DIONISIE din FURNA ERMINIA PICTURII BIZANTINERedactor; Marinela BOJIN Coordonator artistic: George Sorin NICOLAE Copertu: ,.Sfania Mahrama“, Teofan Cretanul, Mandstirea Stavronikita, luntele Athos, sec. al XVI-lea. ta editie. er teain trccopis, completat si cu indice de ‘editat de Mitropolia Banatului in 1979. Doverlerea CIP a Bibliotecti Nationale DIONISHE DIN FURNA Heminia picturii bizantine/ Dionisie din Furna — Bucuresti: Editura Sophia, 2000 p. 352; 23,5 cm. Bibliogt. ISBN; 973-99692-0-8 75 (046.3) (495.02) DIONISIE din FURNA ERMINIA PICTURII BIZANTINE Tiparita cu binecuvantarea IPS NICOLAE, Mitropolitul Banatului Bucuresti, 2000Precuvantare __ Urmare unor conditii priclnice, nu mai putin cresterii exigentelor artistice, in riurhia noastra s-a purces pe parcursul ultimelor decenii la impodobirea majori- sfintelor licasuri cu pictur noua sau, unde era cazul, la restaurarea celei vechi, ales cfind aceasta reprezenta o valoare deosebiti. Executarea de atari lucriri, ‘si pretentioase, presupunea evident existen{a specialistilor [pictori, Zugravi si lori] capabili si dea curs multiplelor solicitari, dar si cunoscitori in cel mai fad ai mestesugului picturii. ibil la nevoile aprute si asumandu-si sarcina implinirii lor, Sfantul Sinod al sii Ortodoxe Romine a luat masurile corespunzatoare pentru a pregati cadrele 1¢ de pictori bisericesti. Totodata, a instituit 0 Comisie de pictura biserice: i asigure respectarea randuielii in modul de impodobire a sfintelor 1a uplice unitar normele proprii traditiei ortodoxe si romanesti ltatele obtinute sunt multumitoare. Am putea chiar spune, fara teama de a fa actual Biserica noastra se situeaza la loc de frunte. Mai sunt totusi ‘Destui pictori mai au de invatat in ce priveste mestesugul lor; destule S-ar fi putut picta mai bine, mai frumos si mai conform regulilor. fi orice contributie in aceasta directie este util, ne-am hotarat s& pub! 1, inte-o forma imbunatatita si pana la un punct modernizatd, manualul bisericeasc’ ortodoxa care este Erminia lui Dionisie din Furna ¢ anii 1701-1733 dupa modelele anterioare). Aici sunt date indrumari | Irebuie sii se pregiiteasca duhovniceste cei doritori a se indeletnici cu de instructiuni tehnice referitoare la zugrivitul insusi si culoarea si felul vesmintelor, decorul, textul si locul inscript rd. Vasile Grecu, Erminii de picturd bizantind, in rev. Candela, 1941, pp. 489-515). In circulatie sub forma accesibila a ,.Erminiei* lui Dios cia, ne face plicere a nadajdui, atat pictorii si zugravii nostri, cat gi deptmiaritorii erestini, care vor intelege odata mai mult ca nu este ile sii se Impodobeasc’ dup’ bunul plac, ci doar urmand norme ali inlesneasea respectarea caracterului autenticei picturi sacre si plstrarea unititii in cadrul intregii Ortodoxii. Obligativitatea Mm pomenitelor norme a fost insistent subliniata in vremea din urma Pictura religioasa, in rev. Glasul Bisericii, an, XIX, nr. 1 1960, pp. 48-58 si Idem, Probleme de seamd ale Biseric: an, LVIIL, nr. 3-4, martie-aprilie 1940, pp. 172-178. Viorel Tigu, Considerapil asupra respectdrii traditiei in arta bise- Mitropolia Banatului, an, XXL, nr, 10-12, octombrie-decembrie 78). S-4 indicat chiar aminuntit ,programul iconografic al biserici- Men Kine Branigte, in rev. Biserica Ortodoxii Romana, an, XCH, 974, pp. 740-771), dupa ce anterior Scoala superioard de pic- Sine corutive bineri¢esti'' 4 Arhiepiseopiel Bucurestilor a dattw iveald manualul Pictura, intocmit de A. G, Verona (Miniistirea Neamtu, 1943), el Insupi precedat, inainte cu peste patru decenii, de Jeonegrafia sau arta de a zugravi bisericé si icoane bisericesti a episcopului Ghenadie al Rimnicului-Noului Severin (Bucuresti, 1904) si de Zconografia celui ce avea si devin’ patriarhul Miron Cristea (Sibiu, 1905). Insistenta aceasta pe latura bisericeasca corespundea ~ webuie sa retinem — preo- cupiirii de a instrui in modul de a se picta la noi, ceea ce a determinat publicarea in taducere romaneasca a Tratatului de pictur intocmit pe la anul 1400 de Cennino Cennini (trad. Dimitrie Belisare, Bucuresti, 1936, si N. Al. Toscani, Editura Meridi- ane, Bucuresti, 1977), a Cartii despre picturd apartiniind lui Leonardo da Vinci (trad, V. G. Paleolog, Bucuresti, 1947), opere clasice in materie, ori a volumasului Jui Traugott Stephanowitz, intitulat Pictura in ulei (trad. loan Comsa, Editura Me- ridiane, Bucuresti, 1966). Ne griibim sA aratim ins cd valoroasele si folositoarele intocmiri acum ci diminueaza, ci, dimpotriva, pun mai pregnant in lumina importanta ,,Ermi: Dionisie, raspAndita la noi in numeroase traduceri manuscrise imediat dupa alcd- (wires ei, panda cand — in versiunea lui Macarie de la Caldarusani (1805) — a vazut lumina tiparului prin purtarea de grija a Prof. Vasile Grecu (Carti de pictura bise- rleeascd bizantind, in rev. Candela, an. XLII, nr. 1-12, ianuarie-decembrie 1932 si an. XLIV, nr. 1-12, ianuarie-decembrie 1933; cf. Dan Simonescu, Manualul de pic- turd bisericeascd al lui Dionisie din Furna, in rev. Raze de lumina, an. VIII, nr. 3-4. iulie-decembrie 1936, pp. 173-177). . Retipirim deci Erminia lui Dionisie in traducerea lui Macarie, nu insa cu textul i greoi si descori neinteles din cauza transpunerii ad litteram a cuvintelor grecesti, ci intr-o limb’ comuni noua celor de azi. Cineva ar putea spune — si recunoastem pe bun drept — ci nu mai avem de-a face cu versiunea de baz, pe care Prof. C. Sin- dulescu-Verna o urmeaza. El insusi ne avertizeaza insa, in ,,Cuvantul de lamurire’, cll ,,nu a nazuit sa dea la iveala o lucrare critic&*, ci ,,o interpretare a textului-vechi", in scopul wunei lesnicioase intelegeri a lui‘. Astfel, textul lui Dionisie in traducerea ticarie devine accesibil cititorului de azi, iar pictorii si zugravii bisericesti, pre- credinciosii il pot pricepe fard si aibi trebuinta de cunostinte speciale. Sacrificnd acrivia filologicd scopului practic urmarit, ne-am bucura dacd am avea prilejul si constatim ci efortul tiparirii intr-o versiune .indreaptata“ si .com- pletata* a Erminiet lui Dionisie din Furna va fi apreciat de aceia de la care asteptim sili pundi talentul, priceperea si jertfelnicia in slujba impodobirii sfintelor acasuri cu pictur autentic’ si valoroasa. : ite nu + NICOLAE, Mitropolitul Banatului _ manuscris cu litere chirilice necunoscut!, din ,,anul 1843, aprilie 3“, intitulat Cuvant de ldmurire in anul 1930, am aflat la un zugrav batrdn, care lucra prin {inutul Buzaului, un “Erminia pentru mestesugul zugraviei* si care poartA numele alcatuitorului: .Prea ritul intre zografi, Dionisie, ieromonahul cel din Furna’?, Prima parte a acestui manuscris cuprinde foarte multe si pretioase indrut tice, privitoare la materialele si la tehnica picturii in tempera gi fn fresea. Din ‘re acestea, unele sunt de ,,o traditie bizantina straveche" jnaintand pana in sec. X, adicd mai vechi decat acele indrumari descrise in Carticicd a diferitelor arte Schedula diversarum artium), lucrare care isi asteapta traducatorul in roméneste, a i Theophilus Presbyter (de la inceputul sec. al XUl-lea) si deci cu cdteva secole Jhaintea indrumirilor redactate de Cennino Cennini (1400)4, Leonardo da Vinci 1499), sau Giorgio Vasari (1568)° in tratatele lor in care se vorbeste despre pic Partea a doua cuprinde un manual aproape complet de iconografie crestin’, cu alul oranduit dupa Vechiul si Noul Testament, bine sistematizat, luandu-se ca Wa practica pictorilor de la Muntele Athos, folositi si de romani de-atatea secole urma. Ne-am incumetat a transcrie aci acest manuscris, pe care l-am luat ca text de bazii, ‘pentru cf ar fi cel mai complet, ci pentru motivul c& are o limba mai curent. Dar multe parti, din cauza deselor copieri, cartea circuland printre vechii zugravi numai h copii, si acestea foarte rare, chiar imediat dupa intocmirea ei pe la anul 1730, pre- si din cauza traducerii ei greoaie — facuta ad litteram la 1805 din elineste, de imandritul Macarie’, care, desi a lucrat, cum singur spune, pe cit fi fuse cu Unf, nu cu putind ostenealA si cu stricarea ochilor la scris” -. unele indrumari, mai Ichnice, au ajuns intr-adevair a nu mai fi pe deplin intelese, iar altele greu de Wit, deoarece contin multe numiri levantine de materiale, sau alti termeni grecesti iti pe vremuri, dar care azi nn se mai intalnese in limbajul pictorilor. Pentru Kimurirea lor am consultat o alti Erminie, nu i Yersiune, anonimi, publicati de Ghenadie Eniiceanu (episcopul Ramnicului) ‘an manuscris din 1841, caruia i-a dat titlul Iconografia, arta de a zugravi bise- 4 s/ icoane (Bucuresti, ed. 1, 1903), precum si manuscrisul chirilic din 2 aprilie ‘asemanitor celui copiat de noi, care apartinuse zugravului Belisare S. hivescu, din scoala de la Buziu’, Tn 1937, ne-a putut fi de mare folos insiisi erea original’ a lui Macarie, ficutd de pe un text care s-a pierdut, Aceastii tra colationaté cu alte redactiuni mai vechi", dintre care pe unele le cerceta- W si Noi In 1931 1932, cu alti ocazic, la Biblioteca Academiei Romane din Bucu- 4 fost publicati de profesorul bizantinolog Vasile Grecu, de la Universitatea ucuresti, in volumul cu titlul: Cédryi de picnera bisericeased bizantind (Cer- anti, 1946), care uncori ne-a servit gi prin aparatul critic ‘acest fel — dorind a scoate din nou la lumini aceste expunert, spre a le pune ia Tndeména cititorilor fn ortografia actuald st astfel a le da putinta de folosire =, am fuee unele Indreptiri yi adaogin din textele aritate, Am urmiirit ins, pe ct saputut, atat forma de expunere logica in redactarea continutului, ca astfel sa apara cat iii pe injeles, ct si justetea din punct de vedere al mestesugului. Aceasta cerinti he-a obligat si judecim fiecare propozitic in parte, fie in legiturai cu latura tehnica, fie cu cea iconografic’. Ne-am permis ins4, adeseori, si o oarecare libertate in ayezarea mai justi a unor cuvinte in fraza, spre a-i putea da totodata si o cfit mai bund cursivitate. Nu am nazuit aci a da la iveald o lucrare critica, nici nu am ,,indreptat* in sensul tunel prelucréiri ori a schimbarii fondului, negisind cu cale a face stricto sensu 0 interpretare a textului vechi, ci am urmiarit peste tot, dup’ cum se vede, numai 0 mai lesnicioasi intelegere a lui. De accea, dacd in multe cazuri ne-am ingaduit a indrep- 14 forma unor titluri sau constructia unor fraze, ajunse confuze sau greoaie, asa cum Am mai spus, nu am schimbat nicidecum intelesul, iar adesea am transcris fara a elimina sau adzuga ceva nemotivat®. Se cade si mai mentionim ca am cautat a pas- iii, pe eft s-a putut, caracterul de exprimare din vechime, precum $i adresarea la persoana a Il-a, peste tot, asa cum de asemenea se prezinta si alte tratate vechi cu ‘ieeleasi preocupari. Tn fine, am fost nevoiti apoi a trece la identificarea materialelor si la experimen- {liri de tor felul, spre a le verifica temeinicia si din punct de vedere tehnic, asa ca, daclt cineva va avea prilejul si se foloseasci de ceea ce scrie aci, ,,si nu-si mai piardi timpul in nesigurantele practicii, cum zice Cennini"®, cercetand si incer- Clind, ci si le aib& gata; cel mult sd-si aleagd metoda convenabila, potrivit materia- lelor pe care le are la indemAnd sau si le poate procura. Se pot consulta in plus indrumirile adaugate si notate ca atare in dreptul titlurilor, cu nr. 1-20, dintre care tinele sunt inedite, pentru c& nici cei vechi nu s-au marginit numai la o singurd for- mull, dovada c& gasim atatea variante, cele mai simple fiind cele mai vechi si cele mai bune, ‘Toate cele 73 capitole, cAte se pare cA a avut redactarea Ini Dionisie in partea tehnic’, le-am numerotat gi le-am lasat asezate asa cum au fost in tratatul lui, desi nu toate sunt in mod rational si practic la locul potrivit, ca de pilda capitolele: 27, 73 si altele. Dionisie a adunat materialul fara o criticd ceva mai severa, din unele manuscrise anonime ,,de curdnd si de demult", precum si din ,,erminiile vechi“ ale lui Panse- lin!! si Theofan!2, nedescoperite incd, la care a addugat capitole proprii, cu metode §i relete practicate pe vremea lui la Muntele Athos. Apoi a oranduit totul, avand ca plan procesul executirii picturii. S-ar putea totusi ca unele fragmente scurte din text, sau chiar capitole, si fi fost intercalate mai tArziu de cAtre copisti, cu scopul de a completa, intrucét cartea a c&patat cu timpul un caracter popular, Tot acesti copisti, desea anonimi, s-au striduit sa inlocuiasca si unii termeni mai vechi, spre a face mai Limurite si mai utile indrumarile, fara insi a modifica structura originara a serierii, care a circulat astfel in mai multe versiuni, Cu toate acestea, cartea | Dionisie, mai ales versiunea tradusa in romaneste, riméne cea mai bund redactare din clite au circulat printre vechii zugravi din sud-estul Europei, privitor la tebnica picturii de traditie bizantina!3, Cuvintele, precum gi numirile de materiale (turcesti, greeestt ete.) care nu mat sunt in-uz, le-am inlocuit in text cu altele, sinonime, cu mult biigare de seam, inclit in{olesul sau continutul acestuia sd nu sufere!’, Am lsat doar cuvintele mai scsi tata aaraeaaea aaa a aie ct freevente, legate de meserie, unele dovedind originea picturii noastre vechi!5, si ard tate toate in index. In ceea ce priveste partea a Il-a, iconografica, am impartit lucrarea pe capitole si 4m numerotat paragrafele, separand insa unele capitole si asez4ndu-le in locurile trivite (ex. cele de la grupa C ,,Diverse reprezentari“), iar unde au fost lipsuri, am ntercalat fragmente sau scene aflate in alte redactiuni. Toate scenele care corespund textelor biblice au fost controlate si am ardtat in note trimiterile respective, spre a se putea consulta si Biblia la nevoie sau pentru o mai bund documentare. La fel s-a edat si cu citatele biblice, dupa ce au fost toate indreptate si completate, folo- ‘sind Biblia editata in 1968. Adiiug’im ca nu avem pretentia de a fi dat la ivealé o Erminie cu totul desavar ‘it, oricat ar putea fi de valoroase textele vechi folosite de noi, deoarece se giisese ia, Siria, Sinai si altele, iar cu timpul se vor mai crea inc& multe, tot atat de loxe. Ele vor trebui s& facd intr-un viitor obiectul altor cercetari, spre a se com- ceea ce a putut aduna sarguinciosul si ,,prea smeritul intre zografi*, ieromon Dionisie din Furna, la vremea lui, numai din regiunea Muntelui Athos, de care ‘noastra veche a fost intotdeauna legata. in incheiere, intrucat se stie c& limba utilizata se reinnoieste continu, am inte= ai facem ca textul de fata si-si indeplineasca scopul lui initial si si fie inteles in ime, astfel incAt s4 poata fi folosit cu mult mai usor decat versiunea din 1805 Julte aparute pind la 1843, care prezinta lipsuri, cuvinte transcrise gresit gi al- . De altfel, aceste indrumari practice si iconografice socotim ca nu vor putea fi folositoare lingvistilor, pentru care nu sunt create, ci mai ales pictorilor, acelo~ un mestesug cu insusi truditorul, pe de o parte, ca o carte de atelier, adic’ de ¢ = azi, cfind s-au pierdut multe practici, mai ales de ordin tehnic, exercitate ‘wile de traditie!®, iar pe de alta parte este valoroasa ca izvor de cunoastere pen {oli cei care cauta si stie cAte ceva despre felul in care s-a lucrat toata vechea tomaneasca si a intregului sud-est al Europei. gH Cum se prezinta editia de fat4, rezultat al unei interesari, ce-i drept nu tot- 4 continui, timp de cfteva zeci de ani, cu apleciri atente asupra a tot ce am ‘afla fn legiitura cu problemele cuprinse aici, este de datoria noastra a martu- ‘oh en s-a desivarsit din indemnul si prin deosebita intelegere si grija a LPS. , Mitropolitul Banatului, caruia ii datoraém adanca noastra recunostin(a esa reprezentri, nedescrise aci, in arii de arta crestina din Orient, de exemplu in Loam deseris in art, Manuale iconografice ale vechilor zugravi, in rev. ,,inge~ it), 1937, nr. 45, p. 173-180, Amintim ca manuscrisul era al zugravului , N. Constantinescu, avind 23-18 cm, cu legitura originala de piele ine plistrat Intr-o caseti de carton. Avea 359 de pagini scrise, cu c&te 25-26 fol albe virgate, flrd filigrane, cu foaia de inceput Lisata liber’. Nu avea importante sau chenare in text, iar literele inijiale erau simple, scrise cu , OH yi titlurile tuturor subiectelor. Tot cu rosu era seris in capul fiecirei in atinga Brmdnie sau gramaticd, iar la dreapta pentru mestesugud cugraviei, | Loculitatea Marna exist i azi, In apropiere de Agrafe, in Grecia de mijloe, lui adiuginducive gi numele de Hurnagratiotal,‘4, Vasile Grecu, Carti de pictura bisericeasca bizantind, Cernauti, 1936, p. 9. 4, Connino Cennini, Tratatul de picturd, trad. de D. Belisare, Bucuresti (1936); © nou traducere, de N. Al. Toscani, a aparut in Editura Meridiane, Bucuresti, 1977. s Leonardo da Vinci, Trarat despre pictura, tad. V. G. Paleolog, Bucuresti, 1971, 6, Giorgio Vasari, Vierile celor mai de seamd pictori, sculptori si arhitecti, vol. 1 (lntroducere), trad. Stefan Crudu, Bucuresti, 1962. 7, Manuserisul care cuprinde traducerea lui Macarie si care a fost in posesia immentrului Zugray Nicolae Teodorescu — pitarul din Buzau, este semnalat prima ‘Gurl de elltre descoperitorul lui, Al. Tzigara-Samurcas, intr-un art. din volumul iu lui C. Dumitrescu-lasi, Bucuresti, 1904, pp. 291-296, cu titlul ,,Fragment din Ustavul sau Erminia zugriviei. ‘ur dewpre Macarie, vezi rev, ,,Ingerul", art. cit., si rev. .,Biserica Ortodox Ro- wind’, 1944, nr 910, p. 673, unde, printre altele, aflam ca, in anul 1794, Dositei, jnieapolitul Tir Rominesti, isa dat sarcina de predicator in toatd eparhia, find Ja tnvdiqiturit’’, Totugi, el nefiind de meseric si deci necunoscand pro- ale picturii gi nici materialele, este explicabil de ce unele cuvinte ‘Acente! arte lou redat cum sea priceput, fie lisandu-le in limba neogreacd © roménizandu-le, ceea ce a putut pune uneori in incurcatura pe ‘#uigtavil de mai tirziu, ori pe cercetitori. De exemplu, I. D. Stefa- ilool intitulat Natura 9¢ clasicismul in arta crestind (publicat in 0, nn ded, p, 249), in care trateazi, printre altele, despre ma- veohilor Vi, dt Lumina ultimelor descoperiri® si plecand 1H45 ile 1ui Didron, eure nu era deloc familiarizat cu termenii ‘Yooh risiritone = afiemé; ,,.Dupii mai bine de o suta de ani, nu s-a vit Haenindi, Nov gtinn sinc 6 sunt substantele de care ni se vorbeste. incomplete sau Mai putin clare” (.,.). ..Din nefericire nu sunt usor cient nici de fnfeles" le Wn An, fh alt articol, intitulat Pictura bisericeased, notiuni de tehnicd Th Clan! Biserieti", 1961, nr, 11-12, p. 1080), cu autoritatea-i cunoscuta, in mod eu totul paradoxal, 1, D, Steffinescu precizeaza: ,,Culorile numite in manuilul lui Dionisie, cu exceptia a doud numai din ele, n-au putut fi identificate pint azide nici un chimist''. Aceleasi afirmatii le repeta si in volumul Iconografia artel bigantine $i a picturii feudale romdnesti (Bucuresti, 1973, p. 15). S-a ajuns la aceste sustineri, pentru c& tofi cei care s-au ocupat de aceste Erminii nu au stapanit tehnica picturii, ci numai condeiul scriitorului si, deci, este firesc ca nu au putut JAmuri th aceeasi masuri nici materialele descrise, nici felul lor de folosire. 