abordeazi direct nevoile si problemele participantitor.Ca urmare, este important 58 ne asigurim, pe cét posibil, ca pregatirea planificaté 98 abordeze nevoile deja identificate Este de refinut 51 faptul 8, de obicei, participanyii vor pomni de la niveluri diferite de ingelegere, Deci, analiza nevoilor de formare trebuie si fie c&t mai exact®, pentru ac sprij Pe cursant in stabiliea "traiectului” optim de formare si pentru c&, pe de alta pare, Corectarea pe pareurs a programului de formare este mai dificil In procesul analizei de nevoi, indifereat de metadele sau procedeele utilizate, este sential pastrarea echilibrului optim intte nevoile sistemice si cele individuate gi, consecutiv, determinarea nivelutui la care trebuie realizaté formarca, Mijloacele de identificare a nevoilor de formare sunt cele deja mentionate: analiza figei postului, analiza organizationala, analiza informatitlor de tip canttativ, analiza informatilor de tip cattativ, cunoasterea grupurilor de interese si analiza complexd a ‘comunitai, diagrama Ishikava, analiza PEST $i analiza SWOT ete 1.4.2. Proiectarea programelor de formare Reamintim cde regula, trmenul de proicetare este folost in acceptunen de Sabilite $i uerarite a realizar unorintentii cu caracter general, iar cel de planificare tn sens preponderent operational - stables pasilorconcreti de realizar a intent, In cazulformari, nivelul operational (i planurilor de actune) Mt consituie programele de formare, Dei, in continuarc, vom vorbi de proieete de formare si de programe de formare. In rest, conceptia expusi in capitolul despre proiectul do. dervolare instittionala a unit seolae se aplica yi la programele de formare, cu ajustirile Aecesare determinate de specificul acest tip de activtii. Mai mentionim faptl cl Programele de formare trebuie 34 fie subordonate “politic scot, aga cum este a formulat in proiectu de deevoltare institutional, Pentru domeniul specific al formtrii, putem adopta si demersul de proieetare rezentat mai jos: Oblectivelor stratagice ala formaai pe beze analizel poilticilor aducationare rm atiel dlagnostice intern at extern Yormapiiir Vdentificarea_punctetor tar ‘31 4 slabicluniior grupulul de tormabilt Detinirea novollar concrete formula ae formare Aceasta abordare insist pe prioritatea nevoilor generale ale reformei educational: nevoile reformei sunt prioritare fatf de nevoile individuale si, daca primele nu sunt resimite ca atare de catre formabili, ele trebuie constientizate prin procesul de formar. Proiectul de formare scris, conceput urmand una din procedurile prezentate sau oricare alta descrisd in literatura de specialitate gi care urmeazA 38 fie oferit decidentilor pentru aprobare si, eventual, acreditare, ar trebui s& contind, tm opinia noastrs. lurmatoarele componente definitorit 1. Motivafia proiectului de formare bazati pe identificarea si analiza nevoilor de formare. Aici se vor prezenta si metodele, tehnicile $i procedeele prin care 5-au identificat aceste nevoi, 2. Numele itu!) programului sau programelor de formare derivate din proiect 3. Plasarea in timp si durata proiectului, respectiv a programului / programelor de formare, 4. Scopurile proiectului - competenfele care urmeaza a fi formate sau dezvottate prin Droiect ~ adic# ce s8 stie, s4 facd, s4 vrea, s& doreascd sau cum si se comporte formabilii dup8 parcurgerea programului sau programelor de formare stabilite prin proiect. Mentionam, aici, cA nu s-a ajuns la un consens referitor la modul in care ‘ebuie formulate aceste scopuri generale ale formirii, Predomint conceptia conform cAreia acestea ttebuie definite in termeni de rezultate ale formar 51 formulate in stilul urmator: “La sfirgitul formarii, cursantii vor {sti} [face] (ete]..". Suntem de parere e& aceste scopuri yenerale pot fi mai bine formulate direct In termeni competential: efectul formal este o competentd specific’ definitt | intersecjia unei functii manageriale cu un domeniu functional gi cu @ situatie de aplicare, Deoarece sunt cele mai importante clemente ale proiectului, seopurile sunt 41 primele evaluate. Dreptcriterti de evaluare pentru scoputi $i pentru proiecte in general, propuniemn (impreund cu 8. Caldwell gi. Spinks): Necesitatea sau dezirahilitatea = Realizabilitatea sau fezabilitatea, Acceptabilitates ‘Temele sau modulele propuse - definite tn cadrul formarii manageriale Pe functii sau subfuncfii manageriale (exemple: *Proiectarea managerials", "Constructia echipelee", “Motivarea personalului") = Pe domenii functionale (exemple: "Management de curriculum", financiar*, “Managementul resurselor umane"), + {a intersectia functiilor sau subfunctiilor eu domeniile functionale (Exemple “*Proiectare si evaluare de curriculum", "Participarea corpulvi profesoral ia procesul decizional”, "Monitorizarea executiei bugeta 6. Modalitatife si nstrumentele de monitorizare si evaluare precum si rezultatele scontate (efecte si produse) ale formar 7. Formele de atestare /acreditare a formfri (dact exist. 8. Bugetul estimat al proiectului - pe capitole si baza logisticd necesars (spetii ‘echipamente,facilitai pentru cazare gi mast - dac8 este cazul-, etc.) 9. Rolurile formatorului / formatorilor si ale administratorului proiectului si Programelor de formare. Definirea acestor roluri este eruciald in formarea telematics. 10. Prezentarea general& a suportului de curs si a auxiliarelor foloste, 1, Modalitatile de publicitate si promotionare a proiectuui ‘Management 20312, Modalititile de follow-up (monitorizarea si evaluarea. prin mijlotce specifice, a revinterpretarea unor date existente de pe alte poziii principiale gi / sau ideologice - de exemplu rediscutarea stlurilor manageriale (inclusiv in ceea ce Priveste relatia formator-formabil) ca urmare a trecerli de la 0 societate totalitard la una democratic: itustrarea unor contexte 3isituafi profesionale specifice - si ator aplicafi practice, in conditireale sau simulate Totodata, pentru a stabili importanta real8 a resurselor informationale, este bine de stiut c& nu se justifiea in nici o situatie evaluarea aumai prin reproducerea informatie’ furnizate u cadrul exercitiilor 208 4. Experienta formabitiior este, in cadrul educetici adultilor, una dintre cele mai ‘importante resurse. De altel -a constatatc4. acolo unde formatorul nu o folosegte, eficienta formarii scade considerabil. De acesa, se recomanda implicarea formabililor in intreg procesul de proiectare, realizare si evaluare @ programului de formare. Dar, pe de att parte, mai ales tn conditii de dezvollare si schimbare corganizationala, limita procesul formativ la confirmarea unei anumite experiente Inseamad nu numai o pietdere de tmp ci si ridicarea unei bariere artificiate in calea schimbarii preconizate. Pentru a ilustra aceast® foarte important® idee, ‘propunem ca exempt stuafiareformei in educate Sea stabilit cd reforma educationala nu poate fi efectiva decét dack produce schimbari le nivelul practicit educationale concrete, deci al relatiei educationale (educator-educabil, sau in educatia adultilor, formator-formabil). Ca urmare, 0 bund parte din experienta cdsigat fo limitele vechiuui sistem devine inoperanta, ‘chiar contraproductiva, iar experienja adusd in discutie in cadrul formal este folosité au atdt pentru ai confirma elementele care favorizeazs iimplementarea noilorsisteme gi procese cét, mai ales, pentru a+ infirma componentele care se pot constitu in bariere in fafa schimbaril avute in vedere. Dar acest lucra ti produce formabilului, inevitabit,fustrare 51 indoteli de genul: “de ee eu, profesor cu 20 de ani de experienta si cu multe succese profesionale, va trebui simi schimb modul de predare?” Utiizarea in mod construetiv (in scopul dezvoltici’ personale gi profesionale a formabililor) iar mu destructiv, demotivant a acestor inezente fustriri trebuie s{ faci neaparat parte din’ eepercorial de competenfe. ale formatorului si trebuie sé fie o constant a activtsi i Resursele de timp - timpul de care dispun formatorul si formabili, precum si tepartizarea acestuia Resursele de autoritate si putere. Ca 0 (rdsiturd gencralf a educatiei adulilr, ‘menfiondm doar feptul cé se schimba fundamertal natura autoritaii,primnd cea a expertizei si a mesajulai tcansnis, De altfel, autoritatea formatorului abupra formabitulu seade considerabil, tn intregul ei, importantd flind puterea lui reald de a+ influenta Resursele umane ale formarii sunt, tn esentS, formatorul, cu oferta, programal § competentele tui de formare dar si formabilii, cu experienfa, motivatia $1 competentele lor - care nu pot fi nicidecum neglijati. Tn anumite cazuri, formator) poate detega autortates de a concepe, performa sau evalua secvente sau module de formare cate alte persoane care. in acest caz, devin parte components a resurseior ‘umane uilizate. in acest context, ttebuies& subliniem eB, dacd autoritatea se poate delega, rispunderea nu, ea riménand a celui care deleags. Indicatorit de performants - cate, i aici, se constituie tn criterii pentru ‘monitorizare gi evaluare, Menfiondm feptul c& numai stabilind de fa bun Inceput, in faza de proiectare,indicatorii de performan{3, vom putea realiza o legatur fireasc8 $i corecta intre proiectare i evaluare si vom putea avea mAsura eficienfel Programelor i activtitilor de formare. De exemplu, atunci cind judecam 0 secventd de formare, in_interioral acetuiagi obiectiv (de exemplu: folosirea unui nou mod de organizare a grupului de formare de c&tre formator), rezultatele cvaludsii vor fi diferite dack avem un criteriu de conformitate (caz in care vor, aprecia pozitiv aplicarea unui mod de organizare stut, asa cum acesia apare 'n literatura de specialtate sau cum este consacrat prin tradijie) sau unul ce inovativitate (caz. in care vom aprecia pozitiv tocmai abaterea de la refete gi aplicarea unui mod de organizare complet difert de cele consacrate). 20s. neers we Svaruare, UC preicrina pentru fecare secventa, trebuie, gi ele, cuprinse de la bun inceput in programul de formare. Deoarece de ele ne vom oeupa tn secvenja dedicat evaludit programclor si sesiunilor de formare, subliniem doar feptulc& obiectivele, indieatorii de performanta $i instrumentele de evaluare trebuic concepute In mod unitar si reciproc consistent: evaluarea (oiosind instrurente specifice) aingerii obiectivelor se face avand in vedere indicatori de performania. 