You are on page 1of 4

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

INSPECTORATUL COLAR JUDETEAN VASLUI


CENTRUL JUDEEAN DE RESURSE i ASISTEN EDUCAIONAL
CENTRUL COLAR DE EDUCAIE INCLUZIV AURORA VASLUI

IMPORTANA SCRIERII PENTRU NVAREA I CONSOLIDAREA LIMBII ROMNE


(referat sustinut in cadrul comisiei metodice Om si Societate, din 23
oct.2014)
Intocmit, prof. Gheorghe ANTON

Formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de exprimare a


gandurilor, a sentimentelor elevilor in mod corect, logic si concis, constientizarea
procesului comunicrii si cultivarea unei vorbiri si scrieri clare si corecte sunt
preocupri permanente ale tuturor cadrelor didactice.
Ca limb matern, limba roman se insuseste spontan inc din primii ani de
viat, in cadrul convietuirii sociale, in relatiile dintre copii si adulti, practica
reprezentand baza initial a invtrii limbii.
Ulterior, perfectionarea folosirii ei se realizeaz prin contributii numeroase si
variate, dintre care cea substantial si eficient este aceea de la scoal.
Aici,
limba - indeplinindu-si functia de instrument de cunoastere si mijloc de
comunicare - slujeste la transmiterea cunostintelor teoretice si practice din
domeniul diverselor discipline, ca si la exercitarea influentelor educationale, deci
la formarea profilului moral.
Prin implicarea sa, in intregul proces instructiv-educativ, limba vorbit de
copii la intrarea lor in scoal se imbogteste considerabil, isi sporeste capacitatea
de a exprima adecvat orice continut de idei.
Insusirea constient si activ, inc din primele clase, a cunostintelor teoretice
si dobandirea unor priceperi si deprinderi corespunztoare depind, in mare msur,
de miestria cu care invatatorul/profesorul organizeaz drumul parcurs al gandirii
scolarilor de la intuirea cuvintelor la intelegerea semnificatiei lor gramaticale, de la
recunoasterea si notarea grafic a sunetelor, la redactarea unei compuneri, de la
parcurgerea diferitelor fapte de limb la generalizarea notiunilor si folosirii
acestora intr-o exprimare personal. Pe lang faptul c limba reprezint principalul
mijloc de comunicare, tot ea este si purttoarea spiritualittii propriului nostru
popor.
Astzi
se acord o mare important cultivrii limbii romane, care se realizeaz prin
dezvoltarea oral si scris a limbii. De calitatea deprinderilor de exprimare sunt
fcute responsabile: scoala, familia si societatea. Dezvoltarea exprimrii constituie
obiectul final al studiului limbii romane. Prin realizarea acestui obiectiv, scoala
indeplineste unul din principalele sale teluri. Ea cultiv pe toate cile si pe toate
mijloacele de care dispune, posibilittile de exprimare ale copiilor.
Continutul
vorbirii

elevilor cu ces este in general srac. Copii nu chibzuiesc s surprind exact si prin
urmare s redea clar esentialul celor vzute sau auzite. Nesesizand diversele
raporturi dintre fapte, fenomene sau laturile fenomenelor, nu stabilesc legturi nici
intre idei, din aceast cauz enunturile lor sunt alctuite din propozitii
independente. Ei nu pot comunica curgtor si destul de limpede propriile
sentimente, ganduri, impresii. Alteori, se utilizeaz cuvinte ale cror seminificatii
nu le cunosc precis. Exprimarea lor are un caracter spontan si este insotit
permanent de o mic gesticulatie expresiv, cu care suplinesc lipsurile comunicrii.
Scoala valorific disponibilittile intelectuale ale copiilor, capacitatea
de a receptiona, zestrea de cunostinte acumulate si posibilittile de exprimare
dobandite in mediul familial si la grdinit, ea perfectioneaz deprinderile de
vorbire, lrgind necontenit cercul cunostintelor, insistand asupra dezvoltrii
proceselor psihice. Pentru a stimula interesul elevilor de a invta s citeasc si s
scrie corect cu un efort pe msura posibilittilor pe care le au, se vor folosi exercitii
cat mai variate de analiz si sintez fonetic.
Lectiile de citire indeplinesc, in procesul de instruire si educare a elevilor cu
ces, un rol imens. Asa se explic ponderea deosebit pe care o detine citirea in
planul de invtmant si in programele de limba roman pentru elevii cu deficienta
usoara si moderata. Aceste lectii angajeaz pe elevi intr-o activitate de invtare
multipl si variat prin care ei dobandesc nu numai deprinderi si tehnici de citire, ci
un sistem de notiuni, de cunostinte din diferite domenii.
Cel mai important rol le revine cadrelor didactice in scoal in influentarea
dezvoltrii vorbirii copiilor si corectarea limbajului lor. Exemplul lor are atata fort
incat izbuteste s conving, s anihileze influentele negative pe care mediul
familiei le-ar putea exercita asupra limbajului.
In institutiile de invtmant, cultivarea exprimrii elevilor trebuie s inceap
cu inssi ingrijirea atent a exprimrii cadrelor didactice. Ele ofer un model viu de
exprimare logic, clar, precis, corect prin cadrele didactice sprijinite si de
mijloacele audiovizuale: televiziunea, magnetofonul, radioul, calculatorul. Folosite
metodic, in cadrul unor lectii, aceste mijloace s-au dovedit a fi un auxiliar pretios
in munca de perfectionare a deprinderilor de vorbire.
Studiul limbii romane are o situatie privilegiat cci fiecare din
compartimentele disciplinei - citirea, scrierea, gramatica, compunerea - ofer noi si
ample posibilitti pentru cultivarea vorbirii.
In lectiile de gramatic, transmiterea cunostintelor ca si formarea
priceperilor si deprinderilor aplicrii lor in practic, vorbirea si scrierea nu vizeaz
s asigure numai corectitudinea gramatical, ortoepic, ortografic si de
punctuatie, dar si o cat mai bun utilizare, adoptare a mijloacelor limbii la ideea
comunicat.
Legtura strans intre limb si gandire impune acestor lectii s dezvolte