8, C, Siindulescu-Verna, Zugravii de la Buzdu, Buziu, 1937, p. 9; Gabriel Coco- ra, Scoala de zugravi de la Buzdu, in ,,Biserica Ortodoxd Romana, 1964, nr. 3-4, pg. 366, Manuscrisul se gasea la nepotul siu, ing. Marcel Belisare de la CER Timi- goara, fiul pictorului D, Belisare, care a avut bundvointa sa ni-l imprumute, iar azi se afl la Arh, Stat, Bucuresti, sub nr. 1555. 9, Pentru a ilustra deosebirea dintre textul vechi folosit aci gi redactarea noastra, lutim Ja intimplare gi dim urmatoarele: Cum sa lucreti eriticeste lar pre pirurile celor tineri file tntr-acest chip: mai inainte inchipuieste-te (proplizmuieste-le) pre ele ch umbrii, amestecdnd yi pufintic corneal’, apoi deschide-le cu singuri cerneala, si lamatisesti-le cu inainte-inchipuire, si puind pro- plasma si putina pelita, psimithisesti-le or sulimnesti-le pre puterile. Iar parurile si barbele batranilor lamatisesti-le cu linau deasupra preste proplasma (inainte-in- chipuire) si sulimenesti-le pre ele cu subtirele sulimenituri. Cum se lucreazd ca cretanii __ Jar parul celor tineri f%-1 intr-acest chip: mai inti di-i proplasma cu ocru inchis amestecat cu putin negru; apoi deseneazi-I cu negru curat, si pune-i lamele cu pro- asma, (adic) pundnd proplasmé si putind carnatie, [ori numai cu ocru curat], lumineaza parle reliefate. Jar la parul si birbile batranilor pune lamele cu | deasupra peste proplasma si lumineazi-le cu alb subtire. 10. Op. cit., cap. 40. 11. ,,Celebrul si misteriosul maestru® Panselin, caruia unele indrumari din ace: text fi poarta numele (ex. cap. 16, 17, 18, 21) se crede ca era originar din Tessaloni _ unde a si murit. Tessalonicul era centrul scolii de pictura bizantino-macedonene, ¢: facterizata prin aranjarea scenelor in frize, ca pe un pergament ce se desfagoar’i de la Slinga la dreapta, si infatisarea figurilor in spirit elenistic, adic mai rafinat si cu sriji in tot ceea ce priveste realitatea vie (v. Ch. Diehl, Manuel d'Art Byzantin, tom. |, Paris, 1926, p. 842; si N. lorga, Sinteza bizantind, Bucuresti, 1972, p. 266; vezi ‘A, Xyngopoulos, Thessalonique et la peinture Macédonienne, Athénes, 1955; si Nouveaux témoignages de l'activité des peintres macédoniens au Mont-Athos, de lasi, in ,.Byzantinische Zeitschrift“, 52 Band (1959), Heft 1, Miinchen). Tn 1956, Andreas Xyngopoulos, profesor la Universitatea din Tessalonic, publi- ind albumul Manoil Pansetinos, insotit de un studiu, dovedeste cA ,,acest mare mv bizantin* la inceputul sec. al XIV-lea a pictat biserica mnistirii Protanon, 310, care are cea mai veche pictura din Muntele Athos, in mare parte refacuta tirziu (y. ,,Glasul Bisericii, 1960, nr. 3-4, p. 248), si ca atare el nua trait in LVI, cum s-a afirmat pana acum. (v. Charles Delvoye, Arta bizantind, II, Bucuresti, 16, p. 229). 12. Pictorul Theofan, de asemeni celebru, originar din insula Creta, a lucrat la fn sec, XVI, credincios traditiilor grecesti si bizantine din secolele trecute, in | scoalei veneto-cretane (v. aci cap. 51), caracterizata prin aranjarea scenelor ite In cadre rosii (vezi Ch. Diehl, op. cit., p. 870-871), dar intr-o manier’ mai (i, ca O Sinteza a artei bizantine si a celei occidentale renascentiste (v. Corina Jecoane vechi romanesti, Bucuresti, 1971, p. 12. Despre Theofan Strelitzas ul si scoala sa, vezi amiinunte la Carmen Laura Dimitrescu, in Pagini de veche yomdneasca, Il, Bucuresti, 1972, p. 212-215, art. O reconsiderare a picturti bi- din Stdnesti ~ Valcea). Dionisie din Furna, partizan al trecutului si pasionat al picturii vechi, a luptat pentru realizarea infratirii peste veacuri a lui in si Theofan si totodatit pentru continuarea fn pictur’ a metodelor ramase de doi mari maegtri, caracterizate prin procedee tehnice si artistice superioat ‘Cartea a cireulat in greceste, purtind titlurile: Ermineia ton zografon ‘wogratilor| iy zografias (@Erminia zografiei, ceea ce Al, Odobes- dus ,,Clilauza picturii") gi Ermineia tis cografikis tehnis (=Erminie a meste- ploturii). ‘Qooident insli ea este cunoscuth sub titlul Hermineia (Le Guide de la peinture) Dionynon, nau Manwalul de picturd de la Muntele Athos (Das Handbuch der Ne eate KOOL cH Gel Mai de seam Compendium deveohe tehnicd picturala greac’, dup’ care s-au condus, in exercitarea mestesugului, weneratii intregi de pictori. Despre circulatia erminiilor in Occident si in Rasirit, in manuserise, precum si dospre editiile de dupa 1845, vezi Vasile Grecu, Carri de picturd bisericeasca bizan- ind, Cernauti, 1936, p. 3-39, si C. Sindulescu-Verna, Manuale de iconografie ale veohilor cugravi, in rev. ,ingerul", Buziu, 1937, nr. 4-5, pp. 173-180. 14, Unele cuvinte au fost inlocuite si de copisti, in decursul vremii, ineat gasim, de pildi, pentru aceeasi culoare numirea: psimit (1730), suliman (1805), blaivas (1843), adic’ alb de plumb sau ceruza. lar alte numiri s-au creat de céitre zugravi, (runscriindu-le sau pronuntandu-le pocit, de ex. bol-armenos, -borblament. borle- inlin, bulearma; Goldfarbe- gulifarba; Malerstock- mastoc, mustahar, mustablu etc. 15, De exemplu, termenii: zugrivesc, vopsea, bolos, lam’, proplasma si altele, primite de noi de la grecii bizantni odata cu mestesugul. ) 16, Insusi Dionisie redacteaza aci unele indrumari in mod foarte sumar, sincer si ffir pdindul de-a ascunde vreo tain a mestesugului, stiind cd restul era cunoscut din ppmuetica de atelier sau de pe schela, fara insd sf banuiasci pierderea lor prin trecerea timpului. Dionisie din Furna — nota biografica .Omul raémane in viitor doar cu cea ce a putut da altora N. lorga Putine stiri au ajuns pana la noi!, privitor la viata si activitatea celui dintre vografi, prea smeritul ieromonah Dionisie ,,cel de Furna’, cum singur se numeste precuvntarea cirtii sale .Erminia pentru mestesugul zugriviei™. Tot din aceast’ ‘uvantare deducem cd a stat in Muntele Athos, unde a invatat mestesugul pic- lurli. El scrie: ,Cu mult& osteneala si cu vreme indelungata i] deprinsei din jldrie, sdrguindu-ma si urmandu-i, dup a mea putint, lui chir Manuil Panselin, fn Tessalonic strluci ca o lumina, (si invaténd) de pe sfintele icoane si prea fru- Roascie biserici zugravite de dansul in Muntele Athos cel cu numele sfintenici". _ Dintre marii maestri de traditie veche, renumitul pictor Panselin se bucura de o Je ,,strilucind odinioara in mestesugul acesta al zugravi \unat mestesugul lui, pe toti vechii si noii zografi, precum prea dovedit se ar bisericile cele vechi], in icoanele cele de pe zid si cele de pe scnduri, zugrivite dinsul", “De aceea, Dionisie si |-a ales ca model, ba inc& pentru el era o distinctie sci clev?, mai ales cd nu s-a putut bucura in ucenicia lui de un maestru prea lucit. El s-a desavarsit in cele ale mestesugului invatand mai mult singur, dupa ile lui Panselin, pentru ci zice: ,,fa si tu precum noi“, atunci cnd il sfatuieste I ic cum si invete, in caz ci nu gaseste un ,,dascal iscusit’. 1701, cind Dionisie isi cunostea bine meseria, se stabileste in comunitatea » i de la Athos, intre chinoviile din Karyes, ca un deplin zugrav si cilugiir, -4i clideste, langa chilia lui, o bisericuta, pe care o zugriveste personal} lai Uirziu, ajunge sa ise zicd ,,dascal zograf (zografo didascalos), asa cum eran {i $i fn (ara noastri zugravii cei mai iscusiti, care aveau si ucenici in ale ugului. ire ani 1729 —1733 a adunat, din alte redactiuni mai vechi despre picturd, jilul pe care I-a aranjat in cartea sa Ermineia tis zografikis tehnis, in care se norme corecte si se dau indrumiari practice celui ce vrea si invete mestesugul i, Aci se infitiseaz’ invataturile scolii de pictur’ atonite4, ca rezultat al expe- maestrilor bizantini de pana la el, la care a fost ajutat, cum singur aratii, » ,Cul ostenealit le-am adunat impreund cu prea invatatul intru cele sfinte, | Chiril, ucenicul meu cel din (insula) Hios, de citre carele se si indreptar’, Mult cereetare, cartea tui Dionisie cuprinde douit piirti insemnate si bine distincte ~ o cv indrumiri tehnice, pe care le-a cules din redactiunile mai vechi 41 a dous parte, iconografic’, pe care el a amplificat-o dupa redactiunile ‘stat la indemind, precum yi dupii cele viizute la monumentele din Athos, find ea lipsith dintra cele ce sunt trebuinciouse pentru mestesugul acesta" ‘he exprimnd el ~, relone ef redactiunes lui a izvoriit din necesititi practice de ate 1A, ca din partes nui pedagog interesat de invatitura (inerilor zograli,Aatlel, el spune tot acolo, in preacuvantare, cA Erminia pentru mestesugul acesta, ol MULL OMiirdie gi cu incercata iscusintd pe cAt imi fuse mie cu putinta — o adunai [oan ales] si 0 serisei [...]", ca si foloseasca si si dea ,.zografilor - celor impodobiti © darurile firii —fndemnuri spre ales si mai bun mestesug. de ordnduirea si de intre- huintaren viipselelor [...]*, si tot ceea ce priveste mestesugul. $i adaugi, in alt loc, ef el 4 feut aceasta ,.nu pentru alta, fara dect numai avand dorire si-1 ajut — pe cat Imi este eu putinti — pe prea iscusitul ucenicul acela, tot al mestesugului acestuia, curele gi mult doreste si o dobandeascd pe cartea mea aceasta", Patti de tinerii incepatori in ale picturii, Dionisie nu spune ci a desena dupa huturdi trece inainte de toate“, asa cum sfatuiesc toti pictorii mari occidentali, ci el se adreseaza ca oricare dascal de coal veche ~ bazat pe ,,pricipiul atelierului" gi pe metoda instruirii si a insusirii mestesugului in mod individual, prin copieri si corectiiri de citre un maestru — cand zice: ,,Cunoaste, dari, o iubitorule de invata- luni, ucenicule, cum ci de ai dori céndva si te apuci de mestesugul acesta, ti se cade sil incerci si afli vreun dascal iscusit, pe care il vei pricepe curand, daca te va invata pe tine [...] lar de vei afla vreun neinvaitat si nemester, fa si tu precum [am facut si] noi, si cauta ca si afli oarscare izvoade de la prea vestitul Manuil Panselinul si yreme destuli te osteneste la ele desenand [...], pana ce vei pricepe chipurile miisurile acestuia; apoi pas la bisericile cele zugravite de dansul [cu ales mestesug, Sau cauti icoane de dascali iscusiti), ca s& scoti copii sau izvoade, precum iti vom ariita’. ,.Insi si nu-I faci pe lucrul tau prost si cum s-ar intampla [...] lard tu, o iubite, ia aminte bine, necrutand osteneala. ci cu prea multa ravna si cu hdrnicie sa te iscusesti si deplin si-l inveti pe mestesugul acesta", dar nu ca aceia ,,citi pentru a banilor iubire, cu licomie, fara de eviavie si cu nebagare de seama se apucd de Juerul acesta". Indrumarile pe care le ofer’ Dionisie pentru nevoia celor de un mestesug cu el intru invititura picturii, pe langa faptul c& sunt foarte vechi, tinute candva cu grija in cel mai sever secret, ele sunt si foarte practice, izvorate din experienta si munca incordati fntr-un mare numa de ani, pentru ci scrie: ,,Acestea pe care le scriu si nu {i Se pari basne, pentru ci eu insumi le-am incercat [...|*. Totusi el nu le impune ca pe niste principii stricte, ci le lasd la buna alegere si apreciere a ucenicului, zicand: «lar daci voiesti, incearca-o si pe aceasta‘. Sau indrumand, nu intr-un stil savant sau inflorit, ci simplu si clar: ,,De voiesti, fa precum iti scriu tie aicea, pentru ca in- viitditurd de dascal bun si iscusit este aceasta‘. lar cAnd este ceva de tinut in seama, vice: Numai ia aminte !“. Sau ,.Numai si-o stii si aceasta...". ,,Insa vezi bine..." si altele, De asemeni remarcim ci, stiind s& aprecieze si parerile altora, in toate ocaziile ol se exprima cu recunostinta si respect fata de ceea ce a Pprimit de la inaintasii sai, pe care ii pretuieste, atitudine care fi aduce onoare. Dionisie, fiind un bun cunoscator al materialelor de care se servea, de altfel foar- te simple si putine, cu proprietatile, calititile si defectele lor, precum si al modului lor de folosire, cu toate taincle mestesugului, ca si alti confrati de-ai lui, el nu spune toate aminuntele, adici tot ce stia despre mestesug. Aceasta nu doar ci unele cur hostinfe el a {inut sv riména Uinuite si piizite cu striignicic, cum obignuiau atitia ma- eytri pe atunci, care lucrau izolat si erau intr-o continuil teami de concurenti, ci so- cotind ci sunt lucruri prea cunoscute gi mai ales pentru ef el mai avea de redactat incii de patrurcinei-ori pe atitea pagini, reprezentind parten a Lea a edirtii sale, ou idese i | sau alter confinut iconografic. Damicia sufletului sau, ca si bunele intentii se frija ce-o are de-a arata ce sa se faca in caz ca lipseste un material indi c va, asa c&, totdeauna si in orice imprejurare. el se sileste si fi# cat mai de folos, ¢ Wn bun indrumator. De aceea admiram gandul lui plin de altruism, cum rar se intaineste, de a put la indemna zografilor tot ceea ce le era necesar si stie in meseria-lor, si astfel si | Wgureze cat mai mult munca. Se mai remarca, din cuvantul de inceput al cartii lui Dionisie, cf el a avut in phi Thaltul gand de a institui in sud-estul Europei un mod de instructie artistic - temeinica — cum era in atelierele de tip medieval din Muntele Athosului ~, ¢ Tndemnul staruitor ca intru toate ,,sa se sileasci fiestecarele, din cat va putea, ca § urmeze celor vechi“. ¥ In 1745, Dionisic editeaza la Venetia Viara Sfantului Serafim, un compatriot di Agrafe (mort in 1611), despre care a adunat stiri si le-a aranjat fntr-o noua cart ar ca omagiu adus sfantului, fi compune si el unele cfintece de lauda, ceea ce aril preocuparile in plus pe care le avea, precum si un oarecare talent poetic. Apoi, ciin¢ unei modest seamén, care i-a fost ¢¢ 1, O biografie, scrisd de un ucenic al lui, s-a gasit in Furna si este semnalati d Prof, Vasile Grecu in Erminii de picturd bizantind, Cernauti, 1942, p. 14. 2. Se obisnuia si la noi ca unii zugravi sd se socoteascd elevi ai lui Tattarescu i nici nu |-au cunoscut, fiind doar ucenici ai unor fosti clevi ai maestrului, 4, Vasile Grecu, Erminii de pictura bizantind, op. cit., p. 14. 4, Al, Odobescu, Istoria arheologiei (Opere, vol. II), Bucuresti, 1955, p. 253. 5, Materialele le prelucrau singuri, ceea ce dovedeste cat de greu se lucra atune! €8 astiizi, cind avem totul gata prelucrat in fabrica. 6, Vasile Grecu, Carti de pictura bisericeasca bizantind, Cernauti, 1936, p. 18.Abrevieri «= vine de la..., deriva din... intregirile si explicarile noastre completari luate din alte texte. blg. = bulgari evreieste fr, = franceza germ. = germana gre, = greacd ngre, = neogreaci it], = italiana Jat, = latina sly, = slavona. spn. = spaniola tre. = tured uer. = ucrainiand ERMINIA PICTURII BIZANTINECatre Nascdtoarea de Dumnezeu [Careia i se inchind cartea]' O, cea strdlucitoare ca soarele si cu daruri impodobita, Niiscatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Marie, vrind inteleptul (apostolul si) doftorul Luca — ritorul cel ca izvorul si iscusitul conductor si dascal a toatd stiinta si invatétura Evanghelici vietii, prea sfantul si marele glisuitor, propovaduitorul si scriitorul — sfanta dragoste, pe care o purta catre indltimea ta cea de Dumnezeu daruita, a o face ari- tata ctre toti, socoti cum ca, din prea bogatele si duhovnicestile haruri care se afl fntru dansul, nici unul nu este cu cuviinta a-l aduce — ca pe o pargi a poamelor ~ ciitre a ta Impariteascd marire, fri decdt numai pe vrednicul de privire si pe prea plinul de daruri chipul fetei tale, al caruia [mai vartos] el insusi vazator cu de-ama- huntul a fost, si prin a lui mestesugire a zugraviei sa-1 inchipuiasca fn icoane prin multe feluri de vopsele si cu mozaic de aur. Acestuia, (adica sfantului apostol Luca) si eu, umilul, vrandu-i a mi face imitator, incepui mestesugul de a zugravi icoane, socotind cd a voi este intocmai deopotriva cu a putea in implinirea doririi mele si fata de cuviinta marii [podoabe] si vrednicd de mirare a (stralucirii) tale. Dar gre- " sit-am mult lao parere ca acesta, firea mea neajutand-mi indeajuns, nici (putand) rma impreuna (atat) cu hotdrarea, (cat) si cu voirea [mea] la aceasta. Drept aceea, ca sa nu cad de tot din gandul acela bun si si ma pagubesc de folo- sul grelelor ostenele [ce am avut] pentru mestesugul acesta, socotit-am a prinosi litre tine macar Erminia si invatatura acestui mestesug, pe care invataturé cu multi osirdie si cu incercata iscusinta — pe cat imi fuse mie cu putintd — 0 adunai [o am les] si o scrisei, nefiind ca lipsita de nimic [si nelasand nici un metod] dintru cele ¢ sunt trebuincioase pentru mestesugul acesta; pentru ci stiu bine ci si lie si Sta inului si facdtorul tuturor [celor ce sunt, osArdia] cea dupa putinta este si iubité si foarte bine primiti, (deoarece) prin Erminia aceasta li se dau zografilor ~ celor Ampodobiti cu harurile firii — indemnuri spre ales si [mai] bun mestesug si de ordin- luirea si de intrebuinjarea vopselelor si de aflarea reprezentirilor, cum si in care wuri ale sfintelor biserici si zugraveasca aceste (reprezentiri), spre a impodobi cu moasi podoaba si inchipuire cerul, dunovniceste vizut, al bisericii; dar mai ales gugriivi) imaginea ta — cea cu chipul de soare si cu daruri impodobiti — care se ipuieste totdeauna in oglinda mintii celor cu bund credinti, care vor urma pani sflirgitul veacului, ~ Prin aceasti privire (a chipului tiu), indepiirtandu-se de cele plimantesti si de jos initoure, si in sus alergdnd (spre cele ceresti), clitre intaiul chip, cu adevdrata cin- . sll fie cu bunii néidejde [ci vor putea] a le inchipui pe frumusetile cele vesnice, cure, prin mijlocirea rugdciunilor tale, si-mi fie si mie (dat) si le pot vedea 1 In epoca medieval era obiceiul de a cere ajutorul unui sfiint, spre a putea si- eu succes o lucrare de seamé, care, de altfel, i se 1 dedion, in cazul de fay,[Cuvant inainte] Tuturor zografilor, care vor afla cartea aceasta, intru Domnul sd se bucure O, iubitorilor de invataturi, ucenici ai zografilor celor iubitori de osteneli, auzin- du+l pe Domnul, care in Sfainta Evanghelie osandi pe acela care a ascuns talantul, rilind ciitre dansul: ,,Sluga vicleana si lenesi,... se cuvenea deci ca tu sa pui banii mei la zarafi si cu, venind, as fi luat ce este al meu cu dobanda* (Mt. 25, 26-27), si teméndu-ma ca sa nu fiu osAndit si eu ca acel lenes, m-am indemnat ca si-l inmul- {ese pe micul talantul acesta, incredintat mie de caitre Domnul, adica pe putinul mes- {esugul acesta, pe carele cu multd osteneala si cu vreme indelungaté il deprinsei, din copiliirie sarguindu-ma si urmandu-i, dup3 a mea putint, lui chir Manuil Panselin = care din Tessalonic straluci cao lumina — (si invatand) de pe sfintele icoane si prea frumoasele biserici zugravite de dansul in Muntele Athos, cel cu numele sfinteniei. (Cici Panselin), strilucind odinioara in mestesugul acesta al zugraviei, i-a prea co- virgit pe toti Vechii si noii zografi cu minunatul mestesugul lui, precum prea dove- dit se arata [la bisericile cele vechi], in