6. Suportul de curs care confine in interior sau ca anexe exercitile, foile eu instructini, flile pentra retroproiector, casstele video eeu disthete, ct. Din ‘motive evidente (si deja mentionate) suport de cus trebuie 34 fie: = Atractiv, sna plitizeascl = nici ca forma gi nici in ceea ce priveste continutul + Inteligibi -s4 fic accesibilformabiilor in privinga lncbajulut gia terminologei folosite. Atunci cénd existi multi termeni noi sau necunoseufi formabitilor, se ‘comand introducerea unui "Glosat” care s& conjna expictaril necesare, > tilizabil - sa fie complementar prezentirlorformatorilr- s le confirme sis Te completeze, Dact suport de curs reproduce confinutul pcezentarilor,acesta nu va fi decit ocazional consulta. Ideal ar fi ca modul de proiectare a programului si sesiunilor de formare sii “oblige” - into forma sau ala - pe formabil sa consule uportal de curs pentru ai lami neclaritile si pentru 2-1 confirma opfiil. 1.4.3. Organizarea programelor de formare Reamintim c& organizares este, de reguls, definits ca un proces de obtinere si ordonare @ resurselor umane si non-umane in vederea atingerii finalithjilor tabilite prin proiect. In esenja, organizarca se refer8 la stabilirea unor structuri ale iniflor de comunicare, deeizie $i eportare, precum i a "vizualizarea” structurilor de puter, Organizarea cuptinde urm&toarcte operatiuni: 1. Listarea activitititor / acfiunilor concrete care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor stabilte. In funcjic de nevoile de formare identificate, accentul metodologic va fi pus pe aceie tipuri de activitate care duc a dezvoltarea ‘componentelor competentiaie descoperite ca defictare: programul de formare si, ‘mai ales, tipul de asistenja pe care mentorul il va acorda vor fi diferite dacd deficientele principale sunt de cunastere ori de injelegere sau dac& problemele apar Ia aplicarea in practica a celor invajate, Deci, metodologia utilizabild (si care ‘ebuie stebilita, macar in ceea ce priveste ‘tipologia generald, la nivelul organizArii)trebuie aleast in functie de o serie de criterii, intre care enamerdm: (2) problemele ia care réspund; (b) fnalitajile principale urmarite; (c) impactul practic 51 nivelul de inovativitate scontate (dup Joyce si Showers, adaptat, conform tabelului de mai jos) 206 ‘Componente | Probleme Ta Potent metodologice | care inovativ rispund Teoretice “ce?” Dezvoltarea injelegeri, ="dece™ — | cunoasteri si ridicarea nivelului teoretic Demonstrative | —“cum?™ | Observarea proactivi a practicii fn noi forme gi/ sau contexte Practice "reau si | Experimentarea gi incere | evaluarea competentelor {in situatii practice De Feed-back* |~"cam am | Objinerea datelor facut?” relevante referitoare la potentialul de deavoltare De proiectare /| -"eum vol | Planificarea actvitayia planificare | utiliza practice in conditii reale concret?™ De anirenare 7 | Sprijinirea tmibunarajrt activitatii cucente 2. Clasificarea / gruparea activitatilor pe baza nor criterii de simiaritate este a ddoua operatie specific& functiei de organizare, Acesta este momentul in care sunt cconstruite temele si programul de formare in functie de inteniile urmarite Seopurile formarii stabilte prin proiect vor determina alegerea modului in care rmeatorul i va sprijini pe formabil: daca scopul principal este transferarea cunoagterli, asistenja va fi centrats pe continut 3: mertorul va insista pe discutii si studiul documentatied serise recomandate: + daca scopul principal este dezvoltarea capacithtilor de utilizare, mentoral va insista pe aplicareu in practica, vor fi construite studi de ea2, simulfei sau exercitii = dack sco principal este eresterea nivelului sia eficienjei comunicdrii,cresterea inerederii in sine a formabilului sau dezvolarea unor noi atitudini, sprijinul mentorului, fi centrat pe proces si vor fi identificate si abordate momentele ‘emotionale dficile ale procesului de formar. Jn afara celor previzute Ia fiecare modul, mentoru! poate recomanda realizarea altor activitati - a cAror tipologie s-a extins considerabil, In a’era celor deja familiare (Qbignuitele mese rotunde, schimburi de experienS, cursuri si stagii, lectii demonstrative, sesiuni de referate si comunicdri (zise) stintifice sau vizte la alte units seolare), s-au impus $i alte modalitsti de (auto)formare cum arf ~ _observarea altui profesor la clasa (sau observarca propriei activitai la clast de eatre alt coleg) cu notarea si cronometrarea tuturor comporamentelor $i actiunilor Intreprinse (aceast& actiune poarth numele de “shadowing” - adict a fi “umbra" couiva); 207munca intr-un grup de lucru, alaturi de algi colegi, pentru rezolvarea diferitelor probleme _Schimburi de profesor nite scott isa inte niveluri deseo activitai scolar exiagcolare dstagurate pe gupuri de sol + indrumarea studentilor la practic’; conducerea unui consiivprofesoral, a uneisestni de fermare pentru cole, a uni activti cu pring sori alte acivtti din scoala, = proiecte de cercetre-atiune, ralizat la nivel individual, de grup sau de geoalts Parcurgerea, in timpul liber. «unoreursri prin corespondentt munca in echipa cu un consilier. tate; Ca o concluzie la acest paragraf, subliniem fiptul c& esenfiall este asiguraren diversitdtii metodologice, activicaile de formare trebuind 38 asigure: Informatii si contributii din partea mentorului - care, pentru aceasta, trebuie sisi clideasca credibilitatea in fata formabilifor, Dezvoltarea experientei formabililor - prin exersare in conditi tale sau simulate, = Mecanisme care sé permits impartdirea experienfe In grup. + Timpul necesar pentru reflectie si pentru interiorzarea oti cunoagteri si experiente. A treia operate este alocarea resurselor umane si non-umane pentru realizaren fiecdreia dintre activitile concrete. Aici trebuie sf aver in vedere: timpul efectiv alocat fiecarui modul si, in interiorul acestula, flecdrei activitei; suportul informational necesar cursanfilor (dae& sunt necesare, de exemplu, lectuti suplimentare), procutarea si multiplicarea materialelor “suport de curs"; stabilirea bugetului programului de formare si identficarea surselor de finanjare - cine va pliti suportal de curs, cum vor fi decontale cheltuielile, ete. = alocarea (daca este cazul) a resurselor umane suplimentare - pentru sprijin tehnic, penieu secretariat i administrajie, et. 4. Stabilirea clard a responsabilitajilor partisipanjilor ~ formator, formabili mentor, eventualul personal de sprijin 1.4.4, Monitorizarea activitatilor de formare continu est patagraf vom face numai o adaptare generald, a celor mentionate in capitolul dedicat managementului de protect, la situatia concretA a proiectelor si programelor de formare. Menjiondnd faptul cS fermatorul indepiineste multe din rolurile liderului (asigurand, in majoriatea cazarilor, direcfia, motivafia, i reprezentarea grupului de formabili) cu toate cele deja stiute despre stiluri de conducere. Vom insista ceva mai mult asupra arillor de competen{& pe care managerul ar trebui sil stipdineasc in realizarea unei monitoriatr efective (upd W. Bean's) Managementul atenfiei ~ capacitatea de a comunica clar obiective si de a ‘concentra eforturle pentra atingerea lor. Este foerte important ca formatorul s fie ascullat si urmat de etre formabili nu de rusine sau de tama cét din recunoasterea autortai sale de expert si ca urmare a exercitriconerete a puri = Managementul infelesurilor - capacitatea de a crea si comunica injelesuri pentru ca acestea s8 fie insusite gi utilizate de catre formabil Intervene formatorui ‘rebuie sh fie clare, la obieet, iar sonsurile gi accepiunile termenilor uilizafitrebuie cexplicitate. Ca si in cazul ariei competentiale precedente, stapdnirea, de catre 208 formator, a metodologiei comunicarii (verbale, paraverbale si nonverbale) este cruciala ‘Managementul increderit- capacitatea de a fi consistent In imprejuréri complexe gi dilematice, stfel incét managerul(liderul)s2 fie un sprijin real pentru formabil. Increderea trebuie s8 fie reciproca iar autenticitatea devine un “modus vivendi": @ fiautemtic devine, in situafi de formate, mal important decat a avea dreptate Managementul de sine - capacilatea de autocunoagtere si evolutic. Formatorul trebuie 98 fie un model de “self-management” - de proieciare, organizare, realizare si (uto)evaluare a propriei activitati, dar side abordare a relatilor umane. Pornind de la premisa cf formarea urmareste inducerea unor schimbéri la nivel individual, grupal sau social, trebuie idemtificate domeniile jn care intervenjia este ‘mai usoaré sau, dimpotriva, mai difieila. Dupa cum am mentionat deja in capitolu! dedicat managementului schimbarii,schimbarea in domeniul cunoasteri este cel mai uusor de realizat si necesité timpul cel mai scurt. Urmeae’ atitudinile gi comportamentul individual. Cet mai greu de moditicat rimin comportamentul de grup {mai ales cel profesional) si cel organizational ‘Nu vor insista asupra procedurilor concrete de formare intrucit aplicarea lor este de competenta formatorior calificati, Dorim doar $4 menyionam faptul ¢& modul concret In care formatorul va interactiona cu formabilii depinde de o serie de factori, pz care directorul de jcoalf trebuie s8-iaiba tn vedere atunei cind contracteaza un program de formare, Dintre acestia, mentionam: 1. Obiectiveie gi tematica form 2. Resursele disponibile - inclusiv capacitatea formaterilor de a manui anumite metode, 3. Nivelul acceptabil de 4, Panicularitatite personale gi de grup ale farmabililor. 5. Nivelul schimbarilor asteptae la nivelul formabililor ca efecte ale formarii 6 7, ‘Nevoil asigurérii unui nivel optim de varietate $i lexibilitate Nevoiia asigurdrii unui echilibru optim inte timpul alocat: informari $i ransmiterii cunoasteri-realizate atdt de e&tre formatori cit gi de edtre formabili; ~ construirii situatilor de experimentare concreta si de performare a competentelor dezvoltate; + impartasiri experiengei in cadrul grupului/ gruputilor de formabili: = reflectei personale, 8. Programul coneret al formri paragraful dedicat "Organiz ‘care va trebui sA jin cont de factor deja amintgi ta Experiente a demonstrat c& 0 combinate a diferitelor metode de formare va produce efecte mai puternice si mai durabile deedt aplicarea unci singure metode. oricat de performanta ar fi aceasta la o singucd aplicare, Totodata, asa cum am mai spus articiparea formabililor - care trebuie si asculte,s& priveasca, 58 vorbeascl gi st facd - va facilita invatare, Evaluarea formarii Este de la sine ineles ca scopul fundamental al evaluatii este misurarea calitatié programelor de formare. 