CURS 1 20.02.

2002
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera
la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o
pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta
forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea
dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai
ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe
care o constituie.
Kevin Lynch: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
- Locurile de unde poate fi privita cladirea
Definirea imaginii urbane
- face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura
- are consecinte la nivelul plasticii
Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de
cadru urban, determinate functional in cadrul structurii spatial
configurative
ACTIVITATI

Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu

trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE.
Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.
Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana
nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului gradinii
care se desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles
intra in contrast cu rigoarea parcului care se desfasoara in
fata (magnific, monumental)
PROCES DE PERCEPTIE/
SENZATIE

STARE

AMBIANTA

acuitate senzoriala
sensibilitatea lui
nivelul sau cultural

AMBIENT

sensibilitatea
disponibilitatea
afeciva
mobilul lui de
acciune care este
obiectivul

IMAGINE REALA
diferita intre indivizi

PRODUS IN SPATIUL FIZIC

ELEMENTE FUNCTIONALE

PROCES DE REFLEXIE

IMAGINE MENTALA
in situatii foarte diferite poate fi foarte
diferita de imaginea reala

ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
O COMPOZITE
in timp

ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE
STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA-URBANA

PROCES DE COMPOZITIE

PRINCIPII DE COMPOZITIE

O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare

in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i) a spatiului urban.

Compozitia urbana=opera de arta.

Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de
activitate.
Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent
La nivelul formei - discursul este constituit ca stare de compozitie
- enuntul se constituie ca valori compozitionale
spatiale.
Ambient- inteles tripolar

Ambianta se defineste, in principiu, cu oarecare nuante de

subiectivism.
Ambientul se defineste, in principiu, subiectiv.
Obs.: Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi.
Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista
concordanta intre structuri (intre cele doua sisteme).
In lungul acestui proces , arhitectul are o mare
responsabilitate, trebuie sa fie in cunostinta ed cauza, misiunea lui,
de a sti pentru cine construieste.
Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa au fost
daramate multe edificii -> conceptele estetice ale timpului respectiv
nu mai intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice.
Mecanismul de consituire al imaginii urbane.
Exista 3 sisteme racordare.
Unitatea semnificativa de spatiu.
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
STRUCTURA

CAPACITATEA DE
IDENTIFICARE A
INDIVIDULUI

IMAGINEA
SPATIULUI
FIZIC/REAL

STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
SEMNIFICATIE

NEVOIA DE AMBIENT

Nevoia de
moral
Nevoia de
existenta

SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL

Nevoia de
social

SISTEMUL SPATIULUI REFLECTAT

SISTEMUL SPATIULUI DE REFERINTA

SUBSISTEM TEORETIC

IMAGINEA
MENTALA

SUBSITEM METODOLOGIC

CURS 2 27.02.2002
Sa facem distinctie intre :
1. prezenta fizica (configurativa) a orasului inseamna ceva
2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor este cu totul
altceva
1 Repere
2 Imaginea finala
apar in domeniul CONFIGURARII URBANE
Obs : Studii de urbanism referinte la modul de intelegerea spatiului
de catre locuitori
Schema determinarea calitatii urbane proces de progresie in raport
cu niste determinante

- este numai acea parte din spatiul construit/amenajat al spatiului

respectiv
- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere al
calitatii compozitiei
Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna
in evidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere.

Trama stradala
Fasie plantata

Noduri in textura
UNITATEA
SEMNIFICATIVA
DE SPATIU

Curs de apa

E a
TI siv
EP pa
C
R tie
PE cep
r
pe

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE
slaba

intensa

II
IN
a
AG
tiv
IM
ac
tie
EA
ep
AT
IT NE erc
AL A p
C RB
U

mare (explicita)

mica (confuza)
LIZIBILITATEA
calitate a spatiului

PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI

REFLEXIE

Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale

care definesc niste directionalitati
Ex: principiile de plan pentru Barcelona sfarsit de sec 19

Elemente de interes

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE se refera la individ

- identificare calitate a individului
- se tine cont de :
Nivelul de cultura al individului profesionala sau neprofesionala
Sensibilitate
Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate.
Lizibilitatea explicita atunci cand este rezultatul unei constructii in
timp,motivata,nu neaparat planificata
- perceptia activa intra in actiune acel sistem de referinta general sau
la nivelul individului
- O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica perceptie
slaba
- Nivel cultural mare + lizibilitate mare maximul imaginii urbane
- Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare individul se va
descurca
Compensare un individ cu o capacitate mare de identificare intrun spatiu cu lizibilitate mica se va descurca,va retine niste lucruri
Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european

PERCEPTIE

Noduri Intersectii a 2 directii de textura

Noduri in textura ordinare
caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin
rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in nodurile respective)

FOLOSINTA

SPATIUL

CONCEPTORUL
OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului.
PERCEPTIA IN SPATIU
Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in
momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor
Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului

Principii:
1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru
punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te
orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta
3. Reperul daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul
este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod.
Reperul - foarte important ca reprezentare fizica cat si ca valoare
- ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ
pentru orientare)
Cel care concepe spatiul impune reperele importante
Profesionistul poate insera elemente in spatiul urban pe care oamenii
le iau ca repere
- omului trebuie sa i se ofere repere
- dupa cel de-al doilea razboi mondial proces de agrementare al
spatiului
- orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament
(elemente de ludicitate urbana amuzament urban)
Ex: Stockholm omul din bronz care iesea din canal
Zurich oamenii din bronz din statia de autobuz
trebuie sa existe coroborare intre textura nod reper