icoanele cele de pe zid si cele pe scanduri ‘wugriivite de dansul. $i aceasta prea bine va intelege-o fiestecare, carele cAtusi de clit ar fi impartasit mestesugul zugravici, cAnd le-ar socoti si chibzui cu sArguinta. ja, pe carele — precum am zis mai sus — cu mult ostenealx il deprinsei din copilarie, voit-am cu osardie si-1 inmultesc, spre folosul vostru, al juturor celor de un mestesug cu mine, aratindu-l in cartea aceasta a mea, (adica) plismuind cu mintea toate misurile si chipurile lui, culorile carnatiilor si vopselele cu de-amanuntul, si impreund cu acestea inca si masurile naturale ori firesti [ale omului] si infiptuirea lor, (precum) si o parte de la zografii cretani, cu feluri de arlitiiri ale cleiului, ale ipsosului, ale aurului si ale oarescdrora verniuri, i inca si aritarea lamuriti a zugravirii peretelui. $i intre acestea, inca si pe toata cea pe scurt culegere si adunare a Scripturii celei Vechi si celei Noi si cum se inchipuiesc minu- nile si faptele, impreuna si pildele Domnului si cuvenitele ziceri ale proorocilor, nu- mele si chipurile evanghelistilor, ale apostolilor si ale tuturor sfintilor mai insem- afi, si 0 parte dintre minunile si muceniciile acestora, impreun’ cu [sinaxarele de] ficcare zi a anului, [a doua venire a lui Hristos, cele 7 soboare], viata adevaratului clilugat si ingelitoarea lumea aceasta; si cum se zugrivesc feluri de biserici, gi altele oarescare de trebuinta la mestesugul acesta, precum se vid aratate in cuprins, Pe acestea toate, cu osteneala le-am adunat impreundi cu prea inviitatul intru cele sfinte, domnul Chiril, ucenicul meu cel din (insula) Hios, de ciitre care, dupa multi cercetare, se si indreptard, [dup multe erminii si povituiri de folos ale celor mai inviqati dascili zografi, ale celor de curiind si de demult, preeum le-am aflat in erminii vechi ale lui Panselin gi Teofan, care mult s-au ostenit si-au inteles eu desiivaryire zugrivid, gi de clitre told pan’ acum ined sunt pomeniti cu cinste,. Dee, si se sileasca fiestecarele, din cat va putea, ca sa urmeze celor vechi, precum va voi povitui, una cate una}. Drept aceea, [cei ce va veti intampla si veti dobandi aceast& carte de mult folos sii ma pomeniti si pe mine, cel ce m-am ostenit si am scris-o], si v4 rugati cu totii litre Domnul pentru noi, pentru ca si ne izbavim de cumplita osdndire a robului celui lenes, amin. Prea smeritul intre zografi, ieromonahul Dionisie cel din FurnaIndrumari catre cel ce voieste a deprinde mestesugul zugraviei Cel care voieste a deprinde mestesugul zugraviei, mai intai si se calduzeascd sin- gur desenand simplu si fara masuri cétava vreme, pentru ca sA capete (0 oarecare) indemanare si sa se arate priceput. ‘Apoi si se faca pentru el rugiciune catre Domnul lisus Hristos, (in ziua de Pasti, dupa slujba vecerniei, in prezenta mesterilor si calfelor.! Ucenicul si se inchine) ipaintea icoanei Nascitoarei de Dumnezeu, (numita) ,,Povatuitoarea™, iar preotul, {ind binecuvantarea (,,Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie“), si rosteasca (ru- piciunile obisnuite:) ,,Imparate ceresc... (Sfinte Dumnezeule... slava... si acum... Prea sfanté Treime... Doamne, miluieste (de trei ori), slava... si acum... Tatal nos- tru..." $i aceste tropare:) Mute si fie buzele pagénilor [care nu se inchina cinstitei icoanei tale, cea zu- griviti de sfantul apostol si evanghelist Luca, ceea ce se cheama Povatuitoarea}“?. »Schimbatu-Te-ai la fata in munte [Hristoase Dumnezeule, araténd ucenicilor ‘Ti slava Ta, pe cat li se putea. Straluceasca si noua, picatosilor, lumina Ta cea pu- furea fiitoare, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Datitorule de lumina, slava Tie]. f Apoi (preotul), facdnd semnul crucii deasupra capului ucenicului, si zicd cu plas: Domnului si ne rugim. Doamne lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care nemarginit esti cu firea dum- nezeirii si pentru mAntuirea oamenilor, in vremile acestea mai de pe urmé, Te-ai intrupat in mod tainic din Maria Fecioara si de Dumnezeu Nascdtoarea si ai socotit vrednic lucru sa fii zugrivit; Care singur chipul preacuratei fetei Tale |-ai zugravit in prea cinstita mahrama, si printr-insa ai vindecat boala eparhului Abgar si sufletul lui L-ai luminat spre cunostinta Ta, a adevaratului Dumnezeului nostru; Care prin Duhul Tau cel Sfant l-ai inteleptit pe dumnezeiescul apostol si evanghelist Luca a vugrivi chipul prea curatei Maicii Tale, care Te poarta pe Tine ca pe un prunc intr-ale ei brate si-i zice lui [binecuvantandu-I:] ,,Darul Celui nascut din mine, prin mine, impreund cu el sé fie"; Insuti, Stipane, Dumnezeule al tuturor, lumineazi, intelepteste sufletul, inima si cugetul robului tau... (cutare); si manile lui le indrep- teazii fra de prihana si prea bine a zugrivi chipul asemanirii Tale si al prea curatei Maicii Tale si al tuturor sfintilor, intru a Ta slava si intru stralucirea si infrumuse- {area sfintei Tale biserici si spre iertarea pacatelor celor ce cu cinstire cuviincioasi le aduc acestora inchinaciune si cu buna cucernicie le sruta, si cinstirea cel infaitisat © inalta; si-l izbaveste pe dansul de toatd diavoleasca uneltire, sporind in toate poruncile Tale, prin mijlocirile prea curatei Maicii Tale, ale sfantului slavitului apostol si evanghelist Luca si ale tuturor sfintilor Tai, Amin". (Apoi) ectenia (Slava... si acum... Doamne miluieste (de 3 ori) si otpustul (Pen- tru rugiciunile sfintilor plrintilor nostri, Doamne lisuse Hristoase, Dumnezeul nos ru, miluieste-ne pe noi. Amin). ee lar dupa rugiciune, (ucenicul) sa se indeletniceasea cu de-amanuntul la misut si la chipuri, si astfel, desendnd destula vreme, cu socoteala ostenindu-se si cu dum hezeiescul ajutor, prea bine va pricepe, precum in chip practic am vzut-o la uc hicii mei. De aceea, cu mult dor am insemnat (aci procedeul acesta), pentru ca intru slava lui Dumnezeu — sa-l infaptuiascd gi cei intru Hristos frati ai mei, cei d un mestesug cu mine, cati adica vor iubi cartea mea, $i care sd se roage pentru mint Tar dacd vreun invidios si rau cu naravul ar osndi aceasta osteneala a mea lip siti de rdutate, unul ca acesta sa stie c& nu vatdma pe altcineva, fara decat numai p sinesi, dupa cel care a zis: ,,Rau lucru este invidia, dar are si oaresce bun intru dansi cl topeste ochii si inima celui care o are. Pentru ci eu — precum 0 cunoaste Dom ‘nul — nu am facut aceasta pentru alta, fari dect numai avand dorire ca sa-I ajut pe cit imi este cu putintd —pe prea indemanatecul ucenicul acela, tot al acestui mes jesug, carele si mult doreste ca sii dobandeasca aceasti carte a mea si ciitre carele eu multi dragoste, imi voi indrepta si cuvantul meu. Cunoaste dara, 0, ucenicule iubitor de invatatura, cum c& de-ai voi candva sit ‘puci de mestesugul acesta, ti se cuvine ca sd incerci [cu luare aminte ca) si af " yreun dascal iscusit, pe care il vei pricepe in scurta vreme, daca te va invita precut im arditat mai inaint Jar de {ti se va intampla si] vei nimeri pe vreunul neinvatat si nemester, f gi t preeum [am facut si] noi si cauta ca sd afli [biserici vechi, zugravite cu mestesug ‘su icoane de dascali invatati de la Sfetagora sau din Rusia, sau] oarescare izvoad Ja prea vestitul Manuil Panselinul, si vreme destula te osteneste la cle, schitéin i desendnd, in felul pe care ti-| vom ariita mai departe, pan’ ce vei inteleg ipurile si misurile acestuia, Apoi mergi la bisericile cele zugravite de dansul, pen ‘a S$ scoti copii sau izvoade, precum iti vom arata. ~ Insfi sf nu faci lucrul tau prost si cum s-ar intampla, ci cu frica lui Dumnezeu § bunii cucernicie, ca pe un dumnezeiesc lucru. la aminte dara [...] ca si nu cazi i seala neevlaviei, de vreme ce, dup cum zice (sfantul) Vasile cel Mare, ,.cinste nei se aduce citre intaiul chip", asa si cea impotriva, adic’ ocdrarea si necin lirea icoanei, ciitre intaiul chip (infaitisat) trece Jari tu, 0, iubite, ia aminte bine, necrutand osteneala, ci cu prea multi ravna ie si te sesti si deplin si inveti mestesugul acesta, pentru ca fiind de | nezeu dat si ordnduit, acesta este dumnezeiesc lucru. $i aceasta este tuturc fi de multe altele, dar mai ales de inchinata icoani cea nefaicutt de mani, i fnsusi El, Dumnezeu-omul lisus Hristos, infatisAndu-si prea sfantul Siu obras @ trimise lui Abgar, pe dumnezeiasca Sa inchipuire, cea intru sfainta mahrama, § fl gi prea curatei Maicii Lui se araté cu placere un lucru bun sta, le o% i cunoscut, cand ea il binecuvainti pe apostolul Luca, griindu-i: Darul Cel ut din mine, prin mine, impreund cu el sii fie". Si nu numai aceasta, ci si de | nile cele nenumirate pe care le sivarsir’ si le sivarsesc sfintele icoane al lui nostry Tisus Hristos, ale Maicii lui Dumnezeu si ale sfintilor celorlalti, s deste cum ef lucrul acesta al mestesugului zugraviei este plicut lui Dumnezet ‘Pentra aceasta dari, citi cu bund cucernicie gi cu riyna lucreazi lucrul acest i de la Dumnezeu har gi binecuvantare, Tur ets pentru # banilor iubire, cu licomie, flird evlavie gi cu nebiigare de seam spud de lucrul acesta, bine sf ia seama, adue finduesi aminte de cea a Tudei, a it tii de arginti gi a celor de un ndray eu dinsul chinuire in foc ul Gheenel, dicare cu totii sa fim izbaviti prin mijlocirea rugaciunilor ‘itoarei de Dumnezeu yi prin ale sfantului apostol Luca si prin ale tuturor sfintilor. Amin. Note 1, Despre investirea zugravilor~ o adevirat hirotesie -, amintind oarecum si de eeremonialul primirii luptatorilor medievali in randul cavalerilor, vezi Costin Pe- Wweseu, O consacrare artisticd in ziua de Pasti, in ziarul ,,Universul*, Bucuresti, 1932, 1 mai, si C. Sandulescu-Verna, Vechii zugravi, tradifii uitate, in rev. ,,Inge- vul'', Buzdu, 1937, nr. 1-2, p. 34-38. 2. Din Paraclisul Maicii Domnului, in Aghiazmatar, ed. 1V, Bucuresti, 1914, p. 99. 3, Troparul, glas 7, din 6 august, Schimbarea la fata. PARTEA INTAL Indrumari asupra picturii Tempera-ulei-frescaNota Capitotele 1-13 reprezinta textul de 1a p. 11-62, partea intai din manuseri sul chi filic din 3 apr. 1843, revizuit si completat, cum s-a aratat in ,Cuvant de lamurit Din adaosuri, paragrafele cu numerele 5-10, 14, 19, 20 sunt din manuscrisul din 1841, editat de Ghenadic Endceanu si retiparit sub titlul Iconografia, ed. Ul, Bucuresti, 1903; cele cu numerele 1-3, L1, 12 sunt de la sfarsitul mss. din 3 apr 1843; cel cu numdrul 4 este o notd din noiembrie 1888, de la sfarsitul nei. copii cu litere latine, flicuti de pe 0 traducere a unei Erminii redactate de Dionisie, copie tare se afli la ing, Marcel Belisare din ‘Timisoara; jar cele cu numerele: 15-18 sunt dintr-un caiet cu sizvoade iconografice“ al lui Grigorie Zugravul, circa 1760 (vez! tlewerierea lui, pe eare am publicat-o sub titlul: Zugravul Grigorie, un incepator al funentulut realist in pictura romaneascd, in rev. ..Biserica Ortodoxd Romani’, 1937, nr. 7-10, pp. 487-491). Materialul iconografic din partea a doua reprezi din acelasi manuscris chirilic, din 3 apr. 1843. is lar majoritatea completirilor din intregul text, asezate intre paranteze drepie, sunt atdt din manuscrisul editat de Ghenadie, op. cit., cat si din traducerea Tui in editia critica a Prof. Vasile Grecu, sub titlul Carti de Macarie si anexele publicate i recu, sut plenurd bisericeascd bizantind, Cemauti, 1936, precum si din Biblie, ed. 1968. Completirile puse intre paranteze obisnuite ne apartin. int restul de text, de la p. 63-356, Zugravirea in tempera Cfteva indrumari practice 1. Cum se scot copiile si se fac izvoade Cand vei vrea si scoti (copii de pe alte) izvoade, fai asa: Cand izvodul este (de ie si) pe amandoua pirtile zugrivit, unge o hartie cu ulei (de in) nefiert si las-o 7i Si se adape la umbra; apoi freac-o bine cu tardte, pentru ca sa scoti uleiul de pe ‘si ca sa se lipeascd (mai bine) vopselele (pe) care voiesti a le pune, si (mai ales) si [nu] se unga originalul. " Si prinzand hartia uns& de cele patru colturi ale izvodului, f& vopseald neagra cu ‘intel ou si trage desenul cu srguinti, si pune si umbrele. Apoi amestecd vopsea alb de plumb si da-i luminile, si fa-i si lamele cu alb (mai tare). Si asa se face ca | icoandi, pentru ca hartia este transparenta si se vad toate liniile intaiului izvod! Jar dac& s-ar intampla ca partea din spate a izvodului (de hartie) sii fie nedesena- fi asa: Asazi artic neunsa si pune-o cu izvodul la lumina ferestrei sau pe un pus pe o rami (la o alt lumina), unde se vid limurit liniile; si asa tage nul pe hartia ta cu sarguinta, si pune si lamele cu vopsea rosie. $i asa scotind . de asemenea se face ca si izvodul. Tar daca intaiul izvod este pe o hartie unsa sau pe 0 scfndura, sau pe perete, pune ‘0 scoick vopsea neagra si zeamA de usturoi, si se amestecii; apoi trece (cu pen- fa urmarind cu luare aminte pe) desenul (izvodului), pe care voiesti si-1 scoti, (ca {ind |-ai face din nou). Apoi amestecd si vopsea rosie cu zeamé de usturoi si trece nile fetei si ale imbracAmintei. Iar de voiesti, f& si a treia vopsea si trece lamele, ji vezi si se deosebeasca vopselele una de alta. Si asa, udi o coala de hartie triva (de mare) cAt izvodul, si pune-o intre alte hartii, pentru ca si se ia apa si iménd numai jilava; apoi pune-o deasupra izvodului si cu mana ta o calcd peste ‘ct sarguire, insi ai grija ca s nu se miste. Si ridicdnd 0 margine cu luare aminte, de s-a intiparit; iar de nu, apas-o a doua oari mai cu sarguinti. Apoi ridicnd , vei afla-o intipiiritd intocmai cu originalul. ‘Numiai sii stii si aceasta; Cand originalul este o zugrivire veche, pe perete sau pe ur, trebuie mai multi zeama de usturoi; iar daci este o zugriiveald nou’, pune putin’ zeama de usturoi $1 vopsealai mai mult’. $i incearci-o mai bine pe o har- miei, pentru ca nu zadarnica sa-ti fie (osteneala). {lu aminte dari, dupii ce vei scoate copia de pe perete ori de pe icoana, originalul speli bine cu un burete curat, pentru ca si curditesti toatit negreala, cici de nu-l spiila indatd, mai pe urma nu se curdfeste [...] $i aceasta mict a mea sfatuire si Ayiturl, 0, prictene, intru dragoste ti-o fac (ie, pentru ci si eu am aflat in multe curl, unde oareycare Zogeafi scoseser’ copii, dar nu spilaserit icoanele indata, gi care a le spila am incoreat in tot chipul yi nu team putut,Jar dacd, din intamplare, icoana de pe care voiesti si scoti copia va fi veche, si nu i se vid bine incondeierile, f2 asa: Spaldi-o mai intai cu buna oranduiala?, apoi elirpeste-o de este stricati3 si di-i verniul; apoi scoate copia s! dupa aceea spala-o jurdsisca si se curditeasca vopseala cu care ai scos copia dupa dinsa. lata dar, pe cate putui, fara réutate, ti le aratai].4 2, Cum se fac carbunii pentru desen Cauta lemn de alun uscat [si fr’ putregai], sau de salba moale, taie-I [cu fieriistriul] in bucati scurte, despicd-le miruntele si le ciopleste (cu cutitul, ca sale faci) ca niste condeie. Apoi pune din cle intr-o oali (de lut) pana se va umpl jstupind-o cu panza la gurd, unge-o bine eu tind (si kaso sd se usuce). Si aprinzind quptoru! si arzind de jumatate, pune oala induntru. si (lemnisoarele) vor arde in ea si vor scoate vapaic. Si dupa ce va inceta vapaia, scoate oala degraba din cuptor si ty cu pimant uscat. Ins ia aminte ca mu cumva si-i scott o inveleste cu cenusa rece sal din oala inainte de a se raci, c&ci (dezvelindu-se sau) rasufland oala, ard (inlauntru) gi-i pierzi, si in zadar te-ai ostenit. Tar dacé voiesti sd faci [c&rbunii] mai degraba tie sau) intr-o cpa si, legdndu-le [cu sirmi subtire] fnveleste-le in spuza, adica in foc potolit, si (arzaind) yor scoate mat mult fum. Si cand se va ispravi fumul, scoate-i Mat degraba si acoperd-i cu cenusd rece, [cu nisip] sau cu (rang uscati, (in care ti stea) pand se vor stinge; si scofandu-i, vor fi buni- {nfasoara [lemnigoarele intr-o har- 3. Cum se fac condeiele ci condeie ale mestesugului zugraviei, trebuintd este si affi coz! Cand voiesti s& fat ddeveverie; si 84 nu pui de la varfuri, ci numai de pe Taturi. Si vezi ca si fie perii drepti $i potriviti, ca sa se faca condeiele bune pentru desenat si pentru dat carnatiile. Tar dae nu este paral drept, caut pimant galben, necleios, si subtiindu-l cu apa. pune cozile in zeama aceea st lasi-le si saz4 un ceas s se inmoaie; apot scotan- Mile, indrepteaza-le cu mana si pune-le (undeva atarnate), ca si se usuce. lar dupa te ve Vor usca, scuturd-Je de pamantul acela cu bund socoteala. ‘Apoi tdindu-le parui cu niste foarfeci mici, pune-| pe o scdndura, despartit cate putintel, st piaptind-1 cu un pieptene curat. Apoi, faicdnd borta intr-o buciticd de gips nears, pune parul ce-i gatit pentru un condei inlduntru si, cu luare aminte, lo- Neste-l de o sefndurd, pana se vor potrivi bine perii la rf. Dupii aceea scoate-1 cu biigare de seama ca s& nu se sminteasci si, udandu-I cu apa, leaga-I cu ibrisin ceruit. $i socoteste ca si nu legi condeiul prea lung, iar pana [care si fie de vultur, de gascé a de gdind, si] in care voiesti si pui condeiul, sa fie inmuia (cu apa) [si si nu fie strambal. $i s ‘asi condeiul mult din pana afara, pentru cA nu va fi mai bun. Jar varfurile cozilor le aduna, faci condeie mari, cu care si dai proplasma (adica si ebosezi)®. Prepararea suportului 4. Cum se face cleiul Peake deliche Gs G05 hei aa bidk z i ou os ea eae pici care a argasite in var (stins) si pune-le [in ine; apoi spala-le si le curateste de t pune-le cu ap& curatd intr-o c&ldare c Taek ta arniitee dps ce vor fetbe pune-le a sii fiarba. Insii ia aminte: dupa fi si vor incepe sa se inchege, strecoara. ii si Deine asocrs pene “ 'a-le printr-o sita deasa i nz {nti cd se sleiesc si se in i Fa caeced eile sical § groasé. Si asa pune apa ia trei i Seca pune api a doua si a treia oara si le strecoarit Sica ee Aiba cea bee : Gee ee a4 te ae oe de picioare si de urechi de bou. 8, pentru ca si le cumperi mai ieftine; si d ase, poate sa Fe si asa. Si de bivol si de oi sunt bune, pe care asa le pipiens! pea aE la var nestins si pune-l intr-o copaie, in care sii pui a si de seu, le spala bine si le usucd. $i ca ss side pal bine si le usuca. $i cand voiesti, £8 cleiul precum scriserim Tar de ai graba si n-ai v: ii -ai var, pune-le in api si se inmoaie [: ; i. le $1 acestea seri; 20% sees Sari putin [n elcot, ease trgeeasca pol a a | Ancat sa ni a eat Bie ekiese u lagi pe ele carne ori seu nici de leac, ca altfel nu GiAPoliie-le mirumele cu toporasul [pe o scindurd, ca 38 Harb msi curind Byes cl lc neargasite, dar si nu le imbucatatesti de tot, ci i ine ie alta. Si fierband, le strecoar si perii vor rimfne in siti sau in a ae My tcl jar cleiul va fi mai tare decat din picile argasite]. ° Side Bec Hise! cleiul mai pe urm, pune-1 singur pe putintel foc si far . ins ia aminte bine, ci se umild si se vars, Pe fli de fara chat here. a a | si se varsd. Pentru aceas~ ‘ ; si cand prea se va umfla, [ca si nu rimai pa teci in el, scotdindu-i si focul, sau si ee el, , sau sil sufli cu o {eavai de trestie, ori i 4 4 Sas § . utin ieee skp Ee ta pin cnd se va