209Evaluarea formaru cuprinde procedurile - aplicabile formal filor, sesiunilor si programclor de formare, precum $i formatorilor insisi- de: a. stabilire a raportului dintre performangele obtinute gi cele intenfionate; b, corectare a rezuttatelor in sensul dorit. fn acest capitol nu vom aborda decat aspectele generale ale evatutrii programelor de formare, Categorile de instrumente si instrumentele concrete de evaluate sunt specifice fiecArui program, modul, sesiune de forrare in funcfie de o roultitudine de pparametr situaionali pe care nu are rast sé mention aici Evaluarea va fi cenvratd pe efectele formarii asupra dezvolt&rii competentelor profesionate considerate ca {inte ale formarii respective. De exemplu, formarea gi dezvoltarea competenfelor comunicajionale poate fi evaluata nu numai prin succesul Uunor proiecte sau activi care implica astfel de competente dar si prin (nter)observare, fige de evaluare. apoartelecolegilor de fa focul de muunct, ete Evaluarea este inseperabil legatd de proiectare deoarece, pe de 0 parte, proieetul frebuie 4 prevada crivriile (Standardee), indicatorii de performanté si chiar instrumentele pentru control gi, pe de altd parte, rezultatele controlului constituie baza reluarii procesului de proivctare, e importanta stabilcea, chiar prin proiectare, a tipurilor de efeete urmarite la formabili si pe aceasta baza, a unor criterii fundamentale de evaluare. Aw fost deserise patru niveluri de efectivitate « formarii conte si patru criterié dominante de evaluare: Formarea ca “ritual” = crteriul de evaluate este “a lua parte” Formarea pentru “a sti" ~criteriul de evaluare este “a sti despre”. Formarea pentru “a face” - criterl de evaluare este “a gti cum”, Formarea penlsu “a folosi® ~ criteriul de evaluare este “a proiecta in situatia conerets”, Folositea unuia sau altuia dire eriverite de mai sus este, evident, dependent de situajia formatisa conere&. Totuyi, tendiala este de a evalua treptat de la criteril sent” sau “atentie” spre cel ultim, de aplicare eompetentelor formate sau dezvoltate im situa{ii cit mar diverse, chiar daci o formare de acest tip este mai costisitoare Tn continuare, ne yom ocupa de evaluarca formabililor si de evaluarea programelor de formare, Evaluareaformabililor- participant fa formare- este o problems foarte dlicat, nemaifiind aplicabilé evaluarea de tip “scole”, deoarece avern de-a face cu adulf si, ‘mai mult decét ati, cu adulti aflai tu esereitarea une! profesiuni, Eyaluarea lor trebuie, deci, reliraté neaptret in spirit ennstructv, tebulnd <2 ducd la Tntarirea performan{clor lor profesionale gia celor de formare din eare formabili si, respe formatori, fac parte Evaluarea poate fi inifiall (a nevoilor de formare), de parcurs gi / sau Maal, a sfargitul unui program de formare, Tintele evaluatii tormabililor pot f ;punctele tari gi cele slabe din sistemul de competente profesionale ale celui evaluat 3 identificarea nevoilor de formare; uD + nivelul individual at performantei; calitatle si aptitudinileindividvale ale formabililor; = performantele potentiale si capacitatea formabililor de imbundijire a perFormanqei profesionaie - pe plan intelectual, afecti si/sau actional: > reactile formabililor la diverse activitati de formar + satisfacta formabilitor in legatura cu diverse aspecte ale programului de formare; + motivarea formabililor i identficarea posibilitatilor de promovare sau de recompensare in privint erorilor de apreciere, ele nu difera de cele constaabite la evaluarea performanfelor scolare. Un inventar complet al acestora poate fi gist in orice lucrare Sedicatd evaludri in invayimant. Evaluarea programelor de formare se adrescazi atit criteritor sau condifilor ‘it si forme: concrete de existenté a segmentului evaluat. Astfel, de exempla: = Pentru evaluarea planifiedrii, se constata = indeplinirea conditilor strategice si tactice (adecvare, realizabilitare, economicitate, ete. «vezi mai sus: => urmirirea etapelor planificarii = stubilirea si formularea obiectivelor: 52 adecvarea resursclor alese la abiecuivele stabilite = stabilirea si formularea indicatoritor de performant4, a instrumentelor de cevaluare sia suportului de curs: => dact exista sau nu 0 “agenda ascunss” + Pentru evaluarea implementarii si monitorizdrii, pot fi abordste: adecvarea conditilor concrete de lueru ("nvediul fermational’), eadership-ul (directa, motivatia, reprezentarca} 2 activitatea decizionala curentd 41 modul de rezolvare a problemelor apsrute; = sMilul(stturie) matiagerial(e) adoptat(ey de Tormator: = adecvarea diverselor proceduri de formare 1a situaile conerete si modul de uiilizare a resurselor: => criterite si instrumentete de monitorizare si de evaluate In evaluarea programetor de formare (andes aplcd etapee prezntate in capitol edicet managemertului de proieet), este esontial si analiza impnctulut acestora asupra: comunititi tint, politic i mormativitatil In domenia (ncusiv ‘a nivel luniayii scolare), discursului public, cresterii resurselor disponibile, institutillor implicate, piefei de formare 51 cooperirii cu alti furnizori, [Nu poate exista 0 evaluare real a formabililor sau a programelor de formare fbra 0 urmarire, in timp, a persisten\ei manifestArii rezultatetor §i efeetelor formArii. Or, aceasta urmarire se reaizeaza prin activitatile de follow-up care pot avea forma: ~ observérii formabililor in diverse momente de timp, 73 eadrul unor activtati care probeaza detinerea competenjelor care au fcut abiectl programului de formare; rapoartelor scrise ale formabililr In lewaturd cu aspecte specifice: = legaturilor - formale sau informale - dintre formatori i formabit: dup& Incheierea programului + solietfri, de c&tre formabili, a sprijinului si expertizei formatorilor: aun+ stabiliri unei refele formale sau informale de comunicare si sprijin reciproe intre {ormabili- in cadrul céreia formatorii pot f (sau nu) consultan; analizel impactului programului de formare (vezi mai sus); ~ realiztrii_ unor proiecte convenite si initiate in cadrul programului de formare propriu-zis; | unui stagiu special de follow-up, cu durata de 1-3 zile, in care formatorii si formabili analizeaza, prin activtati si proceduri specifice (dezbater, studi de caz, prezentii, etc.) modul de aplicare a celor invayate In cadrul programului de formare ‘s2u modul de realizare a proiectelor convenite. fn afara efectelor deja mentionate asupra competentslor formabililor, formarea mai poste avea si o serie de efecte formale - de regula urmarite, cu prectdere: + Certificarea, de catre institutia organizatoare, “a detinerii competentelor profesionale cere au facut obiectul programului de formare. + Acreditarea celor formati ca experti in domeniul respectiv gi acordarea, pe aceastd bard, 2 dreptului de practit profesionala, Promovarea in cariera si sporuri salariale (sav dimpotriva...) in tcheieea acestui capital, vom mentions condifile formate minimate pe care trebuie st le indeplineasc8 erie instrument de evaluate, indiferent dach este apict formabllor, aciviplor,sesiunilor, programelor gi chiar inttuplor de formare Coneepere yi apicarea unui instrument de evalare rebuie sab in vedere =" Seopol evalu, caetebue 8 fi clr 5 cunoscut de ce tot ct implica Tlatele evalua agpectele urate, netura leu oe. Persosnele implicate in evalare: cine evalueal, cine este evalua, cine aplicd instumentele de evaluare, eine observa seu conroeaz4 proces de evalua, cine va enefcia de evaliare icine va lun deci pe baza evalutn respective = Comunicares lementelor evalu: curr ajunge instrumental respectiv la unostinaformabillor sa ator gripur sou persoane iteresate, = Feedback forme gi proved * Mementa in care va avea loc evauarea gi impel neesar pent evaluare, Abaterea cvalutri dela inte sale, Exe necesartintoduceres nor procediri do detocie a stvatilor in care respesivl instrument devin inaplicabt De exempt, acd nu este timp sufteient sau, dae se face evaluarea unul program, numdeul Persoanelor evaluate este considera minim pentu ea evelutrea progamol 8 fe valid + Costurite as resurse necesare (copia iate conceperi, aplicari i interpretari instrumentului de evaluare s Calculator, hartie, ec), Resurse reci: managementul res i finice fe actuale tn managementul 2.1, Introducere in managementul finan uunitatilor seolare din Rominia, Existd mai multe posibile definiii ale managementului financiar © definitie procesuala: managementul financiar reprezinta parcurgerea etapelor de proiectare a bugetului de venituri si cheltuili, de construire a bugetului, de planificare a activitailor educationale cu nominalizatea resurselor folosite, de Utilizare a informatiilor de audit, control intern gi inspectie seolard pentru revizuirea ‘bugetului si aplicarea masurilor corective, 212 + © definitie centraté pe efecte: managementul financiar teprezinté utilizarea economics, ficient si efectiva a resurselor de care dispune scoala, pentru realizarea obiectivelor educationale + 0 definitie sistemicd: managementul financiar reprezin& tealizarea controlului ‘optimal al intrBrilor,iesirior sal arametrilor interni pentru maximizarea efectelor ‘educationale 5a valorii produselor educationale furnizate de scoalé, cele ce urmeaz8, vom cduta sf prezentém aspecte care fin de toate cele trei ale managementului financier, chiar daca modificarea rapida a cadrului notmativ-legislativ, modificarea filosofici_si a politicilor de finantare a invayamintulu preuniversitar fac foarte difcilé realizarea unui modul de management financiar. Mai trebuie Iuat in caleul gi un alt aspect important: concluzile expertilor romini si strini converg in idea c& subfinanjatea jnvétémantului preuniversitar din Romania este cronies si afecteaza posibiitatea atingerii obiectivelor educationale ~ directorul de