Reperul poarta o semnificatie practica (legata de activitatile ce se

desfasoara in spatiul respectiv)
- reprezentativa (caracter memorativ)
- emotionala (disponibilitatea afectiva a individului)
Valoarea simbolica a reperului putem vorbi despre valoare simbolica
a unui monument (columna); un element relativ minor in compozitie;o
constructie cu caracter semnificativ;drapelul.
Drapelul educatie a simbolului (etnica,nationala)
Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori (unele
mostenite prin traditie altele prin inventie)
Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu
forta.
- Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine
arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la un moment dat un
simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu
fantana;port drapel)
Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie
exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului
perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi pierde
interesul.Este legata de acele simboluri legate de moda (de
stil) exista momentul in care stilul devine moda (intra in
manierism)
Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de
10-15 ani.
Graves sediul pentru Portland acesta nu mai conteaza acum (desi
era unul din primele semne ale postmodernismului)
Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda
Reperul reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare
are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane

Reperele (constructiile) inalte turnuri,obeliscuri

dezvoltarea lor pe inaltime este specificul constructiei inalte
orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada
clasica) monumentul Atenei pe Acropole avea aceasta valoare de a
sublinia verticalul
- la romani avem coloana cu valoare simbolica,era element important
de producere a unitatii spatiale
- orasul medieval biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul
primariei
- orasul modern urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit
utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de simbol (Ex:
cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci)
In Bucuresti o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de
cultura
- de specula de teren
sfarsit sec 19 silueta foarte interesanta
sec 20 constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a
aplatizat-o)
in acest sens s-a facut un studiu recent
cea mai interesanta silueta centrala dinspre parlament
Piata Unirii,Piata Romana nu sunt piete ,de fapt sunt
niste maidane

REPERE
GLOBALE

vizibile la scara mare

PARTIALE

nevizibile la scara mare

STIUTE

STIUTE

DE TRECERE

TINTA

ORIENTATIVE

DE AGREMENT

DE
ORGANIZARE
SPATIALA

Repere prin intermediul carora

dincolo de simbol putem
stapani spatiul

CURS 3 6.03.2002
CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE
ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE:
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie
Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra
caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un
anumit tablou constituie o imagine obiect cu caracter important in
imagine de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent
de volumetrii)
- culoarea

- utopic este izotopic sau heterotopic cand este creat

ceva fabulos,fantastic (ex: iluminarea de noapte accentueaza sau
sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate
deveni,datorita iluminarii foarte interesanta noaptea sau invers)
3. Observatorul este caracterizat prin:
3a. Acuitate vizuala a perceptiei toate simturile sunt solicitate,nu
numai cel vizual
* complexitate a perceptiei diferenta foarte mare de la un
individ la altul (Ex. In Austria aer curat,proaspat simti puritate;la
Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti
ramane ulterior;Germania mirosul benzinei parfumata,miros
special.Este de calitate superioara perceptie olfactiva)
3b. Miscarea spatiul se poate percepe static sau in miscare
travaliu in perceptie

OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii care
definesc fizic relatia
urbana

POZITIE
Element de prestanta
OBSERVATOR

Mediu linear sau diversificat

2. Punctul de observatie ne interesereaza:

a. pozitia de observatie distanta,cota (configuratia terenului),
deschiderea (in spatiu)
b. conditiile de observare conjunctura si conditiile de timp (noaptezi;iarna-vara;innorat-soare)

Termeni in imaginea urbana

1. Privirea desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se
realizeaza contactul in plan vizual dintre observator si obiectul observat
a. Privirea de sus se realizeaza in conditii deosebite (ex.
Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor Sears
Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos)
- de la nivelul zborului de pasare
rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,privire
dumnezeiasca
b. Privirea de jos este o privire obisnuita,normala

a.
Cote de teren

Privirea asupra casei

din automobil (din
miscare)

Individul care merge pe

strada are 2 imagini :
Una
cand
priveste
normal si alta cand
priveste in sus

Mai multe directii de

observare
Privire proces determinat fizic efectiv
Nu se reduce la inregistrare frontala.

b.

Cote de teren

Ex: exemplu de postmodernism extinderea Bibliotecii Nationale

Sensuri de privire
Vegetatie
inalta
care
determina o singura directie
de observare

intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie RAPORT

- timpul este foarte important in - calitatea imaginii
- ceea ce se vede la un moment dat
spatiu izotopic unitar,continuu
- heterotopic spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat
discontinuu sau lipsa de unitate

2. Vederea este dincolo de procesul fizic al privirii.

- asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic
- este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci
cand iti place un anumit lucru,obiect arhitectural etc. sau din contra)
- imi place o cladire insusire a spatiului respectiv.A trecut prin
vedere.

Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit prin

semnificatie si simbol.Purtand semnificatia spatiul poarta o semiotica
a locului.Semiotica diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis
Estetica) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in
spatiul urban sunt locuri preferate (preferinta pentru locuri din punct de
vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite
(noul centru al Giurgiului loc evitat de populatie).
Insusirea spatiului inseamna :
1. Lectura de spatiu poate fi lecturat ca o carte mai simplu mai
dificil dupa nivelul de cultura al individului
2. Uzul uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai
intensa
3. Consumul de spatiu nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se
refera la placerea de a fi in acel spatiu.

Privirea tine seama de natura umana (de factura legii naturale )

Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In
arhitectura si urbanism nu poate exista asa ceva.Spatiul trebuie
ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.