inchega. Apo, [pundoduet Inge a taie-] bucatele marunte, pe care sa | i sus fin: 44 lasii-le acolo doua sau trei zile, intorcdndi ee es ae : , intorcdndu-le si se usu fi s 44, Apoi ingiri-le pe o sfoard gi "i fe uses CUBR AF n sfoara si le spinzura la vant, ca si se usuce bine, nu- i: ca sii nu-l ajunga soarele. De aceea, sd faci cleiul totdeauna pe tai pe vreme ciilduroasi se impute si se stricd. sa i Cum ‘se arde gipsul si cum se piseaza ipsosul voloyti sii arzi gips si sii faci ipsos, mai intai al fu hd voieat P ipsos, lege-I cu sérguinta pe cel alb ie wa er ou Ff ae pee buciiti, Apoi arde eo me zt eft yi mai mult}, plinit se va face rogu; gi atuncea scoate ci leaky | miéiturd bine eu niyte ramuri, fad fh graba gi sf nu cabovorti a er of, Si oga degrab’ aruned gipsul fnliuntey gi pune capacul la gura cuptoru-torul la guri, pana cind se va usea bine tina, cici se rasufla si se trezeste. De aceea, ja aminte, 4-1 astupi si sa-I lipesti bine. ‘Apoi dupa trei zile scoate-I si, daci este ars bine, iat ca ai ipsos bun; iar de nu este atat de bine ars, nu-i stricd nimic, numai ca este mai cu anevoie de pisat. Si scotandu-] din cuptor, piseazi-| pe o lespede [de marmori sau intr-o piud] si si-1 cerni cu o siti deasi. [Ceea ce raméne in siti si pisezi din nou, pana il faci pe tot mirunt]. Si dupa ce-I vei scoate din cuptor, si te gribesti a-l pisa bine fn una sau doua zile, iar mai mult si nu zabovesti, cici se trezeste. ‘Apoi incropeste api in cazan, dar si ai si alt apd rece, incdt apa si nu-ti li ii; si apa aceea in care voiesti a pune ipsosul si fie nici rece, nici fierbinte, pitd, Si ia osteneala insuti, cu manusitele tale, si amestecd apa degrabi in cazan, ca siinu se lipeasca ipsosul, si altcineva s3-ti pund cAte putin, cite putin, din ipsos. Din edit vei putea, sa te silesti a-] amesteca bine, ca si nu rimana graunte sau cocoloase, nici macar cat de mici, cAci se fac ca pietrele si pe urmi nu se piseaza. Si ia aminte, a si nu pui ipsos mult intr-o caldare mic’, cZci de vei pune ipsos mult, apoi vei um- ple caldare si ap& nu vei mai avea unde si mai pui, [cdnd ipsosul se inmulteste); iar ipsosul inchegandu-se, se face ca piatra in ciildare, si strici cdildarea, c&ci nu poti sa-1 mai scoti. Ci s& te pAzesti si nu pagubesti aceasta, precum au patit si altii, ci intr-un cazan mare, care ia cincizeci oca de apa, si pui douiizeci oca de ipsos, sau si mai putin, [iar mai mult de atata s& nu cutezi, Vevi dara, ca sa pui totdeauna pufintel) ipsos in cAldare mare, pentru ca si incapa mult api, si asa se face bun. Apoi lasi-I si saz o zi sau doud si, asezindu-se ipsosul la fund, sd versi apa putin cAte putin, pana va rimane ipsosul inchegat. Mai lasi-I putin si se intareasca, poi, scotandu-l, si-l intinzi pe scanduri si desAvarsit s8 se usuce. Tar daci ai grab, pune-| intr-un sac de panzii rard si curdnd va iesi apa; a fntinzi pe scanduri fla soare sau la vant], precum am spus, sii se usuce ( folosesti). Si dupa ce se usucd, (numai daca voiesti), arde iarisi cuptorul si pune ipsosul inlduntru, ca si arz4 si a doua oar’. $i iarisi il piseaza de iznoava si (il stingi ca mai sus, apoi) pune-I pe scAnduri, ca sa se usuce lar de ai graba, pune-l in cuptor cald sau la soare si se usuce mai jute, cd nu se vata, ci prea bun se face. Si, strangdndu-1 il pistreazi, ca si ipsosesti cu el cand vei vrea?. : 6. Cum se ipsosese icoane Cand voiesti si ipsosesti icoane, daca sunt mari si multe, fierbe piei ca si faci clei nou, precum mai sus iti aratar’im, cici cleiul invechit isi pierde puterea, cand se “iboveste ipsosirea icoanelor. Jar de ai grab si sunt icoane putine, sfirama cleiul uscat in bucati maruntele si pune-I de cu seara intr-un yas cu api rece, ca sii se inmoaic pina dimineata. Apoi pune-I sit fiarba putin si amestecdi-1 [cu un betisor] pind ce se topeste. Apoi scoate cfitva clei din acesta, cat si-ti ajunga pentru icoanele pe care le ai, $4 pune api in el ca sii $e slibeascd, gi trece-1 o ming subtire, Insii cauti si nu seli- peascd cleiul pe icoand, nici sii lagi sf se fact biigici, ci la tntiia dare si-1 inghitit sclindura’, $i de este soare, scoaterle afari dintiia oari cind se adapa cle, iar dupa ‘ageos si nu Le mal soot alin, citer se urntla ipsowul, Deci, dupa ce se usuca icoanele, amestecd cleiul dintai, cel bun, impreuna cu ipsos, cat si-ti ajunga ca s& le dai de cinci sau de sase ori [sau cat vei vreal. Si incearc’ mai intai pe o scdndur& micé si, de este vartos cleiul, mai pune ipsos si api calda, ca si-] slabesti, iar de este slab, mai pune clei, ca si se intéreasca si in starea Jui s& vie. Si asa da-le icoanele de doud sau de trei ori, [de fiecare data lasindu-le Sf se usuce]. Jar la a patra oar, pune si putin ulei de in si foarte putin spun moale, si di-le inca de trei ori si-si ia sfarsitul. Si de este vara si se strica cleiul, [sau este moale], si face ipsosul gdurcle, mai pune putintel clei si-l intareste, caci asa nu mai face gauri. Si ia aminte, ca sa nu te ___pripesti si pui ipsosul gros, ca si-1 inalti mai degraba, céci yrand si-l razi (pentru ne fezire), se dezlipeste cel dat de-al doilea de cel dat intdia data gi nu iese neteda icoa- na. Pentru aceasta, ipsoseste mai subtirel si las mai bine sa se dea de mai multe ori _ Si daca este vara si ai temere ca nu cumvya sa faca ipsosul gauri, fa cleiul tare 5 “strecoari-| si pune-l si stea la un loc rece. Si cand voiesti s& ipsosesti, amestecti pu- n clei, cat socotesti ca-ti ajunge si dai o dati, si asa ipsoseste, CAnd voiesti ca sit jnai dai o dati, iarasi amesteci alt clei si ipsosesti a doua oard. Asemenea faci elalte straturi, pana ce-si ia sfarsitul. Asa nici giuri nu face. lar daci vei lisa cle multe ceasuri impreuna cu ipsosul, se strici Apoi netezeste-I cu razuitoarea, deseneazi-| si-] aureste. 7. Cum se reliefeaz cununi la icoane ‘Dupi ce vei desena icoana, ocoleste-i cununa cu compasul si fa ipsos in starea . cu care ai ipsosit icoanele. Apoi si iei at de bumbae (de in sau de ) si o tnmoaie in ipsosul acela, si o pune Imprejurul cununii, deasupra, pe zg4- rile compasului. $i dupa accea, iardsi ocoleste cu compasul imprejur, pe din- inirul atei, ca s-o potrivesti bine, daca s-a strambat. Si ici aminte: la cununile ‘mici si pui ate subfiri, iar la cele mari ate mai groase. Dupa accea, cfind se va Wei, da-i cu ipsos cAt voiesti, ca si se ridice cununa. ‘Apoi deseneazii-o si inchipuieste orice fel de flori voiesti, si ia cu condeiul ips ¢ la flori si la afi, de doua sau de trei ori, ca s& se ridice; si rade-o cu sarguinta, all se {uc netedai] si poleieste-o. Apoi impunge cununa printre florile acelea cu \dei subtire de os (sau de argint). Numai ca ipsosul pe care-I pui ca si se ridice entele ori florile, si aiba deosebire de ipsosul celilalt, punand putintel ocru, se Ingilbencascd?, ‘Cum se ipsosese imple nd voiesti si ipsosesti vreo impli neprinsi la Jocul ei cu piroane, intai pune Je 8 flarbi, ca sii faci cleiul, apoi coboar-o jos. ii de este vari gi ai loe cu prile| gi cu indemfnare, scoate timpla afara la soare, Ke prijenyel putin sefindurile, ‘amestecd cleiul cu apa Intr-o ciildare, ca sit se subtieze. $i sii faci ct socor fi-{/ ajunga ca af dai o datd toati tampla, dar nu mai mult, $i cleiul sii fie cald, chege, Si tudind o seindurd a imple’, pune-o deasupra pe gura cfdirii, ini din © . care ente in clare, 91 toarnicl peste spitur 91peste flori; si si ai [un condei din par de pore sau] 0 perie, cu care sA speli florile si slipaiturile cu de-acel clei, ca s& se adape bine. Apoi intoarce scdndura, ca sa se scur- ga in caldare cleiul ce n-a intrat in ea; si fa Ja toate scdndurile asa, dint-o margine pana in cealalta a tamplei. $i de se va raci cleiul, socoteste ca sa- se inchege. Si daca scandurile sunt mari, unul sau doi sa le intoarcd, iar cleiul toare altul si sa le frece cu pensula aceea. $i de nu este soarele prea iute, scoate-le afard sa se usuce. Iar cand se face vreo basica, stric-o cu spatula. ins& vezi, de la in- ceput, sd incerci cleiul pe o scAndura mica, ca sa nu fie vartos si, uscndu-se, s& lu- ceased si si sclipeascai, pentru ci plesneste ipsosul, ci si-] inghit scdndurile. $i asa se face bun. Apoi pune iardsi clei apos cu ipsos, tot in cildarea aceea, si cu strachina s4 torni si Sic-L versi peste scdnduni, ca si se umple s&paturile: si apoi si le intorci, ca sa se scurgi ca si cleiul dintai. ins incearc& mai intai tot pe o scandura mica, pe care ipsoseste-o si las-o s& se usuce; si de este ipsosul in starea lui, atunci ipsoseste-le si pe celelalte. ar daca cleiul este moale sau vartos, amestecd-I precum si la icoane seriserdm mai inainte. Apoi da-le la toate o dati, numai si fie cald cleiul cu ipsosul, a sii nu se sleiasc& pe sipaturi si pe scdnduri, si lasi-I si se usuce bine. Apoi iarasi ia seama, si dacd ipsosul este ingrosat si nu curge bine, pune putin- licit api caldai; iar de este prea apos, mai amestecd putin clei cu ipsos si ined o dati sli-l dai atuncea, si lasa-I sa se usuce bine. Si daca soarele nu este prea iute, scoate-le afard dup’ intaia si a doua dare, dar mai mult nu. Si nu le scoate indata cum le ipsosesti, ci mai las&-le la umbr, ca si se inchege ipsosul bine (si apoi le usuca afar’), Jar la a treia si la a patra oard, la care voiesti si-si ia sfarsitul, [iarisi sA faci ipsos cu clei mai tare si, intt-acesta, cam Ia doud oca, si pui dou’ albusuri de ou si ulei curat nefiert, dupa cum iese din teasc, ct un ou plin, si si-l amesteci mult, incat s& fie una; sau daca vrei] pune cu socoteala putintel ulei si putin sépun topit in apa caldi, $i amestecnd acestea bine cu ipsosul, ipsoseste. Si de face ipsosul gauri [mai Intireste cleiul, iar dacd socotesti cd este prea tare, pune apa calda pana isi va veni in Starea sa cea bund si) fa precum mai sus este scris pentru icoane. $i atta se face de neted, incdt nu mai trebuie razuit. ar de este ian’, f valduri mult intr-o camera mare, ca sd nu se inchege ipso- ‘sul $i pentru ca scandurile sa inghité cleiul. Asa se ipsosesc tamplele cele nepironite la locul lor, si nu yor nicidecum rasa- uri, ci numai sé [iei si si pisezi ocru galben de Tarigrad si s iei putin sofran si putin clei gi si dai cu condeiul peste tot pe unde vrei sii pui aur; sau] dai cu poli- ment, $i apoi le auresti incdlzesti si si nu 9, Cum se ipsoseste tmpla pironita lar dacd timpla este prins cu piroane la locul ei, inti fA scar’ si incepe de la pirtile cele mai inalte, si ipsoseste chiar neschimbat, precum 1a icoane it aritariim, freciind-o cu condeiul din pir de pore, intai cu cleiul apos si apoi ipsoseste de cinei sau de gase ori, Si, usclindusse, potriveste-o bine cu rizuitoarea [gi scliviseste-o cu un petic de postay}, apoi di-i polimentul gi aureyte-o, precum mai jos vom ariita eu doslusite, asileinbaiaiii saan Polimenturi, mordanti si aurirea i 10. Cum se face poliment rogu t Ia bolos de cel bun, care nu este prea rosu, ci are prin el vine albe, si asa il Tncearca: de sunt vinele moi si nu sunt ca pietrele sau ca lutul, este bun. Si pune din ¢| 18 dramuri; si ocru galben de Tarigrad 2 dramuri; si 1/2 de dram miniu de plumb §i 1/2 de dram lumanare de seu. - Si arde si un sfert de hartie si o pune inlauntru, si argint viu 1/2 dram. lar in ce sa topesti argintul viu, asculta: pune cate putintel in palma si cu scuipat vi-I bine cu degetul si se desface. "$i pundindu-le pe toate pe piatri, piseazii-le si le freaca bine [cu albus de ou]. Si [fiicdndu-le subtiri cu apa, ca si poti da cu condeiul], di cu poliment d-ace el, de doua sau de trei ori, pe orice vei voi s& poleiesti cu aur; si aureste cu iu si te vei minuna. [$i dupa ce vei polei, lasd-I un ceas gi apoi sa-l sclivisesti]. . Poliment mai simplu ie tot din bolosul cel zis mai inainte, si ocru, amandoua intocmai deopotrivai; -le bine si pune si prea putintel spun moale, de asemenea gi albus de ou Zii-le bine si da cu acest poliment si aureste!0, Alt poliment tot din acel bolos 8 dramuri, lumanare de seu | dram, argint viu 1 dram, miniu b | dram, chinovar 1 dram, fiere de bou | dram, cru galben de Tarigrad 5 $i putintel albus de ou; piseazii-le bine si, incercandu-le, aureste [cu rachiu}. se face alt poliment pentru aurit (adaos 1) Inti ia bolos de Armenia 60 dramuri; pune si ocru bun de Tarigrad 60 @ure sf nu aibi inlduntru nisip, si miniu de plumb pune 3 dram., si le piseazi piutrli, uscate. pune-le intr-o tigaic lati deasupra cdrbunilor si pune inlduntru si 3 dram. Atrecurati, adici sffintd ceari, si 3 dram. de spun bun rizuit, si amestecit-le ‘All se Impreune toate, deeen pune-le din nou pe piatrii, si sii ai gata clei apos cu care sa pisezi bine | Apoi sf ai gata gi albusurile de la cinci oui, cu cinci zile mai inainte si, lu-le pe toate impreund, mai piseazd-le tne. Numai sii nu fie calddi , pentru ca si nu se coaci albugurile; si frecindu-le bine, se face bun. pe cared lucrdm" (adaos 2) de Armenia 4 dramuri, caolin de Tarigrad 12 dram, pamant de SiennaPune mai intai ceara sii se topeascd intr-un vas nespoit de arama, asezat pe c&r- buni, apoi pune peste ceara topiti toate materiile bine pisate si le amestecd cu un betisor. : Dupi aceea pune-le pe piatra si piseazi-le cu pisalogul [reci, cu putin albus de ou), ca sd se uncascd bine una cu alta. $i mai pe urmi pune si rachiu tare sau apa si inca le mai amesteci si le freacd, si aya se face bun. Poliment (simplu si de la cei vechi) (adaos 3) Dramuri: 44 bolos, 1.5 spun bun, 2,5 ceard alba, 6 albusuri de ou. Acestea toate sii le pisezi bine" (cum ardtaram mai sus), (lar daca vrei) ,,un poliment aflat la cei vechi maestri", si iei 7 dramuri caolin. care se aduce din Tarigrad, 1 dram pamént de Sienna ars si o jumitate dram ceara alba; apoi sa pui si 5 picaturi de clei, si pe toate acestea si le freci pe piatrd, pana se vor face ca 0 coci. . Pe urma, facandu-I turtisoare, sé-I usuci pe o scdnduricd, si-1 pune intr-o cutiuta Jar cfind iti va trebui, si iei putintel, si-1 moi in apa [si si-I pisezi pana se va ispravi; aipoi sa-1 pui sa saz pana a doua zi si tot cu apii] si-l dai cu condei de pir (moale), de patru sau de cinci ori, pe unde voiesti a polei peste ipsos. lar cand se va usca, si-I ungi cu putintel rachiu tare amestecat cu albus de ou, si pune foi de aur sau de argint, apasandu-le cu bumbac. $i dupa ce se va usca, seliviseste-1 cu agat ori cu dinte de caine. Sau asa: Piseaza pe lespede sapte parti bolos cu putin sipun moale, apoi si-I pui, cu o parte ceari alba, intr-o tigaitd, si le prajeste pe foc sau pe spuz moale, si s& le amesteci cu un betisor, pana se vor uni. Dupii aceea s& le pui pe lespede si le amesteca cu albus de ou, pana se vor muta de a se putea pisa. lar dacd se va invartosa, pune apa potrivit cat trebuieste, si le freacii mult, pana se vor face ca untul, apoi s@ faci ca mai sus. Reretd de poliment pentru polietura pe glant (adaos 4) 46 dramuri volus; pentru poliment rosu, si pentru poliment galben 46 dramuri ohrii sau pimant galben, insd s& se caute a nu fi nisipos; 1/2 lotu ceara alba, ins& curatd, 1/4 lotu sipun-rachiu (turcesc); (3 gr), in greutate de 46 boabe orez, spermanteti; 6 albusuri de oud de gaina. Acestea toate amestecate si bine pisate, c: usuce pe tinichea sau geam, bucati mici (si late). ‘Transformat lotu in grame: 1/2 lotu face 9 (grame); 1/4 lot face 4 1/2; sperman- feta, 46 boabe orez fac 3 (grame, adic 15 ~ 16 boabe de orez sau de griu = I gr), se combine, (iar) in urma sa se Cum se face mixtionul pentru aurit (adaos 5) i Ta ocru galben 30 dramuri, verde de arami 4 dramuri, miniu de plumb 8 dean massicot 10 dram,, gi alb de plumb 30 dram., pe care si le pisezi bine imprennd Apoi sa le pui intr-un vas smiltuit cu 200 dramuri ulei fiert, pe care si-l asezi la foc in spuza iute si si-l amesteci mereu, pana va fierbe trei sau patru ceasuri si va ~ Incepe si se innegreasci. lar cand il vei lua de la foc, pune inlauntru si 4 dram. vitriol alb, pisat! | Si se va face foarte bun si cu lustru si, cfind il dai pe perete [ori pe altceva] c ie aur, se usucd curand. Iar pentru icoane sa-l strecori prin panza curati si deasit ¢ foarte bun si incercat!2 __ [Si daca icoana este lucrata cu ulei si vei voi a 0 polei cu aur (care si nu se prinda it pe mixtion), asculta: Mai intai ia o bucat&i de panza din fire subtiri si dese, gi intr-insa cret pisaté marunt sau ipsos si strangdind panza, leag-o bine, { d-o ca o maciuchiti, si cu aceasta bate incetisor pe unde voiesti a polei; apoi sit li mixtionul. Pe urm sa pui icoana la soare, si dupa ce se va usca bine, sii Uleiesti, stergdnd binisor cu bumbac netors]. 13. Cum se auresc icoanele Schitand icoana (cu cirbune), zgarie [pe urma cirbunelui] cu (ceva ca) un ac biire, apoi sterge-o bine [cn un petic de postav moale], ca s& iasi cirbunele gi ileascd. Apoi da-i cu poliment subtire, de doua sau de trei ori (cu un condei dar si nu dai fiind neuscat darea (dinainte). i usefindu-se bine], mai intdi toarna rachiu [de la o margine, cu un ibricel] toatil icoana; si ridicdnd-o putin de (cate) o parte, potriveste-o ca si se adape [toati); dar in grab’ [sa o adapi), ca nu (cumva) sd se inmoaie ipsosul. asaz-o cu fat in sus [inaintea ta] si, luand foita de aur, pune-o [deasupr ici] (pe unde ai dat cu poliment), [impungand cu osul pe fiecare foiti de la mar- Pentru ca s& se lipeasca si s4 nu o mute vantul sau rachiul, ori] apasand usurel ) cu condeiasul moale, pentru ca si nu se piteze. Apoi, ridicand (icoana) [si iiwlind-o foarte usor cu condeiul cu rachiu pe unde lips Wil, dlegrabii o cArpeste [si las-o un ceas] ca si se usuce. Apoi [ia piatrii de agat, , Salt Colt de caine si scliviseste-o frumos, ins te pazeste s nu freci prea tare 0 (mai departe)!3, Cum se aureste tmpla neasezati la locul ei ¢U poliment timplei, ca si la icoane; si, (dupa ce se usuci), pune scdndura ‘Yolesti s-o auresti, pe o masii inaintea ta si, udand cu rachiu, asterne aurul ef sipiturile nu sunt adanci, toarna rachiu inlauntrul sapaturii, ca sa se ile si ca si se prinda aurul. Apoi intoarce scndura binisor, cu socoteali, ‘afarit rachiul de prisos, lar daca va riméne vreo floare neadapata, ud-o #1 Asterne aurul deasupra gi apasi-l cu osul, ca si se lipeasca bine pe florilor, apoi apasi (ugurel) cu bumbac, ca sii se lipeasc’ tot aurul. Apoi drept in sus, ca si se usuce, gi dupa aceea sclivisest Mipiturile cele adinei gi lemnele cele gogonate sau rotunde, care nu se pot Thi udi-le cu rachiu. $i aga ridied foie de aur cu toatd hirtia ei = udandu- cele patra colturi ale ei cu condelul, ca aurul si nu cada curdnd gi sii nu se Jooul udal, Ga nA ve Lipousel, Apo, ridicind harta binigor,la locul lui; apoi ud subtirel cu condeiul locul (unde nu s-a prins aurul) si car- peste-I, si (dupa ce se usucd) scliviseste-l. 15. Cum se aureste tampla pironita la locul ei Ficand paturile (schelei), si dupa ce vei ipsosi tampla, asterne la paturile acclea velinte sau covoare, pentru ca si nu ajunga vantul, apoi da-i tamplei cu poliment taic inti foitele de aur in bucatele mici si mari [pe o perniti de piele (moale) arg: siti], apoi luand rachiu cu un condei mare uda Jocul, [dar sa nu-I ineci cu udatul, umpland condeiul, c& apoi nu e bine]. Si indati ludnd aural cu un platt-pinsel, adica cu un condei lat, [ori pe coadii de veveritai], pune-1 in locul udat, si unde nu se apro- pie ca si se lipeascd, apropie-1 cu numitul condeias, dar usurel, ca aurul sd nu se zgarceasca. Si, unde a ramas vreo crapatura, aruncd in grabi cAte un peticel (de foita de aur) pe udatura cea dintai, caci, daca uzi a doua oara, se piteaza. De voiesti, f& precum {fi scriu tie aicea, pentru ca invataturd de dascal bun si iscusit este $i aceasta: Ia putintel ocru galben de Tarigrad si, pisandu-, pune si putintel clei si putintel sofran, si treci cu de-aceasta peste toatd partea pe care voiesti s-o auresti. $i, dupa aceasta, pune poliment rosu pe varfurile florilor, si aureste cu rachiu de drojdii. Si, uscdndu-se, scliviseste aurul cu sArguinta; dar sa nu fie nici uscat tare, nici prea crud, caci de va fi crud, intra coltul si se stricd, iar de va fi prea uscat, se roade si rimane polimentul rosu, si fn zadar te ostenesti Apoi pune vopselile inlauntrul sipaturilor, cu ou sau cu clei. Executarea picturii tempera de ou pe lemn 16. Proplasma lui Panselin Pune alb de plumb, ocru, pimant verde de care se lucreazi la perete [si negru], si piseazi-le pe toate impreuna. Apoi da fondul sau proplasma aceasta, pe oriunde ai de zugravit carnatie, [dar cu luare aminte, ca si n-o faci galbena sau verde]. 