu ne ramane a crede cleat ca prin partile acestea mai Indepartate de centrul romanismului nu rsbise Inca architectura ce se adoptase In Oltenia incd din

timpul lui Neculae Alexandru V.V.


Caci, In aceste vremuri, prin influente venite din Serbia, se Orasete architectura mare i frumoasa a Sf. Nicolae Domnesc qi a celor semanatoare ei, i tipul bisericei romaneti se simplifica i se mierreazd, In com.
pozitia planului sad i in Infatirrea total& a architecturii. Monumentalul
dom pe patru stalpi dispare i bolta pantocratului ramane arzata direct

pe zidurile de fatada. mai tarzid cand prin secolul al 16-lea planul bisericilor noastre can, din noa a se mari, ca compositie, atunci sfortarile acestea
de monumentalisare" nu vor mai tinti la marirea domului ci a nartexului
care iea o nota i mare important& prin aceea ca se destina din ce In ce
mai mult la adapostirea mormintelor ctitoriceti de domni i boieri. Deja Snagovul dadea o foarte original& solutie acestei noi cerinte de program.
Schimbarea de mai sus a architecturil bisericilor noastre se petrece
prin secolul al 14-lea 1 sub influenta unui noil factor cell ia locul In arzarea noastra religioasa. Factorul acesta e monachismul i Intemeetorul stai

e Nicodim care pe la mijlocul veaculul al 14-lea apare ca un conducator

si

organisator de frunte In Romania; el asigurd monachismulul pentru Intodeauna


la nol puterea, printr'o organisatie i an inbold de propaire ce stramutd

dinteodata. i de la inceput scaunul puterel bisericet1 do la orar la mantistiri i o face s creasca din ce In ce mai milli.
Nicodim acesta, care nu e altul decat Sf. Nicodim el Insu1, face
epoca in istoria noastra culturala. Calugar sarb de la Athos, tiiutor de carte
multa i. mester mare In artele frumoase, el. vine In tart' In timpul domniel
luI Vladislov ce st pe tron Intre anil 1365-1376. Erudit teolog, pictor
iluminator i probabil architect, Nicodim fu in acelat timp i un abil politician. Astfel numai se explica opera lull de puternic i luminat organisator
ce-1 face In timpul a trel domnil sfatuitorul i colaboratorul a trel voevozl
de frunte.
Acest mare Intemeetor de manastiri Incepe prin a cladi, cu cheltuiala
i. ddruirea lui Vladislav-Voevod 1) i cu munca fratilor sal calugari, manastirea Vodita de langa T.-Severin. Cu acet1 frati calugdri, adu1 cu el
din Serbia, Nicodim zideole i ugreivege biserica, aratandu-se astfel de
la Inceput eful unei tagme calugareti i capul unei echipe de artisanl.
Cand dupa Vladislav urmeazd pe scaunul domnesc Radul I eel Intelept, confundat cu Negru-Voda, (1373-13842), Nicodim ajunge mama
dreapta a acestul print evlavios i fondeaza manastirea Tismana, apoi Cozia,
Cotmeana i Campu-Lung. Sub urmaF,d1 acestuia, Dan i Mircea, Nicodim
1) Date luate din monografia D-luI Stefulescu asupra Mnhlstiri Tismana.

2) Dula D-1 Onciul.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA 12ELIGIOASX LA ROMANI

continua opera sa la care se mai poate aditoga mandstirea Prislopul, din


murrtit Temiraret, apol mftnastirea Topolnita i sehitul Gura-Motrului.
Din aceste cladirl, multe s'aU. risipit, iar cele ramase In picioare a
fost toate prefacute de cel care dorind sit le Mtareasca i sa le Infrumuseteze,
le-a stricat forma i podoaba lor cea dint&l.
Din ce a mal ramas Ins se poate foarte uor deslus,i caracterul architecturil kr.
Mal Intai bisericile acestea nu mai corespundea programului celor
ridicate In mijlocul cetatilor) populate de un popor numeros, puternic t;ci
bogat. Ele eraii locaprile de rugaciune ale unul numar foarte restrams de
credinci4 ascuni i gramadict Intro zidurile unul cuib ferit de lume i de
ispitele el. Era natural ca bisericile acestea, izolate centre de odihnit F,d devutiune, sit nu aiba nevoe de fastul i maestatea celor care le ridicati pentru
gloria Domnulul F,;,i a lor. De aci architectura aceea care pastraucl acelea1
principil de constructiune ca cea mai veche din Tarile romnetl se tarmurete la o croeala mal mica i modesta pentru cladirile sale. Am valut
care e compozitia simpla a acestul tip de plan.
De la manastirl acest tip se generaliza i la bisericile de mir, cad
de la Inceput influenta manastirilor deveni covAritoare In organizatia bisericeasca a taril ca i In Intreaga noasta aezare sociala.
De altfel Imprejurarile politice oprir pentru multa vreme proptiirea
unel arte mai marl, urmae vrednica a acelel intemeiate i cultivate de primil
voevozit al Tarilor romnetl. Urmail lui Mircea-cel-Batran umplu Intreg
secol al 15-lea de lupte intestine co del pas vrajmaului din afara i curma
pentru secole viata libera a Tarilor romnet1 Inauntru. In aa imprejural I
de vrajmalie launtrica i cotropire din afara, vremurile nu puteati fi prielnice artelor. De aceea veacul luptelor dintre Basarabi i Draculeti, fiii i
nepofil hit Dan i Mircea, formeaza o perioada saraca i stearpti pentru istoria artelor romnett.
Pentru a regasi vechea splendoare a bisericel prirnilor notri voevozt
trebue sa venim In pragul secolulul al 16-lea cand cu Radu-cel-Mare i
Neagoe Basarab, biserica Imbraca podoaba unel arte stralucitoare de frumuscle i bogtitie.

www.dacoromanica.ro

'77

6--1Qt4STABILIMENTUL GRAPIC

A LBERT BAER
BUCURESTI
STR. NUMA POMPILIU, No. 7-9

e-WDZ2..

www.dacoromanica.ro