FORMAL

- este o manifestare
a formalului
- ceva in compozitie
este de natura formei

- formalism a pune
in practica niste forme
de dragul formei
- este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultat al
vederii

Element de prestanta

Portalul poate deveni

element de prestanta

Vederea experienta subiectiva,spre deosebire de privire

tine seama de natura culturii

FORMA

Foarte departe

M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la
care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire =
perceptie panoramica

INFORMAL
forma
ne
informeaza,transmite
in noi niste informatii

Principii referitoare la perceptie perceptia sta la baza privirii,vederii

1. Este vorba de un raport fizic raport
a. Observator obiect observat
b. Punctul de observatie obiect observat
2. Unghiul de perceptie pe orizontala sau pe verticala, este mai mare
sau mai mic cu un grad sau cu jumatate de grad de la individ la individ
Exista 2 tipuri de perceptie in functie de:
A. Raportul observator obiectul de observat
1.Perceptie statica observatorul este pe loc,perceptia se face
intr-o directie unica

2. Perceptie dinamica este vorba de o miscare,de un travaliu

se produce in 2 situatii :
A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de
obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va mari din punct de vedere
al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza)
- raportul dintre prestanta si mediu se modifica

- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o

serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea
un alt obiectiv mai mult sau mai putin important
intra in joc distanta
3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin
minte si sunt selectate imagine de sinteza care pastreaza
componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata
de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica
(depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare imaginea apare mai
apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins
- oamenii de cultura retineau spatiul
pe un grup de
retineau silueta Bosforului
excursionisti din
elemente arhitecturale
Turcia

B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat

1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului
- punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu
- pentrru om 3000-32000-35000 m
- pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg)
- peste 3500 devine dominanta
liniaritatea
Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor

2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe
inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra
primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana sus integral
imagine coplesitoare

3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza

- acumulare calitativa elementele coroboreaza se
defineste un camp structural unic de coroborare calitate superioara a
campului structural.
- prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au aceeasi
prestanta -> stare de dualitate, grava.
camp structural obtinut
prin coroborare

totul se leaga de efectul de perspectiva

H1

M - mediu

CURS 4

P1

Campul structural teritoriul in care de defineste o structura

cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat intotdeauna de un
centru pregnant sau mai putin pregnant (evidenta lui trebuie cautata si
demonstrata).
Structura functionala:
1. camp structural functional
2. camp structural configurativ definit in teritoriu
(configuratia = definirea intr-un sit alcatuire spatiala)
Sit:
in antichitate acel loc sfant legat de credinta
in evul mediu caracterizat prin deschidere
in secolul XIX spatiu brut care prin interpretare de catre om
devine sit.
Actual spatialitatea unui teritoriu care se pune in evidenta
printr-o anumita omogenitate;
Definirea unei legalitati in sens pozitiv
Revalorizarea conditilor de sit
treptat s-a constituit in ideea de spatiu organizat
valoarea vederii asupra sitului
ideea de umplere a spatiului
modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism
Sit o intreaga stiinta a mediului Sitologie: o aprofundare a
mijloacelor pe care situl le ofera pentru conturarea compozitiei
Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala:
- italian: vedere de pe terasa la 2km
- francez: deschidere de mare amploare (km de campie)
- englez: ideea naturalului construit (movile, stanci)
- spaniol.
Contributia la sitologie a japonezilor sinuozitate, linia sinuoasa
devine principiu.
Bour le Marx arhitect la moda in anii '60, cunoscut ca arhitect
peisagist.
Camp structural in sit.
Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita
regula (sistem de reguli) Este legat intotdeauna de un centru pregnant
sau mai putin pregnant.
Campul structural configurativ.
-

abordare in baza principiilor spatialitatii

este definit in raport cu o regula care pune in evidenta o alta
regula
luam in considerare elementele prestanta

SITUATII:
1. un singur element de prestanta
e
le
m
e
n
td
e
p
re
s
ta
n
ta
H

M
-m
e
d
iu

P2

aceasta distanta devine importanta

campuri structurale
care nu se suprapun

H1

H2
M - mediu

P1

P2

- coroborarea nu este posibila.

- fenomenul de erodare stare de dualitate
dualitate care accentueaza
importanta elementului
axial

AXIALITATE

sistem de campuri
structurale
H1

H2
M - mediu

P2
d
- sistem de campuri structurale
Abordarea dinamica a imaginii urbane:
- nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective
- propuneri de altimetrie
- studiu de altimetrie coroborare intre partea naturala a
sitului (locuri inalte,faleze) si inaltimea cladirilor;axele de acces,locurile
cu posibilitati de vizibilitate,cu deschidere.A inceput de la un studiu
istoric (ce a insemnat silueta pentru Bucuresti)
3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de
elemente de prestanta.

Formule:
RCS=P x rp=P x P/M=P/M
RCS=P1 x P2+d
2
M
P1 x P2+d
2
M

M
h

H2

Rcs = raport de camp structural

P = prestanta
M = mediu
P1 = prestanta 1
P2 = prestanta 2

P1
P2+d
2

ra
z
ad
ein
tin
d
e
re
regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem
acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe
o anumita raza R

2. doua elemente de prestanta

H
1H
2
H
3H
4H
5H
6
M
m
e
d
i
u
P
1P
2P
3P
4P
5P
6
- unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.

Observatii:
- traseul cu ritm duce la un loc important
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
- avem inceput ----------------------- > sfarsit
Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul
- prin ritm: atractie catre un anumit loc
- baza campului structural este in dominanta si ritm
- prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza,
semnalizeaza, polarizand interesul intr-un anumit loc

c
e
n
tr
u

r
e
la
tie
d
e
a
s
c
e
n
d
e
n
ta
c
e
n
tru

re
la
tie
d
e
d
e
s
c
e
n
d
e
n
ta

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem

Curs 5 20.03.2002

TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR

CAMP STRUCTURAL

- extinderea a unui camp structural in alt camp structural zona in care

regula este a unui camp structural cat si a celuilalt camp structural va
produce trecerea, continuitatea de la un camp structural la altul
indiferent de cat de diferite ar fi

LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE

DOUA CAMPURI STRUCTURALE
- A,B sunt campuri structurale cu reguli diferite
- linia de tangenta devine o bariera structurala (ex: intravilanul
linie intre 2 campuri structurale)

Bulevard

linie
de
tangenta intre 2 campuri
strructurale

devine
bariera
structurala

interes ca aceasta linie sa

fie foarte clara

piata
Zona care include reguli acceptate
de cele 2 campuri

in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in

opozitie
EX :

P+1
P+10

Cote diferite

P+10

P+1

P+10
P+1

Elementul natural trebuie pus in

evidenta

A
B

Piata Victoriei :

