SUBIECTE RADIOLOGIE

1.Examenul radiologic al masivului facial .Generalitati.

Este alcatuit din : oasele maxilare,zigomatice ,palatine,nazale ,mandibula
la care se adauga vomerul ,apofizele pterigoide ,sfenoidul ,edmoidul
,hioidul precum si stalpi de legatura cu craniul neural.
Radiologia are rolul de a aduce elemente de prima importanta ,care,venind
in complentarea datelor clinice ,ajuta la stabilirea diagnosticului.Adesea
,examenul radiologic,este singurul in masura sa depisteze leziuni
incipiente sau mascate clinic si sa le precizeze caractere esentiale .
In vederea unificarii tehnicilor de lucru si pentru crearea unui limbaj comun
,se utilizeaza o serie de planuri de referire antropometrice .
A.Planul orizontal al craniului planul Frankfurt :este un plan imaginar care
strabate maivul facial si craniul neural ,trecand tangent la marginea
orbitara inferioara ,prin punctele denumite orbitale si tangent superior la
conductele auditive externe osoase prin puctele denumite porion .
B.Planul medio sagital-perpendicular pe primul
C.Planul biauricular perpendicular pe celelalate doua este un plan frontal
posterior ce trece prin conductele auditive externe si anume ,traversand
punctele porion de ambele parti .
Dupa pozitionarea capului este necesara o buna imobilizare a
pacinetului ,deoarece orice miscare involuntara ,chiar deosebit de
redusa,determinata de ex-de respiratie- poate aduce prejudici calitati
imagini radiografice.Sunt de preferat radiografiile comparative .
2.Incidenta semiaxiala a masivului facial
-pacientul in decubit dorsal ,cu capul in extensie ,barbia impinsa inainte
,gura inchisa ;planul medio sagital perpendicular pe film ;planul orizontal
al craniului este inclinat paroximativ 35 de grade fata de orizontala
-filmul 18\24 cm in caseta cu folii intaritoare asezat pe lat ,asa incat
mentonul pacinetului se sprijina la nivelul treimii caudale .Filmul sta in
poizitie orizontala simetric spre dreapta si stanga pacinetului
-fasciculul de radiatii de la distanta de 1 m ,este dirijat vertical,asa incat
sa patrunda prin vertex si sa iasa in dreptul arcadei dentare inferioare
,perpendicular pe film

-imobilizarea capului se poate face cu banda Robinsohn

3.Radiografia pentru sinusurile anterioare ale fetei Teheboul
-pacinetul in decubit ventral ,avand capul in semiextensie ,gura larg
deschisa se sprijina pe caseta in menton si varful nasului ;planul medio
sagital este perpendicular pe film ;planul orizontal al craniului este inclinat
cu aproximativ 45 de grade fata de orizontala .
-filmul 18\24 cm in caseta cu folii intaritoare se aseaza in lung ,astfel incat
varfului nasului sa fie in centru ;filmul sta in pozitie orizontala simetric
spre dreapta si stanga pacientului ;se pune semn de dreapta .
-fasciculul de radiatii de la distanta de un metru este inclinat cu 10 grade
cranio caudal ,astfel incat sa patrunda spre vertex si sa iasa in dreptul
spinei nazale anterioare .
-imobilizarea capului se poate face cu banda Robinsohn
-se recomanda sa se intrebuinteze o grila antidifuzoare de tip Lysholm si
sa se limiteze la strictul necesar fasciculul de radiatii .
4.Radiografia in incidenta axiala Hirtz
-pacinetul sta in decubit dorsal ,avand umeri ridicati fie cu ajutorul unei
perne sau cu un stativ special ,astfel incat capul sa fie in extensie fortata
sa se sprijine pe masa de radiografiat cu vertexul .planul orizontal este
paralel cu caseta iar planul medio sagital perpendicular pe film
-filmul 18/24 in caseta cu folii intaritoare pe lat ,simetric spre dreapta si
stanga pacientului depasind anterior regiunea frontala cu 3 cm ;se pune
semn de dreapta
-fasciculul de radiatii :de la distanta de 1 m este perpendicular pe planul
orizontal al craniulul ,patrunde la jumatatea dinstantei dintre cele doua
gonioane si iese prin vertex
-radiog se executa cu pacientul in apnee
In cazul in care radiog nu se poate realiza cu pacientul culcat se realizeaza
radiog in decubit ventral pacientul are barba mult intinsa inainte si
rezemata pe caseta ,planul medio sagital perpendicular pe film ,mainile
intinse pe la nga corp
5.Incidenta endobucala axiala pentru incisivii si canini inferiori
-pacientul asezat cu capul in tetiera aparatului mult inclinat pe spate

-filmul in ocluzie ,dintii muscand la jumatatea lui ,are fata spre mandibula
si perforatia extraoral in stanga
-fasciculul de radiatii formeaza un unghi de 90 de grade cu orizontala
,fiind inclinat caudo cranial
-conul localizator cuprins in planul medio sagital este fixat in menton
-timpul de expunere este de 3 s pentru aparatele de tip mijlociu si de 5 s
pentru cele mici .
6.Examenul radiologic al mandibulei
Evidentiaza:
1.corpul mandibulei in forma de semicerc cu concavitatea orientata
posterior
2.ramurile mandibulei decalate ,dintre care,cea mai apropiata de planul de
proiectie apare mai bine scoasa in evidenta
3.canalul mandibular porneste de pe fata interna a ramurilor mandibulei
prin gaura mandibulara si se termina la nivelul corpului mandibulei ,prin
gaura mentala
4.apofiza coronoida partial acoperita de arcada zigomatica
5.condilul mandibulei suprapusa in aceasta incidenta peste coloana
vertebrala cervicala
6.incizura mandibulei
7.unghiul mandibulei gonion locul de intalnire intre corp si ramurile
mandibulei
Incidente:
-incidenta de mandibula defilata (ram orizontala)
-incidenta de mand defilata unghi si ramura ascendenta
-incidenta de profil a mandibulei
-incidenta de ansamblu a mandibulei
7.RIO pentru incisivi si canini superiori
-pacient cu gura larg deschisa ,asezat cu capul vertical ,rezemat pe tetiera
aparatului si barba trasa in piept ,astfel incat planul de ocluzie al
maxilarului sa fie oriontal

-filmul 3\4 cm este asezat vertical ,cu fata lipita retroalveolar si cu

perforatia spre coroane .Marginea inferioara a filmului depaseste cu 2 mm
planul cuspidian ,fiind paralela cu aceasta .Pacientul tine filmul cu degetul
aratator ,celelalate degete facute pumn ,astfel nu si acopera gura
,permitand controlul vizual al pozitiei corecte a filmului .
-fasciulul de radiatii este inclinat la 40 de grade cranio caudal
-conul localizator ,plasat pe vraful nasului pt incisivi centrali si laterali sau
la aripa nasului pentru canini ,este indreptat spre centrul cercului imaginar
care se inscrie in potcoava maxilarului
-pozitionarea pentru pacienti culcati se efectueaza exact dupa aceleasi
indicatii ,tinand cont de inclinarea fasciculului de radiatii in directie cranio
caudala ce trebuie sa faca un unghi de 40 de grade cu planul ocluzal al
maxilarului
-expunerea medie pentru aparate mici este de 3s iar pentru cele mijlocii
este de 1 s
-la copii inclinarea este de 45 de grade
-in cazul pacientilor cu prodentie ,inclinarea va fi de 50 de grade ,iar la cei
cu retrodentie va trebui redusa la 30 de grade
8.Incidenta endobucala axiala pentru premolarii si molarii
superiori .
-pacient cu barbia trasa in piept ,are planul ocluzal orizontal si capul
rezemat pe tetiera
-filmul 4\5 cm ,asezat pe lat ,este tinut in ocluzie in asa fel incat dintii
musca la jumatatea lui .Ca precautie suplimentara se recomanda
impingerea filmului pana la marginea anterioara a ramurii ascendente a
mandibulei .Perforatia distal in dreapta si mezial in stanga este plasata
extraoral .Fata filmului este orientata cranial .
-fasciculul de radiatii vertical ,perpendicular pe film ,este asezat cu conul
localizator la unghiul orbitar extern
-timpul de expunere este de 3 s ,la aparatele de tip mijlociu si 6s la cele
mici .Intrebuintarea casetei endobucale cu folii de intarire scurteaza timpul
la 1 s si respectiv 2,5 s
-varful conului localizator la nivelul trichion-ului
-timpul de expunere este mare -5 s

9.Fracturile etajului mijlociu al fetei cu componenta dentoalveolara

A-fracturile partiale intereseaza fragmente limitate din regiunea alveolo
palatina :
Formele clinice sunt:
-fractura crestei alveolare :-in zona frontala fragmentul fracturat ,cu
dintii implantati pe el se desprinde partial ,ramanand fixat la periost sau
se poate desprinde complet
-fracturile laterale se produc in urma unor
traumatisme ,liniile de fractura fiinde de cele mai multe ori oblice ,unice
sau duble .
-radiografiile panoramice sau semiaxiale
evidentiaza linia de fractura ,interesarea dintilor a foselor nazale
-fractura tuberozitatii se produce de obicei in timpul extractiei molarilor
superiori .Linia de fractura are o directie oblica spre distal .
-fractura boltii palatine se intalneste de obicei la copii si se produce prin
inteparea cu corpuri ascutite
B.fracturi totale orizontale le fort 1
-orizontale mijlocii le fort 2
10.Incidenta endobucala axiala pentru premolari si molari inferiori
-pacientul cu capul inclinat pe spate
-filmul in ocluzie ,muscand la jumatatea lui are fata spre mandibula ;filmul
trebuie impins pana la marginea anterioara a ramurii ascendente a
mandibulei .Perforatia este plasata mezial in dreapta si distal in stanga .
-fasciculul de radiatii inclinat caudo cranial face un unghi de 25 de grade
cu filmul
-timpul de expunere este de 3 s pentru aparatele mijlocii si 5 s pentru cele
mici
11.Incidenta endobucala axiala cu film ocluzal pentru incisivi si
canini superiori
-pacient cu barbia trasa in piept ,are planul ocluzal orizontal si capul
rezemat la tetiera

