Professional Documents
Culture Documents
,--..
i.
_-------.
..--,
tl.
...,..4
',.........
(v)
,'""."i1
., I '''.---: .....,' ______Z------4'
.
1E
ant.
;
1-.-
ASZIlt
I crt
twww
I1
"ir
57
'
.
.'
....,..
,.....,.
.,
.._
,\
E.
411(11 POPULAittr*
...,
, , ,,__..... ,
_-_
....._.....
s,...._
.....,
,....,......,
:74
.1
,"
IINIr
...-.1;,-
.,,ausiteueriegra
..
BIBLIOTECA DE VULGARISARE
a Fundatiei Culturale
CUVINTUL" 00 No. 6
din Valenii-de-Munte
19
N. IORGA
DOUA CONFERINTE :
si Galati
in Octombre 1927.
BIBL1OTECA DE VULGARISARE
a Fundatiei Culturale
din N75.1enii-de-Munte
N. IORGA
...
CUVINTUL"
44*
No. 6.
teLJOT e
so4.AC ADEMIEI
al Paputattt.
DOUA CONFERINTE:
si Galati
in Octombre 1927,
BIBLIOTECA DE VULGARISARE
a Fundatiei Culturale ,,CUV1NTUL" din Vlenii-de-Munte
0IBLIETtkb.:4
At ADEMIEI
No. 6
I 'HMI
N. IORGA
DOUA CONFERINTE
0=
Sint multi ani de cind n'am vAzut Constanta. Intre ultima mea
visita si aceasta a trecut un rAzboiu, cu toate suferintile si distrugerile lui, carora li-a urmat o asa de activa si fericit refacere.
Dati-mi voie sa-mi amintesc cele citeva ceasuri pe care, in leg-Mull cu o conferint, le-am petrecut aici atuncea.
Un profesor ma invitase si, dupa o primire aproape solemna,
mA instalase inteo berarie gourd de clienti. Acolo mi-a fault lauda
operei scolare a lui Haret, seful sail politic. A auzi insa glorificarea unui adversar, oricit de meritos, nu e, de sigur, ce se poate
mai placut pentru cineva care face politica. Apoi, la ceasul mesei,
m'a lasat pentru a merge acasA la dinsul sa fact aceia ce eu in
berArie nu eram in mAsura s fac.
Apoi conferinta. A doua zi, aveam intilnire cu cineva in gara
Bucuresti. Luaram deci masuri ca sa mi se atraga atentia asupra
ceasului. Amicul care trebuia sa-mi aducA acest serviciu era in
sala. 11 cautam cu ochii, si nu-1 vedeam. Mi s'a parut intr'un
moment cA oara a trecut, si ceasornicul, consultat, mi-a revelat
neplacutul adevar. Amicul facuse semne, cu insistenta, cu desperare, dar crezuse cA e bine sa se aseze tocmai in fundul salei.
Si rAtacise si geamantanul mieu. Cind am ajuns la gara, trenul
imi plea supf ochi. Eram insa foarte hotarit sa-mi tin angajamentul la Bucuresti. Un automobil se gasi supt mina. $i iata-ne
amindoi, caci cu acest rise pedepsiam nein noapte alergind
www.dacoromanica.ro
,
4 I.,
N. Iorga
intors acum dupd atita vreme, gAsesc un spor de viatA increcare ma umple de bucurie. Orasul a crescut si e mai
frumos ; el capAta infAtisarea unui centru mare. AratA o PrimArie
impunatoare; case mari mArgenesc malul, odata pustiu, al Marii.
Ridicati un imens palat episcopal lingA catedrala care nu are decit defectul de a aminti, cu vircile ei colorate, Domnita BAlasa"
din Bucuresti. Pot sa relev lush', in dorinta mea ca aceast tarA
SA fie cit mai frumoasA, unele neajunsuri, care se pot indeparta. '
Un ora$ este o conceptie realisatA. FArA conceptie, el degenereazA inteun haos. El trebuie sA aibA un centru entre care sA
zAtoare
tindA totul.
Centrul 1-ati avea in singura d-voastrA piata, a PrimAriei: Dar
liniile acestei piete sint Strimbate de banala cash' meschinA din fund.
www.dacoromanica.ro
Doud .conferinte
www.dacoromanica.ro
N. lorga
cit a spinului".
Si totusi neamul nostru, chiar de la cei mai vechi inaintasi, Inca
necontopiti, a indragit malul galbuiu ca $i malul verde. Ba chiar
asezarile de aici au .putut fi mai solide aici. Caci, azi cind sApturile arata ce cuprinde pamintul dacic, ni putem da sama, la
spectacolul desgroparilor Sarmisegetusei, de ce injghebri pripite
Doug. Confcrinte
departe in RAsArit.
www.dacoromanica.ro
c'
N. Iorga
drept al DunArii.
www.dacoromanica.ro
Dona conferinte
politul Ignatie, care era Sirb din Nicopoie", dar probabil Sirb de
atirnare numai $i, oricum, complect romanisat, sau boierul Ghetea,
negustorul de abale", a cArui fat, Maria, fu, ca sotie a lui Serban Cantacuzino, Doamng a. Terii-RomAne$ti.