17. Desenarea fetei peste proplasma Amestec’ negru si oxiu, si orice voiesti deseneaza peste proplasmi, intai sub- {irel, iar dupa aceea mai puternic. Iar la luminile ochilor, la sprancene si la nari pune negru curat. Ori, daci vrei, ia ombra gi bolos, amesteci-le, si orice voiesti deseneazi peste proplasmi; si unde trebuie mai intunecat da numai cu singura ombra, iar la luminile Ochilor si fa nati pune numai negru singur. Asa sunt desenele fetei, peste proplas mi, ale lui Panselin, 18, Cum se face carnatia, dupi Panselin | venetian sau de cel franquzese, care este in bucitt in hirtit = 91 Ia alb de plumb Venetian, 1 alt menos eu avela, ooru galben ‘fhovar [si, de vei vrea, nu pune nicidecum chinovar, cici Panselin nu punea] (tot deauna, ci inlocuieste-I cu bolos). lar de voiesti s& fie (carnatia) mai aleasdi, si faci asa: piseazi chinovarul si pune-i apoi las-o s se limpezeasci; si cdnd s-a asezat la fund, vars apa intr-alt vas, _ i lasi chinovarul si se usuce. $i amestecd dintr-acesta putin si fa carnatia, si prea buna se face, [dar si n-o faci galbend sau alba]. ons 19. Alt carnatie ¥ Ia alb de plumb si ocru-rosiatic, si piseaz-le impreund si f carnatie. Lar de nu ‘ocru-rosiatic, ia din celdlalt, galben, si amesteci-I cu putintel bolos, ca si se faci lin cam rosu. Apoi, precum scriser’im mai sus, f& carnatie; numai ia aminte, ca s faci prea rosie. Jar daca ai ocru din insula Thasos, acesta nu are trebuinti de Ss. 20. Cum se alcatuieste semicarnatia ic, si proplasma numai o parte, ori si mai putind; gi 'sa fa semicarnatia; si oriunde voiesti s& faci carnatic, : Pune doua parti carn: ecd-le intr-o scoi Tntdii cu aceasta. 21, Cum se pune carnatia, dupa Panselin Dupi ce vei face proplasma si vei da-o si vei limuri prin desen fata sau orice vei fntdi pune semicarnatia, pe care o scriscrim mai inainte, subtiind-o la margini, ‘nu se deosebeasca de proplasma. Apoi pune carnatia pe la reliefurile fetei gi -o {cate putin, cdte putin], ca si pe semicarnatie. ii deosebeste cu carnatie, la cei batrani, toate zbArciturile, iar la cei tineri, numai le ochilor. ipl aceea pune in carnatia aceea alb de plumb cu socoteali, pentru ca si mai alba, si pune-o pe partile mai ridicate, pe care voiesti si le luminezi; dar © foarte subtire. albul de plumb, de asemenea, il dai intdi subtirel si dupa aceea si-I dai mai i¢ pe piirtile care par reliefate (si mai luminate). Cum se fac rumenelile iste, dar, cum cii la Prea Sfanta Fecioara si la sfintii cei tineri se cade si pui in mijlocul fetei, prea subtirel, amestecdnd chinovar cu carnatic. ‘li umbre gi la liniile cu care desenezi mainile, si pui prea sublire bolos. De §i la cei batrani, in zbarciturile cele mai adanci, si pui bolos subtirel. lar We (ineretituri ale pielii), cate sunt deasupra ochilor, (pe frunte), si le cu semicarnatie, precum am scris mai inainte. ‘Cum se fac paral, ochii, gura, barba bert Inchis gi-l arde bine in foc, pln’ cAnd se va face rogu-brun, $i clind vei ‘8 fae! piirul lui Mristos yi al sfingilor care sunt tineri, amesteci-l cu putin negra, faci din negris gi ombra) 9/ aga dai proplastma (unde fact phrul gi barba), Apoiscoate putin din aceasti proplasma si si o amesteci inc cu putin negru si le dese- neaza din nou, si subtirel le umbreste; iar in umbrele cele mari pune numai negru curat, $i iarasi ia putin’ proplasma de-aceea dintdi si putin ocru galben, si f8-0 pe intaia lam; iar la a doua, adicd la pirtile mai ridicate si luminate, pune ocru galben curat [ori amestecat cu carnatie] si subtiaza-1 la margini. lar buzele fi-le cu alb de plumb amestecat cu chinovar; insi gura (si buza de sus) numai cu chinovar singur. Apoi amesteca chinovar si color si le deseneaza. lar la umbrele cele mai inchise, pune numai negru sau ombra. Tar la pleoapele ochilor, inti pune semicarnatie subtire, apoi lumineazi-le cu carnatie, Aga si faci pirul, buzele, gura si pleoapele tinerilor. lar piirul si biirbile bitrdnilor fa-le in acest chip: pune alb de plumb si putin negru, ca sii se faci aga ca o lami, si di-le aceasta proplasma; apoi fa-o $1 mai nchisa si le deseneaz pe deasupra; iar la umbre sa pui tot de aceasta, dar mai nea- ge%, lar in pirtile mai luminate ale barbilor, scoate lama sau albeala, daca voiesti, pin’ afard, neliisfind desen nicidecum; apot {% alb de plumb apos si vopseste sub- lirel piirtile ce par mai inalte. Tar la umbrele mustitilor pune negru curat, si la guri pune bolos curat, iar pe buze pune putin’ carnatie rosie, desendnd cu bolos sau cu oxiu; iar la pleoape, de Voiesti, pune pufinli semicarnatie, iar de nu, nicidecum nu pune. $i asa si faci parul. biirbile si buzele biitrinilor. 24. Cum se pun lamele la imbracdminte CAnd voiesti sil pui lame Ia imbr&cdminte, mai intdi di-i proplasma, ori cu ce vopsea voiesti, ‘Apo fii tot din aceeasi proplasmii o vopsea mai inchisd si cu ea dese- neazit [din nou haina peste tot], iar pe la umbre (si a adancituri) si o dai mai sub- {iati, Apoi amesteel jardsi putind din acea proplasma a hainei cu alb de plumb si pune intéia lanl (pe unde trebuie); si fiicdnd alta mai alba, sa o dai pe locurile cele mai iesite in reliet ale hainei. lar la umbrele hainelor, [ia aminte], s4 nu pui lame: Aga se fac lamele cele firesti. Picturd in tempera pe alte suporturi 25. Cum se lucreazi pe sidef Mai inainte si dai pe sidef cu ou apos, ca sa primeasca vopselele. Apoi (dupa ce se usucd), da-i cu alb de plumb o data (si din nou lasa-l si se usuce). Apoi schiteazi bine chipul sflintului pe care voiesti si-1 zugrvesti, cu lin’u apos, $i zgarie (pe lini- ile desenului) cu acul. $i asa, di (toate) vopselele subtirele si lasti-le sa se usuce, ca sii nu plesneased si si cada cénd fi vei da verniul; iar pe cununa pune aurul cu mor- dant ori cu zeamii de usturoi, 26. Cum se lucreazii cu ou pe pfinzit i inti incheie patra sciindurele, gi fo rama, pe care 64 intinzi pinza, Dupli aceea pune oh sapan moale si miere cu socoteall, 51 ipsos, Si amestecindu-te cu api, Fa i clean cee “dile pe panzi o data [si las-o si se usuce, apoi fi mai dai] si a doua oard, pina ce $e va potrivi, (adicd se va face peste tot cum trebuie). Si uscdndu-se bine, sclivi- seste-o cu osul [sau s-o razuiesti cu sticli], apoi deseneaza (cu carbune) orice sfant Yoiesti, si lucreazi cu ou. [lar daca voiesti a sti cum se lucreaz pe lemn si pe panzi cu vopsele cu ou, mai i piseaza vopselele foarte bine cu api (si foarte putin miere), céte feluri sunt, poi pune-le prin cutii s4 se usuce la umbra. Si cAnd vei vrea sa lucrezi, toarnd putina apa intr-un pahirut, in care sa pui si gill- lus de ou (circa 1:1) si amesteca-I bine, ca sa se faci una cu apa. Apoi ia din tA amestecitura cat iti trebuie si si pui prin vopsele. Si orice vopseala vei da o dati, las-o si se usuce, apoi repet-o si a doua oar’, Si aceea deseneaza din nou haina sau chipul si lucreazi mai departe. Dar sa stii si aceasta, c4 de va fi vara si pui otet in ou, ca si mu se strice, ori il in loc de apa]!4, “Jar aurul pune-l la cununi cu mordant (de usturoi sau de ulei) si, de voiesti, di-i ‘yerniul o data, subtirel, si asa se face bund!5, Cum se lucreazéi cu ou peste aur (adaos 6) Dupi ce vei polei si vei voi sit dai cu vopsele peste aur, ca s& faci haine cu flori ur, mai intai si pui intr-o cescuta gallbenus de ou indoit cu apd, si sa-I dai peste ‘sau peste argint, si si-l lagi sA se usuce. Apoi sa dai vopseaua, orice fel trebuieste ‘0 lasi si pe ea $8 se usuce). Apoi o repeti foarte usor si, dupa ce iarisi se va us~ pot zgaria cu acul, (ori cu un varf de ghimpe), scotand flori de aur sau de argint. Cum se lucreaza cu ou pe tencuiala uscatd (adaos 7) "Vrdnd a lucra cu ou pe zid uscat, mai intai si iei creta si s-o pisezi bine cu api, ppune-o intr-un vas si toarna peste ea zeama (subtiatd) de clei, si o dii pe unde a zugravi. lurmi sa iei 5-6 oud (de gaina), si le spargi, si le iei gilbenusurile si si le pui in pahar de o litra (=100 dramuri), iar peste ele si torni api curata (circa 1:1) Je amesteci bine; apoi si le strecori, si din acest amestec s& pui prin vopsele gi i. se eugrdiveste cu clei pe tencuiala uscatd (adaos 8) jai intai ia dowa pirti apa si o parte lapte dulce, si le amestecd bine; apoi si-l zid o dati, cu un condei curat (si gros), $i lasa-l sA se usuce. piseazi cret cu lapte de-acesta, ori cu api cu clei, si da acest grund, uurmi piseazii-{i toate vopselele cu apa si, pentru ca sa nu se steargi sau si se ne clind vei lucra, pune in yopsele o parte (zeami de) clei si doua (parti) api, Zi sindtos, ye lucreazd cu apd de var pe tencuiala uscatd (adaos 9) ‘Chind vei vren wi lucrezi ceva mai de rind, sit iei var (pastii) din varnitit gi s-1 pui hiirddu sau inteo vade gi, turnfind apa, sid amesteci bine, apoi si-l lagi si selimpezeasca de tot. $i cu api de-aceasta s pisezi vopselele si si lucrezi (pe tencuiala luseati), (lar din) vopselele ce se fac cu aceasta api, (Iuand) var (uscat si) pisat ori eretit in Loc de alb de plumb, ocru galben deschis, ocru inchis, rosu englezesc, (pi- mint verde), negru de cirbuni pisati ori negru de fum, (...) si le amesteci una cu alta, ori cu var, si vei face si alte feluri ce-ti vor trebui, si nu se vor sterge lesne. 27. Cum se face din zeama de usturoi mordant pentru aurit in luna lui iulie, ia usturoi mare, cat vei voi si, curatindu-l, pune-I in piulita de aramid de-I piseaza. Apoi strecoara-I printr-o panza ori o sitd deasa si curata, si zea- ma pune-o intr-un vas; [apoi piseazd putind guma-arabicd si putin zahar candel, si le pune inlauntru si le amesteca), si scoate zeama la soare, pani se va inchega bine; insii ia seama, ca sd nu cada inlauntru praf, peri sau musculite; [si pune-I intr-un vas, Acopera-l si-l pastreaza, caci cu cat este mai vechi, cu atét este mai bun]. Si cand voiesti si tragi incondeierile de aur, amestecd zeama, (fie cu ocru, fie cu bolos sau) cu orice vopsea, si lucreaza. Si vezi bine, ca sa nu pui vopsea mai multi, ¢i zeama de usturoi sa fie mai multd, ca sd se lipeasca aurul, (iar daci este prea gros si nu curge usor de pe pensuld, amestecd-I cu apa si putin amoniac). Si dupa ce vei (rage-o, las-o putin ca s se zvante [sau vantur-o putin]; apoi pune aurul (indata sau lind vrei, ca si pe poliment) si la urma curiteste-I cu un picior de iepure. $i vrénd a-i da icoanei verniul, pune-o mai inti la soare, ca si se incdlzeasca (si sil fe bine uscata), pentru cd zeama de usturoi se jildveste si apoi s-ar putea si nu tinal, Verniuri si vernisarea picturii 28, Cum se fierbe uleiul la soare la ulei (crud, scos din simantd de in bun], si-l pune intr-o tava lat (acoperita cu un geam curat), si lasi-1 sd stea afard la soare 40 de zile, cAnd va fi soarele mai fierbinte, Numai ia seama, ca si nu se inchege prea tare, pentru ci sunt unele uleiuri care fierb degraba, iar altele zibovesc. $i ia aminte, cAnd se face ca mierea cea sub- lire, atuncea este bun; c& de se va inchega prea mult, [sciizind mai mult de juma- tate}, efind il vei amesteca cu altceva, se va face prea gros, iar cfind vei da pe icoane, nu vei putea si-1 intinzi, cd se va face dupuros. Si s ai grija, ca in fiecare sear si-| ici inlduntru, caci din roua noptii se stricd. $i cand vei vedea ca s-a inchegat, stre- coari-1 printr-o panza curati si subtire, ca si se curdteascai de musculite si de alte necuritenii aduse de vant. Aga se face uleiul fiert la soare!7. Cum se fierbe uleiul si se face verniu (adaos 10) Mai intai si pui intr-o oalit smiljuit’ 200 dramuri ulei de in din Buropa, vechi si curat; apoi pune si 50 dram, miniu de plumb pisat bine, si 16 dram. litargi. $i ingroapi oala in spuzi fierbinte, si sii mesteci mereu intr-Insa cu o vargl, gi line-o piinii se va fierbe bine, eee ___ Sivezi si nu tii uleiul prea mult, incat si se innegreascd, [cd atuncea nu e bun __ pentru vopsele deschise], ca stricd fetele pe unde vei da, ingalbenindu-le. $i cnd vei voi s& stii daca este fiert sau nu, s& pui [cu varga] o picdtura pe podul palmei tale si si freci cu degetul; si de va face spumii ca sipunul, atunci s& stii ci este fiert de ajuns [si si-1 iei de la foc]. ____ Apoi si-I asezi undeva si se raiceasca (putin), si pe urma si-l strecori s intr-o sticla pe care s-o astupi bine. Side vei vrea, poti si bagi si vitriol alb 8 dramuri, ins numai atunci cfind il ici de pe foc, inainte de a-I strecura. [Apoi lasi-I 30 de zile s& se ingroase], si vei avea Justru bun. [Asa este invatatura pentru fierberea uleiului]. __ Numai sd stii cd acest verniu se da la soare, si si te pizesti de praf, ci-I trage ca netul. Tar dupa ce-l vei da, s&-1 intinzi cu degetul, potrivindu-1 si nu rimani “balla, ci apoi se scurge. | pui 29. Cum se face pégola Si ici rasina de brad, cAte oca voiesti, si s& 0 pui intr-o cldare (de arama); dar AU pui raisin cat si umpli cAldarea, ci o parte si fie cu rasind si doud parti 4 Si, punand-o la foc sd fiarb’, ia aminte ca si nu se verse, pentru ca se umfla tare de vei vedea-o cd se umfli, trage-o de Ia foc sau scoate-i focul de sub ea si sufli 4 cu o teava de trestie, ca si nu dea in foc, si amestec-o pana cénd va inceta ume Si iarasi o pune pe foc, si de multe ori sd faci asa, pana va rimanea limpede de spume. Atuncea ia-o de la foc si, avand 0 caldare gata plina cu api, toarn-o ru. Apoi, strdingand-o cu buna oranduiala, pastreaz-o spre trebuinta Verniul de ulei fa din uleiul [alb, din cel bun] fiert la soare 100 dramuri si, punandu-I intr-o oalii, il 1a foc, [ca sa se inciilzeasca bine; apoi fardmi in piulitd sau pe lespede] si famuri pégoli, [pe care pune-o inliuntru mestecAnd mereu] ca s& se impreune Se topeasca bine, [dar si nu fiarb’]. Apoi [ia-1 de la foc] strecurandu-| [prin eurati si subtire. cfind voiesti], verniul si-1 dai la soare. insa ia aminte, cand dai intdi, si fie cfit de subtire, ca si nu stea dupuros. Si daci se prea incheaga si nu-I poti intin- ine gi putintel unt de neft, ca sa se subtieze. Iar de nu ai neft, pune ulei nefiert. MMi faci si intr-acest chip: [tot in atta ulei), pune 50 dramuri pégola gi 25 dra- er , dacii ai, [si 10 dramuri neft] si prea bun se face. Si cel mai ales verniu e. si in acest fel: 100 dramuri ulei, 40 dramuri riisind de-aceea ce se numeste #1 25 dramuri saciz; iar dupa ce se topese in ulei, pune si 15 dramuri neft, ) 100 dramuri ulei, 100 dram, pégoli, 20 dram, saciz si 15 dram. unt de neft) |. Verniul de ulei gi santal sontal 100 dramuri gi piseaziel pe piatri, [oa si fie cam eft boabele de mazi H puinAnd pe jaratic © ould [mare de ut} nou’, laseo pln’ i se va invogi fundul. on de fier in foo, pentru ca 4 se InrO¥eAKEA 91 ACEH, Apoi pune santuyJul in oala gi amesteci-I cu vergeaua de fier. Ins& c&rbunii s& nu aiba vapaie, pentru cil se aprinde, [sau sd tii oala acoperita cu grija]. Apoi, trecand putin (timp), scoate varga din oald si iariisi pune-o pe foc, ca totdeauna si fie inrosité. [Si asa mereu), plinii se va umfla santalul si va face spume si se va topi, iar amestecdnd cu vergeaua nu vei mai afla santal netopit inlauntru. Si, dupa aceea, [pe cdrbuni], sd ai ulei cald 250 dram., pe care sa-1 pui in oala aceea cu santal. Si, dupa ce-1 vei pune, lasi-l inc putin si mai fiarba (amestecdn- du-l mereu cu varga), pentru cA va crapa daca nu mai fierbe impreuna cu santalul. Apoi ia-I de pe foc si, {lasandu-l putin s se mai riceascé], strecoara-l [intr-o sticla, prin panza subtire]. [SA stii si aceasta: ci de va fi uleiul prea ingrosat, pune mai putin santal; si de voiesti, pune si mastic cam 10 sau 15 dramuri. Si de este iardgi ingrosat, pune ulei care s& fie putintel fiert, iar de vei voi, pune si putin neft]. $i da acest verniu pe orice voiesti, si prea bun luciu face. 32. Verniul de neft Ia sandarac 12 dram. [si pégol de cea bund, alba, 20 dram.] si ~ dupa ce mai {nti ai spilat sandaracul, I-ai uscat la soare [si |-ai pisat impreund pe lespede] — pune-le intr-o oalé. Apoi pune inliuntru si 6 dramuri (balsam numit) terpentin de Venetia ori de Hios, si pune oala cu totul pe c&rbuni [pana se vor topi bine]. Dar sa nu fie multi c&rbuni, ci dupa masura si cam stinsi pe jumatate, ca si nu se aprinza. Si, topindu-se, pune neft incet, cate putin, [amestecdnd mereu cu un betisor], pind se vor impreuna toate. Numai sa nu fie neftul rece, ci cald tare si fie cand il vei turna, [ca sd nu se sleiascd sandaracul. Iar de se va intémpla a se slei, scoate afa- ri neftul tot si s& lasi ceea ce s-a sleit in oali, si si amesteci cu batul pand se vor topi materiile; apoi, pune iardsi neftul inliuntru, si si fiarba catva). $i dup’ ce toate materiile se vor impreuna bine, de voiesti si faci verniul mai gros, pune mai putin unt de neft. Iar de voiesti si-I faci mai subtire, pune neft mai mult, {in totul si fie neft pnd la 50 dramuri. Apoi scoate-| si-I strecoard prin panzi subtire}. lar de-l vei face iri de socotealai si se va ingrosa, poti si pui si mai pe urmi putintel neft, ca si se subtieze [atunci cand vei vrea si dai verniul], cAci nimic nu-i vatima. [Si cnd voiesti a-l da, mai intai incdlzeste icoana cu luare aminte la foc, de nu se va intimpla soare, apoi pune-o culcata si asa da-l, ca si nu se scurga verniul]. Si ‘asa bun lustru se face si se usucd [la umbra, de dimineata pana seara, si chiar] mai degrab’!8.