1. Teorie si practica in asistenta sociala.

Interpretarea relatiei dintre teorie si practica

In practica asistentei sociale, as soc pentru a fi eficienti trebuie:
- sa-si creeze conditii sa stabilieasca o relatie de incredere si acceptare intre cei doi, in
practica as sociale cea mai importanta este calitatea relatiei client asistent social
- sa foloseasca procedure clare si explicite, un bun practician se foloseste de teorii si
metode clare care le organizeaza, ordoneaza, directioneaza practica
In asistenta sociala, practicieni cei mai apreciati de catre clienti sunt cei care sunt cei
care sunt capabili sa explice ce fac si cum vor fi abordate problemele, totusi in urma unor
studii a reiesit ca multi dintre as soc au lipsuri in acest sens: erau siguri de descriere si
evaluare caz dar nu si de ceea ce vreau sa puna in realizare
In ultimii ani s a pus accent pe practica asistentei sociale, respective a specificul relatiei
client asistent social.
Lipsa unui scop in practica asistentei sociale in relatia cu un client -> as soc nu au
precizat clar locul lor in lucrul cu clientii
Practica trebuie sa fie structurata de un simt al localizarii si al directiei: as soc trebuie sa
cunoasca locul, rolul, scopul interventiei, metodele folosite, clarificate scopurile, relatiile si
asteptarile in relatia as soc si client, asfel se vor preveni confuzia si discutiile inutile
Fisher sustine ca ca aspectul crucial al al structurii practicii este planificarea, aceasta
implica evaluare initiala minutioasa, formularea de obiective, deyvoltarea de programe, pasi
secventiali, alegerea metodelor de interventie, stabilire criteria dupa care se vor face evaluarea
interventiei.
Clientii trebuie sa fie implicati si constienti de ceea ce se intampla, de ce, etc. Cei care
nu nu inteleg scopul si metodele tind sa renunte la interventie.
O teorie poate fi definita ca un set de concepte si formulary care prezinta o viziune
organizata asupra fenomenelor propun o ordine si indica relatii dintre fenomene, astfel cei
care folosesc teoriile pot sa inteleaga lumea inconjuratoare prin
- descriere
-explicare
-progonza
-control si determinare
As soc trebuie sa descrie si sa explice comportamentele clientilor, sa faca previziuni cu
privire la desfasurarea ulteriaoara a evenimentelor
As soc folosesc o mare parte din munca teoretica a psihologilor si a sociologilor

As soc nu isi pot permite sa evite formularea de generalizari daca vor sa imbunatateasca
calitatea servviciilor folosite
Pentru a si face treaba bine, as soc trebuie sa stie ce se intampla, unde este locul lor in
process, astfel ei se afla in domeniul teoriilor, incep sa caute patternuri de producere a
fenomenelor. Teoriile sunt uneltele de lucru care le ghideaza comportamentul si interventia as
soc.
Pe multi as soc teoria ii lasa indiferenti, fie nu o folosesc fie se indoiesc de relevanta
acesteia, in urma unui studiu as soc prezantau ambivalenta fata de discutarea muncii lor in
termenii teoriilor folosite,
Munca asistentilor sociali cu clientii nu se face dintr-o nici o abordare teoretica,
problema fiind nu daca sa foloseasca sau nu teoria ci care anume teorie sa o foloseasca
As soc care prefera sa nu foloseasca teoria sustin ca teorie este implicita si subinteleasa
si nu explicita si folosita constient
Unii autori considera ca asistentii sociali trebuie sa aiba cunostiinte fundamentale in
ceea ce priveste teoriile personalitatii, sociale sau ale politicilor sociale.
Practica asistentilor sociali trebuie sa fie organizata pe baza unor explicatii stiintifice,
exista mai multe baze explicative, fiecare ofera un punct de plecare diferit in interventie
2. Evolutia si dezvoltarea in asistenta sociala. Etapele cristalizarii bazei teoretice in
asistenta sociala
De a lungul aniilor as soc au achizitionat mai multe teorii, stiintele sociale erau la moda iar as
soc au profitat de asta: elemente de psihanaliza, teorii ale invatarii, terapie gestaltista,
interactionaism, Marxism, structuralism
Procesul de cristalizare a bazei teoretice n Asistena Social
1. Investigarea
- asistentul social era considerat un culegtor de fapte, un investigator
2. Psihanaliza
- singura teorie folosit era cea psihanalitic, accentul se mut de la practic i material,
lapsihologic i terapeutic
3. coala de diagnoz i funcionalism
- capt importan n anii 30 odat cu accentul pus pe relaia cu clientul- ajutorul const n
a construi o relaie cu clientul- As. Social funcionalist vede Asistena Social ca un
proces de interaciune ntre clieni iasistenii sociali, nu o suit de acte i proceduri; se
pune accent pe aici i acum, pe dezvoltarea personalitii. n coala de diagnoz bazat pe
psihologia freudian psihanalist, accentul cade pe asistentul social; el hotrte ce e de

fcut.n coala funcionalist centrul de greutate al procesului de schimbare devine persoana

asistat,clientul; asistentul social doar ncurajeaz potenialul de dezvoltare al clientului.
4. Achiziionarea
- n anii60, sunt achiziionate un nr. mare de teorii pe care asistenii sociali le abordau
nmod nesistematic.
5. Inventarierea
- spre sfritul anilor 60- se fac liste, evaluri ale eficienei teoriilor - apar noi teorii
6. Scopul comun si unificarea teoriilor
- teoriile Asistenei Sociale aveau un scop comun: funcionarea social (individul s
funcioneze acceptabil, corespunztor n societate)- n anii 70 se ncearc abordri unitare
ale Asistenei Sociale care identific concepte,priceperi, deprinderi ale asistentului social,
discuta despre esena Asistenei Sociale.- era la mod atunci, teoria sistemelor; apar teorii
radicale (cele ale conflictului =teoria/sociologia marxist).- revin abordrile centrate pe
client/persoan
7. Clasificarea teoriilor
- apar autori ce vor s pun ordine n ele- Leonard n 75 face o clasificare, utilizeaz
conceptul de paradigm (model)