scoala actioncaza intr-un mediu finarciar ostil si turbulent iar sistemul actial de Tealizare a decizilor financiare este ine‘icient, resursele paupere sunt utilizate de multe ori intr-un mod necorespunzator. Ca urmare, vor elute $4 refinem numai acele aspecte care ni se par utile si perene, indiferent de schimbirile care vor aparea in finanjarea finvatimintului prouniversitar, pastrdnd, otodat8, © perspectiva optimist asupra lor de finanjare 53 asupra evolufiei procedurilor de finantare Intre cauzele disfunctiilor prezentate, menjionam’ = nivelul scazut al productiei gf activtgyilor aducstoare de venit colectare a taxelor si impoziteler, laciferite nivelur ~ insuficienta constientizare a factoritor do decizie si a grupurilor de ieterese {mninistere, consiliijudetene, consili locale, societAji comerciale, sindicate, pirinti, levi, cadre didactice} de privritiile si directile de evoluye necesare in invaimént pentru a contribui fa orientarea Romaniet eftre economia de piafé gi un sistem economic performant; + fnflexibilitate datoratd unui sistem legisativ extrem de complicat,citeadatd confur, "restrict in privinta utilizari optime a resutselor de etre director de seo ~ insuficienta participare a directorilse de coli sa personalulai seolii fe tuarea decizilor financiare; eficienje in sistemul de comunicare a informatie) financiar-contabile ~ datorate inguficiemtei instruiri 2 personalului (secretare de scoli, contabili, administeator, director’) in domeniul utilizar cacuiatoralui, a manevrdtii bazslor de date. 4 Prezeniarit informatie! financiar-contabile intr-o forma accesibilé i folositoase interpretirilor, analizelor si decizilor privind utilizarea eficient’ a fondurilor pentru atingerea obiectivelor educationale; ~ insuficienta dotare a gcolilor,inspecioratelor scolare cu mijloace adecvate (telefon, fax, copiatoare, tehnicd de calcul, retsle de comunicati ete.) sotit de ¢ slabs Ca urmare a acestei situaii, care poate fi caracterizata ca una de criz8, s-au luat o serie de mAsuri care vizeazd: * {nirodueerea tormulelor de tinantare per elev pentru chelt salariale Caleulul costurilor medii, realizarea decizilor privind alocarea de fonduri fat-un ‘mod interactiv - ministere, consilijudejene si locale, inspectorate gcolare, sci ~ Utilizarea coeficientilor de corectie in functie de nivelul de invétmdnt, mediu (rural - urban), zona socio-eeonomics 213 ile salariale si non== Cresterea competenjelor locale in domeniul construirii bugetelor pentru favaimant 51 In redistribuirea unor parti din sursele de finantare pentru sustinerea institutilor scolare din zone defavorizate sau realizarea unor programe locale de dezvoitare, + Cresterea rolului administratici si comunitati locale fn controlut madului in care sunt utilizate resursele de catre geoal. + Aparitia unor noi reglementiri, regulamente si proceduri privind modalitiile de luare a deciziilor, a delegarii responsabilittilor pentru controlul si monitorizarea cheltuielilor sau cansnmuli de materinte a nivel de ingpectorat gi unitate fcalara = Definirea centrelor de cost la nivel local gi al scolilor, stabilirea de cerinte standarde de finantare ~ corelarea planului de dezvoliare a scolii cu nevoile comunitti Implicarea directorilor de gcoli tn luarea deciziilor financiare in diverse etape de construire a bugetulu Arirea unor efecte ale descentraliaaril, cum Toate aceste masuri converg sp ar fi: = Descentralizarea conduce la apropierea de consumator, face posibilé tntdrirea controlului local, a participéri simplicari locale + Se diminueaza riscul intitivelor: dacs un program sav o initativa equeazB, aceasta afecteaza un numér mic de copii, daca inifiativa are succes. poate fi generalizat Dat find c4 riseul ca politicle seetoriale in domeniu s& fe gregitinfelese si aplicate este mai mare, apare necesitatea instruiii aprofundate a factorilor de decize, int un cadru unitar, pentru ca acestia sd aiba o viziune comund. 2.2. Conceptele fundamentale ale managementului faanciar efficient Inainte de a trece la problemele propriu-zise de continut, referitoare Ia bugetul scolii, vom trece fn revista cateva concepte econamice fundamentale, fart de care Jnfelegerea esentei managententului financiae nu este posibill in primul rind avem in vedere cei trei E: Economie, Eficient4, Kfectivitate Economia poate fi definica ca o utilizare responsabila a resurselor, evitarea rsipei ti 0 bund gospodirire, Impliea evitarea cheltuelilor dincolo de un minim rezonabil si a Ccelor de tip speculatv. Exemple: = Repararea echipamentelor, mai deurabs decd roi achizit + Activa rrinuarea cheltuielilor - deci a sumelor - din factura telefonica. + Achizitionarea de echipamnente numai dupa o atenta examinare a pie(el $i negocieri pentru objinerea de facilititisuplimentare, = Aranjamente eficiente pentra pastrarea bunusilor si evitarea pierderilor. Acest concep! este fainiliar, dar limitat in consecinge prin acees cl se refer’ ‘numai fa eheltuiel gi nu Ia rezultatul lor. Eficienta reprezinté indeplinirea cat mai completé a obiectivelor specifice sau a standardelor. cu un raport chelieli/rezultate (beneficit) cat mai mic posibil. Exemple: = Unsistem de incilzire care aduce fiecare IncApere la temperatura doritl ~ Un sistem de securitate care detecteazk eficient prezenta intrugilor. Un sistem administrativ si functionsrese care asigura scolit eu promptitudine resursele materiale gi_personalul necesar. + Un orar si 0 distribuire a personalutui care utilizes’ cét mai bine timpul profesorilor, un curriculum care rispunde cel mai bine nevoilor de instruire ale elevilor si cerintelor pedeyogice, avand satisfAcuti parametii de contact (raport ne levilnr. profesori, incarcare orar& pe zile etc.) in mod comparabil eu cea mai bund practic’ din jeolile de acelagi nivel. sng ienta costurilor se refrdta situate: X este mei efieient decit ¥ dooarece obtine o mai mare eficien{s la acclagi cost sau auceasieficienta la costuri mai seazut. gains 2 7 c 1 Sczut + Un sistem modem de inca combustibi + Angajarca unui administrator competent poate conduce ta economii si revutate ce depagesc cu mult cheltuielile slariale pentru persoata respectiva, Tntretinerea periodica a cladivilor previne costuri mari eu reparatiile ce vor surveni pe termen lu + Achizitionarea de echipament de calitate, mai seump decit modele simitare existente pe piajd, dar avind multiple avantaje in cxploatare (aplicand sanstosul Drincipiu: "sunt prea sarac pentru a cumpara lueruriieftine”). ire asiguri aceeasi tncalzire cu costuri mai mici de Erectivitates reprezints indeplin 4scolii cu acordacea unei atentis ype ea eit mai completd a scuputitor gi obieetivelor le madului in care realizarea aeester obiective i obiectivele Insele sunt covespunzstoare si satistae nevaile orzauizationale identicate Exemple: + Imbunatatiree performanielor (in raport ew indicators de performanta), cum ac fi rezaltate mai bune ale clevilor in urma examinérilar (dar numa’ in msuea Th care imbundtstirea nu se datoreaz8 unor fictori externi, cuin at fi nivelul ‘Gunostiafe ale elevilor ce intra in yeoald) > tmbuntttires atitudini gi comportamentului elevitor; relat mai bune cu paring gi orsunitatea, + Imbunatazireaspayiului ce inennjoard scuala (1) jai bun de In afara “celor 3", este utia cunoastere ste UUlIR cunoasterea_parametrilor adoptati din sectorut Productiel de bururi gi servieil. Dintre acestia menqionam productivitates, valoarea adiugatd, valoarca psihologica, Productivitatea nu este un termen specific domeniului educatiel. Totusi, conceptul de erestere a rezultatelor pentru fieeare unitate de intrare (dc exemplu, unitate ‘monetard, ore / profesor, ore / clev) este important. Aplicind acest concept, putem considera c8 0 scold este mai "productiva” deci altele dacs: + Furnizeaza aceeasi educatie (din punct de vedere camitatiy si calitativ) la un cost mai redus, Nu este nici un avantaj pentru un proces s8 fie mai seump deeat trebuie, Dar dact este, blocheazé oportunitatea efectuarii altor cheltuieli posibile (sau chiar necesare). ~ _ Fumizeaa o educate mat buna a acclsi cost ~ imbunduire rezulatelor penru aceleasi intra, ~ Reducerea timpului aloeat (aceeasi educatie trun timp. I). Aceasta ‘nai scurt). Aceasta poate clibera timp pentru unitatiaditionale de curriculum sau pentru alte ativitat, Produetivitates este un concept important si probabil va deveni si mai important pe viitor. Dar, in momentul acta, exists putine posibilitati de a mvisura productivitatea sau ascresterea acesteia din cauza absenjei standardelor de dotare, de finanfare, pentru utlizarea timpului personalulut ete. Vatoarea adiugaté este un concept sins legat de cel de productvitate. Tn conditiie deevolttianalize! multirteriaie a rezltatelor obinote la teste gi examene evcate elew va fi posible lutd evalurea valor adBugate pe ba2a experienei, competenelor insite de elevi in scoala MAsrares valoriadeugate va ineuraja golile {2 chute stategialeraive, mai eicente sub aspects eostrilr gis rei de valoare adtugnts Valoarea psihologicd se referd la masura in care rezultatul obfinut merith investfia (de bani dar gi de efort, de cunoastere etc.) Desi in invafamant interesee iferitelor grupuri sunt foarte diferite sub aspectul constientizari, responsabili8ti rolului, participari si implicasl in bugetare si managementul financiar, acest principia este totugi familiar din viata de zi cu 2i. Mereu ne puner intrebari simple, cum ar fi: “edt costa?” “mi-am cheltuit oare banii cum trebuie™, care ne ajuth si elimindm din comportamentul nostru atitudini nerealiste gi daunatoare. Mai mult, asemenea unui ccelebru om de afaceri, ar fi bine s& ne mai intrebim - macar din clnd in end ~: "Daca cerau bani mei, - fi cheltut, oare,astfe!?" ~ mai ales avand in vedere c& cei $0 de ani ‘de comunism ne-ab Tnv2jat 08 bani publici (ai tuturor”) sunt, de fapt, ai nimanui... 