-filmul 4\5 ,asezat pe lat ,este tinut in ocluzie in asa fel incat dintii musca
la jumatatea lui
-fasciculul de radiatii vertical ,perpendicular pe film ,este asezat in planul
medio sagital
-varful conului localizator ka nivelul trichion-ului
-timpul de expunere este mare-5 s pt aparatele de tip mijlociu
12.RIO pentru molarii inferiori
-pacient asezat cu capul in tetiera aparatului si gura larg deschisa tine
capul in extensie in asa fel incat planul ocluzal al mand sa fie orizontal
-filmul cm este asezar retroalveolar orizontal cu perforatia spre coroane
in coltul dreapta sus si depaseste cu 2 mm planul oncluzal al mandibulei
.Pacientul tine filmul cu degetul aratator al mainii de partea opusa regiunii
de radiografiat .Mana tinuta pumn va avea controlul filmului in cavitatea
bucala
-fasciculul de radiatii se inclina cu 10grade caudo cranial fata de planul
ocluzal asezat la orizontala
-conul localizator ocheste apexul mol si se indreapta spre molarii din
partea opusa.Vraful conului localizator este lipit de tegumente pe linia de
proiectie la piele a apexurilor inferioare
-pozitionarea pentru pacienti culcati este aceeasi
-expunerea medie la aparatele mici este de 3,5 s iar la cele mijlocii la 1,2 s
-pacientul este in apnee in timpul expunerii
-pentru a distinge cele doua canale meziale se pot face incidente
excentrice .Dintre ele cel mai lung este lingualul
-la copii inclinarea este de 15 grade
13.RIO pentru molarii

superiori

-pacient asezat cu capul in tetiera aparatului si gura larg deschisa tine

barbia trasa in piept pentru ca planul ocluzal sa fie orizontal ;pacientul tine
filmul cu degetul aratator de la mana opusa partii de radiografiat
,celelelalte degete facute pumn
-filmul este asezat orizontal ,cu fata lipita retroalveolar ,perforatia spre
coroane si marginea inferioara paralela cu planul cuspidian ,sa-l
depaseasca cu 2 mm

-fasciculul de radiatii se inclina la 30 de grade cranio caudal fata de

orizontala
-conul localizator ochind centrul cercului imaginar ce se inscrie in
potcoava maxilarului ,se lipeste la tegumente pe linia de proiectie a
apexurilor ,in dreptul unghiului extern al orbitei
-pozitionarea pentru pacienti culcati se va face la fel ,unghiul de 30 de
grade formandu-se cu planul ocluzal ,nu cu orizontala
-expunerea medie la aparatele mici este de 4 s ,iar la cele mici de 1,5 s
-pacientul este in apnee in timpul expunerii
-in cazul suprapunerii radacinii vestibulare la cea palatinala se vor aplica
corectiile excentrice
-la copii inclinarea este de 35 de grade
14.RIO pentru premolarii superiori
-pacient cu gura larg deschisa ,asezat cu capul in tetiera aparatului ,tine
barba trasa in piept in asa fel incat planul ocluzal sa fie orizontal
-filmul se aseaza vertical ,cu marginea inferioara paralela cu planul
ocluzal .Fata filmului lipita retroalveolar cu perforatia spre coroane ,iar
marginea inferioara sa depaseasca planul cuspidian cu 2 mm. Pacientul
tine filmul cu degetul aratator de la mana opusa partii de radiografiat
,celelalte degete sunt tinute pumn .
-fasciculul de radiatii se inclina la 35 de grade cranio caudal fata de
orizontala si deci fata de planul ocluzal
-conul localizator indreptat spre centrul cercului imaginar inscris in
potcoava maxilarului se lipeste de tegumente pe linia de proiectie a
apexurilor in dreptul intalnirii acesteia cu linia pupilara
-pozitionarea pentru pacienti culcati se efectueaza dupa aceleasi
indicatii ,unghiul de 35 de grade se va face cu planul ocluzal si nu cu
orizontala
-expunerea la aparatele mici este de 3 s ,iar la cele mijlocii de 1 s
.Pacientul isi tine respiratia pentru a nu misca .In cazul suprapunerii
radacinii se va aplica corectia mezioexcentrica .
-la copii inclinarea este de 40 de grade
15.Incidenta endobucala izometrica si ortoradiala cu film ocluzal
pentru premolarii si molarii superiori .

-pacient cu capul rezemat pe tetiera si barba trasa in piept ,pentru a avea

planul ocluzal orizontal .
-filmul 4/5 cm ,avand fata cranial ,este tinut in ocluzie ,molarii muscand in
dreptul treimii externe considerata pe lat
-fasciculul de radiatii inclinat craniocaudal cu 45 de grade este indreptat
ortoradial
-conul localizator este fixat la tegumente in dreptul proiectiei la piele a
apexurilor molarilor
-expunerea medie pentru aparatele mici este de 5 s ,iar pentru cele
mijlocii de 1,5 s
-pozitionarea pentru pecientul culcat este aceeasi ,unghiul formandu-se
intre raza centrala si planul ocluzal
-la copii inclinarea este aceeasi
16. Incidenta endobucala izometrica si ortoradiala cu film ocluzal
pentru premolarii si molarii inferiori
-pacient pozitionat dupa aceleasi reguli ca la incisivi inferiori
-filmul 4/5 ,pe lat ,este tinut in ocluzie cu 2/3 endobucal ,iar treimea
externa introdusa in spatiul vestibular .Insistam asupra faptului ca filmul
trebuie impins spre distal pana se opreste marginea anterioara a ramurii
ascendente
-fasciculul de radiatii se inclina in asa fel incat sa faca cu planul ocluzal un
unghi de 35 de grade
-expunerea medie pt aparatele mici este de 3 s iar pentru cele mijlocii de 1
s.Se respecta principiul ortoradialitatii .
17.Pozitionarea pentru incidenta interproximala cu filme cu
aripioare Bitewing
-pacientul cu capul rezemat pe tetiera ,in asa fel incat planul ocluzal al
maxilarelor sa fie orizontal
-filmul cu aripioare se introduce vertical pentru incisivi ,canini si premolari
si orizontal pentru premolari si molari .Pacientul tine filmul in ocluzie
,muscand pe aripioara .Sunt necesare 5 filme pentru intreaga dentatie
-fasciculul de radiatii se inclina cu 10 grade cranio caudal fata de planul
ocluzal ,tintind in mijlocul cercului imaginar

-expunerea medie pentru aparatele mici este de 2,5 s iar cele mijlocii de 1
s
-pacinetul este in apnee in timpul expunerii
18.RIO pentru incisivi si canini inferiori
-pacinet cu capul asezat in tetiera aparatului si gura larg deschisa tine
capul in extenise in asa fel incat planul ocluzal al mandibulei sa fie
orizontal .Pacientul tine filmul cu degetul aratator al mainii opuse partii de
radiografiat ,celelalte facute pumn .Se verifica pozitia filmului care trebuie
sa fie paralel cu planul ocluzal si sa-l depaseasca cu 2 mm.
-filmul cm este asezat orizontal ,cu fata lipita de mucoasa
retroalveolara ;perforatia spre coroane va fi la coltul din stanga sus
-fasciculul de radiatii se inclina cu 20 de grade caudo cranial fata de planul
cuspidian
-conul localizator in planul medio sagital este indreptat spre centrul
cercului imaginar inscris in potcoava mandibulei si lipit de tegumente pe
menton cu 1 cm deasupra marginii bazilare
-pozitionarea pentru pacientii culcati este aceeasi tinand cont ca unghiul
nu se mai masoara la orizontala ci la inclinarea planului ocluzal

19.Procedee pentru corectia proiectiei parodontiului marginal

Aplicarea unei corectii este mai necesara atunci cand se urmareste pe un
film cu exactitate ,limita parodontiului marginal osos .Pe imaginile obtinute
prin pozitionarea retroalveolara izometrica si ortoradiala ,din cauza
inclinarii fascicului de radiatii ,inclinare diferita pe grupe de dinti ,proiectia
geometrica a limitei marginale vestibulare si bucale se face la nivele
diferite ,falsificandu-se realitatea .
Examinatorului ii apar pe film resorbtii marginale,care de fapt nu exista in
realitate sau invers .Daca resorbtia este bucala atunci pe img radiog ea
apare mult accentuata .
Primul procedeu de corectie este descris de Le Master ,care,desi a fost
imaginat pentru a inlatura opacitatea suparatoare a proeminentei
malare ,datorita faptului ca realizeaza un paralelism intre axa dintelui si
film ,reprezinta o solutie si pentru proiectia corecta a implantarii
parodontiului marginal la toti dintii .

