Professional Documents
Culture Documents
COMPOZITIE URBANA
2.
3.
AMBIENTUL
4.
5.
CONFIGURARII URBANE
6.
7.
PERCEPTIA IN SPATIU
8.
REPERUL
9.
1.
COMPOZITIE URBANA
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai
poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe care o constituie.
Kevin Linde: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
- Locurile de unde poate fi privita cladirea
2.
E L E M E N T E F U N C T IO N A L E
P R O D U S IN S P A T I U L F IZ I C
E L E M E N T E F U N C T IO N A L - C O M P O Z IT IO N A L E
E L E M E N T E C O M P O Z IT IO N A L - U R B A N E
O C O M P O Z IT E
in t im p
S T R U C T U R A C O N F IG U R A T IV A S P A T IA L A - U R B A N A
P R O C E S D E C O M P O Z IT IE
P R IN C IP II D E C O M P O Z IT IE
O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i)
a spatiului urban.
Nevoia de
moral
N E V O IA D E A M B IE N T
Nevoia de
existenta
Nevoia de
social
3.
AMBIENTUL
Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte
mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE. Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.
Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului
gradinii care se desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles intra in contrast cu rigoarea parcului care se
desfasoara in fata (magnific, monumental)
P R O C E S D E P E R C E P T IE /
S E N Z A T IE
S TA R E
P R O C E S D E R E F L E X IE
A M B IA N T A
a c u it a t e s e n z o r ia la
s e n s ib ilit a t e a lu i
n iv e lu l s a u c u ltu r a l
A M B IE N T
s e n s ib ilit a t e a
d is p o n ib ilit a te a
a f e c iv a
m o b ilu l lu i d e
a c c iu n e c a r e e s te
o b ie c t iv u l
IM A G IN E R E A L A
d if e r it a in t r e i n d iv iz i
IM A G IN E M E N T A L A
in s itu a tii f o a r t e d ife r ite p o a te f i f o a r te
d if e r it a d e im a g in e a r e a la
4.
C A P A C IT A T E A D E
ID E N T IF IC A R E A
IN D IV ID U L U I
IM A G IN E A
S P A T IU L U I
F IZ IC /R E A L
S T R U C T U R A D E M O G R A F IC A
S T R U C T U R A S O C IA L A
S T R U C T U R A D E ID E N T IF I C A R E
S E M N IF IC A T IE
S I S T E M U L S P A T I U L U I F IZ IC /R E A L
IM A G IN E A
M E N TA LA
S IS T E M U L S P A T IU L U I R E F L E C T A T
S IS T E M U L S P A T IU L U I D E R E F E R IN T A
S U B S IS T E M T E O R E T IC
5.
S U B S IT E M M E T O D O L O G IC
CONFIGURARE URBANA
PERCEPTIA IN SPATIU
Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin
intermediul simturilor
Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului
- este numai acea parte din spatiul construit amenajat al spatiului respectiv
- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere a calitatii compozitiei
Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in
textura si niste repere.
Trama stradala
Noduri in textura
Curs de apa
Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale care definesc niste directionalitati
Ex: principiile de plan pentru barcelona sfarsit de sec 19
Elemente de
interes
Principii:
1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de
scara;de importanta
8.
REPERUL
G LO BALE
v i z ib ile la s c a r a m a r e
P A R T IA L E
n e v i z ib ile la s c a r a m a r e
S T IU T E
S T IU T E
D E TREC ER E
T IN T A
O R IE N T A T IV E
D E AG R EM EN T
DE
O R G A N IZ A R E
S P A T IA L A
R e p e r e p r in in t e r m e d iu l c a r o r a
d in c o lo d e s im b o l p u t e m
s ta p a n i s p a t iu l
9.
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine obiect cu
caracter important in imagine de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii)
- culoarea
Element de prestanta
b.
a.