2,3. Bugetul unititi geolare si principti de bugetare 2.3.1. Nofiuni introductive Bugetul este documental care prezint® previziunea pe 0 anumitd perioad’ de timp, att 2 veniturilor ct gia cheltuielilor ~ unei tari, unitati administrativ~ teritoriale, agent economic, organizatii, chiar familii. Bugetul se face pe o anumitt perioada si se intocmeste inainte de fnceputul acesteia, avand rolul de a pregati modul de actiune pentru objinerea veniturilor si efectuarea cheltuielilor, Foarte important pentru managementul de la diferite niveluri este s& tind cont, in rmomentul in care se iat deciali, de conexiunile care existé - in special dintre rezultatele ce se obtin si scopurile organizationale - si de faptul c4, pentru a ajunge 1a aceleagi rezultate, decizile financiare pot fi diferite. Aceasts armonizare este dificil si mare cconsumatoare de timp. Orice proces financiar din invayimént contine urmétoarele etape: = Construirea bugetulvi Alocarea resurselor financiare Managementu! finznciar operational - derularea operajilor financiar-contabile gi ‘monitorizarea lor. Evaluarea rezultatelor gi efectelor objinute (prin aucit si inspecte). Cadrul general in care se realizesz& planificarea, luarea deciziei si controlul se poate descrie prin urmatoarea schem&: 26 Ientificarea scopurilor organizatiei v feedback Colectaren si analiza datclor despre ccurgurialtemative de actiune + ‘Alegerca regulilor de decizie + J rerarhizarea cursuritor alternative de actiune [Luarea deciziei si astepiale v Raportarca rezultatelor actuate ale feed-back ecizi ‘Menitorizarea rezultatelor obfinute pentru a asigura controlul actiunilor Pe léngd atingerea seopurilor organizationale, a doua mease coring pentra itreg. procesul financiar este posibilitatea unui control cat mai adecvat si elaborarea unor mmecanisme de "dare de seama", care definesc rispunderes (accountability) prvind cheltuirea banilor. Controlul urmareste procesut de planificare, din momentul in care plana! a fost aprobat, deciziile au fost implementate, pentru a vedea dact acfiunile se Gestajoard conform planulvi, Exist tei directi tn care se desfasoard investigate: = masuraree §i turegistrarea performantelor actuale; = compararea acestora cu asteptirile (Indeplinirea obiectivelor, pSstcarea ritmului planificat ete.) bjinerea de feed-back pentru continua monitorizare a evenimentelor, Diferentele dintre ceea ce 5-a bugetat si performanfa actuals ne obliga s& gndim tn tetmeni de sistem: Intregul proces este de fap!, un control al sistemului 207‘Acordul pentru itmplementarea deci Rezultate asteplate ale ‘eciziet ¥ feed-back Rezultatut actual compara al deciziei pe 2.3.2, Construirea bugetului units scolare si surse de finantare Consrea buses uni clare se pale ele wil snouts Powe rele ind dot mod 2 Bugeare Incremental sau istered. Conform set war carn actu picipi, cea maim pane cheer comin, ica dpe eel, an pd an Bars bapa oe Schimba pain te ante de nego contented deface shel pas dear mara. propor retin. Des, ars pen conrares Wage ge nan leper bgt peal ees a ares adaug sa se sea seat ee heli modifeat Tn nie de npr . Bugetaren cu beat era. Po acai bar, consti bug se ceaiena fend ventura (pe opt g arcol) a tury cher att t ae scala cinder cer avi apace sicl ures i Hecate categorie de chal ete hafta i clnd acti a reluati, an de an, de la zero. ' . _* " se Pam at 2 ee cm a fond. "granturi") care se distribuie scolilor pe criterii de echitate (scoli sait Elaborarea si realizarea planului de dezvoltare instt a lui de dezvoltare institutionalé a gcolii sunt stréns corelate cu planul de buget. Aici este locul si subliniem feptul c& bugetul este un instrument, poate cel mai important, dar numai un instrument de realizare a politic 2g institujionale. Scopurile Functiondrit gi dezvolaritinsttutionale sunt cele care primeaza iar nu resursele financiare puse in operd, {in acest moment, circa 15% din numérul total de directori de gcoli posed cel putin notiuni generale $i au efectuat acivitti practice pemru gencrarea plarului de dezvoltare 1 scolii, Dar multi directori elaboreaza planul de dezvoltare a scolii si bugetul de ‘venitur si cheltwieli fara afi convinsi c acestea au 0 aplicabilitate $i o utiltate imediatt si concret8, deoarece capacitatea lor de a negotia, de a decide 31 obtine fonduri este limitaté de cadral legal existent, de nivelul economic sczut al multor regivni din fara gi de lipsa de implicare si motivare a grupurilor de interese in finanfarea tavatEméntului, la ‘eare se adaug’ numeroase dificultifi in respectarea perioadelor previzute de lege in Iarea decizitlor privind bugetul - ccea ce conduce {a efectuarea de cheltuieli in avans, fara a avea siguranfa c& aceste cheltuieli, ca procent, vor avea ponderea ce li s-a acordat prin proiectele de buget la nivelul gcolii. Ca urmare a acestei situa. obiectivele cu durata de realizare pe mai mulji ani prezints un mare coeficient de cise: acumularea de fonduri prin trezorerie practic nu este permisa pentru finanjarea de In bugetul central de stat; acumularea de fonduri din resurse extrabugetare se erodeazA datoritt.inflajei gi seolile au difieultayi in programarea cheltuielilor. Dar chiar si tn aceast& situatic, Insistim pe necesitateacealizarii nor proiecte institutionate pe mai muti ani, numai ele putdnd garanta 0 dezvoltare durabils. Planul de buget este, in esenja, un tabel eu dous coloane: veniture pe care ycoala se asteapti sé le obtind din sursele legal constitite (despre care vom vorbi mat 308) 34. altturi de venituri, cheltuielile din diversele categorii (pe care, de asemenea, fe vor defalia ulterior). Un buget poate fi = echilibrat daca veniturile sunt egale cu cheltuetile, deficit daca cheltuiclile prevazute sunt mai mari decd veniturle, este un caz putin probebil ia sistemul romanese, intrucdt nici o cheltvialé nu se poate efectua decit dupa constituirea sursei iar modalitaile de finantare a deficitelor utilzate in ‘economie (imprumutur la bancd etc.) nu sunt aplicabile; la limit, toate cheleuiclile “in plus" trebuie suportate de cdtre cei care le-au angajat, in excedent daca veniturile sunt mai mari deci cheltuielile; th acest caz, dic banii rAmasi provin din fonduri publice ei se pierd (se retureaza), iar daca provin din venturi proprii ei se pot constitui ca o sursd de finanfare pentru alte activitai sau programe, pot fi economist (si vor fl introdusi ca venituri in bugetul anului {urm&tor) Sau vor fi pAstrati "in rezerv8" pentru sitvafii neprevézute Prineipalele suse ale bugetului unitayi geolare sunt a. Alocatiile de la bugetul central al statului si aloca ‘eprezinta cele mai importante surse de Finanjac. b. Veniturile proprii ale uniti{ilor geolare - provenite din formarea continua, ific&, consultanta de specialitate, taxele de studi, taxcle in aceste de la bugetele locale i regim de fonduri publice. ‘c. Programe nationale si internationale ~ de ceabilitare a gcolilor, de relansere a Snvafimdntului rural; de reforma a invayamantului preuniverstar etc; Alte resurse - donatii, sponsorizari etc. in privinga fondurilor de la bugetul central si local, tendinga pe care am pututo ‘nregistra in ultimii ani este de a trece finanjarea educatici de la bugetul central la 219De eis locate fot may multe capitole de cheltuieli fiind finanjate de la bugetele locale. De fexempl. in anul financiar! 2001 se preconizeacd sé fie fnanfate de la bugetul ‘central aumai omponenta locala aferent& proiectelor de reforma aflate in derulare, ramburserea de eredite externe, platile de dobanzi si comisioane la creditele exteme aferente proiectelor respective; ~ _bursele pentru elevii din Republica Moldova precum gi bursele pentru clevii std si etnicii romani din afara granitelor fais © Ofganizarea exameneior, concursurilor si olimpiadelor nationale ~ _perfectionarea preg&trii profesionale a cadrelor didactice (cazare, masa. transport, repturite satarisle i cheltuielile ocazionate de desfisurarca.activititilor de perfectionare); ~ Ghuburle, tberele, patatele copiior, casele corpuli didactic si inspectorate seolare, Se poate observa ca, spre deosebire de anul precedent, cheltuielile de personal (in Special ce'e salarale) nu mai sunt suportate din bugetul central. Din acest motiv #1 pentru ed dorim ca acest manu s4 fie valabil si dac8 se schimbé modul de finantare a {educatiei, nu precizim toate capitolele si articolele inantate din bugetul central 31 din cele locale, acestca modificindu-se de la an ta an gi puténd fi gésite, pentru fiecare an Financiar, im Legea Bugetului de Stat Totodatd, tendinta este ca alocdrile de fonduri s8 fie cit mai obiective si mai ‘wansparente, in care scop se va introduce finanfarea pe ba24 de formule / standarde de finantare - pentru toate alocatiile venite de la bugetele centrale §i locale. Aceste formule asigura finanfarea proportional8 cu numBrul de elevi sau copii, adic& unitates feelart'va primi o anumitt sum pentru ica cop sau elev seolariat, sum stabil 'n functie de nivelu si forma de invatamant, de localizare afic® a unitaii seolare 4 de ali factor specitici * Se SERIE SEA Sol ‘Pe aceastt bari, fiecare unitate de invattmént preuniversitar de stat are obligatia si-4i intocmeased bugetul propriu de venituri si cheltuieli, in care se cuprind sursele de venitur $1 cheltuielile acoperite din sursele respective. Bugetul pe venituri $i eheltuielt se intocmeste de edtre fiecare unitate de Iavajamant preuniversitar de stat, @l carei cenducdtor indeplineste atribupile de ordonator terfiar de eredite. In eazul centrelor de exccutic bugetars, bugetele se intocmese distinct pentru fiecare unitate de invatémant preuniversitar de stat, impreund cu conducerea unitAii respective, care isi exceuta bugetul prin centrul de executie bugetar Veniturile objinute si prevazute ca atare in bugetal scolii trebuie si acopere cheltuielile din perioada pentra care este construt bugetul. Principalele categori de cheltuieli sunt cheltuielile eurente 5i cheltuielile de capital? Amini ape 8 aul fnancie(suprpus cu anal calendansue) eu se aupeapune cu aul scolar Ca rae exec bugs cba sain consicerar fs cet epee evista, practi oud eget, boul cst pea Solr elt pe a inane "usa Fcare spectra cla. un fermula tpt eae eopringe, mult desi, at acete ‘excpor de chlo 220 Cheltuielile eurente cuprind: = Cheltuietile de personal: cheituielile cu salariile (de ba, de merit, indemnizati i sporuri plata cv ora, fondul de premiere etc), contributile pentru asigurasile de stat 51 pentru constituirea fondului pentru soma), cheltuilife pentru deplasdri, detapaci, transfer Cheltuielile materiale gi serviei: drepturi cu caracter