Un alt procedeu descris de Howard Raper este o radiog interproximala a

coroanelor si a parodontiului marginal pe filme cu aripiroare .Pe aceste
radiografii se abtin proiectii corecte ale insertiei parodontiului marginal
,dar se renunta la apexuri.(sub 17 )
20.Incidenta endobucala izometrica si ortoradiala cu film ocluzal
pentru incisivii si caninii inferiori
-pacientul se pozitioneaza in functie de aparatul cu care se lucreaza .Daca
aparatul permite orientarea fasciculului de radiatii caudo cranial cu 45 de
grade ,atunci pacientul va sta cu planul ocluzal orizontal .Daca aparatul nu
are aceasta posibilitate ,atunci pacientul va avea capul in usoara
extensie ,barba ridicata ,pana cand intre fascicul si planul ocluzal se
formeaza un unghi de 45 de grade .
-filmul 4/5 c,pe lat,este tinut in ocluzie cu doua treimi bucal
-fasciculul de radiatii este astfel inclinat incat sa faca cu planul ocluzal un
unghi de 45 de grade caudocranial .Aceleasi conditii de pozitionare si
pentru pacinetul culcat si pentru copii.
-expunerea medie pentru aparatele mici este de 3s iar pentru cei mijlocii
de 1s
21.RIO pentru premolarii inferiori
-pacient cu capul asezat in tetiera aparatului si gura larg deschisa tine
capul in extensie in asa fel incat planul ocluzal al mandibulei sa fie
orizontal
-filmul cm asezat retroalveolar orizontal ,cu perforatia spre coroane in
coltul din dreapta sus ,depasind planul cuspidian cu 2 mm.Pacientul tine
filmul cu degetul aratator de la mana opusa partii de radiografiat .
-fascicul de radiatii se inclina cu 15 grade caudo cranial fata de planul
ocluzal plasat la orizontala
-conul localizator ocheste apexul premolarilor si centrul cercului inscris
.Vraful conului localizator este lipit de tegumente pe linia apexurilor
inferioare
-pozitia pentru pacienti culcati este acceasi
-expunerea medie la aparatele mici este de 2,5 s iar la cele mijlocii de 0,8s
-pacientul este in apnee in timpul expunerii

-in cazul anomaliilor (pm cu 2 radacini) pentru separarea radacinilor nu se

pot efectua incidente excentrice
-la copii inclinarea este de 20 de grade
22. Incidenta endobucala izometrica si ortoradiala cu film ocluzal
pentru incisivii si canini inferiori
-pacientul fixat cu capul in tetiera aparatului cu barbia trasa in piept
pentru a avea planul ocluzal orizontal
-filmul 4/5 cm avand fata cranial ,este tinut de pacient in ocluzie in asa fel
incat doua treimi sunt intraorale si numai o treime externa
-fasciculul de radiatii este inclinat 55 de grade cranio caudal
-conul localizator asezat pe varful nasului ,linia de proiectie la piele a
apexurilor este in plan medio sagital ,adica indreptat spre centrul cercului
imaginar care se inscrie in potcoava maxilarului
-expunerea medie pentru aparatele mici este de 3s ,iar pentru aparatele
mijlocii de 1 s
-pozitionarea pentru pacienti culcati se efectueaza dupa aceleasi
coordonate ,unghiul de 55 de grade formandu-se intre raza centrala si
planul ocluzal
-la copii inlicarea este de 60 de grade
23. Completari si corelatii ale incidentei retroalveolare izometrice
si ortoradiale
Molarii superiori apar uneori pe filmul radiologic cu apexul acoperit de
compacta densa a proeminentei malare .Aceasta se datoreste inclinarii cu
30 de grade a fasciculului de radiatii .Mascarea apexului poate fi atat de
suparatoare incat radiografia devine inutila
Procedeul Le Master
Recomanda o corectie a incidentei clasice ;se introduce un rulou de vata
intre film si coroana molarilor ,indepartand filmul de coroana si modificand
unghiul dintre asa dintelui si film .
Radiografiile obtinute prin acest procedeu sunt izometrice,iar axul
molarilor esre bine detasat de proiectia proeminentei malare .Se remarca
egalizarea lungimii radacinilor ,palatinala nemaiputand fu diferentiata de
vestibulara
Pozitionarea in procedeul Le master :

-pacientul sta asezat cu barba trasa in piept su capul rezemat

-filmul in pozitie orizontala este indepartat de coroane,cu un rulou de vata
transparent la radiatii.Este tinut de pacient cu mana opusa.
-fasciculul de radiatii inclinat cranio caudal cu circa 10 grade ,intra la
tegumente pe dedesubtul proeminentei malare
-timpul de expunere este acelasi ca la incidenta clasica
Procedeul pentru corectia parodontiului marginal (sub 19)
24.Incidenta RIO principiul inzometriei
Cuprinde totalitatea manevrelor indicate pentru a se obtine pe film o
imagine de aceeasi dimensiune cu cea reala a dintelui .
Principiul izometriei demonstreaza ca imaginea unui dinte pe film poate
avea dimensiuni diferite si anume :mult alungit daca fascicolul de radiatii
este orintat prea orizontal si mult mai scurtat daca fasciculul este prea
vertical .Pentru a obtine o imagine izometrica ,egala ca dimensiune este
necesara o anumita inclinatie si anume ,fascicolul de radiatii sa fie
perpendicular pe bisectoarea unghiului dat de axa dintelui si film .
Lucrul acesta este dificil de realizat ,dar Dieck introduce un sistem standar
de inclinare a fasciculului de radiatii ,masurat in grade .
Pentru o pozitie corecta a dintelui de radiografiat trebuie indeplinite
urmatoarele conditii:
1.Planul ocluzal al maxilarului de radiografiat sa fie asezat orizontal
.Pentru arcada superioara capul este pozitionat in usoara felxie ,cu barbia
trasa in piept ,iar pentru arcada inferioara in usoara extensie ,cu barbia
ridicata
2.Monoblocul se aseaza cu varful conului localizator lipit de piele in dreptul
apexului de radiografiat
3.Linia de proiectie la piele a apexurilor este o linie imaginara ,care se
deseneaza la maxilar de la aripa nasului la tragus ,iar la mandibula ,din
menton ,1 cm deasupra marginii bazilare ,pana la labul urechii.
Inclinarea standar a fascicicolului de radiatii este urmatoarea:
-pt maxilar cranio caudal cu 40 de grade la incisivi si canini ,35 la
premolari si 30 la molari
-pt mandibula caudo cranial cu 2o de grade la incisivi si canini ,cu 15
grade la premolari si 10 la molari

25.Incidenta RIO principiul ortoradialitatii

Este cel de-al treilea termen care defineste si denumeste in acelasi timp
incidenta .
Ortoradialitatea reprezinta localizarea in spatiu a centrarii ,materializand al
doilea plan geometric de referinta .Proiectia imaginii dintelui este in plan
orizontal (izometria in plan vertical)
Principiul ortoradialitatii cere ca fascicolul de radiatii sa fie astfel orientat
in plan orizontal incat raza centrala sa prelungeasca razele geometrice ale
cercului imaginar.
Aplicand acest principiu ,imaginea radiologica va cuprinde spatiile si
septurile interdentare ,dinti corect proiectati ,cu radacinile net diferentiate
intre ele .
26.Tehnici radiologice pentru ATM
INCIDENTA SCHULLER
-se radiografiaza fiecare articulatie separat ,punandu-se litera sau semn de
dreapta si stanga
-pacinet in decubit ventral,tine capul rotat pana se obtine un profil
perfect ,panul medio sagital paralele cu masa ,partea de radiografiat pe
film
-filmul 13/18 cm in caseta cu folii intaritoare ,se aseaza in lung ,conductul
auditiv extern fiind in mijlocul filmului .Pavilionul urechii se lasa in pozitie
normala
-fascicolul de radiatii de la distanta de 1 m este inclinat cu 30 de grade
cranio caudal ,asa incar sa intre la 7 cm cranial de cnductul auditiv extern
opus ,fiind cuprins in planul biauricular .Fasciculul de radiatii iese pe film in
dreptul conductului auditiv exterm al partii de radiografiat .
-este necesara intrebuintarea grilei antidifuzoare lysholm ,limitarea
fasciculului de radiatii si imoblilizarea cu banda robinsohn
27.Incidenta comparativa bilateral pentru arcadeele zigomatice
(May)
-se efectueaza pentru fiecare arcada zigomatica in parte ,punandu-se
semn de dreapta si de stanga ;se intrebuinteaza film impartit in doua cu o
placa de plumb de 1 mm

-pacinetul culcat in decubit ventral ,tine capul intans inainte in extensie

fortata cu barba sprijinita de caseta in treimea anterioara a acesteia ,asa
incat portiunea cea mai proeminenta a arcadei zigomatice sa se proiecteze
in mijlocul filmului orizontala germana face cu filmul un unghi de 30 de
grade capul se apleaca spre partea opusa celei de radiografiat ,avand
planul mediosagital inclinat cu 15 grade .
28.Incidenta de profil a oaselor nazale
-pacinetul in decubit ventral ,cu capul rotat spre dreapta pana se obtine un
profil perfect ;planul mediosagital este paralel cu filmul ;pentru a se usura
pozitionarea i se recomanda sa intinda mana dreapta pe langa corp ,iar
mana stanga rezemata pe masa cu palma in jos ;barbia este trasa in
piept .
-filmul 13/18 cm in caseta cu folie intaritoare se aseaza pe lat asa incat
urechea dreapta a pacinetului sa vina la marginea filmului si nasul in
centru .In felul acesta proiectia oaselor proprii nazale imparte filmul in
doua jumatati .Nu este necesar semn de dreapta
-fasciculul de radiatii de la distanta de 1 m ,este dirijat vertical ca sa
patrunda tangent anterior de rebordul orbitar inferior ,aproximativ la 3 cm
caudal de nazion si sa cada pe film perpendicular in centrul casetei
-din cauza timpului de expunere foarte scurt ,impbilizarea capului nu este
necesara

29.Examenul radiologic in incluzia dentara

1.evidentiaza prezenta dintelui in grosimea maxilarului ;se apreciaza
profunzimea ,raporturile cu radacinile dintilor vecini si cu tablele osoase
,orientarea coroanei
2.da relatii asupra raporturilor cu fosele nazale si sinusurile maxilare in
incluziile caninilor superiori
3.furnizeaza date utile si in urmarirea evolutiei postterapeutice atat dupa
odontectomii sau dupa metodele conservatoare :redresare chirugical
ortodonticasau replantare .In redresarea chirugical ortodontica
radiografiile seriata in dinamica arata progresiunea miscarii dirijate a
dintelui si modificarile de resorbtie a tesutului osos
In reimplanare se poate urmari reactia tesutului osos
:osteogeneza,osteodisctructie.