(Vezi si adaos nr. 11) ,Lustru de neft (adaos 11) Spirt 63 dram., unt de neft 100 dram., sandarac 40 dram,, mastic 16 dram., (bal sam numit) terpentin 20 dram. {Alti) ,,Jnsemnare pentru fustrul de unt de net”: La 0 jumitate oca (unt de nett = 200 dram,, si pui) sarandraca dram, 25, saciisu dram, 81, s1 (balsam numit) irementin drat, 6, een aaa ete __ Si le amesteci (pe) toate intr-o sticla, $i si fie sticla goal ca de trei deste; i sil fiarbi in clocot, intr-un ceas. $i s-o lasi sd (Se) riceasca [...] $i sd-l incerci pe o Ducati de sticla, iar de nu se intinde, si mai bagi unt de neft.“]!9 33. Verniul galbea "Si iei sandarac 20 dram. si sabur 10 dram., si le piseaza bine ca praful, cerne-le in care sd pui si ulei fiert la soare 50 dramuri, ciildura], ca si se topeasca. Si cand vei voi sd dai verniul, pune neft intr ‘se intinza). {Sau, daci voiesti, pune intdi numai 10 dram. ulei si pe urmi pune cate putin, Putin, unt de neft, pana la 40 dramuri, apoi le strecoara]. $i si dai cu de- iu peste poleiturd de argint si se face galbeni ca aurul.20 3M. Verniul de rachiu rachiu foarte tare, care este scos cu alambicul pana de patru ori [din alt rachiu; \d a-i face cercare de este bun sau moale, pune din el intr-o lingura si, déndu-i Si arzi pind nu va raménea nimic in lingura]. $i pune dintr-acesta intr-o sticlit 25 dramuri; si sandarac 10 dram., si mastic 4 dram., bine pisate; si (balsam )) terpentin de Venetia ori de Hios 5 dramuri | punandu-le pe toate acestea in sticla aceea, care si fie desarta pe jumiitate, i mai mare cu o parte decat materiile], astupa-o bine cu dop de pluti gi dea- pune panza sau hartie, si o leagd bine cu ata, ca si nu se risufle. i sii ai cfirbuni cu masurd, nu multi; si legind un betisor cu o sirma de géitul sti- Tneiilzeste-o cate putin la foc, pana se va infierbanta bine. Apoi mai joscior 0 ‘i inceapa a fierbe. $i dupa ce se va umfla de zece ori, atunci ia-o de la cll s-au topit; iar semnul topirii este cdnd zvncneste inlauntrul sticlei i pune sticla intr-un vas cu ap, care sa fiarba timp ca de un ceas, pina se vor inateriile din sticla, (dar gi sticla fundul vasului, Aminte, ca si nu se strice]; de asemenea inciilzeste si verniul [intr-o ceascii,] cu condeiul moale o dati, [dar si nu freci prea mult, ci numai cu o ‘Al trage] si, treefind putintel, da-i si al doilea iarasi, dar mai mult nu, ne ga; Spirt 150 dram., sandarac 50 dram., pégold 45 dram., si terpentin i acest lustru este prea bun). ‘cum noteazii, in see. XIX, Avram zugravul, in caietul siu:) [Dramuri: 200 100 fermentin del gros de 60, 30 sarandraca, 30 saciiz de-I bun, o jumatate F; $1 sii le pisezi bine pit lespezi gi sit le bagi in spirt*]?!. lu dle spirt (adaos 12) imi wandirae alb 18 dramuri, mastic alb 12 dram,, camfor 2 dram, gumi wirTnd niin 2 dearniaei,Pe toate acestea sa le pisezi bine, deosebit pe fiecare si, pundndu-le intr-o sticla care sA cuprind’ 150 dram., toarndi peste ele 100 dramuri spirt foarte tare de vin, si sii pui incd 2 dramuri (balsam numit) terpentin. Dupi aceea (si astupi sticla si) sa o legi bine la gurd cu o bisica, pentru ca s nu se risufle. Apoi asaz-o undeva la soare, unde si stea pind se vor topi materiile, pe care si le amesteci in fiecare ceas. [Sau pune-o intre sobii la caldura, dar cnd vei pune sticla, si fie soba rece. Apoi sa faci focul, si potriveste si stea cam 12 ceasuri; iar daci vor fierbe materiile, vezi si nu scoti sticla pana nu se va rici impreuni cu soba]. Apoi le strecoara prin panzi curatd in alti sticli, si asa ia sfarsit. lar cAnd voiesti si pui verniul pe icoand, [daci va fi prea gros, mai pune-i putin spirt tot de-acela tare. $i sé fii in camer calda, si si incalzesti putin verniul, aseme- nea si icoana, Si si saz icoana cu fata in sus, (feriti de praf,) pan& ce se va usca verniul. Verniu turcese, de spirt (adaos 13) Sa iei gumi-lac 24 dramuri, gumi-sandarac 12 dram., mastix 8 dram. si pe toate acestea si le pisezi deosebit; apoi sa le amesteci la un loc, sa le cerni prin sit si sa le pui intr-o sticla. Dupi aceea toarna peste ele (balsam numit) terpentin de Venetia cat 0 aluna si 100 dramuri spirt de vin, prefacut de trei ori. Dar vezi si riméie sticla goala [dea- supra materiilor] ca de dou sau trei degete, (adica sa fie in total o litra si jumatate), ca sa aiba loc sa fiarba, ca de va fi sticla plina, plesneste. ‘Apoi astupa bine sticla la gura si s-o pui la caldura, unde sa stea sase zile, sau la soare vara, cand este el mai iute, si le amestecd cAteodata, clatinand sticla. Apoi sa le strecori printr-o panzi subtire si le pune intr-o sticla curatd, astupind-o bine, ca siinu se trezeasca [si o pastreaza spre trebuinta]. Verniu din India, foarte bun (adaos 14) Ia gumi-lac 64 dramuri si gumi-sandarac 16 dram., piscazi-le si le cerne, precum mai sus aritarim, apoi pune-le intr-o sticl{, wrnand peste ele 100 dram. spirt tare de vin; dar vezi si riméie sticla putin goala, ca si aiba loc de joc. $i astupnd-o [si legiind-o bine la gurl, pune-o la clldura, iarna la soba, iar vara la soare, si sazi o sliptiimana, in toate zilele clatinand sticla, ca si se amestece; apoi strecoara-| printr-o panzi subtire si curata, si-l pune bine. Acest verniu este bun pentru orice si [foarte ales la toate lucrurile cele iscusite. Jar] mai ales de vei voi sa faci fata cositorului ori a argintului si luceasca ca aurul, pune putin sofran si vei vedea cai ¢ mai framos decat aurul. (Verniu alb si galben de spirt) (adaos 15) WA face gintariu: [la] spirtus vini (16 lote intr-) un saitlic; intru acesta [pune} mastix doao (2) lote {si} gumi-sandarac sase (6) lote, [si faci] albu gintariu, Altu gintariu: {la} gumi-lac nitabulis gase (6) lote [gi] gumieguti doao (2) lote, fntreun satlic (cu 16 lote) de spirt vini, [si faci] galben ginuir, cea ita aaa, [si punesle} : Aceste micmate vor sa se piseze vartos, bine, si sd se incearna printr-o cf fe, si si se bage induntru [in sticla]. Dupa aceea sa se puie la soare multe zile, cfind te soarele mai iute“. (Verniu de spirt) (adaos 16) Al loglofatului] Matei: ram.furi] 200 spirt, 100 terpentin, 60 sandaraca, \tai [pui] sandaraca peste spirt, pnd se topeste; apoi terpentinul il inclzesti gi-1 i tot peste sandaraca. Cand se da acest lustru pa icoani, trebuie sa fie icoana rece, apoi sa o dogor in) la foc. Si iarasi, lasand-o sa se raceasca, ii mai dai asemenea, pani va face i (Sau injumatatind cantitatile:) “100... 50... 25 spirt 12,5 terpent[in] 7,5 sandar{acai)."* 100 spirt prefacut de trei ori, 25 sandaraca buna curata, 20 mas- pégola curata, 5 (balsam numit) terpentin gros, limpezit] Verniu simplu de spirt) (adaos 17) muri:] 15 spirt, 7 damar, 3,5 sandar[aca], 3,5 terp[entin]*. ltd reteta pentru lustru {de spirt] (adaos 18) uri: 400 spirt22, 130 sandaraci, 75 terpentin, sau 90; aduse de mine, 1844, titijile pentru verniu, ins injumatatindu-le mereu:) 12,5 spirt 4 sadarac 2,2 terpentin". se foloseste vitriolul alb (adaos 19) bine o tigaie de arama (sau de fier), apoi pune in ea vitriol alb, de cel ca #1 0 asazii pe cirbuni, amestecdnd vitriolul cu un betisor, pind fi va pieri punesl pe lespede si-| piseaz marunt, uscat, si-l pistreaza intr-o cutiutt iti trebuie, ia putin gi pune prin vopselele care nu se usucd curdnd: in In nogrealil sau gi in alte feluri (de vopseli), si se vor usca indati,Curatirea icoanelor 35. Cum se spala icoane yechi Cand voiesti si speli icoane vechi, intai umple cu apa o copaie, dar sa fie mare, a si incapa icoana in ea, incat s-o acopere apa. $i punand icoana cu fata in sus, [spal-o mai intai cu apa]. Apoi ludnd fintr-un vas alaturi} lesie tare, care sa fie cam incropita, pune putina peste icoand si freaci-o cu un condei mare din pir de pore. Si, frecdnd-o, ia aminte ca si nu scoti si vopselele, cici fiind lesia tare, taie si intina- Ciunile, si verniul, si bucdtele, bucdtele, le scoate. De aceea, ia aminte bine, si nu o speli pe toati intr-o spalaturi, ci cate putin, cdte putin, ca si nu se strice. Adic&: intai spali o mica parte cu lesia tare si cu condeiul sau cu o panzatur, apoi indat’i pune icoana in copaia cu apa, ca si se ia intindciunile. $i din nou spalii o alta parte si o moaie de asemenea in copaia aceea. Si asa cate putin, cate putin, spal-o si nu se stri- cli, lar de vei vrea ca si o speli dintr-o data pe toati, vei zibovi, iar lesia rimanand mult vreme pe icoand, vor iesi vopselele impreuni cu ipsosul si se strici icoana. Dupi ce se va curati bine, [sterge-o cu un burete stors si las-o pani se va usca. Si] dac vor fi iesit undeva vopselele, indrepteaz-o. Apoi da-i verniul de dowd sau de trei ori, fiindea este veche si suge verniu mult; si se face ca si cea noua. insi incearcd-ti iscusinta mai intai la 0 icoan mica; si de vei nimeri la cea mic’, lucreazi si pe cea mare. lar de nu nimeresti la cea mic, lipseste-te de cea mare, ca sii n-o strici, Acestea, pe care le scriu, si nu ti se para basne, pentru ci eu insumi le-am incer- cat si am nimerit; si voit-a si altul ca si faci asemenea, dar far de incercare riimas cu scindura goalZ23, Facerea culorilor si cernelurilor 36. Cum se face vopsea care si luceasci Pune clei [cat se va putea de vartos}, si lesie tare de cenusa si cearii (de albine), toate deopotriva; si amestecandu-le la un loc, pune-le la foc, ca si se topeasca [si si se faci una). Si, pundnd vopsea inliuntru, amestec-o bine; apoi ia vopsea de-aceasta cu con deiul si unge orice voiesti. $i uscandu-se, scliviseste-o [si se face sclipicioasd}; iar de voiesti, pune si aur si se Scliviseste si acela si este bun, [La stipituri care nu sunt prea adineil, si oriunde voiesti o pui, numai verniu si nu-i dai 37, Cum se face vopsea de aur i 1 foite de aur elite vei voi gi pune-le intro clini de porjelan, ih care sh pul $4 umisarabiod 16pith sau miere [eurati de roiv de albine}, Apoi sfirima aural cu peli -erabich 1ODILA BOL Mmicre |CUral GO TOL UC CiOlie ee eis degetul, [si cfnd se va ingroga, picd apa curata gi-] piseaza bine, pana se face ca untul si nu se mai vede nici o stelutd de aur]?4. 3 Apoi spal-ti degetul cu apa in canita, si mai pune alti apa ca sa se umple, si las-o asa [acoperit& si nemiscat], ca s& se (aseze aurul la fund si apa si se) limpe: zeasca. Si, varsand apa cu luare aminte, ca sa nu se verse si aurul, pune apa curatii adoua si a treia oar’ [si, limpezindu-se, iardsi scurge apa incetisor din cinit’,] pant se va curati bine aurul. Apoi aduna-I si lucreaza la icoane [cu condeiul], ins4 pune si putind gumi-ara ic, [dar nu multd, ci numai cat s4 nu se stearga. Si dac& vei vedea cé ai gresit de pus gumé-arabicd mai mult, punc apa de un deget (peste aur) si-l amesteci gi-| Wi s& se aseze; apoi scurge apa, si va raméne potrivit; iar cand se ingroasa, sii pui el cate o picatura de rachiu, ca sa poti lucra unde vei voi. Ins’, dack pui aur sfardmat pe icoand lucrata cu ulei, mai intai sa dai cu ipsos si-] lasi doua ceasuri ca sa tragi grisimea; apoi speli icoana si poti lucra prea Tar de va fi icoana lucrata cu ou, atunci nu mai dai ipsos]. ‘Si dupa ce se va usca icoana, pune pe ca 0 hartie subtire si scliviseste aurul pe jupra, [ori pune icoana sA se incalzeasca putin, si scliviseste-o bine cu sclivisito- [din colt de lup, de cdine ori de piatr& agat, insé te plizeste si nu freci prea tare]”®, Cum se fac slove ca de aur Au alb de plumb si saricica si argint viu, tot deopotriva. $i, punandu-le pe o mar- pune si putintel ofet tare, apoi le piseaza bine cu ceva de cositor, de plumb ori fargint, pana se vor face ca apa. Si, luand din apa aceea, scrie cu condeiul din piir dihor [unde vei vrea]. $i, dupa ce se va usca, scliviseste-0. i 49, Cum se fac literele initiale de aur ut sa giisesti mele, si ia-i scuipatul sau balele intr-o scoicuta sau in altceva. ulti cum sa-i scoti balele: pune- u-le, pune-le pe o marmura, unde sa pui si putin piatrd acra si aur sfairmat Piseazii bine, Apoi pune si putin gumi-arabicd, si asa scrie pe orice hairtie vei gi te vei minuna. Cum se pune aur pe hirtie fntdi unge (subtirel) hartia cu clei ori cu gum |, pune aurul (foiti) deasupra, si lasi-I si se us in. ; diet n-ai pus aurul indati, si s-a uscat cleiul pe hartie, atunci unge-o cu de usturol; dup aceea, aburind usturoiul cu gura, ia aurul (foitd) cu degetul +1 pe locul lui; apoi fi poti da gi verniu gi se face bun]. , Cum se face rogul de elirmiz Totur pisat, din care af pul 5 dramuri, yi sit flerbi fotr-an vas cu api, Dupt Impreund gi cfirméz, in aceeasi apy apoi strecouril yi we face bun?42. Cum se face lacca din carmaz intr-un vas spoit, pune o jumitate de oca de apa (lesioas) cu grand 2 1/2 dra- muri, si asaz-o pe foc, si fiarbi bine. Apoi pogorand-o de pe foc, strecoar-o intr-un alt vas $i pune-o deasupra pe c&rbuni aprinsi. Si avand gata 5 dramuri de carmaz pisat ca praful, pune- inlduntru cate putintel, amestecdindu-| cu un betigor. $i cdnd vei vedea ci incepe si fiarba, si ai gata 2 1/2 dram. lotur, care si fie bine pisat, si-l pune inlduntru si pe acesta, amestecandu-l. Si, dupa putin, di-1 jos de pe foc si pune o jumitate de dram piatra acra bine pisata. Apoi le strecoara in alte dou’ vase curate. $i sii stii si aceasta, ca cel pe care il strecori in vasul dintai se face mai bun decat cel din vasul al doilea. $i lasi-le sa se limpezeascd, iar apa care rimane deasupra ia-o binisor cu © lingura. Si, lasfindu-le inc’ o zi ca si se aseze la fund, iardsi ia apa si a doua si a treia ara, pana ce vei yedea ca a rimas apa putind si nu poti s-o mai iei cu lingura. Si {pentru ca s scurgi si apa care a mai ramas,] f% intr-acest chip: dupa ce se va lim- pezi, impleteste putina lan’, ca o festila, si ud-o; apoi un capat al ei baga-1 inkiun- iru in vasul cu vopsea; ins& ia aminte ca (festila) s nu se apropie de vopsea, ci nu- mai in apa care este deasupra, cd de se ya apropia de vopsea, 0 scoate si pe ea afara. lar pe celalalt capat (al festilei) las3-I ca si atame din afar de vas; si pune dedesub- tul lui alt vas, ca si primeasca apa aceea. $i atat 0 scoate apa, ined te vei minuna Apoi usuca vopseaua la umbr§, si bund se face. lar cu apa care raméne piseaza lacca cea groasa, si foarte bund sc face, Asa sa faci lacca cea aleasa din cArméz. ins totdeauna vara s o faci, caci iarna Ziboveste si se usuce $i se stric’. 43. Cum se face verdele de arama. Pune bucatele mici de arama intr-un vas si toarnd peste ele otet de cel tare si jute; apoi acopera (vasul) si-I asaz4 intr-un loc unde arde soarele foarte tare, in vreme ciilduroas, pana se va inchega otetul. Apoi scoate (si indeparteaza) bucatile de arama, iar ofetul inchegat (retine-I si) pune-l intr-alt vas mai intins, ca s& se usuce. Asa se face verdele de arama. [Si cand vei vrea sa faci pajiste sau cmp, da intai o proplasma cu alb de plumb, iar pe deasupra cu verde de arami].25 44. Cum se face chinovarul Ja argint vin 100 dramuri, si pucioasd 25 dram., si litargd 8 dram. $i piseazi pe lespede pucioasa si litarga, pe fiecare deosebit, (pana se fac) subjiri ca praful. ‘Apoi pune aceste trei feluri in vase deosebite si asazii-le in spuzi de carbuni de gar nit. $i avand la indemAna o varga subtire de fier, ameste ‘i cfind se yor topi. Apoi amesteci-le pe toate la un loc intr-unul din vase, ca s& se faci o singurii materie, pe care s-o amesteci mereu pin se va innegri varga aceea. Apoi pune-le pe o lespede curati si lasi-le si se riceasci; gi iarligi le piseazii ca si dintai. : $i aviind gata (in spuza de clirbuni) un vas de Lut, pune-le inliuntrn gi amestect-te cu varga pind vei vedea ci se innegreste, saecreenins ‘Atunci acoperii vasul si-1 astupa cu bund randuiala si, ingropandu-| in spuzii pani unde este plin, di-i foc mult si lasi-l si se coacd bine o zi si-o noapte. Apoi, spirgand vasul, scoate-1 afar, c& s-a fiicut chinovar bun.?? 45. Cum se face albul de plumb Pune otet tare intr-o oald, apoi lund plumb fa-1 [rotite ori] bucdtele late, si le ‘Spanzura inlauntru in jocul oalei, (dar si nu atinga otetul). Si astupand-o bine la guri, ingroap-o in gunoi (de cai) neputrezit, intr-o inet "pore calda, si las-o acolo zece sau cincisprezece zile. ___ Apoi scoténd-o, scutur& bucatelele (de plumb) pe o marmur, (le spaldi) s _slind vopseaua, pune-o pe o tava intinsd, ca si se usuce, si s-a facut. pi 46. Cum se face lacca din destramaturi Pundnd mai inti apa intr-o cldare sii fiarba bine, sa iei var bulgari, nestins, 0 isura (cam 0 oca); si de asemenea ia si cenusi cernuta de stejar, tot atata. $i, diind in unda, pune varul si cenusa inlduntru si lasi-le sa fiarba bine. $i, [cdind va eiidea cAtva], ia-1 de pe foc, mai pune putina apa si lasi-1 si se limpezeasca. $i nfind intr-un vas deosebit limpezeala curata, ia din ea si pune-o intr-o oalii noutl ‘Apoi ia destramaturi cate voiesti si pune-le fnliuntru in lesia aceea limpeziti §1 Je si fiarba bine, pana vei vedea ca lesia s-a facut ca vopseala destrimiturilor, \lunci dii-o jos si-o strecoara bine prin panza intr-alt vas, iar destrimiiturile leapi- le afara. _ Apoi, spiland oala bine, pune lesia vopsit in ea si adauga si piatr acrii pisatil AM vei vrea] si putintel albus de ou, si le amesteca bine. $i fierband putin, ia-o jos [pe foc, si se va desparti vopseaua deosebit; sau pune-o in apa curati si iar nd-o prin panza deasa [ct vei putea], va iesi apa curati, iar vopseaua va riméne ja fund, "$i daca destrimiturile sunt din panza rosie sau cenusie, asa se face si vopseaua |, Aledituirea lazurului ‘© oali noua, putintel strmta la gurd, si pune in ca, pand la jumatate, var mix. it cn filina; apoi umple-o cu ofet tare (de vin rosu), pana la strimturd, si estecii-le bine cu un betisor. $i, pundind-o pe foc, las-o si fiarba pnd se va sfarsi lil, $i, ludind-o de pe foc, pune-i alt otet, pana se acopera varul. astupind-o bine cu cAlti si cu coca, pentru ca si nu se rasufle, ingroap-o in 1 de cai nemixtuit, intr-o incdipere cam caldi, si inveleste-o cu buna ordindui: la flecare tei zile mut-o, pundind-o in alt gunoi cald, pana vor trece treizeci $i ile. lar dup aceea scoate-o si, descoperind-o, vei afla lazur bun, ‘efnd vei vrea sii lucrezi cu lazurul, pune gumi-arabicd si se inmoaie, $i jecl-o cu lazurul, apoi freaed-le bine impreund pe marmura; gi pe uri spaliiel (eu apa, ca sil se Tnliture gumacarabicd) gi lucreazi cu ou. | Pach vei pune vopsca galbend, se face verde. Aga o fac musealii, La ziduri ), se face verde cu gofran}!!48. Cum se face cerneala pentru scris ~ Apoi pune alb de plumb si putin ocru si chinovar, cu socotealil, ca si nu pari feu galben’, ci sa se faci alb-rosiatica, si di-i carnaie, Numai ia aminte, sii nu umpli fetele ite in relief s& pui carnatia ire. Apoi pune-o putin mai alba in locurile ce par mai inalte si lumineaza c lire. Tot asa da carnatia si la maini si la picioare. far piirul celor tineri fa-1 intr-acest chip: mai intai di-i proplasmé cu ocru inchis Ia coji (proaspete de pe crengi mai groscioare) de mir (piiduret) 0 oca si, pundn- du-le intt-un vas, pune $i apa o oca si jumatate, si lasi-le o siptmand sd se inmoaie iar dac& voiesti, pune-le si la soare Apoi scotand intr-o ald o jumatate de oca (adic 200 dramuri) din apa aceea pune in ea 10 dramuri gogosi (de ristic) pisate si calaican 15 dramuti, $i asazi-le , i ml 51. Cum se lucreaza ca cretanii Hainele fai-le in acest chip, adica: mai inti