social, manuale si rechizite, brand, cheltuieli pentru intretinere si gospodttire, incalzit, iluminat, ap8, canal, salubritate, post, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curdjenie, obiecte de inventar cu valoare mica, reparati:curente, reparaii captale, cari gi publicati~ gb multe altele + Subventit, transferuri si dobanzi (pe care nu le detaliem), Cheltuielile de capital cuprind: = Stocurile pentru rezerva de stat si mobilizar. > _{nvestiflte - ale insttutilor publice, ale regiilor autonome gi autofinantate 2.3.3. Monitorizarea interna, evaluarca bugetului gi controlul financiar Desi nu directorut este cel care trebuie st realizeze concret si $4 Inregistreze operafiunile financiar-contabile, el trebuie s8 le monitorizeze atent pentru cf el est, alituci de personalul de specialitate (contabil) réspunzitor de corectitudinea i legaltatea acestor operatiuni. Controlul lunar asupra cheltuielilor efectuate este esenjal Jn managementul financiar. Legalitatea si oportunitatea pltilor si angajirii chettuiellor cefectuate trebuie analizate in cunostinja de cauzi de citre director, consiliul de administratie gi serviciul contabil. Activitatea de monitorizare trebuie 3 rAspund8 la rebar cum ar fi + Cum se coreleaz& ciclul bugetar eu planul de dezvoltare? = Cum sc adund si se interpreteaza informatie referitoare la scoala? Cum se realizeaza discutile si operatiunile privind reviauirea bugetului? = Cum se adopt’ prioriiile din planul pe anul vitor? Faza de realizare (sau “executie") bugetard este cea fn care operatiunile financiar- contabile sunt hot8rétoare. Desi directorul de scoala nu poate si nu trebuie 34 fie ccontabil, este bine cael s& cuncascs o serie de elemente specifice. Dinire aceste elemente, principiile contabilitapit ni se par cole mai semaificstive Regulamentul de aplicare a Legit Contabilittii (Legea nr, 82/1991) defineste urmitoarcle principit: principiul prudentei, principiul permanentei metodelor, principiui continuitatit activitatii, principio! independentei exercitiului, principiul intangibiitati bilanfului de deschidere, principiul necompensirii, Dintre acestea, descriem mai pe larg prineipiul prudentei, care explicé, in bund Asura, de ce contabilii sunt considera, uneori, ca obstacole in calee introducerii ‘masurifor de reforma. Prineipiul prudentei const in aprecierea reald a feptelor, astfel incit 8 se evite riseul de transfer asupra viitorului, a incertitudinilor prezente, susceptibile s& greveze patcimoniul si rezultatele organiaatiei, Ca urmare, contabilel ‘este obligat, prin insisi natura mesetiei lui, s& ia in considerare toate riscurile si pierderile posibile care pot fi generate de'fenomene ale exercitiului prezent. Or, ‘masurile de reforma implie& anurnite riscuri de implementare (ca bani s8 se piard, ca activititle s& nu-si ating’ scopurile etc), Aceasta tensiune intre prudenta contabililor 5 21soumarea US (uur! PuaKE 11 UEHEHCA In Masura in Care Solute gasite de cétre inifiatorii reformei sunt realiste ier prudenia nu se transforma in opocitie total gi nejustificat8. Ca lurmare, este necesard gasirea unui echilibra optim intre dimensiunes profesionala $i fezabilitata financiard a masurilor de reforms. La fel de importante sunt tipurite de activitaft specifice. Dintre acestea, ‘eoumerd + Observatia este faza inifiald a cercetit foloseste bserv pot exprima valerie. ~ Clasifcarea - este actunea de impart, distribuire, reparizare sistematica sau inw-o anumitd ordne a obiectelor sau fernomenelor in funefie de asemantile Sau deosebirle dinte ele Analiza contubild- este folositt la inregistrarea corecta a operatilor economice, analiza bilanfului pentra stabitivea situatici ecoxomico-financiae, a cauzelor si Aecizilor care urmeaza s fe aplicare. + Documentatia- erie operate economic i fnerciardreferitoare la exstena gi migcarea elementelor patrimoriale trebuies& fie consemnata in documentele care fac dovada infapiuiei fr. Evaluaren - este procedeu! prin care datele contabile sunt reprezentate pinto singurd unitate de mésurS, erednd posibiltaes centralize lor cu ajutorl Balanfei de verftcare si gonerali2ii eu ajtor bilanful + Inventarierea - peniru a se cunoaste situatia reala a patrimoniului reflectat in contabiltate, trebuie se verifice existenta faptie, cirectd a tuturorelementclor sale, in seopul descoperini neconcordanfelordinte datele tnregistrate in contur i reali din teen. objectului de studiu - contabilitatea pentru a cunoaste fenomenele gi procescle ezonomice care se Contabilitatea uilizeazs aoumite instrumente spectfice: = Bilantul ~ prin care se realizea24 reprezentarea patrimoniului unei organizatii « lestinatia econoinict i sursele de procurare, Bilantul cups patrimoniutui intreprinderif la un moment dat furnizind informatii generale Sntetice, objinute din centralizarea datelor contabilitsi curente Contul «reflect fiecare element patrimoniat gi fiecare poriie nous pe care 0 ocupt Flecare element in dinamica procesului economic. Legitura dintre cont (Furnizeaz’ informatii de detaliu) si bilany (Furnizeara informal sintetice, generalizatoare) se realizeaza cu ajutorul balan(ei de verificare, ‘Aceasta indeplineste att o functie de control cit gio functie economia, Evaluarea performanfelor financiare trebuie s8 raspunda, din punet de vedere Financiar-contabil, lao serie de intrebtri esentiale: {A fost bugetul planifiat in mod adecvat? + Av existatcheltuili neprogramate? Care au fost caueele? Ce disfuncyi au rezultat din aceasta? + Care este impactul cheltuielilor neprevizute ssupra atingerii obiectivelor din planul de dezvoltare? = Cheltuieiile efectuate au avut efectul scontat? R&spunsurile la aceste tntrebiri dep§sese nivelul operatiilor contabile, fiind oferite le nivelul politic, strategic al activiafi insttuje’ geolare 22 Existi insk si activitatile de control financiar care urmaresc apirarea integritaqii avutului public, legalitatea, necesitatea, oportunitatea si eficienta utilizar fondurilor financiare de e&tre agentii economici si institute publice / private, respectarea obligatiilor fafd de bugetul public national, fata de furizori, creditor, respectarea clauzelor contractuale etc, Existd mai multe tipuri de contro! financiar: = Preventiv - care se exercté inainte de efectuarea operatiunilor economice $i financiare. Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suport nu se aprobi. si nu se efectueazd dack nu a fost evizat, in prealabil, conform legi, de ltre conducttorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane Insarcinate cu exerctarea controll financiar proventv din unitate economice gi institutite publice, Controlu! prevent are ca scopuri preintémpinarea actiunilor gi cheituielitor ilegale si preintimpinarea imobilizirii fondurilor. El se referd la ‘majoritatea activitifilor financiare, din care enumerdm: incheierea si executarea Legaturi geografice cu afacerea sponsor, = Benefiiul sponsorufui din activitap/relags comunitare + Beneficul sponsorului din relatile cv profesorii. ~ Realizar/edgtigur ale firmei din activitatea de sponsorizare ~ Potente beneficii de reclams. = Impactel potential tn presa + Impactul potential la TV. FFirmele care cauté asocierea cu instituile de invatimant sunt cele care, de obicei, inifiaza relatii de sponsorizare cu scolile. Dar nu fatotdeauna este asa. Uneori, scolile trebuie $4 induc nevoia de participare a firmelor. Dacd apelurile la sponsorizare se repeti, totuji, 0 parte din personalul firmei va deveni sensibil, Este esential ca abordarea inifiall fie ficutd corespunzator. Pentru selectarea potenfialului sponsor. este important ca gcoala s8gte €8 va ofei firmei ceva in schim pentru spriinul acordat, un partenoriat care este atractiv gi relevant pena sill de afacri, pentru marketing, peniu flosofia gi profilul de firma etc. Scoala tebuie 58 exploreze gist obpind adeaiunea firmei la preprta misiune, adick 5a fack explicit imeresul vitor al firmei pentru a sustine scoala; important este si vorbesti sponsorului pe Himba tui Pentru a objine adeziunea firmei !a obiectivele scoli, se propun urmatoarele reguli: =~ Folosiihirte cu antetul scolii pentru orice corespondenté cu firma = Facet scrisoarea de intent suficient de seurra = Thcereay sa convingefi firma de entuziasmul gi profesionalismul dumneavoastr, = Dac firma val rispunde incurajator, incercayi o fatrevedere faa In fat cu reprezentanfii firmei; dac& este posibil trimiteti doi reprezentanti ai gcoli la Sntnire Asiguraji-va ca scrisorile, corespondenta dumneavoastra comunict motive credibile din punctul de vedere al firmei respective, c& responsabilii care citese infeleg motivele pentru care ar putea s& va ajute, c& proiectul de sponsorizare este viabil §\ ‘confine informapi reievante pentru factorii de decizie ai firmei. ‘3. Sistemul informational al managementului educational 3. Sistemul informational si flaxal informational Managementul stingfic are drept principalé resurst informafiile. Capacitatea managerilor de a culege, selecta si prelucra date si de a elabora pe baza for decizii optime este vital8 pentru bunu! mers al activittii in orice institutie educationala. Calitatea informatiei care fundamenteaza decizia poate fi definits de numeroase ‘caracterstici: integralitate, oportunitete, certitudine ete. Informatia trebuie si fie 28 ‘Recesara $1 SUTKCientA in raport cu decizia managerial’ pe care o fundamenteaza. Ea ‘trebuie s8 asigure acele elemente care au un caracter indispensabil pentru desfasurarea activitatii si pentru luarea deciziilor. De aici decurge importanta. sistemulul informational care cuprinde ansamblul informafilor, surselor i niveletor consumatoare, canalelor de circulatie, procedurilor si mijloacelor de tratare a formatilor. Sistem! informational este o manifestare concretd a categoriei generale de sistem, aceasta se infelege un ansamblu de element (principii,reguli etc) dependente inte ele print-o multime de relafi (interactiuni, conexiuni, conditionari ete.) formand un Intreg organizat, concretizat prin proprietatea de integrtate. Sistemul educational, ea orice sistem cu activitate specifica sau mecanism specifi, are un sistem informational specific. Pentru o mai bunA infelegere a fluxurilor informationale in cadrul unui sistem