Controlul radiologic tardiv poate arata anchiloza dento osoasa sau uneori
resorbtie progresiva la nivelul radacinii
Incidentele indicate:-RIO
-AXIALA CU FILM OCLUZAL
-PANORAMICA
-EXOBUCALE
30.Fracturile oaselor proprii nazale si piramidei nazale
Fracturile pot fi : fisuri fracturi fara deplasare
-fracturi cu deplasare schelet osos
-schelet cartilaginos
-piramida nazala in
totalitate ,uneori in bloc cu structurile adiacente
-fracturi ale oaselor nazale sunt prezenta in
disjunctii cranio faciale mijlocii si inale si chiar in disjunctiile intermaxilare
Examenul radiologic trebuie sa precizeze daca exista sau nu o asociere
lezionala care intereseaza si spina nazala anterioara ,fractura acesteia cu
deplasare si dislocarea de fragmente fiind frecvent observata in
traumatismele la care agentul vulnerant a actionat la nivelul fetei
.Examenul CT precizeaza existenta unor leziuni traumatice care pot
interesa oasele craniului si masicul facial
Examenul radiologic evidentiaza data despre :
-diagosticul formei
-intiderea leziunii
-traseele fracturate
-segmentele osoase interesate
-dislocarea micilor fragmente
Forme anato clinice :
1.Traumatismele scheletului osos

In fracturile fara deplasare se constata tumefactia piramidei

nazale ,echimoza,epitaxis,durere spontana

In fracturile cu deplasare se constata: fractura treimii inferioare a

piramidei naz. ,fractura domnului osos de-a lungul liniilor de sutura
cu maxilarul ,fractura cominutiva a oaselor proprii nazale ,a septului
osos si cartilaginos

Examenul radiologic evidentiaza :linile de fractura ,directia acestora

,gradul de deplasare al fragmentelor osoase
2.Traumatismele scheletului cartilaginos
Se descriu mai multe forme clinice de fracturi ale septului :

Fractura anterioara de tip Huet traumatism direct supra varfului

nasului
Fractura de tip Chevallet cu traciect vertical sau usor oblic in jos si
inapoi de la dorsul nasului la spina nazala
Fractura de tip Jarjavay se produce in urma impactului frontal si de
sus in jos
Disjunctia condro-vomeriana-se produce prin incalecarea cartilajului
patrulater peste marginea rezistenta a vomerului

3.Traumatismele piramidei nazale in totalitate este deformata in

totalitate prin infundare sau poate fi dislocata lateral
4.Fracturile nazo-orbitare intereseaza de obicei si peretele intern al
orbitei
5.Fracturile nazale la copii:
-fractura subpericondro mucoasa a septului
-fractura unilaterala de os propriu nazal
-fractura de tip carte deschisa
31.Complicatiile in fracturile mandibulei
1.Complicatii imediate

Socul
Asfixia cand exista secretii sau corpi straini in cavitatea bucala
Comotia cerebrala
Hemoragia in focarul de fractura
Leziunile nervoase

2.Complicatii secundare-infectia este cea mai frecventa ,este favorizata

de deschiderea fracturii in cavitatea bucala care se contamineaza cu
mediu septic bucal

3.Complicatii tardive
-consolidare intarziata este considerata mentinerea mobilitatii anormale
a frahmentelor osoase dupa 8 10 saptamani de la reducere si
imobilizare
-pseudartroza se instaleaza in cazurile cand lipsa de consolidare
depaseste 6 luni
Pseudartrozele pot fi : -stranse ,cu capetele osoase legate prin punti de
tesut dens
-laxe ,cu capetele osoase apropiate legate
prin punti elastice de tesut conjunctiv
-balante ,in care capetele osoase fracturate
sunt la distanta unul de altul
Clinic se gaseste o mobilitate anormala a fetei si tulburari de masticatie
si fonatie
Radiografic se constata o rotunjire a capetelor de fractura care sunt
dense ,corticalizate ,fara punti osoase de legatura
32.Halistereza marginala
-radiografic :discreta osteoporoza a septurilor osoase interdentare si
prezenta de vase nutritive turgescente
-este ecoul osos profund al unei parodontite superficiale
Congestia gingivala determina prin vascularizatia osoasa marginala o
hiperemie subiacenta a sepurilor osoase interdentare .Vasele nutritive
devin turgescente ,isi sapa in os tuneluri mai voluminoase ,care devin
vizibile radiografic sub forma unor transparente liniare verticale ,la
nivelul septurilor interdentare ,ce se anastomozeaza intre ele .
Halistereza marginala poate insoti atat leziunile incipiente cat si cele
avansate de parodontita marginala. Este un fenomen reversibil si
dureaza atata timp cat procesul inflamator este prezent.
In lipsa vaselor nutritive turgescente si eventual a unei radiografii
anterioare element de comparare ,diagnosticul undei halistereze
discrete este foarte dificil si cere multa experinta din partea
examinatorului.
33.Triangulatia marginala

-reprezinta un alt aspect al debutului parodontitelor marginale cronice

profunde
-consta in largirea limbusului alveolar care se indeparteaza in jurul
coletului formand un mic crater circular intre limbus si cementul
radicular .
-radiologic : triunghiuri radiotransparente ,cu baza spre coroana si
varful spre apex ,localizate la nivelul aproximal al limbusului alveolar .
-acest tip de leziune ,pe langa demineralizare,si de un proces de
osteoclazie ,care determina disparitia ireversibila a structurii osoase
-examenul radiologic permite si depistarea eventualilor factori etiologici
cum ar fi :vecinatatea unei carii,prezenta tartului,coroane de invelis
neadaptate etc.
34.Ciupirea de sept
-reprezinta un alt tip de parodontita marginala cronica profunda
incipienta
-in mod normal ,spongioasa nu trebuie sa comunice direct cu partile
moi inconjuratoare .Peste tot ,intre osul spongios si partile moi exista o
delimitare formata din os compact. In functie de solicitarile mecanice
,aceasta lama de os compact poate sa fie groasa ,formand compacta
osoasa sau subtire ,corticala osoasa.
Lamina dura este corticala osoasa care captuseste alveola si care se
cotinua la nivelul crestei septurilor interdentare intre doua limbusuri
alveolare ,formand creasta spetului.
Unind jonctiunea amelodentinara de la dintii unei arcade cu o linie
dreapta imaginara ,corticala ce formeaza creasta septurilor
interdentare trebuie sa formeze o a doua linie paralela cu prima
Dupa extractii ,in cazul migrarii si al inclinarii in ax a dintilor vecini ,linia
imaginara ce uneste jonctiunile amelodentinare apare franta .in acest
caz si corticala septului osos apare cu o directie inclinata ,pastrandu-si
paralelismul .
Orice deviere de la paralelismul acestor linii reprezinta o resorbtie
osoasa a septului interdentar si constituie o parodontita marginala .
35.Fracturi izolate ale sinusurilor fetei
Leziunile traumatice care intereseaza in mod izolat peretii sinusurilor sunt
relativ rare .Fracturile sinusurilor asociindu-se relativ frecvent cu fracturi

ale bazei craniului si orbitelor ,explorarea computer tomografica in

traumatismele fetei trebuie sa fie sistematica si sa cuprinda in mod
obligatoriu pe langa explorarea sinusurilor si examinarea regiunilor
orbitare.Acesta cu cat mai mult cu cat situatia profunda a sinusurilor
sfenoidale si a etmoidului ,ca si simptomatologia necaracteristica
determinata de afectarea traumatica a acestor sinusuri ridica probleme
deosebit de dificile si urgente de dianostic pentru adoptarea celei mai utile
atitudini terapeutice .
La nivelul sinusurilor frontale o importanta deosebita o au fracturile care
intereseaza peretele posterior.
La nivelul sinusurilor maxilare traiectele de fractura apar de obicei in
traumatismele de malar sau de fosa canina si sunt situate in mod
frecvent ,orizontal sau oblic in jos si in afara .
CT stabileste cu exactitate existenta unor eventuale complicatii
posttraumatice cum sunt modificate de osteomielita care afecteaza
segmentele fracturate .
36.Examenul radiologic in artritele ATM .
Evidentiaza :
1. Ingustarea spatiului articular ,cu lipsa de uniformitate a
radiotransparentei acestuia;uneori spatiul apare pensat ,cu interlinia
abia vizibila
2. Neregularitati ale conturilor osoase ,cu aparitia de mici proeminente
ostefitice
3. Deformari ale componentelor osoase ale articulatiei
4. Condil turtit ,condil alungit ,condil in cioc de flaut
5. Tubercul temporal atrofiat cu panta condiliana stearsa
6. Neregularitati ale cavitatii glenoide ,uneori sub forma de ingrosari
sau proeminente ale peretelui posterio-superior ,cu diminuarea
concavitatii sale dand ,aspectul de glenoida plata
7. Discordanta intre dimensiunile cavitatii glenoide si capului condilian
8. Subluxatii ale condilului mandibular ;acesta se poate gasi sub
tuberculul zigomatic sau chiar inaintea sa .
37.Fracturile le Fort I
Fracturile totale intereseaza etajul mijlociu al fetei ,depasind osul
maxilar ,extizandu-se la celelalte oase ale viscerocraniului si uneori
baza craniului
1.Fracturile orizontale sau Le Fort 1 se produc sub actiunea unor
traumatisme directe aplicate pe arcadele alveolo dentare anterior sau