Cote de teren
Cote de teren
3a. Acuitate vizuala a perceptiei toate simturile sunt solicitate,nu numai cel vizual
* complexitate a perceptiei diferenta foarte mare de la un individ la altul (Ex. In Austria aer
curat,proaspat simti puritate;la Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti ramane
ulterior;Germania mirosul benzinei parfumata,miros special.Este de calitate superioara perceptie
olfactiva)
3b. Miscarea spatiul se poate percepe static sau in miscare travaliu in perceptie
OBIECTIV IN SIT
Sistem
de
relatii
care definesc fizic
relatia urbana
POZITIE
Sensuri
privire
de
FORMA
este
manifestare
formalului
FORMAL
o
a
ceva
in
compozitie este de
natura formei
- formalism a
pune
in
practica
niste forme de dragul
formei
INFORMAL
forma
ne
informeaza,transm
ite in noi niste
informatii
- este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultal
al vederii
12. VEDEREA
Foarte departe
Element de prestanta
M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica
- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin
important
intra in joc distanta
3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de
sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare
imaginea apare mai apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins pe
un
grup
de
- oamenii de cultura retineau spatiul
excursionisti
din
retineau silueta Bosforului
Turcia
elemente arhitecturale
B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat
1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului
- punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul
*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare
3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor
Foarte departe
Element de prestanta
M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica
- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin
important
intra in joc distanta
3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de
sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare
imaginea apare mai apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins pe
un
grup
de
- oamenii de cultura retineau spatiul
excursionisti
din
retineau silueta Bosforului
Turcia
elemente arhitecturale
*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare
3. Perceptie descendenta:
Sit:
-
devine
bariera
structurala
piata
SITUATII:
M - m e d iu
r a z a d e in t in d e r e
H1
H2
M - m e d iu
P1
P2
a c e a s t a d is t a n t a d e v in e im p o r t a n t a
c a m p u r i s tr u c t u r a le
c a re n u s e s u p ra p u n
H1
H2
M - m e d iu
P1
P2
s is t e m d e c a m p u r i
s tr u c t u r a le
H1
H2
M - m e d iu
A X IA L IT A T E
H2
H3
H4
H5
H6
P1
P2
P3
P4
P5
P6
M - m e d iu
P2
semnalizeaza, polarizand
c e n tru
r e la tie d e a s c e n d e n ta
c e n tru
r e la tie d e d e s c e n d e n ta
- extinderea a unui camp structural in alt camp structural zona in care regula este a unui camp
structural cat si a celuilalt camp structural va produce trecerea, continuitatea de la un camp structural
la altul indiferent de cat de diferite ar fi
P+1
P+10
B
P+10
P+1
P+10
P+1
B
Zona care include reguli
acceptate de cele 2
campuri
Campuri structurale
Variante de rezolvare
corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii
OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau profil
- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim-plan (ex: arcade) imagine libera
SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de fundal privelistea capata substanta prin
existenta elementului de prim-plan
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de scara in raport cu privelistea
- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan.
1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea de monumental (monumentalul) in
cadrul unei compozitii urbane dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un pandant
al elementelor de prestanta,care genereaza monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza privelistea este
descoperita sau sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental
O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de perspectiva este o priveliste conturata ,limitata
de un cadru
- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observatorpunct de observatieobiect observat
Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre :
observator obiect observat
obiect observat cadru
observator cadru
cadru
IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat perspectiva
ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi avantajat/dezavantajat de
declivitate)
Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau
poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)
1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu se pune un element inalt
- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime
- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care
sa plonjeze intr-un element natural))
Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva
2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL elemente care pun in evidenta
volumul pe inaltime
- profile largite in plan orizontal
- cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii joase care prin modul de tratare prezinta
interes
In spate
Prim-plan
monumentalitate
Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de
dinamicitate ritm de dinamica accelerat)
STUDIU DE ALTIMETRIE locuri unde ar fi bine sa apara constructii inalte
EFECTUL DE PERSPECTIVA impune de fapt repere (Ex: Lipscanieelement de reper Intercontinentalul
imbogateste imaginea)
- in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo de artificiu (care sporeste,sau
dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :
Piata Sf.Petru
Forma trapezoidala a
pietii sporeste - efectul
de
perspectiva
monumentalitate
o culoare
Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un
element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare
privelistea
perspectiva
axa de compozitie
mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca
indeplineste caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica, efect
de unitate, unicitate.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o
anumita stare de unitate
25. AXUL
1.