concomitent cu cunostintele gramaticale si gandirea elevului, mecanismul gandirii


lui, deprinderea de a forma procese si operatii mintale, fapt cu consecinte imediate
asupra exprimrii acestora.
In evaluarea culturii unui individ, ortografia este un indice de baz, intrucat
a scrie (si a vorbi) corect nu mai este astzi, apanajul doar al filologilor sau al
oamenilor cu o instructie superioar. In acest fel, problema scrierii corecte
depseste sfera cultural a individului, desi se bazeaz mereu pe ea, devenind o
chestiune ce vizeaz limba national in general. Este vorba, evident, de varianta
standard a limbii nationale, care, in multe privinte, se confund cu limba literar.
Existenta unor norme ortografice si de punctuatie reprezint un factor
important de stabilitate a limbii literare, dar simpla lor codificare in lucrrile de
specialitate nu va da rezultate asteptate si absolut necesare atata vreme cat ele nu
sunt temeinic insusite si aplicate in practica scrisului de ctre marea majoritate a
vorbitorilor de limb roman. Volumul de greseli este uneori foarte mare, iar sursa
lor trebuie cutat, inainte de toate, in instructia scolar precar, dat fiind faptul c,
o bun perioad de timp, ortografia a fost considerat o problem secundar a
pregtirii limbii romane.
Abia in ultima vreme lucrurile s-au indreptat, problemele de ortografie si
punctuatie ocupand partea cuvenit in preadarae limbii romane.
Predarea limbii romane reprezint un drum lung si prin excelent favorabil
actiunii de dezvoltare a vorbirii elevilor. Aceast actiune nu poate fi sporadic ci
trebuie s fie permanent prevzut in toate activittile elevilor si s se desfsoare
organizat, sistematic si metodic, in fiecare din compartimentele disciplinei.
Elevii trebuie s capete priceperi i deprinderi de exprimare corect nu
numai n scris, ci i pentru activitatea creatoare, care presupune infinite relaii
orale. Ei trebuie s capete deprinderea de a folosi limba pentru a transmite corect
cunotinele dobndite i a-i exprima propriile lor idei i sentimente.
Studiul limbii romne are menirea s fac vorbirea elevilor precis, nuanat, clar.
Pentru aceasta ei trebuie deprini s aleag cuvintele i expresiile cele mai potrivite care dau
nuan i culoare. Alegerea cuvintelor trebuie dublat de efortul ncadrrii contextuale celei mai
potrivite, n funcie de nivelul la care se face comunicarea. Elevii trebuie deprini s-i
rnduiasc ideile n chip logic, s organizeze exprimarea lor n funcie de normele gramaticale,
s foloseasc toate resursele de care dispune limba noastr.
La sfritul perioadei de colaritate, vorbirea elevilor trebuie s fie bogat
n coninut, logic nchegat, corect construit, s aib preciziune i concentrarea necesar, s fie,
n acelai timp, nuanat i expresiv.Studiul limbii romne, nsuirea limbii romne este o nalt
ndatorire pentru c fiind limba naional, limba de stat, limba ntregului popor este instrumentul
care i ajut pe cetenii patriei noastre s exprime prin vorbire sau n scris, idei, cunotine,
sentimente i s stabileasc ntre ei relaii multiple.

prof. Gheorghe ANTON