lateral ,dar se descriu si mecanisme indirecte aplicate pe arcadele

alveolo dentare anterior sau lateral ,dar se descriu si mecanisme
indirecte cum sunt loviturile pe menton ,gura fiind inchisa in momentul
impactului
Linia de fractura trece deasupra proceselor alveolare prin peretele
extern al foselor nazale ,fosa canina ,tuberozitatea maxilara ,apofizele
pterigoide .
Radiografia cea mai indicata este panoramica .Ea da detalii cu privire
la directia liniei de fractura ,rapoartele cu fosele nazale ,sinusul
maxilar ,tuberozitatea,apofizele pterigoide ,de asemenea raporturile cu
apexurile dintilor ,precum si gradul de dislocare a fragmentului maxilar
fracturat .
38.Fracturile le Fort II
Fracturile orizontale mijlocii (piramidale ,subzigomatice) sunt fracturi
produse de traumatisme care actioneaza direct pe regiunea mediana a
etajului mijlociu .Linia de fractura este oblica in jos si inapoi ,trecand prin
oasele nazale sau chiar la jonctiunea osteo-cartilaginoasa ,apofiza
ascendenta a maxilarului ,osul lacrimal ,traverseaza apoi rebordul
orbitar ,de obicei la nivelul gaurii infraorbitare ,podeaua orbitei ramanand
intreaga ,coboara oblic spre distal pe peretele antero-lateral al sinusului
maxilar ,pe sub osul zigomatic spre peretele extern al fosei nazale.
Examenul radiografic precizeaza directia liniei de fractura ,gradul de
interesare osoasa ,raporturile focarelor de fractura cu cavitati orbitare
,nazale ,sinusale .
Incidentele cele mai uzuale sunt :semiaxiala,antero-posterioara,incidenta
de profil
39.Fracturile le fort III
Fracturile orizontale superioare disjunctii cranio faciale Le fort 3 se produc
in urma unor traumatisme violente aplicate pe glabela sau lateroal pe osul
zigomatic
Disfunctia cranio faciala Le Fort 3 :
-este foarte grava
-este o fractura cu risc neurologic ;intereseaza lama cribriforma ,orbita
Linia de fractura intereseaza :
1. Oasele nazale la nivelul suturii fronto-nazale
2. Apofiza ascendenta a maxilarului

3. Oasele lacrimale
4. Suprafetele orbitare ale etomidului
5. Peretele inferior al orbitei
Examenul radiologic se practica in incidenta semiaxiala ,dar uneori sunt
indicate radiografiile de profil pentru a evidentia gradul dislocarii antero
poterioare ;radiografiile de orbita si tomografiile pot oferi date in plus .
40.Examenul radiologic in caria simpla
Caria poate fi depistata radiologic inca din primele stadii si anume din
momentul in care s a produs dezagregarea componentei minerale a
smaltului si cand din cauza pierderilor sarurilor minerale ,absorbtia
radacini diminua .Ea apare sub forma unei zone de transparenta
crescuta ,lacunara ,de forma neregulata ,cu marginile difuz conturate .
La nivelul smaltului are o forma triunghiulara ,iar dupa ce a patruns in
dentina isi mareste aria ,latindu-se brusc sub jonctiunea amelodentinara
,amintind de forma Literei U
Transparenta radiologica este mai accentuata in zona centrala si
superficiala ,din care sarurile minerale s au pierdut in totalitate ,si devine
treptat mai opaca spre dentina normala
Pe filmul radiografic nu se poate vedea limita dintre dentinsa ramolita si
cea normala ,datorita continutului lor asemanator in saruri minerale ,cu
absorbtie aproape egala .Din aceast cauza imaginea radiologica a cariei
dentare este,de obicei,mai mica decar caria in realitate .Abia dupa ce a
fost curatata mecanic dentina ramolita ,pana in tesut sanatos ,apare pe
film dimensiunea reala a cariei .
41.Examenul radiologic in parodontopatiile apicale acute

Se caracterizeaza printr un aspect comun si anume disparitia laminei

dura periapicale si largirea spatiului periodontal la care concura si o
usoara cementoliza apicala .Largirea spatiului periodontal apical se
intalneste in toate cazurile in care din motive diferite :inflamatorii
,toxice ,traumatice ,iritative se produce o hiperemie periapicala .este
un fenomen ireversibil de asteoporoza
Largirea patologica a spatiului apical are caracter difuz si
intereseaza lamina dura periapicala ,apexul fiind inchis
Interesarea periostului nu da imagine radiologica ,cunoscut fiind ca
periostul nu apare pe film decat dupa depuneri de saruri minerale
In parodontita acuta ,congestiva si exudativa dupa trecerea a 3 5
zile de la debutul clinic al procesului inflamator se poate evidentia

osteoporoza discreta ,difuz conturata periapical depasind uneori

spatiul dintre dintele cauzal si vecini sanatosi
In parodontita acuta supurata difuza se evidentiaza largirea spatiului
periodontal cu pierderea netitatii desenului laminei dura .

42.Examenul radiologic in parodontopatiile apicale cronice

Parodontopatiile apicale cronice ,dau,in general imagini de
radiotransparenta intensa ,bine vizibila ,mergand adesea pana la disparitia
totala a structurii osoase
Conturul difuz defineste leziunea inflamatorie de demineralizare su
posibilitati de invazie si evolutie .
Conturul net arata ca evolutia procesului este mai lenta si tendinta la
vindecare mai redusa .
Aprecierea integritatii laminei dura periapicala constituie un element
valoros ce poate aduce precizari in cazul unor dubii de interpretare :
-diag radiologic diferential intre un granulom chistic si o celula sinusala ce
se suprapun pe apexul unui dinte
-diag diferential intre o parodontita cronica apicala si o demineralizare de
alta cauza

Parodontita apicala cronica fibroasa

-transparenta cu contur difuz ,neregulat ,zimtat periapical, cu aspect de
osteoporoza neomogena
-lamina dura periapicala este demineralizata ,disparuta
Parodontita cronica apicala difuza progresiva
-proces de necroza a septurilor osoase ale spongioasei ,care sunt complet
demineralizate
-radiografic dau o transparenta totala,omogena ,intensa ce imbraca apexul
-lamina dura este disparuta apical si se produce un proces direct de
apicoliza
Parodontita cronica granulomatoasa granulomul apical
-transparenta totala,omogena structura osului spongios fiind complet
disparuta,are forma regulata ,de obicei rotunda care la dintii cu delta
imbraca apexul ,iar la dintii fara delta apare tangetial la apex

-lamina dura este intrerupta apical

-pentru leziunile ce imbraca apexul se produc frecvent si o usoara
apicoliza .
-caracteristic pentru granulomul apical este conturul care este aproape net
Granulomul chistic
-zona de transparenta periapicala cu disparitia completa a structurii
osoase ,de forma regulata ,rotund ovalara ,caracterizata prin aspectul
omogen si conturul net
Abcesul cronic dentar
-proces infectios ,caracterizat prin supuratie cronica si prezenta de fistula
-aspectul radiologic este asemanator cu al leziunilor granulomatoase ,dar
imbraca forme neregulate de multe ori de a lungul radacinii si frecvent
asimetrice .Fistula nu are imagine radiologica decat daca este periodontala
.
43.Examenul radiologic in pardontopatiile marginale leziuni
avansate forma verticala
-sunt rezultatul predominant al fenomenelor de demineralizare si alterarea
tesutului conjuctiv osos si transformarea lui in tesut de granulatie
-in jurul dintilor interesati apare aspectul de palnie sau chiuveta cu
distrugerea laminei dura
-pungile osoase pot fi partiale sau totale ,inconjurand radacina cu
segmentul apical parodontopatie totala in care imaginea radiologica arata
o liza osoasa totala
-se poate aprecia pe film si gradul de atrofie osoasa
44.Rizaliza
Resorbtia radacini dentare se prezinta sub urmatoarele aspecte :
1.Rizaliza fiziologica proces fiziologic in evolutia normala a dintilor
temporari ,concomitenta si legata de dezvoltarea si eruptia dintilor
permanenti
2.Rializa patologica care se poate produce atat la dinti temporari cat si la
cei permanenti datorita unor cauze variate :
Infectii cronice apico periapicale

Tulburari mecanice
Tulburari trofice
Examenul radiologic
Este singurul care depisteaza resorbtia radiculara ,dand relatii utile privind
intiderea procesului ,cauzele care l au provocat ,evolutia lui si posibilitatile
terapeutice
-in stadiul initial ,conturul apexului isi pierde conturul net ,devine usor
neregulat apoi se subtiaza si se scurteaza dand impresia unei topiri
progresive sau unei amputatii
-mai tarziu se produce o estompare a spatiului cu diminuarea laminei
dura ;pot aparea si modificari ale osului alveolar ,la inceput cu caracter
resorbtiv si apoi productiv ,umpland treptat spatiul ramas dupa resorbtia
radiculara .
Se indica: incidenta retroalveolara izometrica si ortoradiala
Radiografia panoramica
Pangrafia dentara
45.Modificarile apico-periapicale cu aspect de osteoconstructie
sau osteocondensare
1.Hipercementoza apare radiologic ca o modificare de forma si volum a
varfului radacinii care este ingrosat capatand aspectul de baston de
tobosar sau limba de clopot .Spatiul periodontal este uneori ingustat ,dar
bine conturat ca si lamina care isi pastreaza integritatea .Radiologic se
intalneste uneori asocierea hipercementozei cu leziuni granulomatoase
2.Osteita condensata periapicala este o leziune osoasa produsa prin
hiperfunctia patologica a osteoblastilor ,ce determina apartia unei
aglomerari de saruri minerale .Apare radiologic ca o zona radioopaca ,de
forma regulata ,ovalara care este lipsita de structura osoasa ,are aspect
amorf si contur cu netitate relativa .
Ea se deosebeste de osteom si odontom prin aceasta imprecizie in
demarcatie si aspectul amorf (imagine radioopaca formata din puncte )
46.Examenul radiologic in tratamentele endodontice si
chirurgicale ale cariilor complicate
In conducerea tratamentului complicatiilor cariei si controlul terapeutic
,radiografia ofera date despre:

1. Identificarea canalelor radiculare si depistarea eventualelor anomalii

canaliculare
2. Controlul accesului pana la apex ,in vederea obturatiei ,prin
radiografiile cu acul introdus in canal
3. Aprecierea extensiei leziunilor periapicale si a formelor lor
anatomopatologice in vederea stabiliri tratamentelor endodonctice
simple sau asocierea lor cu interventii chirurgicale
4. Indentificarea caiilor false
5. Eventualii corpi straini endocanalari ace rupte ,resturi de obturatii
vechi
47.Examenul radiologic in infectiile oaselor maxilare
Aduce o serie de date obiective privind modificarile pe care le sufera osul
in diferite stadii evolutive ale bolii ,asupra intinderii proceselor patologice
si asupra posibilitatilor reactive de stavilire a extensiei sale si de vindecare
.
Demineralizarile duc la adevarate resorbtii osoase ,cu rarirea trabeculelor
si diminuarea grosimii lor .
Demineraliarea si rezorbtia osoasa nu se produc in mod omogen si sunt de
intensitate variata pe zona osoasa afectata ,datorita faptului ca
imblonavirea nu cuprinde simultan intregul segment osos ci apar focare
succesive si diseminate ,separate la inceput ,invecinate de osteoliza ,se
unesc apoi prin afectare de catre procesul inflamator a intregului segment
osos
Osteoporoza ,proces dismetabolic si vascular ,este urmata de osteoliza
fenomen celular prin interventia osteoclastelor care produc o adevarata
fagocitoza a substantei osoase ;formele supurative ce insotesc aceste
procese la inceput microscopice ,conflueaza intre ele si dau corelatii
endoosoase si periosoase ,in acelasi timp se produce si necroza osoasa
datorita intreruperii irigatiei sangvine .
48.Radiodiagnosticul in extractia dentara
Examenul radiologic poate pune in evidenta :

Anomaliie radiculare de forma si numar

Anchiloza dento osoasa
Defomatii radiculare
Raporturile radacinilor premolarilor si molarilor cu sinusul maxilar
Raporturile dintilor frontalo superiori cu fosele nazale
Raporturile si pozitia molarului de minte superior cu tuberozitatea
maxilara deoarece in timpul extractiei se poate fractura
tuberozitatea

Raporturile premolarilor si molarilor inferiori cu gaura mentoniera si

canalul mandibular
Se pot depista procese patologice periapicale care diminua mult
rezistenta peretilor alveolari astfel extractie se desfasoara cu
usurinta .

49.Metode de investigare imagistica in patologia glandelor

salivare
1.Examenul radiologic
Incidente pentru glanda parotida:

Incidenta de mandibula defilata centrata pe ramura ascendenta

Incidenta tangenta anterioara la partile mor ale obrazului
Incidenta hirtz

Incidente pentru glanda sublamndibulara :

Incidenta de profil a mandibulei

Incidenta axiala a planseului bucal cu film ocluzal

2.Ecografia
3.CT
4.RMN
50.Afectiuni inflamatorii ale glandelor salivare
SIALODOCHITA-inflamatia canalelor extrectoare ale glandelor salivare mari
canalul stenon ,warthon
Pe sialografie se vad :
-canale cu calibru crescut ,dilatate uniform ,canale ingustate ,neuniforme
ce prezinta dilatatii
SIALADENITELE inflamatiile acute sau cronice ale parechimului
glandular ,nu dau imagini concludente pe radiografii
Sialadenitele cronice :asepecte speficie pe sialagrofie
-imaginea de pom inflorit -in inflamatii recente
-imaginea de pete de zapada
-imaginea de impuscaturi de alice

-imagine de arbore uscat pentru inflamatiile vechi

-imagini lacunare in parotidele cronice
51.Fracturile de mandibula mediene si paramediene
Fracturile mediene medio simfizare
-situate intre ce doi incisivi centrali inferiori ,sunt foarte rare
-se produc prin deschiderea sau inchiderea exagerata a arcului mandibular
-linia de fractura trece printre cei doi incisvi si se continua in jos
parasimfizar
Radiografia panoramica ne ofera date despre :

Prezenta liniei de fractura\

Directia
Raportul fragmentelor de fractura cu dinti vecini

Fracturile para-mediene (para simfizare)

-sunt localizate intre incisivi centrali si canini
-deplasarea framentelor de poate face primar sub actiunea traumatismului
sau secundar datorita fortelor musculare .Fragmentul mare este tras in jos
si inapoi iar fragmentul mic in sus si inainte .

Radiografia panoramica da detalii despre :

Directia liniei de fractura

Gradul de dislocare
Raporturile privind dinti adiacenti

52.Fracturile orbitei
1.Fracturile peretelui intern
2.Fracturile planseului intereseaza peretele foarte subtire care separa
orbita de sinusul maxilar
3.Fracturile izolate ale peretelui superior
4.Fracturile apexului orbitar ele pot interesa canalul optic si fisura orbitara
inferioara
5.Fractura specifica de tip blow out cu conservarea rebordului orbitar
inferior

-au fost descrise doua tipuri de fracturi : pure :constau in deplasarea in jos
a planseului orbitar fara lezarea rebordului inferior
Impure este fracturat si
rebordul prbitar inferior
Radioimagistic :imagine caracteristica in picatura opacitate ce cade
din planseul orbitei spre sinusul maxilar
53.Clasificarile etajului mijlociu al fetei
a) fractura cu componenta dento aleveolara :

De creasta alevolara,de tuberozitate ,de bolta palatina

Orizontale inferioare subzigomatice Le fort 1
Orizontale mijlocii Le fort 2

b)fracturi combinate centrale si laterale

Fracturi subzigomatice numite si disjunctii cranio faciale

Disjunctii intermaxilare
Fracturi suprazigomatice asociate cu disjunctii intermaxilare

c)fracturi care nu intereseaza dintii si alveolele

Ale regiuni centrale

Fracturi care intereseaza osul si arcada zigomatica

54.Anomalii de numar ale dintilor

-Anodontie
-Hipodontie
-Oligodontie
-Dinti supranumerari apare de obicei un dinte intre incisivi centrai
superior ca dimensiune mult mai mic decat ceilalti
Examenul radiologic :

Evidentiaza atunci cand un dinte nu a aparut pe arcada daca este

vorba de o anodontie sau de un deficit de eruptie
Pune in evidenta dinti supranumerari inculusi
In anodontie totala se apreciaza si starea osului care poate suferi
modificari -nedezvoltarea apofizei alveolare
In anodontiile unidentare cu persistenta dintelui temporar ,ne da
informatii despre starea radacini si despre evolutia procesului de
rizaliza fiziologica

Se indica :radiografia panoramica si cu film retroalveolar

55.Anomalii de structura ale dintilor.Anomalii radiculare
De structura se produc prin tulburari embrionare de amelogeneza si
dentinogeneza
1.Hipoplazia smaltului (amelogeneza impefecta)
-hipoplazia bruna ereditara-smalt patat
-hipoplazia hipoplastica :reducerea grosimii stratului de smalt dar cu
radioopacitatea normala
-hipoplazia hipocalica grosimea straului de smalt normala dar
radioopacitatea redusa
2.Dentinogeneza dentina opalescenta ereditara dinti de dimensiuni mai
mici,par tociti ,usor translucizi .exista o disproportie intre coroana si
radacina
3.Odontodisplazia afecteaza smaltului cat si dentina si poate interesa
dintii unei singure hemiarcade .radiografia arata o transparenta particulara
in totalitate a dintilor afectati
Radi culare .Putem observa:

Dedublarea rad la PM inf

Radacini bifide PM inf si C sup
Radacini supranumerare
Deformatii radiculare
Radacini convergente ,divergente
Examen radiologic in incidenta :endobucale ,retroalveolare
,izometrice si ortoradiale ,mezio sau disto excentrice ,panoramice

56.Anomalii de forma si volum ale dintilor

-Macrodontia
-Microdontia
-Disfmorfismul dentar se prezinta sub doua forme fuziunea coronara
(reuniunea a doi sau mai multi muguri)
-germinatia(dedublare coronara cu radacina unica)
-Concrescenta dentara-cuplarea a doi dinti vecini prin sudarea
radacinilor

-Taurodontismul dinti prezinta o coroana mult dezvoltata,cam pulpara

voluminoasa,radacinile fiind foarte scurte
-Gigantismul dentar si deformatiile coronare
Examenul radiologic :
-evidentiaza daca a fost afectat si segmentul radicular
-punde in evidenta sudura radiculara in cazul concrescentei dentare
-apreciaza dimensiunile si extensia cam pulpare
-evidentiaza hipoplazia radiculara (taurodontism)
Se pot realiza :radio interproximale ,retroalveolare ,panoramice
57.Fracturile complexului zigomatico alveolar
-sunt fracturi localizate in portiunea laterala a etajului mijlociu al fetei
Forme anatomo clinice
1.Fracturile anterioare :pot interesa o portiune limitata a osului,rebordul
orbitar ,pot fi simple fracturi sau fisuri cu deplasare in treapta
2.Fracturile posterioare : intereseaza arcada subtire;linile de fractura pot fi
unice ,duble sau triple
Examenul radiologic
-in incidenta semiaxiala Hirtz arata:
Linile de fractura ,directia si gradul de dislocare al fragemntelor osoase