trebuie si Infelegem cum este organizat acest sistem. O direcfie prin care putem examina structura unui sistem este de a cunoaste functile organizationale ale acestuia (inanciare, marketing, resurse umane, productie si cercetare-cezvoltare) si de a ‘cunoaste activitiile specifice corespunzstoare fiecdrei functi © alta informatie important despre sistem este cea legatd de nivelele de conducere, Se poate vorbi de trei nivele de conducere: nivel de virf, nivel mijlociu gi nivel de supraveghere gi execute. Stabilirea fluxului informational fine seama atit de functiile organizationale cat si dz niveicle de conducere. Fiecare nivel de conducers are propriile lui nevoi informafionale. Nivelut de varf are nevoie in general de informa centralizate din cadrul sistemului dar si de informagii exteme acestuia pentru a putea stabili politicile in dommeniu! respectiv pentru actiunile vitoare,fiind considera! un nivel Strategic, orientat spre actiunile viitoare. Nivelul mijlociu are in general nevoie de informati mal detaliate si pAstreazd un istoric al informatilor interne, fiind considerat un nivel tactic, Nivelul de supraveghere i executie detine informapile foarte detaliate 5 actualizate ta zi fiind considerat un nivel operational. Funcjile organizajionale se reelsese In Gecare nivel, importana lor find dats de nivelul de descentalizare sistemului nivel strategie: orientat spre vitor, informa inteme gi externe Informatii din exterior nivel tacti informai interne, se péstreazaistoricul informatiilor nivel operational: informatiizilnice, informa is 2932, Sisteme informationale computerizate Partea automatizats, cu ajutorul calculatorului si a mijloacelor moderne de comunieare, din cadcut unui sistem informational se numeste sistem informatie. in dezvoltarea sistemelor informatice sunt incluse gi fluxurile informationale atat pe ‘orizontaitcét si pe vertical Unssistem informatic se imparte in patru subsisteme, corespunzatoare acivititilor speciticenivelelor de conducere: = sistemul de procesare a tranzactiilor - cu ajutoral clruiz se realizeaz’ ‘ctunlizirile zitnice Ia nivelal de supraveghere si executie: = = sistemul informational de management - cu ajutorul ciruia se centralizeazd datele necesare nivelului mijlociu de eonducere;, + sistemul suport decizional - cu ajutorul clruia sunt furnizate instrumentele de analizh necesare la nivelul mijlociu: + sistemul exeeutiv - cu ajutorul ciruia se realizeazi rapoarte in forme cit mai variate pentru a sprijini actul decizional sa proiecta strategie de vitor. a deci nt na a, . DP one Sistemul de procesare a tranzactilor sprijind orice organizatie n introducerea tn bazele de date a tuturor inregistrarilor gi sf se efectueze operafii specifice (cdutare, modificare, stergere et. Intent a rapoarte structurate Sistemul informational de management oferi managerilor rapoarte ale datelor centralizate. Acest sistem foloseste bazele de date de la nivelul unde se efectueazd tranzactiile. Aceste rapoarte pot fi rapoarte sintezd care se produc la momente de timp 230 bine stabilite (Stptam@nal, lunar, semestrial etc.) sau rapoarte ad-hoc care trebuie realizate pentru un eveniment neprevizut Sistemul suport decizional are ca principal scop furnizarea informaiile nevevare pentru a ua deci inteligente, Un sister informational de management este un sistem suport pentru decizi dtc si numai dict este proiectat avind la bach obiectivele primare ale unui suport Aecizional. Un sisters computeriat de procesare a datelor nu este un sistem suport pentru decal. Un sistem suport pentr decizi este un sistem informational managerial proiectat ca suport al indemindrii managerului in tcate etapele de luare a decizilor ~ identificind probleme, alegind datele relevant, alegind calle de decizie si evalusnd variantele alerative de actiune. : Sistemul suport decizional rebuie s& product informati pe Inflesul managesiit gi Ja timp si 88 plaseze informatia sub controlu! manegerlor. Astfel, un sietom-aupert— decizional este tntotdeauna un sistem informational managerial dar nu i inves. Sistermal suport decizional asigurs managerilor desfajurarea a patru servlet! ‘majore: determinares informatiilor accesare, adanarea informatilor, processres informatiilor si utilizarea lor, Sistemul executiv este un sistem compkx care trebuie s& lege sistemul informational de management si sistemul suport desizional intr-unul singur. Informatiile furizate la acest nivel sunt sub form& condensatd ji de preferinfé grafic pentru safari. cet mai rapid informayi asupra performangelor analizate. 231‘Tabloul de bord al conducerit. O metod’ modemA de informare rapida si complex’ 2 unui conductor asupra principalelor aspecte implicate de conducerea cdomeniului subordonat ese tabloul de bord. Principalele componente informationale ale tabloului de bord sunt: tabele de valori, grafice, fige combinate etc. Acestea sunt integrate in mai multe situafii informationale cu orizonturi temporare diferite: an, ‘rimestry, lund, decada gi uneori zi ‘Ayantajele tablouriler de bord sunt; informarea periodici a cadrelor de conducere asupra elementelor esentiale implicate corespunzAior calitii si importantei acestora; asigurarea unei discipline a muncii cadrelor de conducere facilitind desfésurarea nei activitay tebnice; ~ crearea unui fundanent informajional superior pentru adoptarea si aplicarea deciziilor; = Intlrirea controlului de fond, de continut asupra principalelor aspecte implicate; 3.3. Sistemmul Informational Educational din Romania Prezention in conticuare informatiile necesare in cadrul sistemului educational roménesc, pentru fiecare nivel de conducere in parte gi pentru functiile aferente. MEN Date agregate / Analize statistice pe fart rN Centralizare/ Analiza a ‘Analize statistics pe jut Date agregate (epoart) pe judet ‘Centralizare/ Analiza pe judet Cenvalzare po yea SCOALA Date primard! pe coals Colca salina te primare [Pte erimare Sistemul Informational Educayional (SIE) este o parte componenté 2 Servicilor ‘Suport Educafionale, SIE fumizeaz’ consultanfi, instruire si suport pentru scoal8 in 232 uuuzarea enno1ogiel insormayonaie (11) management si administrative in cadrul sistemului informational educational se identific& urmétoarele nivele lerarhice: + Ministerul Educatiei gi Cercetiris + Inspectoratele scolare; Unitatea de invayamant; sidomenii: = Education Administrati ; Financiar contabit; Legislativ; Dimensiune internationals; M Crase pl A MCUIVRUS IG CHLIG UG 3.3.1. Nivelul Ministerului Educatiei si Cercetirit La nivelul frit se centralizeazK datele agregate din urmitoarele rapoarte statistice transmise de judefe (conform formatelortipizate ale Caietelorstatistice) = Chestionar statisti Se 1.1 ~ invapimantulprescolar > Chestionar statistic Se2.1 ~ lavitiméntul primar ji gimnazial ta tneeputal anului seolr. = Chestionar statistic Se, 2.2 solar. = Chestionar statistic Se 3.1 = nvafimntul special primar gi gimazial fa toceputul anului scolar gi rezultatele la fnvatatura 1a sfarsitul anului scolar. = Chestionar statistic Se 4.1 -invajamiavul cea a ieeputulanulu setae © Ghestionar statistic Se. 4.2. — Rezltatcle la Tevatturd in fnvlfSméntul lceal ta sflrytul anual scolar. ; = Chestionar statistic Se-S.1a ~ invaysmdatul profesional si de ueenii fx incepta anului scolar CChestionar statistic Se. §.2a ~ Reultatele la invaatua in Tavaysmantu profesional side ucenici la srt amu scolar. Chestionar statistic $e.5.1b — lnvalamdntul posticea si de maigti fa tnceputul nul scolar. . Chestionar statistic Se. 5.26 ~ Rezulatele la invaaturd fn invayimantl postiiceal si de magi sfirsitl ano seotr. Invijamantal primar gi gimnazial ta sfBrgitul anului La nivelul {Arii se centralizeazd gi date agregate transmise de judefe. Situatia ‘operativa ia inceputal anului scolar (SCO) cuprinde urmatoarele situa ‘Situafia ctnicilor romani din afarafari care studiaz& tn Romania. ‘Siruaia scolara a elevilor staini de nationalitate romana. Situatia etnicilor strdiniaflat la studii in Romiénia. + Situatia numtrului de copii elevi beneficiari de alocati, ~ Situatia rezultatelor objinute Ia examenul de capacitat = Situayia rezultatelor objinute la examdvul de bacalaureat + Situatia mumarului de burse. = Situafia cuprinderii in forme superioare de pregitie a absolventilor de gimnaziu. = Situafia incadrari cu personal didactic la nivel yi + Situafia tneadrarii cu personal didactic auxiliar la nivelul tari, + Situatia incadrarii cu personal nedidactic lanivelul ari 233cera hee. Fesovmazusun wiuacuic Fa CONCUFSUL CU probe scrise (pe spent, pe i, In continuare vor prezenta cerinfele informationale pe domenii Pentra nivelul Ministerutui Educafiet si Cercetdrii, domeniile avute in vedere sunt 1, DOMENTUL EDUCATIONAL Tacicatoristatistci la nivel national privind domeniul continutul procesului de fnvatimant: ~ _ Tefeaua siatemului educational - pe nivel, forme 5 tipuri + date cenraizateprivind optuni utizate de eurriculunt la deczia scoli: = numir de eleviparticipani pe ei cusiculare: = numar de norme pe tipuri de opfionele -procent din norma de baz8 pe tipuri de ‘ptionale; = num de grupe pe tipuri de opjonale, numtr de ore pe tipuri de optonale; = limbi sane studiate; = numér clevi care studiaa8_limbi strsine; > procerajul de elevi pent fecare limbs sins stadt: ‘manuale scolare - necesar la nivell fri pe numat de elev, calendar, participare, tip manual, edituri + concursuriscolare ji manifest cormpetionale, calendar, participare gi rezultate; + revistejeolae - nunc de revise peuitaide invading; ~ programe si elai de partenerat fa vel aaioral st internaional = pe tip program > parener; 3 domeniu: = rumar programe; = coordonator programe; ‘numtrelase bilingve, cu predare intensiv i-o limba staind. Indicator statistic la nivel national privind domenial pop laa gcolard: umir copii / elevi pe nivel de invatimint obligato (pregcolr, prima, gimnazial) pe judet; fumar copii / elev pe aivel / forme de pregitire post-gimnaziale pe units de tvatimant 3 jude, + rejeauaunitiilor de tnvayamint pe tpuri de propicai nur elev din afra tri; ~ humic de elevi dup’ nivelul de pregétire al parinjilor (niveluri ISCED); ~ _ numarelevi pe sexe; = num elevi pe vist; = num&relevi pe tiptrirelgi; + numar elevi