Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mate I 1981 Intrumar PDF

    Uploaded by

    Titus Mihaela
    34 views88 pages

    Original Title

    Mate_I_1981_Intrumar.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    34 views88 pages

    Mate I 1981 Intrumar PDF

    Uploaded by

    Titus Mihaela

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 88
    Editura didactic’ si pedagogici, Bucuresti — 1984 WHERESCU Vv. MOTRESCU__v, STEFANESCU Matematica clasal - al MATORUL iNVATATORULUI os "GHEORGHE |. HERESCU VASILE MOTRESCU | VASILE $TEFANESCU ,. __ Matematicd clasal INDRUMATORUL INVATATORULUI Editura didactiek si pedagogic Bucuresti ueraea a fost elaborath in 1978 a cevevth bn 1980 Refer: Prot. 1. G, Boren Prof. ton Mitrache rl. Olivia Pop Redactor: Tudora Cavett Teneredscor fon Copan odoresct Dumitru §matenie INTRODUCERE Epoca actual este caracterizati. printrun progres nemaiintilnit al stlinfel si tehmicii, ceea ce conduce Ja © ianoire continu’ a programelor Scolare, in general, si a celor de matematic&, in special, matematica repre- zentind astiri metoda si instrumentul de lucru pentru toate domeniile stiinfei si tehnici, Aceast’ innoire a inviifimintului matematic mai este cunoscuti sub numele de,,modernizare" a predarii acestei discipline Dar care sint direcfiile modernizicii predarit matematicii in coal? In general s-au conturat trei direct acestei Aiscipline, sporirea rolului formativ al ei si fmbunitiirea metodologiei predivii, Ideea este confirmati de trisiturile comune ale multiplelor si variatelor experimente ce se fac in acest sens in fnvifimintul primar din ‘oath Tumea si din fara noasted: deaviluirea, inci din scoala primari, a caracteristicilor generale ale matematicii ca stiinti; evidentierea relajiilor si structurilor din cadral matematicli predate; realizarea in scoali a unet Perioade prearitmetice, care si gribeasci formarea structurilor operatorii ale gindisii copilului yi fn acelasi timp si-i dea criteriul corect pentru abor rroducerea notiunilor matematicit traditio niale (numerele naturale si operatii ca acestea) pe baza ‘nor nofiuni mai generale, cum sint cele despre mulfimi; inv’farea prin descoperire, diferen- fierea activititii cu elevii si alte metode si procedee converg edtre sporirea rolulsi formativ al matematicii prin schimbarea metodologiei didactice Dintre experiementcle mai rispindite si cunoscute ce san tntreprins pe plan mondial gi in jara noastr im legituri eu modemnizarea predirii matematieii in scoala primars, amintim clteva, In Australia, Statele Unite ale Americii, Anglia gi in alte fir, expe- Fimentele desfigurate pe baza conceptici lui Z, P, Dienes urmitese sit reali- zeze, cu prescolari si scolari mici, exerci de logic, cu ajutorul unci truse de figuri geomeirice, eu atribute usor sesizabile de citre copii, Exercifile de logict se realizeazi pe baz de jocuri organizate cu piesele trusei gi utmitese scopul de a-i diija pe copii spre in nofiuni de logic (conjuncjia, disjunctia, negafia, implicafia, echivalenfa), precum schimbarea confinutului area relafiilor cantitative: 4 not nofiuni despre mulfimi si operagii cu acestea, ‘Acest experiment s-a organizat si in tara noastri Ia invitimintul pre- scolar gi la cel primar (la clasele I}, extinzindu-se mai ales Ja grilinite, ceca ce a condus pe autorii noului manual de matematic’ pentru clasa 1 In folosirea ideii acestor jocuri fn partea premergitoare (pregititoare) for- miei nofiunii de numir. Astfel, socotitul, care constitula tnceputul activi- tifii matematice fn scoala primar, este tnlocuit cu activitii (jocuri logice) care dezviluie copilului caracteristicile unor concepte matematice, In Franfa, Belgia, Elvetia si tn alte fri sa extins experimentul lui Georges Cuisenaire, care foloseste ca material, didactic un sistem de riglete de culori si mirimi diferite, Activitatea cu aceste riglete se bazeaz’ pe aso- ierea culorii eu lungimea si apoi a culorii si lnngimii ca numfrul, ceea ce scamni cA rigletele nu sint fondate apriotic pe ideea de mumir, precum © face materialul didactic tradifional. Materialul Cuisenaire se compune din 10 riglete dreptunghivlare en Visimea de 1 contimetrn si colorate diferit, simbolizind ficcare dintre le cite un namér natural de la 1 la 10, fn raport cu Iongimea gi culoarea rigletei respective (exemple: rigleta rosie, eu Iungimea de 2 cm, simbolizeazt numa ul 2; rigleta galben’, cu langimea de 5 em, simbolizeaz numirul 5). Gu rigletele Cuisenaire se pot face operafii cu numere naturale si cx fracfii, precum si calcute de arii si volume, dar, pentru a se ajunge aici, se pparcurg mai multe etape, printre care si etapa jocului liber si apoi organizat Reperimental folositii metodet Caisenaire s-a intreprins i la cfteva geoli din fara yoastr. Autorii noului manual de matematici pentra clasa T thu au folosit metoda Cuisenaire, dar an folosit ideea rigletelor Iui Cuisenaire pentru a introduce in practica manualului (deci gi a invifitorilor) folosirea tunai material didactic sub formi de riglete diferit colorate cu unitifile marcate, un fel de ,betigoare moderne", Astfel, cole 10 riglete reprezinta, fiscare, cite un nomér natural de la { la 10, in raport cu lungimea gi culoarea rigletei respective, dar cu unitifile mareate pe ficcare rigletd, incit elevul asociaed rigletei idea (simbolul) de num&r, pentru ci aceasta este format’ din tot atftea unitifi (elemente) ca si mulfimile de acceasi putere {ow acelagi ‘numiit de elemente); culoarea diferiti pentru fiecare rigleté nefiind esenfial’, ea reprezentind un atribut de ,tntitire" gi de ,facilitare" pentru asocierea tuneé riglete altui numfir natural; coloarea rigletelor mai poate fi consideratit si un clement de joc’, atit de necesar copiilor de ta aceastit virst. fn acest fel, rigletele devin un material didactic clasic, dar si mode pentni a se fnfelege mai bine de citre copii: trecerea dela mulfimi Ia numere naturale; descompunetea numirului natural intr-o sami de alte mumere naturale; operafiile de adunare si scidere a numerelor naturale, 4 Rigletele, privite ca material didactic si ne ca metodi, considerian i precint& multe avantaje fas de materialul didactic clasic (spre exempla fafd de folosirea betisoarelor sau a numéeitoarei cu bile): = asocierea dintre culoare — numrol de unitiji (Iungimes) — numiirut propriu-ris este un proces psihologic intim care faciiteari insusirea nofiunit numr, atft sub aspectul cardinal, cit si sub cel ordinal;

    You might also like