58.Fracturile de mandibula ale gonionului ,laterale si ale ramului

ascendent
1.Fracturile laterale ale corpului mandibular
-sunt localizate intre canini si molari de minte
-se pot produce prin actiunea directa sau indirecta a traumatismului
-se pot produce deplasari primare sub actiunea agentului traumatic sau
secundare sub actiunea fortelor musculare .Fragmentul mare este
deplasat in jos si inapoi iar fragmentul mic in sus si inainte
-se realizeaza radiografii de mandibula defilata si panoramice

2.Fracturile unghiului
-sunt favorizate de curbura ,de eruptia tardiva si chiar de incluzia molarilor
de minte
-sunt produse prin traumatisme directe sau indirecte aplicate pe barbie
-daca linia de fractura trece prin insertia musculara nu se produc deplasari
daca trece inaintea insertiei musculare se produc deplasari
-pe radiografia defilata se observa :sediul si directia liniei de fractura
,raporturile focarului de fractura cu canalul mandibular si cu molarul
mandibular ,gradul de dislocare a fragmentelor osoase
3.Fracturile ramului ascendent
-pot fi produse prin traumatise directe si indirecte
-linile de fractura pot fi orientate orizontale sau oblice si se pot insoti de
scurati ale ramului ascendent
-radiografia evidentiaza: sediul ,directia fracturii si gradul de deplasare a
fragmentelor
59.Leziuni tramuatice ale dintilor si parodontiului
1. Leziuni ale dintilor
-fisura smaltului sau a smaltului si dentina
-fractura smaltului simple nepenetrante sau complicate care deschid
camera pulapa
-fracturi radiculare care se pot localiza in 1/3 cervicala ,1/3 medie sau
fracturi apicale
-fracturi corono radiculare cu directie oblica sau longitudinala
2.Leziuni ale parodontiului :
-contuzii parodontale
-luxatii dentare partiale :ruperea ligamentului dento alveolar este
incompleta,dintele este mobilizat partial din alveola
Forme :luxatii in sens V O
In sens M-D
In ax,cu usoara intruzie sau extruzie

-luxatii dentare totale :ruperea ligamentului dento alveolar in totalitate si

dintele deplasat total din alveola
-se realizeza radiografii panormaice sau retrodentare
60.Chisturile paradentare(chist odontogen)
Apar in contextul aparitiei molarului trei mandibular partial erupt care
prezinta fenomene de pericoronarita .
Chisturile paradentare se dezvolta in vecinatatea dintilor normali care nu
sunt afectati de nici un proces patologic .
Radioimagistic :
-imaginea de radiotransparenta se proiecteaza in vecinatatea radacinilor
dentare sau a coroanelor dintilor inclusi
-in chisturile marginale anterioare si posterioare ,imaginea
radiotransparenta este situata inapoia si inaintea molarului de minte
,proiectandu-se in dreptul coroanei 0chist juxtacoronar sau in dreptul
radacini chist juxtaradicular
-zona transparenta,perfect delimitata,este rotunjita ,alungita sau
semilunara cu marginea concava care pare ca imbratiseaza molarul
61.Chisturile fisurale
Sunt formate din tesut epitelial care au o legatura cu dintele vital ;dintele
trebuie pastrat atunci cand chistul a fost indepartat .
Radiologic imagine transparenta situata paramedial in regiunea dintilor
frontali superior,fie intre radacinile incisivilor centrali si laterali ,fie intre
laterali si canini avand forma alungita uneori fusiforma

62.Chisturile radiculare (chist odontogen)

Se formeaza in jurul dintilor cu gangrena complicata .
Aspect radioimagistic:
-imagine de radiotransparenta rotunjita ,care inconjoara apexul rad al
unuia sau a mai multor dinti cu carii profunde ,cu tratamente endo vechi
sau resturi rad
-lamina dura nu mai apare adaptata in jurul apexului

-la inceput este de dimensiuni reduse ,astfel incat nu se poate preciza

cand granulomul apical se transforma in chist ,imaginea creste ,dand
impresia ca se dilata progresiv
-in cazurile in care formatiunea chistica se intinde la mai multi dinti este
foarte greu de precizat dintele cauzal
-imaginea chistica se poate proiecta de-a lungul radacini la diferite nivele
in cazul in care granulomul a aparut datorita unor canale aberante sau cai
false
63.Epulidele pseudotumorile maxilarelor
-sunt formatiuni proliferative cu caracter tumoral
-se dezvolta pe gingie prin hiperplazie granulativa
Examenul radiologic arata:
-demineralizarea cu aspect lacunar al osului alveolar subiacent tumorii
-distructie osoasa intinsa
-unul din dinti vecini formatiunii tumoare poate prezenta o largire a
spatiului periodontal
-aspectul radiologic este conditionat de structura anatomopatologica a
epulidei :

In cazul formatiunilor puternic vascularizate-epulisul granulomatos

cu celule gigante si epulisul mixomatos predomina demineralizari
intinse
Formatiuni mai putin vascularizate epulisul osteogen

-se recomanda urmatoarele incidente

:retroalevolara,panoramica,axiale cu film ocluzal
64.Ameloblastomul tumora odontogena
-este o tumora benigna ,local invaziva ,care poate lua nastere in partea
centrala a mandibulei sau din epiteliul odontogen al maxilarului
Radiologic :
-apar imagini lacunare ,radiotransparente ,care imbraca forme variante in
raport cu localizarea si cu modul de reactie al osului fata de dezvoltarea lui
.

-in toate cazurile se evidentiaza subtierea corticalei osoase care apare ca

suflata sau deformata ,reproducand bombarea clinica
-sunt caracteristice urmatoarele aspecte:

Imagine de nori cumulus considerata tipica ,cavitati chistice de

dimensiuni variabile ,chisturi voluminoase la periferia carora sunt
dispuse chisturi mici .
Imaginea areolara ,cu cavitati mai mici dispuse in ciorchine de
strugure
Imaginea uniloculara cand diagnosticul cu chisturi obisnuite este
dificil

65. Examenul radiologic in parodontopatiile marginale leziuni

avansate forma orizontala
Daca resorbtia septurilor este paralela cu linia ce uneste punctele
jonctiunii amelodentinare este vorba de forma orizontala .
Aceasta forma este produsa frecvent de osteoclazie si in majoritatea
cazurilor reprezinta o atrofie distrofica.
Ea intereseaza grupe mari de dinti sau arcade intregi parodontoza.
Datorita osteoclaziei ,resorbtia septurilor apare radiografic net limitata ,dar
fara prezenta de corticala osoasa la limita de demarcare dintre osul
spongios si mucoasa gingivala
Evolutia este in general lenta .
Daca se mai adauga si fenomene inflamatorii ,resorbtia este grabita si
dublata de halistereza marginala apare o delimitare difuza adica apartia
procesului de demineralizare
66.Litiaza salivara
Litiaza salivara determina o simptomatologie conclidenta in toate
cele trei sindroame pe care le imbraca
1. Colica
2. Abcesul
3. Tumora salivara
Examenul radiologic aduce date despre :
-sediul calculilor
-dimensiunile si forma lor
-daca sunt unici sau multipli

Radiografia pune in evidenta calculii bine mineralizati care,de

altfel,formeaza majoritatea litiazelor salivare .Sunt radioopaci.
1.Calculi submaxilari intraglandulari sunt vizibili pe radiografia de profil a
mandibulei :pe acest fond apar imaginile radioopace date de calculi de
obicei de forma rotunjita uneori cu mici ramificatii sau multipli
2.Calculi din canalul Warthon apar pe radiografia axiala cu film muscat
:imaginea radioopaca are o forma alungita ,fufiforma
3. Calculii parotidieni intraglandulari si din segmentul distal al canalului
stenon ,greu decelabil pe radiografiile de profil din cauza dimensiunilor
mici .
4.Calculi din segmentul premaseterin al canalului Stenon uneori se pot
percepe la palare se utilizeaza incidenta transjugala
67.Odontomul amestec anormal al elementelor constitutive
normale
Se prezinta sub forme variate :
-odontoame satelite sudata pe dinti ,fie pe suprafata coroanei sub forma
de perle de smalt ,fie pe radacinile dentare pe care le deformeaza
-odontoame izolate situate in grosimea osului ,in vecinatatea dintilot,fara
sa aiba legatura cu acestia
-odontumul interdentar :dens in dente -apare un mic dinte inclus in
cavitatea pulpara a unui dinte erupt
Examenul radiologic datorita structurii lor au o opacitate asemanatoare
cu cea a dintilor
Odontomul radicular: apare ca o masa net radioopaca ,neregulatamfacand
corp cu radacina dentara pe care o ingroasa in zona apexului
Odontomele izolate : dau imaginea unor conglomerate radioopace
neomgone cu zone mai compacte ,alterand regulat cu altele mai deschise
-acest aspect este datorat structurii amorfe a tumorii
68.Cementoblastomul
Este singura tumora cu orgine cementala
Pe rdiografie apare ca o formatiune radioopaca rotunda ce comunica cu
radacina dentara partial absorbita