di-le proplasmele, apoi deseneazii-le cutele, di-le doua sau trei lame (si asa le lumineazii), . Jar fetele fii-le in acest fel: pune ocru inchis si putin negru si foarte putin alb de plumb gi, amestecdndu-le, di-le cu aceast’ proplasmi; peste ca Himureste fata, desenfind cu negru amestecat cu oxiu, iar luminile ochilor punesle cu negru curat retain eet ree la stecat cu putin negru; apoi deseneaza-] cu negru curat, si pune-i lamele cu pro ii, (adic) punand proplasma si putinad carnatic, [ori numai cu ocru curat), \eazii partile relicfate. a parul si barbile batrinilor, pune lamele cu lindiu deasupra peste proplasmi, jineazii-le cu alb subtire Cum se deseneazi corpul omenese in masuri firesti joaste, dar, o ucenicule, cum ci tot trupul omului se face in noua masuri, din pani la tilpi. fh intaia masura de sus faci capul ca un ou, pe care il impérti [in lung] in trei [departate cat una gi alta): in intdia parte sa faci fruntea, in a doua nasul, gi in parte birbia, iar parul f8-I din afara de ou, de un nas. Si iardsi misoara de la pana la nas trei parti: in intaia parte faci gura, iar in cele doud birbia, Ure ‘si fie cat nasul, cand este chipul drept. [Iar ochii s&-i faci potriviti:] si cat este atta este si celilalt, la chipurile drepte; de asemenea (tot) atta, [odt un sunt departe unul de altul; iar de la ochi pn la ureche tot un ochi voieste iea si pana la cealalté ureche; si cat este nasul, atat este un obraz in Litime}, capul este intr-o parte, trebuiesc doug lungimi de ochi [din coada ochiului) Ja ureche. Iar gtul si fie ct si nasul. aceea, masoari de la barbie pana la mijlocul trupului trei masuri gi, pani ichi, alte doua. Si la genunchi scazi o parte cat un nas, si de aici in jos mai doua misuri pana la glezna piciorului; si iarasi, de acolo cat un nas pani la $i de acolo pana la ung de la gatlej pana la umar 0 masur, rotunjeala umarului scazi afar cat un nas; apoi masoara pana la unghiul i, din partea cea dinliuntru, o masura, si iardsi alta pana la incheietura mainii; ‘acolo pana la varful degetelor, o masura. locul, cnd este gol, la Litime, este de patru lungimi de nas, iar céind este it, (este de) o masura si jumatate. lar incinsul trebuie si fie la san, acolo unde cotul mai de voiesti, iarigi, a sti masurile dup mestesugul cretan, (adic’) de cite mi- face omul, desparte locul in care vrei si faci chipul (omului) in opt masuri dintii fi capul, iar in celelalte sapte fa tot trupul pana la calcdic. -capul imparte-1 in patru si fi ochii la mijloc, iar in a treia parte din masura i fi nasul, $i vezi si fie luminile ochilor potriva la nas, Fa gi urechile, deasu- vil cu spraincenele, iar dedesubt sii fie putintel mai sus decdt niirile nasului Atul cAt oO miirime de nas; gi intre umerii Omului oO misurd si jumatate; iar oO misurd, fn celelalte gapte misuri, din ciocul barbed pind la tilpi, 1 teupul, pr am mai sus). Ja celalalt umir,condeiul cu degetul la i se curifeasci si st se prelingd spalitu te de trebuintil. $i dupa aceea spalii condeiele cu urdteasci bine. De asemenea, spala si marmu Zugravirea in ulei lesic. ; ae sta este mestesugul zugriviei si talcul icoanei pe panza cu ulei, adie a 53. Cum se lucreaza pe panza cu vopsele de ulei sugului celui firesc ori natural inti piseazd vopselele cu api, si lasi-le si se usuce. Apoi piseazi-le din nou cu ulei crud de in, adic& nefiert. Si strangdndu-le de pe marmura, pune-le in pahare sau in cesti. Si cnd in ceasc& vopseaua va prinde pojghit, si voiesti sa lucrezi, ridi , ni aietie ecteaih, ue A cl aone W anabty olin geal Ane alan OREaT Bie ti eS sobs sub suai eliien a cailcdnd-o cu degetul, $i acopera iardsi vopseaua, ca si nu prindi alta pojghitd. Bama) Pools desenesz oon. cemeaie, Dunk 8 pe urma desenului ffcut, Tar albul de plumb piseazi-l cu ulei de nuca, pentru ca se face mai bun cu acesta me rouse. Re umd pune pea sede Aceste vopsele poti si in basici (de miel) si le pui, si inci este mai bine. Si asculta Se irivico de desenal azi hirtia si-o intipareste pe geamul pe care vrel Haat ae. Cerca aad tastes pe Caen aed cud ‘ana; apoi ridicdnd hirtia, sterge-o (de vopsea), pentru ca si altdidata si fie vopseaua, fi-i o gauri mica cu acul, strange basica si iese vopsea cat iti trebuieste. Apoi, incheind patru scndurele, fi o rami si intinde pe ea panza pe care voiesti 8-0 Zugravesti, prinzand-o cu tinte. Si daca panza este de matase, deseneaz-o indati si o lucreaz, sau (mai bine) di-i © data sau de doua ori cu clei apiitos si curat. lar daca pnza este de in sau de altceva, (dupa ce ai dat cu clei), f& 0 vopsea foarte groasa si, punand-o pe panzi, intinde vopseaua peste tot deopotriva cu o spa- tuli, si lasi-o si se usuce; apoi netezeste-o, cu buna socoteala, cu spuma de mare si cu apa, Dupii aceea deseneaz-o cu ipsos, [iar daca este alba, schiteaz-o cu carbune], ca sii lucrezi deasupra. Apoi si faci intr-acest chip: ff o scdnduri subtire [ce se numeste paletal, lata ca de-o palma; si razuind-o bine cu un geam si incdlzindu-o la foc, ceruieste-o cu cear’i. Apoi gilureste-o spre margine, ca si poti biiga degetul cel mare al mainii celei ngi in borta aceea si sd o pot tine. Iar cealalta parte a scdndurii si cada pe fluicrul mainii stangi si s& vie pnd aproape de incheietura cotului. $i deasupra ei (pune si) amesteci vopselele, adaugand si putin neft, pentru ca sa curga, si lucreaza. Mai intai pune umbrele (pe unde vin adancituri), apoi intaia lama, apoi pe a doua, si apoi partile mai reliefate si luminate. Numai ia minte,.ca si nu put lamele una peste cealalta, ci cu mestesugire, pe fiecare la locul ei, cici dacii le ingramadite una peste alta, nu se usucd degraba. Asemenea fa si la carnat pune umbrele, si dupa aceea partile care ies in relief, luminate. Si cdnd vei Iucra cu vopsea, pune icoana cu fata in sus, ca s& se usuce putin; si aga, deasupra ei si lucrezi cu cealalta (vopsea). Si dupa ce vei sivarsi-o (si se va usca bine), di-i si verniu, de voiesti. $i asa isi ia sfarsitul. Ins si tii c& fiecare vopsea isi vrea condeiul ei. Si sa fie condeiele aspre si rotunde, si (numai) putintel iesite afar din pana. Si s& ai gauri multe la tejghea, ca si pui condeiele. Si cand voiesti si speli condeiele, st ai gata o cutie de alama sau de tinichea cu dou’ despartituri. intr-o parte sa fie ulei nefiert, din care si iei cu condeiul, pe care se lucreaza pe sticld (adaos 20) ne “se epee,Zugravirea pe zid, in fresca 54. Cum se fac condeiele pentru perete Cunoaste, dar, cum c&, pentru perete, condeiele cu care desenezi se fac cu pit din coama magarului, de la a catarului falcd, de La arsicul piciorului boului si din peri de capri, din cei potriviti si drepti. $i [asa le fa pe acestea: potriveste varfurile parului unul lang altul, insd nu cu Partea ce se smulge din piele, piaptin’-I si curdteste-I bine, apoi] legandu-I [cu ati potrivité, adic’ mai subtiric’, si asa frumos} petrece-I printr-o pani de vultur, [de gAseli sau de gain’); si se fac bune [pentru desenat], pentru dat camatie si lamele. lar condeiele cele mari, cu care dai cdmpurile si proplasme, si le faci din pirul porcului. Ceruind ata [ori dandu-i cu rasini], si legi condeiele numai pe coade de lemn, fara pana. Si asa se fac condeiele pentru perete.36 55. Cum se stinge si se Kimureste varul Cand voiesti sa zugravesti pe perete (in frescd), alege var bun, care si fie gras si sii nu aibii intr-insul pietre nearse. $i chiar daci este slab si nears bine, (stinge-I si-] strecoara) in acest fel: Intai alcatuieste 0 cddatuie de lemn, ca o ladi mai larga la gura; si fi-i [la un capi o gauri pe care s-o astupi, iar in marginea aceea], dedesubtul ei, o groapi Apoi pune varul in cadituie si toa’ inlauntru apa (incetul cu incetul), mai multa decfit varul; si amestecd-I cu de-amanuntul cu o sapa, pind se va subtia tot [si se va face ca un lapte}. $i pundnd un cos (de nuiele sau o sit&) la gaura cadatuici, deschide-i astupatoarea, ca s& curga laptele acela in groapi, strecurandu-se prin c $i numai pietrele si ramand. ($i iardsi asa faci, atdta cét ai trebuintd si si-ti ajung: lar laptele care s-a varsat in groapa [astup’-l, ca si nu dea gunoaie in el, si] lasi-1 sil se inchege bine, atta incat si-] poti scoate cu lopata de fier, [cand iti va trebui] 56, Cum se face varul cu paie Ja var strecurat si pune-I int-o copaie mare. lar dac Pune-i api, ca si-si vie in starea lui gi ca sa poti sit lucrezi, (ori pleava de ovaz), amesteci-le cu varul. $i lasi-le trei zile tencuieste orice voiesti ul este prea inchegat, fldind paie subtirele se macereze; apoi 57, Cum se face varul cu calti Din varul [stins de un an sau de gase luni si) strecurat, partea cea mai bund si pune-1 [intr-un lighean sau] int-o copaie mai mica [si-I bate bine cu mistria sau cu lopata} Si luind cAlti de in sau de clinepii, care si nu aibli multe lemniyoure sau purderi Niisuiceste-t gid Indowie, ca sil se fac ca Oo funie growsd, apoi LoaGiei miruntel gros. Pe urma bate-i cu o nuielusi pe un loc curat, ca sa se destaca s i iile ce se afld in ei. $i adunndu-i tntr-un ciur (sau in altceva), scutur’-i (ori presar: ati) sub: J, deasupra copaii, [dar vezi s nu-i pui grimadaJ; si amestecd-i (in var) cu lopa de fier sau cu mistria. $i fa iardsi ca int@ia oard, [adicd amesteca varul si iar pune-i cAlti si ia ai de trei], de cinci sau de sase ori; si lasa-i pind cind se macereazi, cl cu paie, pentru ca si nu crape (tencuiala pe zid). $i asa se face varul cu ire _ 58. Cum se tencuieste pe perete _ De voiesti ca si zugravesti biserica, se cade si zugravesti intai partile cele mai jilte, si apoi pe cele de jos. Pentru aceasta, gateste mai inti scara si paturile. Apoi ¢ apa intr-un vas intins ori lat si, aruncand cu lingura mare, uda peretele (unde de tencuit). Jar daca peretele este cu Lut, rade lutul cu mistria cat iti este cu putinta, cici de bolta, cade varul mai pe urma. $i iardsi il ud cu apa si-l tencuieste [potrivit, Subtire, dar nici gros). Jar daca zidul este cu caramizi, uda-I de cinci sau de sase ori; si pune varul, (intéi cel cu paie, apoi din cel cu calti, cum vom arata mai departe; si s& fie) gros cam dou’ degete, pentru ca s& tie reveneal si umezeali [multi si si nu te pripeascll ru, ci bine s& poti] s& lucrezi. [Si s& tencuiesti numai cat vei putea zugriivi tn ‘sau cel mult trei zile, fiindca cu cat vei lucra mai pe proaspat, cu te mai si mai frumos] de este zidul cu pietre, uda-I numai de doua ori iri {ine reveneala mult si nu se usucd. HL iarna tencuieste (cu var si cu paie) de cu seara [si lasi-1 ineaja pune varul amestecat cu cAlti, pentru ca sa lie. vara fi precum iti va da mana, ($i totdeauna, unde ispravesti de tencuit, sii H marginea tencuiclii, subtiind-o] punind varul amestecat cu calti, potriveste-I si scliviseste-1 bine cu drigca ori ica si nu faci gropite sau givanaturi pe zid), si lasd-1 putin si se zvante; za gi lucreaza. i sA pui var mai putin, cilci i-si di ipdtura), Cum se deseneazii si se lucreaza pe perete nd voiesti sti desenezi si si lucrezi pe perete, intai netezeste tencuiala. Apoi ‘compasul de fier (prelungitoare de) lemn, de o parte si de alta, ca si-1 faci de mare, Si fntr-un capiit al lui leag& un condei de pir, cu care si ici aH, CA sil nsemnezi misurile gi si intorci cununile>’, insemndnd miisurile, ia ocru galben sau inchis [in condeiul subtire] si nti apos; dup aceea deseneazi tot cu de-acel ocru; iar dact nu va yeni juern [yi unde vei gresi, sterge cu cAl{i udati, ori] Limureste cu oxiu albicios. Tntoaree cununa [yi dio cu cere galben subtire si cu var uscat la soare, #i, dupi ce ae Va ZvANtA putin, repeti numa cu ocr subfire, $i LOL aga (sdDupi aceea scliviseste c4mpul bine cu mistria si indatai pune lindul, [potrivind ca acesta si fie o parte din alb de var uscat la soare, pisat, amestecat cu doud parti Si si o dai o dati, de-a randul, pe unde, voiesti a da lazurul; apoi scliviseste cu mistria pe unde ai dat, si mai di o dati $i las-o st se usuce cam doua-trei ceasuri, incAt, daca vei pune degetul, s& fie cemeala de carbuni de stejar, ca si fie inchi iniisprita si s4 nu se stearga, Apoi ia 0 oal nou si pune in ea lazur cat vei socoti ci-ti ajunge si pune si var moale sau zeami de var mai groscioar’, dar nu prea multi; si amestecd mereu cu un condei curat, si de cate ori vei da cu condeiul, de atftea ori s4 amesteci in oali, dar si nu apesi pe zid cu condeiul, ci sa dai usor. Iar dupa ce vei da o data lazurul, lasd- sii se mai zvante cam 0 jumitate de ceas, apoi mai pune lazur in oal, precum scrie da a doua oara, potrivind sa fie nepatat, ca postavul., moale pisat si o parte lazur, (...) si sa-l dai cu condei curat, precum am aratat c& se da lazurul}38, [Dupi aceea s& dai felurimea vopselelor, mai intai la case, la perdele, la jeturi, la mese. la marmuri, la pardosele sau la pimanturi si munti. $i dupa ce vei da o data, scliviseste-le pe toate, astupand crapiturile cu varful mistriei, peste vopselele ce-ai dat; apot mai da o data, tot cu aceleasi vopsele, fiestecare fata la locul ei, si le dese~ neazai dupa cum se cuvine]. i poi scliviseste si haina cu mistria si da-i proplasma, Ins cauta sa ispréivesti cu un ccas mai degraba partea cat ai sclivisit, cdci, de vei zibovi multi vreme, face pojghita si nu mai suge vopselele, si dup’ aceea cad. lar daca vei zAbovi, socoteste §l acolo unde (tencuiala) nu suge vopseala, scliviseste (din nou) cu mistria, si dup’ aceea pune vopseala, ciici asa nu mai cade. Har unde ai dat cu ocru: la evanghelii, 1a mAnecute, la platose, la marginea hainelor, la mese, la jeturi, si faci oxiu firesc si deseneaza-le; si pe urma fa intr-o uleicd vopsea subtire din apa si pimant de Sienna si umbreste pe unde se cuvine] [Apoi ia compasul de lemn $i ii leagi la capatul unui picior un condeias potrivit de subtire, iar pe celalalt picior pune-] in capul sfantului, potrivind rotocolul, si nu fie nici pe spate, nici inainte, ci si fie la fel pe lnga cap; si mai intdi incere cu alb de var uscat de tencuiala (veche), pisat bine. apoi clateste condeiul in ay curati, mai micsoreaz compasul si trage cu pimént de Sienna ars alta linie (de inconjur) intre cea alba si cununa de aur sau de ocru] De asemenea scliviseste cu mistria si fata, deseneaz-o, si apoi 0 zgarie pe urmele desenului cu mistria sau cu un os, ca o sul, facut dinadins. Cu acesta zgarie inchipuieste (cind lucrezi) si imbracimintile. [Si daca va fi tencuiala prea zvantati, ud-o bine cu api si-o scliviseste. lar de va fi uscatd, atunci alege cu mistria var de tencuiald si-o tencuieste subtire, plzindu-te si nu manjesti cununa sau hainele] Apoi da proplasma feyei2?, o deseneaza si di-i carnatia. [Numai si stii si te piizesti $i si nu faci vopselele prea deschise, ci la zidul verde sau crud se cade si lucrezi tot mai inchis, fiindca tencuiala, di oi se plviceste]. lar de vei zaibovi si va prinde pojghita, fA precum i-am spus mai inainte, [sclivisind din nou. 60. Cum se face albul de var pentru freseii Din varnita veche, ia var (curat) gi-l incearct aga; pune-l pe limba si de nu te va infepa sau nu va avea nici un fel de amiriciune, ci este intocmai ca huma, este bur, voiesti sii faci cdmpul mai albastru, ca cerul cand ¢ limpede, atunci, dupa ce vei da lazurul o data, la a doua mand si pui in oala lazurului dowd parti var Din acesta alege [si pune-I mai intdi pe o scdndura sa se usuce la soare] si piseazii-1 " [ca untul], ca sa faci alb bun; [si din acesta si amesteci prin vopselele care voiesti sii fie deschise] pentru (zugravit pe] perete. (Si si stii cl varul cel uscat la soare se pu in vopsele la tot lucrul zidului, adicd: pui in mini, pui in pimant verde, in lazur, in indu, in ocru inchis, in bolos]... [Tot de acest var dai si la evanghelie si la filactere] Tar daca nu va fi de-acesta, ia var din tencuielile vechi, care s& fie de la vechi zu. griviri si, rAzuind vopsclele bine, piseaz-1 aga uscat pe 0 marmura [si cerne-I prin Sita). Apoi pune-| intr-un blid si-1 umple cu apa, si lasi-l si se limpezeasca, stre ‘Hindu-I o dati sau de doua ori, pana ce toti caltii si toate paiele se duc impreunii cu ‘apa. Apoi piseaza-l bine cu apa, [si-] faci ca untul] si alb bun se face. [Din ‘sl faci carnatii, sa pui luminile pe carnatii, cdruntetele la par, luminile la hain numelor si trasul gaietanelor sau la dungile de pe margine]. Tar dac& nu vei afla nici de-acesta, (si ai grabii), fa asa: ia din insusi varul cu care rezi gi pune-l si se usuce (finandu-I cat de) mult in cuptor {sau la foc]; apoi jeaz-1 cu api si lucreaza cu el. Ins incearcd-1 [pe limba], ca si pe cellalt, 61. Cum se face proplasma pentru perete Ja pamént verde si ocru inchis si alb de var pentru perete si negru [de stejar si Putin bolos}, si piseazi-le bine. Apoi da proplasma aceasta oriunde voiesti carnatie, [dar potriveste sa fie 0 vopsea placutd, putin roscatd, care , iar nu neagra, sau rosie, sau verde; apoi scliviseste-o si o me 62. Cum se deseneaza ochii, nasul si celelalte Ta ombra sau negru si oxiu inchis tot deopotriva si le amestecd. $i Jimureste prin (peste proplasma) ochii, nasul, mainile si picioarele. $i la adancituri intireste ‘ombra singura sau cu negru. lar la luminile ochilor pune negru subtire, care se din fumul de rasina, caici dac vei pune din acela (din carbuni), cu care se lu- Ja cimpuri si la haine, se deschide Cum se face carnatia si semicarnatia pentru perete alb [de var de tencuial’i veche] pentru perete, si ocru inchis de Thasos, gi ulin) bolos, si piseazi-le pe o marmura cu sarguinta si se face camatie bund. tot din aceasti carnatie gi din proplasma si, amestecdndu-le, fa semicarnatie.’ ‘Cum se pune carnatia pe perete din semicamatic si cu ea di carnatia; [apoi pune carnatic 1a reliefuri, subti- targini, ca gi pe semicarnatic), la fel ca la fetele deosebite de pe icoane."? daci voiesti si le faci mai degeabi, inthi di cu carnatie pe piirtile reliefate, 40 dai pe chip, pe unde bate lumina; fruntea jumatate, nasul, pleoapele ochi- Obrajii, biirbia de va fi (un chip de) tindr, urechile, gitul, repetind si a doua oari, Aelivinenli); iar marginile subtiazi-le cu semicarnatic, umbrind carnatia [pusit bine uniren eu proplasma); gi aga se face in degraba,65. Cum se pun rumenelile Gurile tinerilor fi-le cu bolos curat, iar rumenelile pune-le subtiri [cu apa de chi- novar, pazind fata a nu fi prea rosie, cd nu e bine, sau] amestecand bolos cu camatie, de asemenea si la luminile de pe buzele lor. lar la umbrele mainilor si ale celorlalte madulare, pune bolos singur si foarte subtirel; de asemenea si la cele ale bitrinilor. lar pirul si barbile tinerilor fa-le precum {i s-a aritat la icoane (la cap. 23). [Numai ca, pentru caruntete si bitrani, pune var de tencuiald veche si carbuni de ste- jar, si fa o proplasma inchisa si o da la cap si la barba, Apoi tot in acea vopseali pune de acel alb de var si o fa mai deschisa gi arunca lamele; iar luminile parului si ale birbilor fi-le cu var curat, dénd foarte subtire numai la frunte, la urechi gi la barbs in fata, unde bate lumina). 