dup mediu (rural, urbar); ~ numa elevi pe nationaltts * numirelevi dupa limba in care studies; num levi cupringi in favéyimantul special pe niveluri forme; = _ ume elevi capringi tn invayamant pe nivelun, forme gi tpur, * tun elevicuprngi in invafdmdatul de sat i particular pe niveluri gf formes 24 ‘numar elevi cuprinsi in invayémént pe an de studiu, pe filiea, profil, specializare / meserie; rnumar clevi inscrig pe tipuri de predare; rnumar elevi cupringi in alternative educationale; rnummar elevi beneficiari de manuale gratuite; ‘humar copii / levi beneficiari de alocatie de stat Indicator statistici la aivel national privind domentul resurse umane pentru educate ‘Norme didactice: * humr total norme didactice la nivell pari pe discipline, pe nivel de progitire, pe {forma de proprietate (de stat, particular) - = numfr total Ia nivelu si de norme didactice cu predare in alts limbs dectt limba roman; ~ _stuctura personalului didactic dupa modul de fncadrare: = fmctia de baz& ~ titular, suplinitori (post / eatedri vacanté, post / catedra rezervatt); = plata cumut (post /catedra vacant post /catedrd rezervats); => plat cu ora (post /catedré vacant, post /catedrl rezervatd), Persoane fizice = mumar total persoane fizice: personal didactic, auxilia, nedidactic, pe forma de proprietate (stat, particular, cooperatist); = structura la nivel national pe specialit, sexe, virtd, mediu, nivel de studi, grad, vvechime in invltamént, : ~ _ structura la nivel najionat pe nivel de studi grade didactice; * Rumar profesor caliticati pe discipline si pe judete care pot face parte din comisile de corectare, ca functie de interogare a cadrelor didactice dupa crterit multiple care sunt elaborate gi actualizate de MEC ; = numir profesori cupring in fnvaysméntul de stat / particular; ~ gradul de ocupare pe fara a posturifor, pe categorii de incadrare cu personal califica; ~ personalul didactic pe unitii de invapimént, califiat /necalfica, sex, tip ymod de incadrare, virsts; + _personalul didactic, cuprins in invatimantul special, tn functie de califcare, sex, tip ‘contract de munc8 (norma intreagasau parila), vrs Pentru profesori: = CNP; ~ unitatea de incadrare pe unitate de favlpimant: FIV,J-VIIVIX, VIE-X-XIUI1,V- XIUXIIL-XIU/KI, profesionala gi uceniei/ posticeal, ivapmant special, fanctia; = specialitatea; + vechimea in muncd; + vechimea in unitate; + vechimea in invayamant; > dubla specializare; = sex; + data nasteri; + nafionalitate; BSSl absolve stdin: rorme in invatamnt- pe numr ore pe clate, unitatea de tnvafint gi nivelal de invajamant fa care pred, sub forma delist curenté nu istorc, sad didactic, {nol acordiivgradui; doctors, mastert, postuniverstar ete: ‘modul de incarareealifcat/necalificat; Speciaitate; Jimba de predare: sectie limba materna , sectie silri de merit gradaie de merit, data primis pe unitii gcolare; 3S pedack ccontro{ anual al inspectorului; Indicator statstici ta nivel national privind domenial formarea cont) lista furnizorilor de pregatie nationali si regionali, interni MEC;, lista furnizorilor de reconversie nayionali gi reglonali,interni MEC pe dbmenii de reconversie; : lista de ocupatii / meserii si profesii pentra care se pot organiza cursuri de calificare / perfectionare reconversie profesional in sistemul MEC; Informare pe pagine WEB a programelor eadru de educatie permanenté la nivel MEC, grafic, durath; Indicator statistici Ia nivel national privind domenisl formsre continus pentru reatie: ‘ejeaua fumizorilor de formare pentru personal didactic, pert personal de conducere, indrumare gi control; evidenta furnizorior de pregatire gi formare continu nivel nayjonal; evidenfa ofertei de pregitire nivel national; personalul didactic participant la cursuri de formare gi perfectionare continua prin ‘grade si prin cursuri de perfectionare din $ tn 5 ani pe module, n funcyie de 237tipul cursulai; duraté curs; total participant jude / ara; rnume participant; lunitatea de incadrare si tip: 141V, I-VIIVAX, VIMAX-XIVXII, V-XIUXUL, T+ vuuue UUvUE trade didactice: amul obfinerii gradului didactic, amul confirmarii tn grad (definitivat, grad UH, grad I, grad excelenta) situatie namericd privind personalul didactic, din tevayiméntul special, participant Ja cursuri de formare continua prin prade si cursuri de perfectionare din § in 5 ani Tn functie de categoria de incadrare gi tipul cursului, situate nomerica prvi personalul de conducere, tdrumars si control, participant Ia cursur de formate continud prin grade gi curstri de perfecjionare din § In $ ani funcjie de categoria de tncadrare si tipl cursutu Indicator statistic la nivel nafional privind domeniu! evaluare si certificare: rumds de absolventi cu / fir certficat, diploma sau calificare anual => din invayamantu obligatory; = din invatimdntul de ucenici; => din invajamdntal profesional; = din invatimintalliceal; = din invayamtntul postliceal - din care invayamintul de maigtri; procent promovabilitate semestrall /anuald pe discipline ; procent promovabilitate pe’ grupe de note semestia!/ anual si media generals; numér elevi inscipi la examenele nationale; procent de elev iscrgi la examenele nationale, absolventi/ din serileanterioare; num elevi participant la examenele nationale; ‘procent promovabiltate examene; date agregate la nivel national privind evaluarea cadrelor didactice la inspectiile scolare pe: > rumAr inspeetii pe discipline; > tip inspectii; > calificaive; date agregate la nivel nafionalprivind evaluarea unitaii de tavljimént la inspectile scolar pe: 25 numa inspect => tp inspect DOMENIUL FINANCIAR - CONTABIL. Centralizare la nivel arin datelor agregate transmise de inspectorate privind bilanqul contabil; ‘cont de executie @ bugetului institute’ publice; 238 Aetalierea cheltuielilor: ‘cont de executie buget republican; ‘cont de execute buget local; cont de executie pentra Fend special (296); cont de executie actvitatea autofinanfata; detalierea cheltuetilor dir venituri proprii suprafja cantina; + ansambluri imobiliare (numar cladiri, anal sonstruirii, starea cladirilor); + numa clas, labortoare,steliere, sh gimastia,biliotee; ~capacitateraxin de insure (mamas curse, rata de ocupare); + numar de insite de invajamant gi lase, pe nivelur, forme de propristate profilur,dimensiunea lcalitti (exprimat in puma de locuitr)s = numa de isitut i eiase de invatamnt special pe nivel, forme de propietat, profiluri, dimensiunea localitatii (exprimaté in numar de locuitori) numérul de elevi pe caleulstor, pe aivelui, forme de proprstate, profiuri, unit administratv-teritorale; + situatia necesarului de manuale la nivel natonal; 4, DOMENIUL LEGISLATIV = legi refertoare la educatie; = ordine ale ministruluis DIMENSIUNEA INTERNATIONALA catalog de pagini Web ale unititilor de invafamant romanesti sau cu confinut ceducativ referitor la situafia inviyimintslui rominese, tn limbi de circulayie internagionala, = pumar de mobiles (eleviy; - _ numar de mobilitati (cadre didactice); = numar de parteneriate de cooperare intemztionala gi tipul lor (programe europene ‘sau contractate independent}; = numir de concursur: si festivaluri internationale, 3.3.2. Nivelul inspectoratului scolar La nivel judejean se centralizeazi datele agregate din urmAtoarele chestionare staisticetransmise de scot: + Chestionar statistic Sc. 1.1 -Invapimantul prescolar. = Chestionar statistic $c.2.1 - invapiméntul primar si gimnaziat ta inceputul enului scolar ; = Chestionar statistic Sc. 2.2 — fnvatémanta’ primar si gimnaziel la sflrsitul anului scolar. = Chestionar statistic Se.3.1 ~ Invayaméntul special primar si gimnazial la tnceputal nul scolar si rezutatele la fnvaysturd la fBrsitalanului scolar. 240 = Chestionarstatstis Se.4.1 ~ Invayimsntullicea fe neeputul anuli scolar = Chestionar statistic So. 4.2 ~ Rezultatele la invatatura in invatamdntt liceal la sfirytul anului scolar. . + Chestionar statistic Se.5.1a ~ favajamantul profesional si de ucenii fa incepatul null geoer ~ Chestionar statistic Se. 5.28. — Rezuttele la invayatur tn Tavayamantal profesional 5ide ucenie a sfarsitl anului scolar. = Ghestionar statistic 625.16 Tnvitimintul poptisee gi de avait’ a nceputul anuluj scolar CChestionar statistic Se. 5.2b ~ Rezulatle la invajtur i cde maitril férgitul anului scolar, invstammSntul posticeal yi La nivel judefean se centralizeazi datele agregate transmise de coli privind urmatoarele situa + Situafia operativa la inceputul anului scolar SCO. > Situafia etnicilor romani din afara fri care studiaz8 in Romania, = Situaia scolar a elevilor straini de nationalitate romana. + Situafia etnicilor stréini afta ta studii in Romania ~ Situafia numarului de copii levi beneticiart de alocayi + Situafia rezultatelor objinute Ia examnenul de capacitate = Situaya rezultatelor obginute a examenuil de bacalaureat = Situafia numarutui de burse = Situatia cuprinderii fn forme superioare de pregatire a absolvenilar de gunna. + Situaia ineadrarié eu personal didactic la niveluljudetulut = Situapiafncadrari cu personal didactic auxiliar ia nivetul judetulul = Situatia ineadrasié cu personal nedidactc ta nivelul jude, + Situafia participirii personalului didactic la concursul cu probe serise {pe specialitae, pe jude} 1, DOMENIUL EDUCATIONAL, Indicatori statistic’ la nivel judetean privind domeniul continutal procesulsi de invagimant: + Tejeaua sistemului educational - pe niveluri, forme gi tipuri, = date centralizate privind opfiuni utilizate de curriculum la decizia seolis => numar de elevi participant pe arii curricular. => numar de norme pe tipuri de optionale - procent din norma de baz pe tipuri de cptionale; => numa de grupe pe tipuri de optionale numer de ore pe tipuri de optionale = limbi stine studiate (numar, tip): ‘numar elevi care studiaza_limbi stedine (una, doul! sau mai multe); = procentajul de elevi pentr fiecare limba strains studiat + manuale scolare - necesar la nivel judefean pe numar de elevi, calendar. partcipare. tip manual, edituri; = concursuri scolare si manifestari competitionale, calendar, panicipare si evulate reviste scolare ~ numdt de reviste pe unitii de irvétimant in cadrul udetului, = programe 5 relatii de parteneriat la nivel national si international: => petip program; m1