A camp structural

elemente
joase
Campuri structurale

Variante de rezolvare

B camp structural
Front inalt

- bariera

corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii

OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau
profil

1. POSIBILITATI DE REZOLVARE LA PIATA VICTORIEI

2. PERCEPTIE DINAMICA INTERCONTINENTAL

A camp structural

elemente
joase

Camp structural

Camp structural

2
3

Alt element de prestanta la

p-ta Sf.Gheorghe dar care
sa fie subordonat Interului

Element de prestanta hotel

Intercontinental
B camp structural

Front inalt

- bariera

PRINCIPIU : evidentierea unor locuri cladiri inalte

- pentru a diminua efectul barierei introducere de elemente foarte
inalte in zona afanata
- pentru 3 posibilitate forte redusa
1
2
3

propuneri de puncte inalte de referinta

Perspectiva ascendenta dar deformata (nu se vede toata cladirea).

1 posibil de realizat
2 se poate realiza (se si realizeaza)
3 foarte greu

CAZUL1 :

corectarea spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la

p-ta Decebal cel mai probabil).Devine importanta prin
participarea ei la spatiu,conteaza foarte mult la distanta.Nu
intra in conflict cu Intercontinentalul

3. Piata Operei

Pozitionarea birourilor era foarte

benefica:
- se integreaza in camp
- casa monument se profila foarte
bine pe aceasta cladire inalta

Perspectiva
spre
Dealul
Spirii

Pozitionarea indoielnica

PRINCIPIU : intotdeauna un element de prestanta are 2 implicatii :

1. o implicare locala in spatiul in care se afla
2. o implicare globala in spatiul global
- un element de prestanta poate fi mai important la distanta pentru
spatiul indepartat decat pentru spatiul apropiat rezultat al perceptiei
dinamice
Opera

Completare cu front retras specific Caii Victoriei

Parterul si etajul 1 trebuie sa fie un pietonal pentru debusarea populatiei
spatiu public
- ansamblu multifunctional hotel,birouri,comert,cultural
- frontul trebuie sa fie cu 1,2 niveluri sub cladirea B
acces pietonal cu terase,cafenele, toate situate in trepte

Element
inalt

PRINCIPIU organizarea fractala in teritoriu impune campul structural

Distante 1;2 ca elemente de prestanta sa lucreze impreuna
PAIDEEA un altfel de spatiu

Opera

Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar

propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii este nereusita
PRINCIPIU UNITATEA SPATIULUI prin contrast / concordanta
contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai
important instrument de lucru)
UNITATEA repetabilitate monotonia
asamblaj de elemente care fac parte din aceeasi
categorie de elemente (piata San Marco) Campanilul contrast
- elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast
4. Bulevardul Malaxa
Spartura in front
(continuitatea lui)
b-dul Malaxa

Casa monument

Spatiu destructurat (casa nu poate fi daramata pentru a defini

directia de prespectiva)
PRINCIPIU renovare integrata
Orasul modern se impun imagini diferite
5.Palatul Telefoanelor

1
Completare cu
front retras specific
Caii Victoriei

Calea Victoriei cornisa pentru oras

CURS 6 27.03.2002
ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA
referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context
VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI :
Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere spatiu
deschis
- caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu
activitatile din locul respectiv
poate fi completa panoramica de pe punctul cel mai
inalt;vedere de jur imprejur
limitata locul respectiv are o determinare,o limitare a sa un
loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o
deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

cadru

Obiect cap de perspectiva

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre

observator si obiectul observat perspectiva ascendenta/descendenta
fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi
avantajat/dezavantajat de declivitate)
Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de
trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in plan
orizontal (efect de perspectiva in descendenta)
- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de primplan (ex: arcade) imagine libera
SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de
fundal privelistea capata substanta prin existenta elementului de
prim-plan
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de
scara in raport cu privelistea
- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast
intre peisaj si prim-plan.
1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea
de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii urbane
dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un
pandant
al
elementelor
de
prestanta,care
genereaza
monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de
ideea) de surpriza privelistea este descoperita sau sesizata
progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de
monumental
O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de
perspectiva este o priveliste conturata ,limitata de un cadru
- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre
observatorpunct de observatieobiect observat
Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre :
- observator obiect observat
- obiect observat cadru
- observator cadru

1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu

se pune un element inalt
- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime
- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate
(ex: piateta,oglinda de apa;o strada care sa plonjeze intr-un element
natural))
Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva
2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL
elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime
- profile largite in plan orizontal
- cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii
joase care prin modul de tratare prezinta interes

Element mai mic

tratare speciala;functiune
importanta
in
cadrul
orasului
Capul de perspectiva asezare efecte diferite
EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA capatul de perspectiva
apare in prim-planul fundalului
EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA capatul de perspectiva
apare in planul indepartat al fundalului

Efectul de perspectiva definirea cadrului + definirea obiectului (capat

de perspectiva)
Ideea cadrului (care daca nu
exista privelistea)

In spate

Prim-plan

PERSPECTIVA FRONTALA directa/indirecta elementul de

inchidere al perspectivei se constituie in ax,legata de caracterul de
monumentalitate al spatiului
PERSPECTIVA LATERALA elementul de inchidere este situat lateral
- impune elemente de prestanta,in afara caracterului de
monumentalitate al spatiului (caracter mai liber)
- perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval
- perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii

- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva

cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie se reduce
efectul de perspectiva
daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de
perspectiva se mareste
Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului
ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN

PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA amploarea elementului

de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta)
- de la distanta se vede convenabil din apropiere nu se mai vede
imagine neplacuta,stresanta (se vad numai ultimele etaje)
Ex: Galati cladiri inalte indepartate de faleza

monumentalitate

Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe

elementul de surpriza (pe efectul de dinamicitate ritm de dinamica
accelerat)
STUDIU DE ALTIMETRIE locuri unde ar fi bine sa apara constructii
inalte
EFECTUL DE PERSPECTIVA impune de fapt repere (Ex:
Lipscanieelement de reper Intercontinentalul imbogateste
imaginea)
- in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo
de artificiu (care sporeste,sau dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar
alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :

Piata Sf.Petru

- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare

pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladirea
Ex: Casa armatei prelucrare monumentalitate
element de prestanta
sistematizare care sa permita
perceptia integrala (elementul de
prestanta sa fie vizibil tot timpul)

Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde

monumente.In alte situatii poate fi un element definitoriu pe care il
urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare
CULOARE - LUMINA
- efect de perspectiva orientat sud fatada neluminata (negativa
pentru elementul de prestanta)
Ex: Academia militara orientare catre sud fapt negativ rezalitare
a fatadei
- foarte importanta participarea soarelui in imagine are valoare
estetica,psihologica

Forma trapezoidala a
pietii sporeste - efectul de
perspectiva
monumentalitate

CULOAREA foarte importanta,poate spori/diminua efectul de

pespectiva
- intre front si elementele de capat trebuie sa avem contrast :
culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva
culoarea mai deschisa mareste efectul de perspectiva
alta culoare

o culoare

DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT

- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de
la care ochiul poate percepe un asemenea efect (Versailles,Roma
Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii Copenhaga
(ingusta si foarte inalta)
Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime
- la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea
volumului)
- apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei
- mai aproape devine importanta decoratia (detaliul)
- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor
Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura
legat de distanta conteaza si directia de perceptie
- perceptie frontala elevatia 200 m
- de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult
intradosurile)
- cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul
din Craiova)

CURS 7
Artificii: Urbanismul baroc
Organizarea spatiala in Boulin
Green scobirea terenului in fata
Peisagistica
unei cladiri pentru a crea o anumita
descendenta pta Sf. Petru din Roma

Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de

pe partea stinga, legata de cladirea mare

-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din

Cismigiu, Casa Scinteii
-oginda de apa sporeste efectul
Valori de vizualizare a peisajului
1. privelistea
2. perspectiva
3. axa de compozitie
mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe
puncte
-liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte
specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o
organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste
caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o
anumita ritmare a spatiului) unifica, efect de unitate, unicitate.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte
numai in conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de
unitate
AXUL:
1. directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit
traseu
2. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului
3. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate)
SISTEM DE AXE
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea
spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si
libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala
directa
Caracter de
monumentalitate
-simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si
preluat de post-modernis simetria de factura clasica in conditiile
moderne.
-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o
parte si de alta a axului.
-deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa
niste regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex:
diagonala)
-se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia
de legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de
caracteristicile sitului (nu era intimplatoare)
-a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de
o parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru
intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu
greutatea corespunzatoare volumului si culorii lor.
Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax
Greutate mare- mai departe de ax
-principiul pirghiei este invers

Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea

amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta

Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se

deschide.

Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit

devine o bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are
efect de fundal.

PARC

ZONA X

Alt efect:frontul construit este spart:

P-ta Unirii nu este o piata, nu are nici o motivatie

compozitionala.
Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala)
pentru ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element
de natura Hanului lui Manuc.
2.cladire inalta, punctiforma
AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI
-axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul

devine coplesitor in context.

axe exterioare

Axe interioare

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor.

Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax

Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj,

lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un
punct.

CURS 8
Definirea spatiului peisagistic nu se refera la un spatiu plantat
Spatiu peisagistic situl in sine
Calitatile unui spatiu: 1. abstracte
2. constitutive

Ex p-ta Capitoliului:

Cupola Sf. Petru

-la asfintit se creaza un efect exceptional.

In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate
Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe
daca pt un spatiu mai complex.
In renastere 2-3 axe
In baroc
o multitudine de axe
simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea
diferita a obiectelor catre care converg aceste axe
de simetrie.

1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare

de contemplare, de incordare.
-unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru
care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca
avind calitati deosebite
-spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in
logica curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si
linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata.
-spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul
introduce o alta logica.
-spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele
dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare
2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite
principii si mijloace
-sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare)
marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea spatiului ;3
calitati constitutive sintetice (de sinteza) orientarea spatiului,
forma, culoarea ;1 calitate constitutiva ca produs superior de
selectie stil stilistica spatiului
Calitati constitutive:
1. marimea spatiului
-dimensiunea concreata a spatiului dimensiunea comensurabila
-dimensiunea absoluta raportata la starea omului:
ex: Moscova dimensiune uriasa a spatiului spatiu neobisnuit

-avem nevoie de echilibru

ax grupa 2
ax grupa 3

2. deshiderea spatiului
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ex. 1 piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau
inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa
ne imaginam exclusiv o dominanta)

ax grupa 1

Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a

face
cu o
intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata fintinile reprezinta intersectia axelor

Accese

Amfilonada de
coloane

IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar
1. imaginea intregii cladiri
2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins,
imaginea unui singur nivel)

Ex. 2 piata Place Vandome

-deschidere ceva mai clara

Mies van der Rohe cladiri inalte la Chicago

-parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel
spatiu liber al mezaninuluide la parter)
-imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la
parter decit un hol creaza o contimuitate a spatiului la nivelul
trotuarului)

Element dominant

Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de

perceptie la mare distanta.

Gol
Ex. 3 palatul regal
Deschidere maxima,
Inchidere doar pe o parte

-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului:

1. directionalitate
2. dominanta

-legata de deshidere, de directionare

ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
c) orientarea dpdv spiritual-compozitional
-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a
locului
inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre elegradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in
general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la
alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)

nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv.