66. Cum se pun lamele cu lazur pe perete Pe piatra pune lazur si putin indigou, pentru cd lazurul singur mucezeste la perete; si cat indigou ai pus, tot atata sa pui si alb (de var) pentru perete, si pisea- zi-le bine (ca s& faci lazur bun). Si mai intai sd dai proplasmd cu lindu inchis si deseneaz pe el cu negru si pune lamele cu lazurul, ‘Asa se pun lamele si pe ombra, si pe oxiu inchis. 67. Cum se pune lazurul pe perete a trate (de grau sau de secara) si le spala si le strecoard; iar apa pe care vei stre- cura-o, pune-o sa se limpezeasca, apoi vars-o in ceva, pind ce va rméne Ia fundul vasului numai apa cea groasi. lar pe cea limpede pune-o si fiarba. $i dupi ce fierbe, amesteci-o cu lazurul si pune-! pe cAmpurile de pe perete. Multi zic ca apa cu care spala t&rafele o leapAdd, si pun alta apa, a doua oara, si © pun de fierbe multe ceasuri cu taratele; apoi o strecoard si zic cd se face clei bun, lar tu, de voiesti, incgarc-o si pe-aceasta. @ Insi vezi bine, cand va fi uscat peretele, (atunci) s4 pui lazurul.43 68. Cu care vopsele se lucreazii pe perete Cu albul de plumb, verdele de arama, lacca din destrimaturi, lacca din cArmaz si cu arsenicul nu se lucreaz pe perete [pe tencuiala proaspata]**. Iar cu toate cele- alte vopsele poate si se lucreze {si si nu le biruiasca puterea varului, ci sa fie trainice si frumoase]. ins& pentru chinovar, {i se cuvine si stii ci, daca se va intampla si lucrezi pe din afarli de biserica, gi si zugriivesti pe locul unde izbeste vantul, sii nu pui nicidecum chinovar, pentru ca se innegreste, ci pune oxiu alpicios, lar dacit zugrivesti pe dinkiuntral clidirii, in chinovar pune alb pentru perete, (adici var useat la soare gi pisat), gi ocru galben de Tarigrad, cite putintele, si nu se mai innegreste, [Sa stii si aceasta, frate zografe, cA de vei voi ca sa nu se mai innegreasca chi warul pe zidul proaspat, si nu mai lucrezi cu chinovar pisat din targ. pentru ci ‘jegutitorii amestec miniu in chinovar, ca si traga greu Ja cumpani, iar miniul se din plumb si se innegreste numai in opt ceasuri, pundndu-se pe Zid, Ci asculti piatra tinober si o piseazd bine, si apoi lucreazi cu aceasta, si vei vedea ci nu ‘umai c& nu se va innegri, ci si fata lui este cu deosebire de a celui pisat din tang) [lar in amestecuri de vopsele si te pazesti si pui var de tencuiald veche, sau bolos Isat turcesc, sau chinoros de targ, cdi nu-ti va merge lucrul bine], (ci ia aminte, ci tea sunt prea puternice). q 69. Cum se fac nimburi reliefate pe perete " Dupiice vei schita sffntul pe peretele crud, ocoleste-i cununa cu compasul [si cu condei subtire, potrivind bine rotocolul pe lang’ cap]. Apoi, luand [cu mistria mica] var amestecat cu cAlti, pune-] si ridicd cununa (im jurul capului, potrivind marginea de catre cap subtire, iar cea de afar, spre , groasi ca de un deget; apoi bate cuie de lemn sau de fier prin acel var, ca sil dar ia aminte, sa nu acoperi si parul sfantului. poi lipeste deasupra hartii subtiri, (ca acclea de la foitele de aur), la cit ai ridi- ‘ca nicidecum sa nu se vaza varul. $i ocoleste a doua oar cu compasul deasupra, hiirtiile acelea, pentru ca sa insemnezi cununa. atuncea luand lemnul in capul cdruia ai spat stea, flori si alte scobituri [c J, urmareste cu luare aminte invartitura compasului si, [udand cu apa] lem: -I pui deasupra cununei, si apasi-l sau loveste-I (usor) cu un mai ori cu se intipareasca si s4 se inchipuiasca florile, si asa ocoleste de jur im. | cununii ji, scotiind hartiile, potriveste si netezeste varul imprejur cu mistria [si cu un mirisor si moale immuiat in apa; apoi da-i cu ocru]. $i inconjoard iartigi | [dupa ordnduiala] intai cu alb [inspre afar], apoi cu oxiu cap], si las-o si se usuce bine, ca s4 poti pune aurul cu mordant. ir cfind nu voiesti a polei, ci a lasa ocru firesc, atunci mai inti dai peste ten de trei ori cu var pisat, de care pui prin vopsele, apoi il lasi de se zvante; 41 dupa aceea si dai cu ocru-galben subtire, si iese foarte frumos] 45 ‘Cum se face mordant pentru aurit ynussicot 30 dramuri, ocru-galben 3 dram., harb sau test 5 dram., verde de 1 dram gi alb de plumb | dram. Pe acestea toate pise: je uscate si le freacit ‘© marmuri, fiir’ nimic altceva, apoi strainge-le intr-o hartie. fceea, pune ulei sit fiarba (ct mai incet, la un foc cumpatat si ferindu-1 nil), pin (va scade la jumitate) gi se va ingrosa si se va face ca micrea ). ‘hind voiosti sh auresti, pune de-acest praf intro strachini, atéta cat si-ti tr CAL al Af lucrezi, fi vopxen esto, po alata pune gi ulei flert si amestecti-le mult cu degetul, pani Ampreuna (a8 se fel (ate una), $i AtUNC spoieyte cu el pe perete eununileDe asemenea, orice altceva voiesti ca si auresti, [ori piatra, ori chip de ipsos, ori zid,] ori piele, ori sticla, ori marmura, dinliuntrul casei ori din afara, spoieste-le mai inainte cu mordant, apoi aureste-le. ar cand voiesti ca si auresti piatra, unge-o o data [cu verniu ori] cu ulei de in si las-o la vant trei zile, ca si se usuce, apoi unge-o cu mordant si, dupa ce se usuci Putin, aureste-o. Asa faci daca este afarai, iar de este inlduntru, aureste-o cu clei. Asemenea [ca la piatra si la marmur’], si faci si la fier, si la aramid, si la plumb, [si la piele}. lar panza unge-o intai cu clei slab, pe cate locuri voiesti ca sa poleiesti cu aur, apoi, (uscdndu-se), di-i cu mordant si aureste, si se face bun Insa vezi ca si nu faci mordant mai mult decat trebuie, caci de va riméne pani a doua zi, se incheaga si nu se mai lucreaza‘6. 71. Cum se pune aurul pe perete Siivarsind zugravirea, las-o s& se usuce bine. Apoi fa mordant ct socotesti si-ti ajunga pentru lucrarea ta, si unge cununile sfintilor. Si f& si stelele; ins vezi ca sa faci stclele mai inainte de a pune lazurul, pentru ci, daca le vei face peste lazur, apoi fille in ceasul acela, caci de le vei face mai pe urma, cad, (pentru cA lazurul se pune cu clei de tarate)47_ Deci, dupa ce faci stelele sau orice altceva voiesti, las-le ca putintel si se zvnte, apoi incearci-le in acest chip: apropie-ti degetul si daca se lipeste si, tragdn- du-l inapoi, nu se ia mordantul, atunci este zvantat. Asadar, taie aurul impreund cu toati hartia lui, cu foarfecele, in buc&tele, cum iti cere trebuinta [de mari sau de mici]. Si asa ridicnd aurul impreuna cu hartia lui, cu luare aminte, pune-! la locul lui, numai vezi si nu se strambe. Si, cu iscusinta, apisand usurel cu degetul peste hfrtie, pentru ca sa se lipeasci aurul, scoate hartia gi curdteste aurul pus cu piciorul de iepure. Si de are vreun loc rimas gol, ia aur cu degetul ori cu piciorul de iepure yi pune-l acolo deasupra, si se lipeste. Aga aureste orice altceva voiesti, ori stele, ori incondeieri de aur. $i daca con- deiul nu trage cand vrei sa faci cu mordant incondeierile de aur pe perete, pune putin neft in mordant, si asa trage. Si sa stii si aceasta, cum ca si pe perete poti si pui aur cu zeama de usturo’ si la icoane, ins numai la locul unde nu reveneste si nu asudé, ci este loc deschis si bate vantul. Tar daca locul reveneste si asuda, sau, inchis fiind, nu-l bate vantul, ia aminte ca niciodata si nu pui zeama de usturoi pe acel perete, cici mai pe urmi mucezeste si se stricd; ci numai cu mordant sa pui aurul. Si asa ia sfarsit zugriivirea pe perete. 72. Cum se piseazi aurul ca sa scrii sau sii lucrezi cu el Ja aur curat, adicit (un) galben, si-l pune in topitoare, impreundi cu argint viu i cu {ipirig. Si pune vasul intre ciirbuni care sii fie foarte apringi, Inedt sina se vada topitoarea de multimea cirbunilor, $i sufld in ei plind se face topitoarea rogie ca focul, $i st vezi argintul viu fumegdnd gi arzind, $i clind vei vedeu cl a ingetat do-a mati Fume, 8f gi topit aurul, iar argintul viu a ary yi @ pierit, Atune! AMAAN decat scoate topitoarea, ca si nu fiarbé aurul mult, ca se face aspru si vartos, ca gi mai inainte. re 3. Si, ricindu-se topitoarea, scoate aurul si impreuneazi-1 cu piatripucio: dati mai multi decat aurul. Si asa freacd-le impreund pe o marmura rosie. $ ce le vei pisa si freca foarte bine, adun’-le cu de-amaruntul si le pune pe toate jar {ntr-o alti topitoare mai mare si s-o faci rosie ca focul, ca si mai inainte, pentru ca cioasa si arz4 toata si impreuna cu fumul si piard. ‘ ‘9 Si asa, scotand aurul din topitoare, piseaz’-l iarasi cu de-amdruntul si mult, pind ‘end se va face ca huma. insd, la aceasta a doua pisare si frecare, pune si putinticlt i cu foarte putin’ sare. : cee ‘ igi. dupa ced vei freca destul, pune-!intr-un pahar curat, si spali de multe or, ‘se va curiti bine de toati intindiciunea. Apoi pune (din el) intr-o scoici si serie fi orice doresti cu el*8. nell o i, dup. 73. Cum se repara icoana putreziti 4 indreptezi icoana putrezita, fa asa: . = a i ainapoi nse mai inti curdteste bine tot putregaiul si s cut A oe . Apoi adapi-o cu clei, ca si intre bine in scanduri, si pune-o la soare, ca s ae e. Si dupa aceea, ia ferestruiri de scandura si le amesteca cu clei, _ Sh ile (cu acest chit de rumegus, dandu-l in straturi, care sa se usuce pe rind), Si, ce se va usca bine, ipsoseste-o. lar daca este dinainte stricati, adicd cimpul si 2 sf ul stricat si scoate de primprejur ipsosul vechi. Apoi, ca in parte ‘ cu clei si pune si (chit de) rumegus. Apoi ipsoseste-o, pune s1 aurul si vopse= asa carpeste-o; apoi, dandu-i verniul, se face ca si nou’ si zugraveala sfintilor, intdi rade sus ‘isi,Supliment Feluri de a se zugravi vesminte in fresca"? Culoarea ~ [Ebosarea (proplasma) | Umbrele | Desenul ini ei § Luminile imbrica- | sclivisita si repetatd iia: mintei an eee ALBASTRU] cu lintu de campuri, | cu oxiu cu lazur si alb de apoi lazur tencuiald veche ALBASTRU| cu lindu de cdmpuri_| cu chinoros cu lazur si putin alb de var uscat GALBEN cu ocru cu Sienna cu alb ars de var uscat ROSU cu miniu si var chinovar | Sienna ars = ROSU cu bolos cu oxiu |, idem cu chinovar mai inchis ROSU INCHIS cu bolos cu oxiu, cu color COLOR cu color oxiu idem color deschis roscat_| mai inchis cu alb de var uscat VERDE cu pamént verde si | pamant | idem Fi Ant DESCHIS —alb de var uscat la soare] verde mai ral aia firesc_| _inchis var uscat VERDE cu pamant verde chinoros } idem verde si alb si verde | mai inchis de var pasta, iar pe uscat, cu ‘ zeami de trie si verde viu MARON chi E (sau mavra) a eure Note 1. Vezi si Cennino Cennini, Tratatul de picturd, trad. Dimitrie Belisare-Musce, Bucuresti (1936), cap. 23, 24, 26. 2. Vezi cap. 35. 3. Vezi cap. 73. 4. Aceste procedec insa astazi sunt contraindicate. 5. Vezi si Cenino Cennini, op. cit., cap 33; el recomanda lemnul de salcie. 6. Vezi aici cap. 54 si Cennini, op. cit., cap. 64. 7. Vezi si Cennini, op. cit., cap. 116, despre ,.ipsosul fin“. 8. Ibidem, cap. 113. 9. Vezi aci si cap. 69. 10. Vezi si Cennini, op. cit., cap. 131-133. 11. Vezi si cap. 34, adaos nr. 19. 12. Vezi si cap. 70. 13. Vezi si Cennini, op. cit, cap. 134. 14. Din ed. Ghenadie, op. cit., p. 278; vezi si mai jos adaos nr. 7. 15. Vezi si Cennini, op. cit. cap. 162. 16. Vezi si Cennini, op. cit., cap. 153 17. Vezi si Cennini, op. cit., cap. 92. 18. Vezi si adaos nr. 11. 19. Din: Teodora Voinescu, Un caiet de modele de picturd medievald ascé, in ,Pagini de veche arta romaneasca*, III, 1974, p. 223, nr. 260 20, Vezi mai departe si adaos nr. 15. 21, Teodora Voinescu, op. cit., p. 222, nr. 259. 22. in original se adauga ,,60 potas, care ins& nu se foloseste la verniuri; ack recut drept cumpirdtura. 23. Vezi cap. 73. Astizi aceasti metoda este nerecomandabila, fiind tnlocuiti alte procedee. 24, Avram Zugravul isi nota, in sec. XIX, pe caietul sau, pe fila 130 y, astfel: ‘atu aorului, sd sd stie: 0 jumdtate dram miere la o jumétate da tafea dé aor ‘@ jumdtate dram comid, cu apa calda™. (vezi Teodora Voinescu, op. cit., p. 222 . Vezi si cap. 72 si Cennini, op. cit., cap. 160, . Vezi alti metoda la Cennini, op. cit., cap. 159. . Vezi si Cennini, op. cit., cap. 62. | Vezi si Cennini, op. cit., cap. 56, unde araté ins ci ,,nu durea: , Ibidem, cap. 40. ), Vezi si Cennini, op. cit., cap. 59. 1, Vezi mai departe si cap. 67. |. Adicii pictorii scolii rusesti. | Aga lucrau pictorii de scoali greceased din insula Cr |. Interpolare din Ghenadie, /conografia, ed. 11, Bucuresti, 1903, pp. 276-277, i Cennini, op, cit, cap. 70, 5. leouncle irinesti pe stich se lucreazsi altel, Vexi avi cup, 3, sila Connini, op, elf, cap, 0538. Vezi si cap. 67. 39. Vezi cap. 61. 40. Vezi si Cennini, op. cit., cap. 58. 41. Asa cum s-a aratat si in cap. 20. 42. Cum s-a aratat in cap. 21. 43. Vezi si cap. 47. 44, Cennini, op. cit,, cap. 72, adaugi chinovar, albastru de Germania, miniu, din cele cunoscute atunci. 45. Vezi aci si cap. 7. si la Cennini, op. cit, cap. 102 46. Vezi si cap. 12 adaos nr. 5, si cap. 28 adaos nr. 10. 47. Cum s-a aratat in cap. 67. 48. Vezi si cap. 37. 49. Tabel intocmit dupa indrumirile din ed. Ghenadie, op. cit., pp. 297-299. PARTEA A DOUA IconografieA. Iconografia Vechiului Testament "1. Cum se zugravesc cele 9 cete ingeresti Cetele sfintilor ingeri sunt 9 — dupa cum zice sfantul Dionisie Areopagitul ~ si impart in 3 stari sau oranduieli (fiecare de cate 3 cetc). In intdia ordnduiala sui i de foc, avand de jur-imprejur ari letesc unele cu altéle, inchipuindu-se un scaun impérdtesc. Heruvimii, numai cu ipi: cu doua aripi isi acopera azul, cu alte doud picioarele si cu celelalte douti zburdnd, iar in maini tin ripide, ‘care sunt scrise cuvintele: ,, Sfant, Sfant, Sfant [este Domnul Savaot. Asai-a pe acestia Proorocul Isaia! 4 doua ordnduialé sunt: Domniile, Puterile si Stdpaniile, care impodobire se sc. Acestia se zugriivesc purtand stihare lungi pana la glezne si incinsi cu verzi aurite (uneori pe umeri cu mantii pnd la genunchi), in mainile drepte jiege de aur, iar in mainile lor cele stingi o pecete, [rotunda ca un taler], cu {adica sigiliul Domnului), 2 4 treia ordnduiatd sunt: Incepdtoriile, Arhanghelii si Ingerti. Ace Wesc (cu capul gol, cu pirul strns cu o panglic’ alba legata la ceafa si) purtand ostiis s i si cu mantiile pe umeri) si tindnd in maini si] Kinci cu topoare si sulite la varfuri. (Ingerii au si chipul unor tineri cu sti- inoase si lungi Ciiderea lui Lucifer? |, si Hristos sezand pe scaun ca un imparat, tinnd in mana o Evanghelie, pe :, Vdzut-am pe Satana ca un fulger cdzdnd din cer". le ingerilor stand cu fricd, si arhanghelul Mihail indu-l celorlalte cete, le graieste intr-o hartie: ,,Sa $d stim cu fricd!...4;_ ,,Veniti sd ne inchindm [si sa cddem inaintea] lui nostru Dumnezeu..."5. {ia se fac pe nori, iar} in josul lor [f] dealuri, si in mijlocul dealurilor pri- , $i deasupra priipastici [scrie]: ,,Tartarul™. ) ceata lui Lucifer clizAnd din cer; [pe ingerii ce cad si sunt aproape de cer ‘eu chip Ingerese, dar mai schimbati, nu luminosi ca mai intdi}. lar mai jos Mat Hegri, si mai jos alti si mai intunecati. $i sub acestia iarasi alt Ingeri $1 jumitate demoni, si ined alti destivarsit demoni negri si intune- din jow de (oti, Inlduntru in Tartar (f% pe) diavolul Lucifer, [eu coarne, schi- Mai Intuneeat gi deeht tol mai silbutic, zichnd lungit cu fata in jos si11. Nasterea lui Abel!> Pestera si Eva zicand pe haine; si Adam scaldand pe Abel intr-un vas de lut, iar toarni apa cu o cana. 3, Crearea lui Adam® Adam, tnar fara barb, stnd gol; si ..Parintele cel fara de inceput™, inaintea lui cu lumina mult, tinandu-l cu stinga de mana, si cu dreapta binecuvantindu-; si imprejurul lor maguri si dealuri cu copaci [si pomi si flori mirositoare] si multe feluri de animale; si deasupra cerul cu soarele si cu luna. 12. Cain lucrand pamantul!® 4, Adam punand nume animalelor? Cain, tindr fara barba, intr-o tarina, avand boi injugati la plug; si cu o mani tine apoi {de coarnele plugului], si cu cealalté mand boii cu strimurarea; si mai inco Raiul sau gradina cu pomi de multe feluri si flori multe; si Adam sezAnd in jarasi el, secerdnd graul. mijlocul lor, avénd mana [dreapta] intinsa, iar pe cealalta [pusti] deasupra genun- chilor; si inaintea lui toate fiarele si jivinele pamantului cautand catre dansul. “13. Abel pascand oile!7 Abel, tandr fara de barba, tinfnd un toiag in mand, si inaintea lui multime de oi. 5, Crearea Evei® Raiul, precum s-a zis mai sus, si Adam gol, dormind rezemat pe o mana; iar din “14, Jertfa lui Abel si a lui Cain!® coasta lui iesind Eva, avandu-si mainile intinse in sus; si ,.Parintele cel fara de ince- put deasupra, cu lumina, cu stanga tindnd-o de mana, si cu dreapta binecuvantand-o. Jertfelnic, avnd deasupra o oaie arzind si vapaia lui suindu-se drept la cer; i tea jertfelnicului dreptul Abel, avandu-si mainile si ochii inaltati Si aproape, alt jertfelnic, [avand] deasupra lui snopi de grau arzand; si inaint (felnicu)lui Cain, avindu-si miinile pe fata sa; si vapaia jertfelnicului intoars torandu-se] ca o bolta catre fata lui. 6. Adam si Eva cilcdnd porunca? Raiul, precum mai sus s-a zis, si Adam si Eva stand goi, si inaintea lor un pom mare ca un smochin, cu rod; si sarpele infaisurat pe pom, avandu-si capul ctre ure- chea Evei; si Eva cu o mana tine rodul din care méndnca, iar cu cealalti fi da si lui Adam, care il primeste. . Cain omorndu-I pe Abel!? Juri [si copaci desi] si Abel zicdnd ranit la pimént, [iar Cain, in maini cu un ridicat in sus, priveste crunt cdtre Abel]. 7. Ingonirea lui Adam si a Evei din rail. Raiul, precum s-a zis mai sus, si Adam si Eva goi, avand franze de smochin ete ¢i Eva plangéndu-! pe Abel infisurate imprejurul [mijlocului si al] coapselor;! fugind, se uita inapoi, iar un Seratim cu sase aripi, tindnd in maini sabie de foc, fi goneste. hel ziicAnd [mort] cu fata in sus si din cap ti curge sAnge; si, in varsta de cirun- Adam si Eva plangandu-l pe Abel. lar un inger, intr-o hartie, ii zice lui Adam: | pliinge, invia-va in ziua cea mai de pe urma !*. 8, Plngerile Ini Adam i ale Evei Cain fugind din fata Domnului}?® Raiul incuiat si inaintea usii sabia cea de foc!2 [iar mai incolo], in preajma lui, ee oeina din fata Domnnlel} Adam si Eva, pe jumatate goi, isi smulg perii din cap, tanguindu-se. thin fuge privind inapoi, si un inger in nor ii zice lui asa: Unde este [Abel] tdu ?*, lar Cain rispunde: ,,Au doar eu sunt pazitorul fratelui meu ?'2 See ee eet eae Dumnezeu poruncind lui Noe si faci corabia stind $i uitindu-se in sus, si deasupra lui cerul, si o raz venind in jos caitre af inliuntrul razei cuvintele acestea: ,,Fd-si 0 corabie din lemne...’in pattu luni, ciel ,, /atd Eu voi aduce [asupra pamantului] potopul... "2. rina!3, iar Eva, seziind Adam {innd in mAini o sipsoara [cu doua coarne] say in preajma-i, {ine in maini furca si toarce [sa-si facd cimasa, 10. Nasterea lui Cain!4 Pestera si Eva inlauntru, ziicind [culeata pe fin gi inveliti] intro haind; si Adan, et eplituri de barbi, sezind, tine pe Cain in maini, ca pe un prune infigat ih 7 cu tncepiturt de barb, yezfnd, tine pe Ca ort p ‘eorubie mare §i fnaintea el Noo, indnd un vas, o spoieste co rliyind; si fii Lui, unit seule Noo fiend corabia