1.
.;
:
A
11.
'.
Ca un
de alta. Nu pot recunoaste hotarul care i-ar fi despartind.
intelectual care fac meseria de tipograf si vin de pe binaua uncle
fondului Cuvintul",
se construieste de meseria$i ca d-voastra casa
careia-i
apartineti. $i cred
nu ma simt de loc strain de categoria
a trai cit
ca, dad datoria intelectualului e de a munci $i dedreptul
orimai larg in mijlocul acelor cari muncesc ca $i dinsul,
sau muncitor, daca vrea cineva sa-i zica, e s
carui meserias
zi, catre
se ritice, cum faceti d-voastra, peste munca de fiecare
fac
farmecuriositatea de stiinta si simtul pentru frumuset, care
cul cel mare al vietii si-i stabilesc adevarata valoare.
,
Separatia intre munca manuala si munca intelectuala e neindrepse
stracari
raufacatori
ttit si tenderrtioas, venind de la, acei
duiesc din rasputeri s mph' si ce a mai Minas din atit de n
www.dacoromanica.ro
19
N. lorga
www.dacoromanica.ro
Doua conferinte
13
aceasta tara.
Ii urez sa ajunga cit mai rapede la indeplinirea unui rost asa
de folositor terii $i tuturor celor buni dintr'insa.
Dar sd vin de-a dreptul la subiectul insusi al acestei conferinte :
munca, lucru, placere".
Muncg" e un termen de imprumut. L-am luat de la Unguri,
cari si ciii aveau de la Slavi, invatatorii lor in atitea privinti. El
frumos $i are si defectul de a avea cloud intelesuri.
;
nu sung'
Munca e si chinul, suferinta, tortura pentru a indeplini ceva pe
www.dacoromanica.ro
14
N.
lorri
Cu cit e mai frumos si mai clar, mai elegant $i mai nobil, mai
moral vechiul cuvint latin : lucru ! La noi el e obiectul, ceia ce
ajungi a face, intocmai cum in engleseste work e opera' worker-ului. Deci $i sfortarea pentru a-I indeplini, pentru a-I crea. Iar,
la originile lui latine, cuvintul inseamnA $i cistigul onest care se dobindeste : cistig pentru cine lucreath, cistig si pentru cine plAteste
dupA cuviinta rucrul.
Teranul, marele mester a toate, nu merge la muncA, ci la lucru".
,"
tuia pentru ca el, omul liber, s poata sta ziva in agora, in pinta, '
privind minunile artei si ascultind armonioasele discursuri ale oratorilor, cu gindul la interesul public. Asa a facut si Roma imbogltit, pArAsind traditiile ei rurale, si, hrnit cu prOvisii de pretu, tindeni, ea a gonit pe teranul inceputurilor ei, fAcut inutil de inmultirea sclavilor pe terenurile smulse incetul pe incetul stApinirii
lui. De aici a venit i stratul fundamental al populatiei noastre,
care nu poate fi resultatul setei de cistig a colonistilor ispititi de
Traian din toate rasele ori al sporului de copii venit de la loginnarii in pensie si de la functionarii inrAdAcinati in pAmintul dacic.
Lucru de sclavi,
muncA.
www.dacoromanica.ro
.1
V
.1
Dotal
coaled*
15
SF
$i puneti in fata acel triumf al energiei care e civilisatia americana. Oamenii aceia cari, de oriunde ar veni, au numai o datoli se deschide inainte
rie : s vrea si sa poata munci, si carom
unii si de aici au fost aruncati Ore victorie
orice perspectiva
cu singura conditie de 'a dovedi cA sint iristare
pe aceasta cale
a lucra, cu voie bund $i cu spor. Lucru cinstit $i rasplatitor, pe cind
aduce citig, cel
la noi nenorocirea este cA numai lucrul necinstit
fAcut cu atentie si cu iubire indrumind la ruing.
intunecata a Bibliei
SA primim mai bine decit vechea invatatura
!
care o
CAci de fapt lucrul e pleicere, cea mai mare' placere pe
.
.
poate da viata.
creatiunii.
lucreazA
simte
mindria
E plAcere si fiindca acel care
alti oameni, la
La ceia ce cuprinde natura, la ceia ce au -Witt
,
www.dacoromanica.ro
16
N. lorga
,e
.$
Nu, nu! SA nu blastarnam ceia ce este mindria si fericirea noasfrit. In loc sa osindim lucrul nostru, sa atragem catre dinsul pe
aceia cari nu i-au inteles Inca frumuseta si sfintenia.
IcTtE
/Uri,
tf.
1EI
to PepuLktk
\Ss
-147,Zi
74,
W.-
www.dacoromanica.ro
40
I.
'A5ezdmntu1 tipografic
(IDAT INA ROMANEASCA*
Vlenii-de Munte
Pretul: 6 lei.
www.dacoromanica.ro