Ex: piata regala din Paris

Gradina

ex: Amsterdam: circulatiile:

-pietonala pt public
transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi
cota, separarea se face prin pavaj)
Fronturi constituite
din case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura
-ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant
-directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta
spatiului
- directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul
spatiului sau, de regula, in interiorul lui.

5. forma
forma fara continut este inutila
relatia intre scop si forma:
-scopul canalizarea interesului
-forma libertatea in abordarea formei

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea

imaginii deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei)
6. culoarea
are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea
ansamblului, poate avea si efect negativ;
culoarea trebuie controlata
Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare
in context, in mediu

deschidere ampla

Munti

lac

platforma

gradene
7.stil stilistica spatiului

3. Umplerea spatiului
pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere
-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes
ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane,
plantatie de palmieri
elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului
ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de
umplere subordonat fata de spatiul care este dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza,
domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)
4. orientarea spatiului
a) orientarea cardinala- in raport cu lumina
-iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din
efectul de dominanta
dominanta este astfel orientata incit sa primeasca
lumina (spre sud)
b) orientarea compozitionala

-schema data: foarte important la examen

-specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in
seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara
o particularitate a orasului.

CURS 9

- forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate.

3.

I.
1.

CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA

FENOMENULUI

DEFINIREA FENOMENULUI URBAN

- proces evolutiv
- conceptul de Societate urbana
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul
fenomenului urban,
-> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in
timp si spatiu a fenomenului urban
S-au incercat definiri ale fenomenului urban:
a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana
si forma/imaginea urbana
b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea
functiunilor interne si esterne ale orasului
c. pe baza structuralista:
- structurile urbane sunt intr-o continua transformare
- exista mai multe directii de determinare structurala:
- structura morfologica-functionala
- structura spatial volumetrica
Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca
orasul, fiindca forma si structura pot fi privite din mai multe
puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)
Fenomenul urban se definete pornind de la determinarea
esenei sale si substanei sale.
2.

FENOMENUL URBAN CA SISTEM

CARACTERISTICILE
LEGITATII
URBAN

CARACTERUL FENOMENULUI URBAN

1. Centralitate
2. Conflictualitate
3. Simultaneitate
1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de
obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai
putin delimitat.
2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si
productia => o stare de conflictualitate
3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul
urban se desfasoara simultan.
De exemplu:
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si
spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii sale; pentru
ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si
pe mai multe directii de interes (economic, social, politic,
material, spiritual)
-> fenomenul urban = realitate globala (Lefebvre)
Situatia este exprimarea, in esenta , a fenomenului urban.
EXISTENTA URBANA:
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un
moment dat, automobilele, plantatiile
- este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite
structuri urbane.
CONCULZII:
1.
EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane,
aceasta fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban.
2.
FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana)
inseamna orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban,
putand include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala,
forme de viata urbana.
3.
STRUCTURA URBANA are rol:
- pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta
fenomenului urban
- activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor
fenomenului urban
4.
EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul
firesc de transformare a structurii urbane.
Observatie:
- fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin
multitudinea tipologica, spatiala, temporala a succesiunilor
sale fenomenologice

- Fenomenul urban are dubla referinta

1. Referinta la logica formei, care se refera la toate aspectele
cuantificabile ale fenomenului urban (cresterea ppopulatiei,
suprafata, intinderi, deschideri de spatiu, densitati).
- este o forma a logicii gemetrice, care se refera la spatialitate configuratie spatiala, topologie, forma volumelor construite, directii
de interes
2. Referinta la dialectica continutului - componentele atat de
diverse ale fenomenului urbansunt rezultaul unui conflict , sau
conduc la un conflict (exemplul cu vecinii). Intre forma si continut
exista o anumita independenta.
Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre
dialectica continutului justifica intelegerea lui ca un sistem.
Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele
fenomenului urban, astfel incat acestea se realizeaza in sisteme si
in subsisteme.
Fenomenul urban poate fi:
- unitar/mai putin unitar
- dens/mai putin dens
- intens/mai putin intens
Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin
intermediul formei urbane; fapt care ne conduce la ideea cunoasterii
si dirijarii fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin
analiza atenta, coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei
urbane.
4.

DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI

DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA

Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta

evolutia fenomenului urban
TRASATURI:
1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie
a. in concret in cadrul unei anumite existente urbane,
prin imagine, miscare, sunet,
b. in abstract imaginativa in cadrul reprezentarii
existentei urbane ante sau post-existent:
1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice,
tehnice, plastice
2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau
matematico-statistic.
- forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare
logica, dar abstracta (printr-un anumit limbaj) intr-o forma de actiuni
eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana
2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi:
a.
O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice
existent urban este rezultatul unei evolutii istorice. Forma urbana
are capacitatea de a evolua, selectatnd in decursul timpului
diversele valori in cadrul existentei urbane respective.
b.
O capacitate de reunire a unor continuturi vechi sau noi
intr-o totalitate
c.
O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei
sau al conceptiei, o rezolvare pentru o anumita existenta urbana
daca se iau in considerare datele caracteristice privind modul de
manifestare in locul respectiv a formei urbane.
3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI
URBANE
Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate
ca atari, fiindca ele sunt elemente transformabile, imprimand
existentei urbane o succesiune de stari.
Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza
intre inovatie si traditie.
Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat
absolutizand spatiul, timpul, sau un model conventional.

CURS 10
II.

DIFERENTIERE SPATIALA URBANA

1. Concept
Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea
spatiala.
Diferentierea spatiala este o modalitate care explica
existenta in cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre
ele.
Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de
constituire a formei urbane, in sensul ca forma urbana este
exprimarea spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care
este intr-o continua desavarsire.
Explicatie:
O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o
anumita finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane
definitiva, pentru ca existenta urbana este definita de o serie
de factori care suporta modificari. In urma acestor modificari
poate rezulta o deteriorare partiala sau totala a existentei
urbane. In urma acestui proces de transformare se ajunge la
o noua forma, constituindu-se ca o noua existenta urbana,
adica un nou moment de finalitate.
->
forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un
proces de continua desavarsire.
acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea
spatiala care apare:
1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o
existenta urbana de la un moment la altul al evolutiei lui).
2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o
finalitate de moment, diferita de ce a unui spatiu urban in
acelasi moment.
-

In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face:

1. Intr-o sectiune temporala orizontala constituirea in cursul
timpului a spatiilor urbane respective. (analiza structuralista)
2. Intr-o sectiune temporala verticala se insista pe
caracterul evolutiv al spatiului urban respectiv.
Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.

