Professional Documents
Culture Documents
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
COMPOZITIE URBANA
DEFINIREA IMAGINII URBANE
AMBIENTUL
MECANISMUL DE CONSITUIRE AL IMAGINII URBANE.
CONFIGURARII URBANE
PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI
PERCEPTIA IN SPATIU
REPERUL
ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE
SPATIU IZOTOPIC UNITAR,CONTINUU
TERMENI IN IMAGINEA URBANA
PRIVIREA
VEDEREA
PRINCIPII REFERITOARE LA PERCEPTIE
RAPORTUL OBSERVATOR OBIECTUL DE OBSERVAT
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
1.
COMPOZITIE URBANA
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai
poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe care o constituie.
Kevin Linde: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
ELEMENTE FUNCTIONALE
ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE
O COMPOZITE
in timp
PROCES DE COMPOZITIE
PRINCIPII DE COMPOZITIE
O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i)
a spatiului urban.
NEVOIA DE AMBIENT
Nevoia de
moral
Nevoia de
existenta
Nevoia de
social
3.
AMBIENTUL
Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte
mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE. Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.
Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului
gradinii care se desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles intra in contrast cu rigoarea parcului care se
desfasoara in fata (magnific, monumental)
PROCES DE PERCEPTIE/
SENZATIE
STARE
PROCES DE REFLEXIE
AMBIANTA
acuitate senzoriala
sensibilitatea lui
nivelul sau cultural
AMBIENT
sensibilitatea
disponibilitatea
afeciva
mobilul lui de
acciune care este
obiectivul
IMAGINE REALA
diferita intre indivizi
IMAGINE MENTALA
in situatii foarte diferite poate fi foarte
diferita de imaginea reala
CAPACITATEA DE
IDENTIFICARE A
INDIVIDULUI
IMAGINEA
SPATIULUI
FIZIC/REAL
STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
SEMNIFICATIE
SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL
IMAGINEA
MENTALA
SUBSISTEM TEORETIC
5.
SUBSITEM METODOLOGIC
CONFIGURARE URBANA
- se tine cont de :
Nivelul de cultura al individului profesionala sau neprofesionala
Sensibilitate
Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate.
Lizibilitatea explicita atunci cand este rezultatul unei constructii in timp,motivata,nu neaparat planificata
- perceptia activa intra in actiune acel sistem de referinta gneral sau la nivelul individului
O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica perceptie slaba
Nivel cultural mare + lizibilitate mare maximul imaginii urbane
Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare individul se va descurca
Compensare un individ cu o capacitate mare de identificare intr-un spatiu cu lizibilitate mica se va
descurca,va retine niste lucruri
Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european
7.
PERCEPTIA IN SPATIU
Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin
intermediul simturilor
Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului
- este numai acea parte din spatiul construit amenajat al spatiului respectiv
- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere a calitatii compozitiei
Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in
textura si niste repere.
Trama stradala
Noduri in textura
Curs de apa
Elemente de interes
Principii:
1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de
scara;de importanta
8.
REPERUL
REPERE
Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori (unele mostenite prin traditie altele prin
inventie)
Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu forta.
- Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la
un moment dat un simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu fantana;port drapel)
Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie
exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului
perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi pierde interesul.Este legata de acele simboluri legate de
moda (de stil) exista momentul in care stilul devine moda (intra in
manierism)
Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de 10-15
ani.
Graves sediul pentru Portland acesta nu mai conteaza acum (desi era unul
din primele semne ale postmodernismului)
Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda
GLOBALE
PARTIALE
STIUTE
STIUTE
DE TRECERE
TINTA
ORIENTATIVE
DE AGREMENT
DE
ORGANIZARE
SPATIALA
9.
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine obiect cu
caracter important in imagine de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii)
- culoarea
Element de prestanta
b.
a.
Cote de teren
Cote de teren
Vegetatie
inalta
care
determina o singura directie
de observare
Mai multe directii de
observare
OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii care
definesc fizic relatia
urbana
POZITIE
Sensuri de privire
FORMA
- este o manifestare a
formalului
- ceva in compozitie
este de natura formei
FORMAL
- formalism a pune in
practica niste forme de
dragul formei
INFORMAL
forma
ne
informeaza,transmite
in noi niste informatii
- este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultal al
vederii
12. VEDEREA
2. Vederea este dincolo de procesul fizic al privirii.
- asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic
- este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci cand iti place un anumit lucru,obiect
arhitectural etc. sau din contra)
- imi place o cladire insusire a spatiului respectiv.A trecut prin vedere.
Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit prin semnificatie si simbol.Purtand
semnificatia spatiul poarta o semiotica a locului.Semiotica diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis
Estetica) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt locuri preferate
(preferinta pentru locuri din punct de vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite
(noul centru al Giurgiului loc evitat de populatie).
Insusirea spatiului inseamna :
1. Lectura de spatiu poate fi lecturat ca o carte mai simplu mai dificil dupa nivelul de cultura al
individului
2. Uzul uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai intensa
3. Consumul de spatiu nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se refera la placerea de a fi in
acel spatiu.
Vederea experienta subiectiva,spre deosebire de privire
tine seama de natura culturii
Foarte departe
Element de prestanta
M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica
- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin
important
intra in joc distanta
3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de
sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare
imaginea apare mai apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
s
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins
- oamenii de cultura retineau spatiul
pe un grup de
retineau silueta Bosforului excursionisti din
Turcia
elemente arhitecturale
*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare
3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor
*
totul se leaga de efectul de perspectiva
14. RAPORTUL OBSERVATOR OBIECTUL DE OBSERVAT
A. Raportul observator obiectul de observat
1.Perceptie statica observatorul este pe loc,perceptia se face intr-o directie unica
Foarte departe
Element de prestanta
M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica
- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin
important
intra in joc distanta
3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de
sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare
imaginea apare mai apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
s
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins
pe un grup de
excursionisti din
Turcia
*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare
3. Perceptie descendenta:
*
totul se leaga de efectul de perspectiva
Sit:
-
strructurale
devine
bariera
structurala
piata
SITUATII:
1. un singur element de prestanta
e
le
m
e
n
td
e
p
re
s
ta
n
ta
H
h
M
-m
e
d
iu
ra
z
ad
ein
tin
d
e
re
H1
H2
M - mediu
P1
P2
H1
H2
M - mediu
P1
P2
sistem de campuri
structurale
H1
H2
M - mediu
AXIALITATE
P2
semnalizeaza, polarizand
c
e
n
tru
c
e
n
tr
u
re
la
tie
d
e
d
e
s
c
e
n
d
e
n
ta
r
e
la
tie
d
e
a
s
c
e
n
d
e
n
ta
P+1
P+10
B
P+10
P+1
P+10
P+1
B
Zona care include reguli
acceptate de cele 2
Campuri structurale
Variante de rezolvare
corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii
OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau profil
19. VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI
Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere spatiu deschis
- caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu activitatile din locul respectiv
poate fi completa panoramica de pe punctul cel mai inalt;vedere de jur imprejur
limitata locul respectiv are o determinare,o limitare a sa un loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat
in care sa aiba loc o deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)
- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim-plan (ex: arcade) imagine libera
SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de fundal privelistea capata substanta prin
existenta elementului de prim-plan
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de scara in raport cu privelistea
- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan.
1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea de monumental (monumentalul) in
cadrul unei compozitii urbane dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un pandant
al elementelor de prestanta,care genereaza monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza privelistea este
descoperita sau sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental
O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de perspectiva este o priveliste conturata ,limitata
de un cadru
- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observatorpunct de observatieobiect observat
Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre :
observator obiect observat
obiect observat cadru
observator cadru
cadru
IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat perspectiva
ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi avantajat/dezavantajat de
declivitate)
Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau
poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)
1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu se pune un element inalt
- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime
- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care
sa plonjeze intr-un element natural))
Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva
2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL elemente care pun in evidenta
volumul pe inaltime
- profile largite in plan orizontal
- cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii joase care prin modul de tratare prezinta
interes
In spate
Prim-plan
monumentalitate
Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de
dinamicitate ritm de dinamica accelerat)
STUDIU DE ALTIMETRIE locuri unde ar fi bine sa apara constructii inalte
EFECTUL DE PERSPECTIVA impune de fapt repere (Ex: Lipscanieelement de reper Intercontinentalul
imbogateste imaginea)
- in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo de artificiu (care sporeste,sau
dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :
Piata Sf.Petru
o culoare
Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un
element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare
23. DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT
- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea
efect (Versailles,Roma Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii Copenhaga (ingusta si foarte inalta)
Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime
- la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea volumului)
- apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei
- mai aproape devine importanta decoratia (detaliul)
- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor
Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura
legat de distanta conteaza si directia de perceptie
- perceptie frontala elevatia 200 m
- de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult intradosurile)
- cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul din Craiova)
privelistea
perspectiva
3. axa de compozitie
mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca
indeplineste caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica, efect
de unitate, unicitate.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o
anumita stare de unitate
25. AXUL
1.