Examenul radiologic pune in evidenta imagini caracteristice pentru fiecare

faza in parte :
-in faza osteolitica in continuarea spatiului parodontal apical apare o
imagine transparenta cu carater lacunar care traduce procesul initial de
osteoliza
-in faza cementoblastica-transparenta diminua in intensitate si pe acest
fond apar imagini mici radioopace care au tendinda de a conflua intre ele
-in faza cementomica-imagine radioopaca de intensitate mai accentuata
decat a osului ,asemanatoare cu cea a radacinilor dentare
Caracteristic este un halou transparent de jur imprejurul formatiunii
radioopace .acesta este dat de tesutul conjuctiv ,care incapsuleaza
cementomul ,realizand i o capsula fibroaza si separandu-l de osul vecin
69.Osteomul
Tumora benigna cu evolutie lente ,osteogenica
Sunt descrise trei tablouri distincte : trabecular,compact si duram .
Examenul radioimagistic :

Imaginea carac a osteomului este de opacitate mai accentuata ca a

osului ,variind ca intensitate in raport cu structura tumorii
In osteoamele periferice se pot preciza forma si dimensiunile ,uneori
distingandu-se net delimitarea de corticala osoasa ,alteori dand
impresia ca se continua cu aceasta .
In formele centrale ,radioopacitatea in osteoamele compacte apare
rotunjita si bine conturata ,existand un contrast cu osul din jur ,ce
are structura normala iar in osteoamele spongioase se pierde
progresiv fara a-i mai putea preciza limitele
Osteomul osteoid sa o imagine radiotransparenta ,de obicei
intraosoasa ,profunda ,incojurata de o zona de radioopacitate mai
intensa decat a osului normal
Osteomul endosinusal apare sub forma unei proeminente sferice
Osteomul condilian capul condilulului apare deformat ,mult marit in
volum ,luand forme neregulate

70.Tumorile articulatiei temporo mandibulare

Cea mai frecventa tumora este osteomul
Radiografic : condil marit de volum si deformat ,adesea depasind cavitatea
glenoida

Alte tumori care pot aparea :tumora cu mieloplaxe

,condromul,osteocondromul,
71.Tumora cu mieloplaxe
Este o tumora cu celule gigante ,rezultata in urma unor microtraumatisme
cronice care actioneaza pe un sistem capilar deficitar .
Aspecte imagistice:
Aspectul radiologic al leziunii seamana mult cu al ameloblastomul .In
fazele incipiente leziunea este radiotransparenta ,cu marginile bine
delimitate .In leziunile voluminoase ,corticalele sunt dilatate uneori chiar
perforate . Apar tulburari de eruptie dentara si resorbtii radiculare .
72.73.Carcinomul mandibular si maxilar
Dupa punctul de plecare al tumorii cuprind trei grupe :
-carcinoamele primare
-carcinoamele secundare
-carcinoamele metastatice
Radiologic, la mandibula ,in stadiul endoosos ,se poate depista :
-ca semn de debut ,o stergere a desenului osos cu demineraliare difuza de
a lungul crestei alveolare sau la nivelul unghiului intern
-stergerea liniei de marginatie a canalului dentar
-apare osteoliza ,dand imagini sub forma de os ciuruit sau os poros
-plajele osoase radiotransparente pot da aspectul unor lacune intinse
,avand in jur altele mai mici ,ce se pot suprapune
-ruperea si distrugerea corticalei se traduce prin imagine de os muscat
care deschide lacuna centrala fie spre procesul alveolar fie spre marginea
bazilara
-carac este o discreta demarcatie fata de osul normal din jur
74.Sarcomul oaselor maxilare
Sarcoamele se dezvolta fie prin tesut mezenchimal osos fie prin elemente
medulare
Examenul radiologic :
-in primele faze se pot vedea plaje mici de radiotransparenta rotunjite

-in stadii mai avansate ,care pot surveni rapid ,chiar in interval de cateva
zile ,imaginea radiografica arata zone intinsa de radiotransparenta
neuniforma ,cu contur neregulat ,uneori dantelate, corticala este
subtiata ,deformata si apoi rupta .
-osteoliza poate afecta osul pe mari intinderi ,astfel la mandibula cuprinde
ramul orizontal ,unghiul ,ramul ascendent pe toata grosimea ,iar la maxilar
procesul alveolar ,bolta palatina,sinusul,tuberozitatea si chiar malarul
-pe radiografie ,desenul osos este sters ,estompat ,apar zone
radiotransparente anarhic
-pe alocuri ,la limita de demarcatie dintre osul distrus si cel sanatos apare
o structura de os pieptanat .
75.Anchiloza temporo-mand
Este definita ca imposibilitatea permanenta a miscarilor de deschidere a
gurii ,datorita suprimarii articulatiei temporomandibulareprin sutura
osteofibroasa intre apofiza condilianda si temporal
Radiografia pune in evidenta stergerea interliniei articulare si imaginea
radioopaca a blocului osos ,dand o serie de detalii importante privind
dimensiunile ,forma si structura acestuia ,extensia sa in diferite planuri
,gradul de inglobare a elementelor constitutive ale articulatie.
Intensitatea opacitatii da indicatii asupra structurii si mineralizarii osului
care formeaza blocul anchilozant .
Opacitatea poate fi uneori neomogena ,cu aspect osteoid sau prezentand
zone mici transparente ,datorate unor zone de fibroza in blocul osos ,de
asemenea ,mici spatii radiotransparente ,discontinui si inegale .
Poate aparea anchiloza unilaterala sau bilaterala .
76.Patologioa tumorala a gl salivare modalitati de explorare si
imagistica
Procesele tumorale ale gl salivare iau nastere din parenchimul glandular
sau din celelelalte structurie regionale .Cele mai frecvente localizari se
intalnesc la glandele parotide si mai rara la glandele submaxilare
,sublinguale sau glandele mici.
Tumorile benigne se prezinta ca formatiuni nodulare bine definite ,se
dezvolnta lent ,uneori au perioade de stagnare si nu prezinta tulburari
locale sau generale

imagini sialografice : formatiunea rotund ovalara cu transparenta mai

accentuata .este imaginea de minge tinuta in mana descrisa clasic pentru
tumorile mixte .
Formatiunile tumorale extraglandulare (adenite,fibroame.lipoame) dar
imaginea sialografica de amprenta
Tumorile maligne
In stadiile de debut imbraca aspect nodular ,sunt foarte greu de diferentiat
de tumorile benigne .Au carcater resorbtiv,distructiv si proliferativ
Sialografia :
-imagini de amputatie canaliculara:
-imagini lacunare radioopace-pete radioopace intinse
-imagini de radioopacitate difuza neuniforma difuza
-imagini de lacuna radiotransparentasubst de contrast nu patrunde acolo
unde se afla tumora
77.Clasificarea chisturilor maxilare
Tumori benigne :
-amleoblastomul , fibromul ameloblastic,chistul odontogen
,odontomul complex si odontomul compus ,fibormul odontogen
,cementoamele
Tumori maligne :
-carcinoame odontogene ameloblastomul malign
-sarcoame odontogene:fibrosarcomul ameloblastic
78.Caria dentara sub 40
79.Ortopantomografia
Avantaje :
-privire de ansamblu a ambelor arcade
-studiul parodontiului marginal impreauna cu structurile anatomice vecine
cu care dintii au legaturi functionale stranse :ATM,sinusurile maxilare
,canalul mandibular
80.Chisturi foliculare
Reprezinta dilatatii chistice ale foliculului unui dinte neerupt ,intalnindu-se
mai frecvent la copii si la adolescenti

Radiografic:
-in interiorul ariei de radiotransparenta care are de obicei forma ovalara se
proiecteaza imaginea unui dinte
-coroana este intrachistica iar radacina extrachistica
-radacina apare si ea mai mult sau mai putin inconjurata de transparenta
chistica
-chisturile radiculare care se dezvolta in legatura cu molari de minte
inferiori pot atinge dimensiuni destul de mari prin expansiunea lor un
unghiul mandibulei ,ramura orizontala sau ramura ascendenta
81.Condrosarcomul mandibular si maxilar
Tumora maligna condroida ,alcatuita din cartilag complet dezvoltat format
din stroma sarcomatoasa
Radiologic :zone radiotransparente mari cu perete gros cu zone centrale
calcifiate reprezentand distrugerea medularei osoase .Distrugerea
corticaleo apare mai tarziu in aceasta afectiune si poate aparea ca o
umbra difuza periferica .
82.Cheratochisturile odontogene
Aspecte imagistice :
Este de chist radiotransparent uni sau multiocular cu margini scleroase .In
7% din cazuri apar mai multe chisturi ,in special in sindromul carcinomului
cu celulele bazale nevoide .
O varietate de keratochisturi porneste de la nivelul ramului ascendent
pana in fosa infratemporala ,erodeaza baza craniului si se intinde pana in
atejul mijlociu al bazei craniului .Pacinetul prezinta trismus si durere
ocazional
83.Aspectul sialografiei in sindromul Gourgerot Howers
Este o tumefactie pseudotumorala a glandelor salivare si special a
parotidelor
Sialografia:
1.in prima faza imginea de nor lobulat prin impregnarea parenchimului
glandular cu subst de contrast .
2.apoi imaginea de patare punctiforma prin ramanerea in parenchim a
unor picaturi de subt de constrast

3.iar mai tarziu de pom uscat : prin procesul de fibroza cu ingustarea

arborelului canalicula .
Canalul Stenon poate lua aspect fasciculat ,dand impresia de difuzare a
subst de contrast
84.Aspectul normal al glandelor salivare
1. Subst de contrast umple lumenul canalelor si canaliculelor salivare
producand o imagine de arborizatie caracteristica
2. Canalul stenon ,lung de 8cm ,prezinta margini netede si
paralele.Glanda parotida are forma ovalara su este situala de la
unghiul mandibular in sus si posterior ,o 1/3 suprapandu-se pe
ramura ascendete iar 2/3 posterior
3. Canalul Wharton este mai lung decat stenonul are o orientare oblica
in sus si in jos pana se intalneste cu marginea bazilara a
mandibulei ,apoi face un unghi de 90 de grade patrunzand in glanda