In interiorul orasului distingem:

1. Spatii omogene
2. Spatii heterogene

1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune

uniformitate, lipsa de elemente particularizatoare, practic un spatiu
fara topie, (Lefebvre)
topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala,
cinetica), care se refera la toate manifestarile formei urbane
pe un anumit plan de esentializare. Este o schema a formei
urbane care se realizeaza mintal pornind de la identitatea
existentei urbane.
2. Spatiul urban heterogen spatiu diferentiat (in interioruol lui sau
fata de alt spatiu din cadrul aceluiasi organism urban).
- Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri;
a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa
aiba o anumita dominanta functionala, chiar daca el cuprinde
localizari ale mai multor functiuni.
b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii
diferite genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale diferite.
c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi
functiune si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru
oameni, sau grupari diferite de oameni, sunt diferite.
Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea
spatiului urban de catre grupuri sociale:
- Grupuri sociale:
1. clase sociale sau paturi sociale
2. organizatii si institutii care au caracter de stat.
De exemplu:

- Diferentiere spatiala la Paris

N
- axul E-V, axul Senei
- axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai

E
S

- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un traseu

pe care il preia pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu.
- Traseul are 3 zone: 1.,2. doua marginale distinct
diferentiate; 3. zona mijlocie, diferentiata prin interferenta celor
doua particularitati.
2. Categorii topice spatiale
In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in
raport cu conceptul general de diferentiere spatiala:
1. spatii izotopice
2. spatii heterotopice
3. spatii utopice
1.

Spatii urbane izotopice:

- spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre
ele prim aceleasi trasaturi caracteristice, spatii care pot fi identice.
2.

Spatii urbane heterotopice:

- spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin
caracteristici functionale, spatiale si de cuprindere diferite.
- spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi
spatiu.
Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu
omogenitate/heterogenitate.
3.

Spatii urbane utopice:

- spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata,
realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si
heterotopia urbana.
- spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de
psihic.
- spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati
de imaginar.
Exemple de spatii utopice:
- in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla,
ale carei limite ies din firescul perceptiei umane. In determinarea
unei anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre,
imagine reala si imagine mentala)
- orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de
aspecte si configuratii se estompeaza, chiar daca in timpul zilei el
este un spatiu izotopic sau heterotopic.
Observatie:
- spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a
perceptiei, a senzatiei.
- spatiul utopic este diferit de utopia urbana
- asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii
izotopice, heterotopice si utopice reflecta o complexitate
multifunctionala, realizandu-se la nivelul spatiului urban.
Spatii urbane amorfe:
- pot fi spatii neorganizate inca, spatii atrofiate
- spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare spatii
amorfe spatii indiferente. (Strada nu este un spatiu indiferent).
Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama
spre el.
Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale
si functionale care are in vedere necesitati prezente, dar si
posibilitati viitoare.
Spatii urbane neutre:
- echivalentul in zona urbana a spatiului interstitial din
structura urbana.
- are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu.

Selectia topica in spatiul urban:

-selectia topica este mijlocul fundamental, obiectiv sau
subiectiv, in conturarea trasaturilor organismului urban.
- este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban
sa rezulte ca rezultat al selectiei topice:
De exemplu: piata San Marco Venetia.
- in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone)
particularitatile sale se retin prin filtrul spatiului omogen, rezultand
un spatiu unitar.
PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN
- se realizeaza
- in afara contextului initial (Targu Mures intregirea
esplanadei necesita o noua unitate)
- in contextul initial (Sibiu
- unitate
- de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil)
- artificiala (realizam in continuare cladiri in
acelasi stil.)
- de convenienta unitate evolutiva imbina configuratia
de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul
ansamblului.
se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand
ansamblul prezinta o alcatuire functionala complexa si elementele
noi nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru.
integrarea formala poate opera
- la nivelul spatialitatii generale
- la nivelul plasticii particulare
un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar
celelalte atribute care pot sa apara conduc intr-o anumita directie
valoarea particulara.
3. Valoare particulara: Caracter si spacificitate.
-

valoarea particulara a unui spatiu urban

- este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in
cadrul formei urbane, inscriindu-se astfel intr-o anume tipologie
spatiala ca generalitate de grup, sau ca singularitate.
- reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa
incorporand generalul reflectare a esentei intr-o forma proprie
care se exprima prin caracter si specificitate.
- caracterul este diferit de specificitate.
- in aprecierea spatiului urban ne intereseaza:
1. efect
2. cauza mijloace de realizare
3. adaptarea la un existent material inventivitatea /
asimilarea experientei anterioare.
4. timpul si spatiul, ca loc al selectiei topice.
DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta
a interferentei unor participari de natura unei
generalitati restranse, conferind caracter, si a unor
participari de natura singularului, conferind specificitate.
Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata.
-se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a
trasaturilor
si
elementelor
functionale,
spatial-volumetrice si comportamentale care delimitand
o anumita grupare tipologica restrang sfera de analiza ,
apreciere, incadrare a spatiului sau a zonei in care
exista.
Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare
- exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea
printr-un element (Ex. Campanilul pentru ansamblul
San Marco)
- exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a
elementelor componente, ce pot fi de natura izotopica
sau heterotopica. (Ex. Zona centrala din Bologna
succesiunea porticelor din lungul strazilor de la parterul
cladirilor)
campanilul element de specificitate unic
porticul element de specificitate comun

Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza

functional , spatial volumetric si comportamental,
asigurand in acest fel unicitatea ansamblului.
- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin
contrast , cealalta prin similitudine.
Legatura intre specificitate dominanta unitate de ansamblu
poate fi apreciata numai in contextul de ansamblu al spatiului urban
respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)
Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si
specificitate, existand intotdeauna o zona de suprapunere.
Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate
devin trasaturi de caracter care, retinute in timp, se constituie apoi
ca elemente de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de
specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de
generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu
restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu mai
mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu
urban este necesara atenta lui incadrare in spatiu-timp.
Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la
functie la simbol, impunand spontaneitatea si premeditarea logica,
creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute
prin filtrul selectiei topice.
Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al
dezvoltarii societatii.
4. Particularizare prin segregare:
In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de
separare-segregare.
Atributele
segregat/nesegregat,
diferentiat/nediferentiat
reflecta doaua dimensiuni: calitative si cantitative, dimensiuni
distincte ale formei urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in
considerare pentru o aceeasi existenta urbana, o dimnesiune
relevand aspecte pozitive, iar cealalta, aspecte negative.
Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu
este compatibila cu segregarea, oricat de categorica ar parea
aceasta in definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o
minima zona de trasaturi distincte, iar diferentierea nu ofera o
infinitate.
diferentierea este:
-informanta (capacitate mare de a
infatisa ceva)
-informata (incarcatura informativa
mare)
Ex.: Strada spatiu urban unde se afirma cel mai bine
caracterul specificitatea.
Strada: 1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval
2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc
3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (urbanism
organic)
4. astazi repusa in drepturi.
Important in definirea configuratiei:
1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent
strada isi evidentiaza interesele proprii
2. functia prioritara care afecteaza strada impune scara si
caracterul spatiului
3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in
fronturile strazii:
- aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse
calitative pe:
- o strada de mica/mare circulatie
- o strada pietonala
- pe un splai
Imagine urbana (curs Sandu Grasu)
- elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de
observare si observatorul.
- termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea
- raport observator/punct de observatie
- tipuri de perceptie
Strada este: -spatiu estetic
-existenta urbana cu ample disponibilitati pentru
semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile
mentala si reala nu pot fi separate.

Reclama: -reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa

ofere oamenilor un mediu educational.
Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi
prezinta interes:
1. ca valoare informativa (restransa, dar legata)
2. ca valoare informativ-selectiva mai complexa, conclusiva
3. ca valoare informativ-memorativa suprapunere de imagini
partiale contractate in timp esentializata, retinand astfel
specificitatea.
Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ
Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc
comun mai multor locuri, o esenta a esentelor)
Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit
dintr-un grup de trasaturi caracteristice generale centralizate intr-un
timp indelungat.

diferenterea

un spatiu
segregat

impune
nediferentierea

un spatiu
nesegregat

Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o

esenta a esentelor.
CONDITIONARE FORMEI URBANE
Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele
au rol in definirea globala a calitatii vietii.
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.
In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma
urbana se constituie ca factor fundamental de mediu -> preocupari
pentru
1. mediul functional mediul in care se realizeza anumite
functiuni privind existrenta omului
2. mediul natural-microclimatic mediul in care conditiile
naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul
cum realizarile pot influenta conditile de clima.
3. mediul artificial-fizic modul in care se realizeaza
constructia si amenajarea teritoriului conteaza aspectul
aspectul vizual
4. mediul socio-cultural modul in care imbinarea
naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a
interesului individual cu cel colectiv duc catre forme
pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor.
Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este
inteles ca opera urbana; insusita, si nu suportata de om.
Lefebvre considera orasul :
a. obiect (spatial)
b. mediatie (intre ordinea departata/apropiata)
c. opera
Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor
conditii:
1. interventia structuranta (conditii obiective naturale si
functionale)
2. formatia
comportamentala
(conditii
obiective
psiho-sociologice)
3. constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective,
etice, estetice, politice.
Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si
spatiu, si valoare ca produs social.
Forma urbana esentiala componenta a culturii urbane.
ORASUL ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE.
Orasul estre o manifestare coroborata, organizata a formei
urbane.
Intelsuri in evolutia istorica:
1. Orasul era apreciat ca opera de la inceputurile
dezvoltarii urbanistice, pana la revolutia industriala. Asa
putem explica de ce din orasele vechi ne-au ramas

marturii zonele reprezentative (piete) si nu locuinte.

(Piata capitoliului)
2. Orasul se transforma din opera in produs acest lucru
se intampla o data cu aparitia burgheziei premisele
revolutiei industriale
- orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandusi valoarea artistica. In constructia urbana conteaza ocuparea
terenului cu cladiri cu randament maxim,
->
SPATIUL OMOGEN proces de omogeizare pe mai multe
niveluri (social economice) in paralel cu un proces de crestere a
decalajului calitativ intre aceste niveluri.
procesul de omogenizare se accentueaza datorita:
1. distrugerilor din al doilea razboi mondial
2. migrarii masive spre oras
trecerea de la orasul opera la orasul produs =>
constrangeri urbane => criza orasului => criza a formei
urbane
Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii,
obiecte, produse si interese care se releva intr-o existenta urbana
materala si o constinta sociala urbana. Din integrarea acestora
rezulta semnele urbanitatii.
SEMNELE DE URBANITATE nu sunt componente ale
formei urbane, ci produse ale sintezei pew care aceasta o
realizeaza.
Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o
relatie de conditionare intre sistemele texturilor urbane si
convergenta prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv
se inteleg spatial in tiparul acestor texturi.
Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban.
Intervin:
1. Densitatea de interese
interesul functional raportat la functionalitate
interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.
Interesul pentru contact social raportat la calitatea socioculturala a zonei si structura functionala si spatiala.
2. Formarea pietonalului.