2.
3.
Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cladirea mare
Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta
Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona
X, nu mai are efect de fundal.
PARC
ZONA X
Axe interioare
Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate
virtuala finalizata cu un punct.
Ex p-ta Capitoliului:
ax grupa 2
ax grupa 3
ax grupa 1
Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face cu o intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata fintinile reprezinta intersectia axelor
29. IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar
imaginea intregii cladiri
imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea unui singur nivel)
Mies van der Rohe cladiri inalte la Chicago
parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber al mezaninuluide la parter)
imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol creaza o
contimuitate a spatiului la nivelul trotuarului)
Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta.
Gol
1. marimea spatiului
-dimensiunea concreata a spatiului dimensiunea comensurabila
-dimensiunea absoluta raportata la starea omului:
ex: Moscova dimensiune uriasa a spatiului spatiu neobisnuit
2. deshiderea spatiului
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ex. 1 piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne imaginam exclusiv o dominanta)
Accese
Amfilonada de coloane
Ex. 2 piata Place Vandome
-deschidere ceva mai clara
Element dominant
Gradina
starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex:
Acropola Atenei)
deschidere ampla
Munti
lac
platforma
gradene
3. Umplerea spatiului
pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere
-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes
ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri
elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului
ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere subordonat fata de spatiul care este
dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)
4. orientarea spatiului
a) orientarea cardinala- in raport cu lumina
-iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta
dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud)
b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare
ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
c) orientarea dpdv spiritual-compozitional
-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului
inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri
diferite de pavaj la alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)
6. culoarea
are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ;
culoarea trebuie controlata
Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu
7.stil stilistica spatiului
-schema data: foarte important la examen
-specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul
pomilor primavara o particularitate a orasului.
31. CALITATILE UNUI SPATIU
Definirea spatiului peisagistic nu se refera la un spatiu plantat
Spatiu peisagistic situl in sine
Calitatile unui spatiu: 1. abstracte
2. constitutive
1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de contemplare, de incordare.
-unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de
oameni ca avind calitati deosebite
-spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in logica curenta de alcatuire; imaginea se
constituie din planuri si linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata.
-spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o alta logica.
-spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea
de contemplare
2. calitati care rezulta in urma compozitiei care foloseste anumite principii si mijloace
-sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea
spatiului ;3 calitati constitutive sintetice (de sinteza) orientarea spatiului, forma, culoarea ;1 calitate
constitutiva ca produs superior de selectie stil stilistica spatiului
32. DEFINIREA FENOMENULUI URBAN
- proces evolutiv
- conceptul de Societate urbana
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul fenomenului urban,
-> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in timp si spatiu a fenomenului urban
-au incercat definiri ale fenomenului urban:
a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana si forma/imaginea urbana
b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea functiunilor interne si esterne ale orasului
c. pe baza structuralista:
- structurile urbane sunt intr-o continua transformare
- exista mai multe directii de determinare structurala:
- structura morfologica-functionala
- structura spatial volumetrica
asul, fiindca forma si structura pot fi privite din
mai multe puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)
transformare se ajunge la o noua forma, constituindu-se ca o noua existenta urbana, adica un nou moment de
finalitate.
->
forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces de continua desavarsire.
acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea spatiala care apare:
1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o existenta urbana de la un moment la altul al
evolutiei lui).
2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o finalitate de moment, diferita de ce a unui spatiu urban in
acelasi moment.
In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face:
1. Intr-o sectiune temporala orizontala constituirea in cursul timpului a spatiilor urbane respective. (analiza
structuralista)
2. Intr-o sectiune temporala verticala se insista pe caracterul evolutiv al spatiului urban respectiv.
Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.
- spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin caracteristici functionale, spatiale si de
cuprindere diferite.
- spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi spatiu.
Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu omogenitate/heterogenitate.
3.
Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional , spatial volumetric si comportamental,
asigurand in acest fel unicitatea ansamblului.
- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , cealalta prin similitudine.
Legatura intre specificitate dominanta unitate de ansamblu poate fi apreciata numai in contextul de
ansamblu al spatiului urban respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)
Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate, existand intotdeauna o zona de
suprapunere.
Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin trasaturi de caracter care, retinute in
timp, se constituie apoi ca elemente de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de
generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu
mai mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui incadrare in spatiutimp.
Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la simbol, impunand spontaneitatea si
premeditarea logica, creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei
topice.
Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al dezvoltarii societatii.
42. PARTICULARIZARE PRIN SEGREGARE
In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de separare-segregare.
Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat reflecta doaua dimensiuni: calitative si
cantitative, dimensiuni distincte ale formei urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare pentru o
aceeasi existenta urbana, o dimnesiune relevand aspecte pozitive, iar cealalta, aspecte negative.
Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu este compatibila cu segregarea, oricat de
categorica ar parea aceasta in definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o minima zona de trasaturi
distincte, iar diferentierea nu ofera o infinitate.
diferentierea este: -informanta (capacitate mare de a infatisa ceva)
-informata (incarcatura informativa mare)
Ex.: Strada spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul specificitatea.
Strada: 1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval
2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc
3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (urbanism organic)
4. astazi repusa in drepturi.
Important in definirea configuratiei:
1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent strada isi evidentiaza interesele proprii
2. functia prioritara care afecteaza strada impune scara si caracterul spatiului
3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile strazii:
- aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative pe:
- o strada de mica/mare circulatie
- o strada pietonala
- pe un splai
Imagine urbana
- elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de observare si observatorul.
- termenii unei imagini urbane: privirea si vederea
- raport observator/punct de observatie
- tipuri de perceptie
Strada este:
-spatiu estetic
-existenta urbana cu ample disponibilitati pentru semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile mentala si reala
nu pot fi separate.
Reclama:
-reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa ofere oamenilor un mediu
educational.
43. IMAGINE URBANA
Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi prezinta interes:
1. ca valoare informativa (restransa, dar legata)
2. ca valoare informativ-selectiva mai complexa, conclusiva
3. ca valoare informativ-memorativa suprapunere de imagini partiale contractate in timp esentializata,
retinand astfel specificitatea.
Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ
Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun mai multor locuri, o esenta a
esentelor)
Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr-un grup de trasaturi caracteristice
generale centralizate intr-un timp indelungat.
diferenterea
un spatiu
segregat
impune
nediferentierea
un spatiu
nesegregat
Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor.
44. CONDITIONAREA FORMEI URBANE
Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol in definirea globala a calitatii
vietii.
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.
In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se constituie ca factor fundamental de
mediu -> preocupari pentru
mediul functional mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului
mediul natural-microclimatic mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul
cum realizarile pot influenta conditile de clima.
mediul artificial-fizic modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului conteaza aspectul
aspectul vizual
mediul socio-cultural modul in care imbinarea naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului
individual cu cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor.
Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca opera urbana; insusita, si nu
suportata de om.
Lefebvre considera orasul :
obiect (spatial)
mediatie (intre ordinea departata/apropiata)
opera
Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor conditii:
interventia structuranta (conditii obiective naturale si functionale)
formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice)
constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice, estetice, politice.
Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si valoare ca produs social.
Forma urbana esentiala componenta a culturii urbane.
45. ORASUL ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE.
Orasul estre o manifestare coroborata, organizata a formei urbane.
Intelsuri in evolutia istorica:
Orasul era apreciat ca opera de la inceputurile dezvoltarii urbanistice, pana la revolutia industriala. Asa putem
explica de ce din orasele vechi ne-au ramas marturii zonele reprezentative (piete) si nu locuinte. (Piata
capitoliului)
Orasul se transforma din opera in produs acest lucru se intampla o data cu aparitia burgheziei premisele
revolutiei industriale
- orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandu-si valoarea artistica. In constructia urbana conteaza
ocuparea terenului cu cladiri cu randament maxim,
->
SPATIUL OMOGEN proces de omogeizare pe mai multe niveluri (social economice) in paralel cu
un proces de crestere a decalajului calitativ intre aceste niveluri.
procesul de omogenizare se accentueaza datorita:
distrugerilor din al doilea razboi mondial
migrarii masive spre oras
trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri urbane => criza orasului => criza a formei urbane
Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii, obiecte, produse si interese care se releva intr-o
existenta urbana materala si o constinta sociala urbana. Din integrarea acestora rezulta semnele urbanitatii.
46. SEMNELE DE URBANITATE
nu sunt componente ale formei urbane, ci produse ale sintezei pe care aceasta o realizeaza.
Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de conditionare intre sistemele
texturilor urbane si convergenta prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in
tiparul acestor texturi.
Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban.
Intervin:
Densitatea de interese
interesul functional raportat la functionalitate
interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.
Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio-culturala a zonei si structura functionala si spatiala.
2. Formarea pietonalului.