SISTEMUL PRETURILOR IN ROMANIA

A.Ca in orice economie se pot distinge doua mari structuri de preturi:

1. Preturile marfurilor si serviciilor,
2. Preturile speciale: pretul fortei de munca (salariul), pretul
resurselor financiare (dobanda), pretul pamantului.
B. Specificul economiei romanesti actuale, ca economie de piata,
determina, dupa modul de formare, coexistenta urmatoarelor tipuri
de preturi:
1. Preturi libere, formate in conditii de piata, functie de
cerere, oferta si specificul concurentei,
2. Preturi reglementate de catre stat, sub forma:
a) preturilor fixe, stabilite pentru regiile autonome si societati
cu capital de stat,
b)

preturilor limita, stabilite pentru produse de mare

importanta pentru consum sau productia unor sectoare
economice. Modul de aplicare difera functie de obiectivele
urmarite:

limita maxima (preturi plafon): se stabilesc sub pretul de

echilibru al pietei pentru a corela de regula consumul
populatiei cu puterea de cumparare la unele produse cu
pondere mare in consum. Plafonarea preturilor poate
genera scaderea profitabilitatii producatorilor interni care
ofera respectivele produse si pentru a nu se produce
restrangerea ofertei, statul ofera acestora subventii
bugetare.

limita minima (preturi prag), impusa la un nivel superior

pretului de echilibru al pietei in scopul stimularii
producatorilor autohtoni si/sau protejarii lor fata de
importurile mai ieftine (de ex.: produse agricole). Nivelul
lor trebuie insa corelat cu cererea solvabila, pentru a nu
genera reducerea consumului.

C. Functie de relatia contractuala dintre parti, se pot distinge:

1. Preturile de oferta, ca preturi ce nu sunt inca negociate si

acceptate contractual in mod definitiv, cert (cotatii de
bursa, preturi de catalog, preturi de deviz).
2.

Preturile efective, ca preturi tranzactionale (preturi

contractuale, preturi de bursa, preturi de licitatie, preturi cu
amanuntul).

D. Functie de sfera de aplicare distingem:

1. Preturile producatorilor pentru oferta interna, care sunt
preturi cu ridicata, calculate si implementate la vanzarile
produselor lor catre alte unitati, in scopul prelucrarii,
utilizarii sau revanzarii.
2. Preturile comerciantilor pentru oferta interna, respectiv
preturile practicate de societatile comerciale specializate in
desfacerea produselor de consum productiv sau
neproductiv. Acestea pot fi:
-

preturi de gros, practicate de unitatile comerciale cu

ridicata la vanzarile in cantitati mari ale produselor
cumparate in prealabil de la producatori interni sau din
import,

preturi cu amanuntul (de detaliu), practicate de unitatile

comerciale cu amanuntul la vanzarile catre consumatorul
final, in cantitati mai mici, ale acelor marfuri cumparate
anterior de la producatori interni, importatori sau societati
comerciale cu ridicata.

3. Preturile din comertul exterior, ca preturi negociate pentru

tranzactiile de export sau import de catre producatori sau
comercianti.
4. Preturile de pe piata bursiera pentru active comerciale
(marfuri fungibile, energie) sau financiare (titluri financiare
primare sau derivate, valute), tranzactionate la vedere sau
la termen, pe piete la disponibil (preturi spot, preturi
forward) sau pe piete ale instrumentelor derivate (preturi
futures, pretul optiunilor).
5. Preturile din domeniul constructiilor (preturi de deviz).

6. Preturile serviciilor (tarife, comisioane, prime) prestate

catre populatie, agenti economici sau institutii publice sau
private in diferite domenii de activitate (financiar-bancar,
bursier, asigurari, reparatii, transport, posta si comunicatii,
turism, etc.).
E. Functie de politica fiscala a statului, distingem:
1. Preturi cu sau fara TVA:
-

preturi fara TVA, care echivaleaza cu cifra de afaceri pe

produs, ca preturi ale unitatilor producatoare sau
comerciale, remunerand costurile si profitul. Ele nu
cuprind TVA, fiind insa baza de calcul a TVA care se
formeaza in stadiul respectiv, ca TVA aferenta acestor
preturi, denumita TVA colectata. Preturile fara TVA sunt
preturi ale factorilor de productie sau preturi ale bunurilor
aflate in stadii intermediare ale circuitului economic al
acestora, sau preturile practicate de institutiile publice.

preturi cu TVA, ca preturi de facturare, si deci, de

cumparare, platite de cumparatori (cuprinzand si TVA
colectat pe traseul parcurs de produs de la materia prima la
produsul cu destinatie finala). Nivelul TVA aferent fiecarui
stadiu (agent economic) se calculeaza prin diferenta dintre
TVA colectata (aferenta pretului de vanzare) si TVA
achitata la intrari, la pretul de cumparare facturat de
furnizor. Preturile de detaliu cuprind TVA, iar
consumatorul final (populatia) este suportatorul real al
acestei taxe. Preturile cu TVA sunt preturi de cumparare ale
suportatorilorr acestui impozit. Ele sunt denumite preturi
cu amanuntul.

2. Preturi cu sau fara accize. Accizele sunt taxe impuse de

stat, cuprinse in preturile cu care se livreaza anumite
produse de catre producatorii interni sau se importa din alte
tari.
3. Preturi cu sau fara taxe vamale, taxe portuare, taxe fitosanitare, taxe consulare.
In baza prevederilor din Codul fiscal, datoreaza TVA si, deci, o vor include in
preturile (tarifele) de vanzare (facturare) agentii economici care executa
urmatoarele operatiuni principale:

a) livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul

exercitarii profesionale autorizate (toate operatiunile asimilate acestora);
b) transferul propietatilor bunurilor imobiliare intre agentii economici,
precum si intre acestia si institutii sau persoane fizice;
c) importul de bunuri si servicii.
Nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile similare punctului a), dar
efectuate de asociatiile fara scop lucrativ pentru activitati cu caracter socialfilantropic, organizatiile cu caracter religios, politic sau civic; organizatiile
sindicale pentru activitati legate de apararea intereselor materiale si morale ale
membrilor lor; institutiile publice. Daca asemenea persoane juridice desfasoara
activitati, direct sau prin unitati subordonate, pentru obtinerea de profit, acestea
vor fi supuse taxei pe valoarea adaugata.

Sunt scutite de TVA: livrarile de bunuri si prestarile de servicii care rezulta din
activitatea specifica autorizata, efectuata in tara, a unitatilor sanitare si de
asistenta sociala, a unitatilor de stiinta si invatamant, a persoanelor fizice care
presteaza munca la domiciliu si obtin venituri asimilate salariilor, a liberprofesionistilor autorizati care isi desfasoara activitatea individual, a
gospodariilor agricole individuale si asociate, a organizatiilor de nevazatori si a
persoanelor handicapate, a institutiilor bancare.