2.
3.
Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cladirea mare
Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta
Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona
X, nu mai are efect de fundal.
PARC
ZONA X
Axe interioare
Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate
virtuala finalizata cu un punct.
Ex p-ta Capitoliului:
ax grupa 2
ax grupa 3
ax grupa 1
Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face cu o intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Gol
Accese
Amfilonada de coloane
Element dominant
Gradina
deschidere ampla
Munti
lac
platforma
gradene
3. Umplerea spatiului
pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere
-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes
ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri
elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului
ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere subordonat fata de spatiul care este
dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)
4. orientarea spatiului
a) orientarea cardinala- in raport cu lumina
-iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta
dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud)
b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare
ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
c) orientarea dpdv spiritual-compozitional
-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului
inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri
diferite de pavaj la alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)
ex: Amsterdam: circulatiile:
-pietonala pt public
transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota, separarea se face prin pavaj)
5. forma
forma fara continut este inutila
relatia intre scop si forma:
-scopul canalizarea interesului
-forma libertatea in abordarea formei
6. culoarea
are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ;
culoarea trebuie controlata
Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu
7.stil stilistica spatiului
urban este diferit de forma pe care o imbraca orasul, fiindca forma si structura pot fi privite din
mai multe puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)
Fenomenul
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii
sale; pentru ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii de interes
(economic, social, politic, material, spiritual)
-> fenomenul urban = realitate globala (Lefebvre)
Situatia
2. Intr-o sectiune temporala verticala se insista pe caracterul evolutiv al spatiului urban respectiv.
Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.
- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un traseu pe care il preia pana in
momentul in care isi gaseste un loc propriu.
formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu conceptul general de diferentiere spatiala:
1. spatii izotopice
2. spatii heterotopice
3. spatii utopice
1.
Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate, existand intotdeauna o zona de
suprapunere.
Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin trasaturi de caracter care, retinute in
timp, se constituie apoi ca elemente de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de
generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu
mai mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui incadrare in spatiutimp.
Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la simbol, impunand spontaneitatea si
premeditarea logica, creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei
topice.
Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al dezvoltarii societatii.
42. PARTICULARIZARE PRIN SEGREGARE
Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun mai multor locuri, o esenta a
esentelor)
Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr-un grup de trasaturi caracteristice
generale centralizate intr-un timp indelungat.
d if e r e n t e r e a
u n s p a t iu
s eg r egat
im p u n e
n e d if e r e n t ie r e a
u n s p a t iu
n es eg r eg at
Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor.
44. CONDITIONAREA FORMEI URBANE
Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol in definirea globala a calitatii
vietii.
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.
In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se constituie ca factor fundamental de
mediu -> preocupari pentru
mediul functional mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului
mediul natural-microclimatic mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul
cum realizarile pot influenta conditile de clima.
mediul artificial-fizic modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului conteaza aspectul
aspectul vizual
mediul socio-cultural modul in care imbinarea naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului
individual cu cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor.
Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca opera urbana; insusita, si nu
suportata de om.
Lefebvre considera orasul :
obiect (spatial)
mediatie (intre ordinea departata/apropiata)
opera
Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor conditii:
interventia structuranta (conditii obiective naturale si functionale)
formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice)
constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice, estetice, politice.
Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si valoare ca produs social.
Forma urbana esentiala componenta a culturii urbane.