Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Virginia Waters-Povesti Rationale Pentru Copii

    Uploaded by

    ion
    28 views56 pages
    uytu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    uytu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    28 views56 pages

    Virginia Waters-Povesti Rationale Pentru Copii

    Uploaded by

    ion
    uytu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 56
    Virginia Waters Povesti rationale pentru copii Recomandari pentru parinti si educatori Nustratiile: Eileen Rosenfeld DEAC CORINA peiholog eu drt de bor pracicd ‘specials - autora PSIHOLOGIE CLINICA Cod perconat 01603 Editura ASCR ‘Cluj-Napoca Virginia Waters : Povesti rationale pentru copii Eefia Tn limba engleza: English tiie: Rational Stories for Children Copyright © 1980 by the Insitute for Rational-Emetive Therapy ‘Alights rescrved. No part of tis book may be reproduced or transmitted in any form or by any means, electronic or mechanical, including photocopying, recording corby any information storage and retrieval system, without permission in writing from the Publisher. Exit iba roman: Copyright © 2008 Centrul Roman de Psthoterapii Cognitive $i Comportemental “Toate dreptuia rezarvate. Reproducerea integra’ sau partial, sub orice for {ext r8 acordulprealabil in sois al Centrului Roman de Psineterepi Cognitive si Comportamentale, este intrzis8 Traduoere In limba romén cu permisiunea Albert Elis Institute, SUA Traduceree $i adaptares in limba romana: Daniel Davi, Adrian Opre, Laura Petra Prooesare computerizati: Daniel Paul Corectura: Daniel Devid, Adrian Opre, Laura Petra Ecditura ASCR (Asociaia de $tinge Cognitive cin Roméria) Str. Gr, Blascu nr. 37, ChipNepoca Tels (+40)-264-500967 Fax (+40-264595575 Email: asor@psycholecy.co Pentru comonzi Tels (+40)-264-590967 Email: ascr@psycholoay ro ISBN 973-7973.02- Cuprins Prefata v Povesti pentru copii Veveritele Masa, Dasa si Sasa 1 Sandel, Pestigorul cel Plat 7 Mierla Mirela invat cum s& nu se necdjeasc& 15 Teama de greseli a Dorei 23 Monstru! ce! Magnific al lui $tefan 30 Lucian Licurici invet& s8 lumineze 37 Recomandari pentru parinti si educatori Capacitatea de a ne rezolva problemele in mod rational 47 Cum sd te accepti pe tine Insuti sie copilul tau 58 Dezvoltati-va toleranta la frustrare 6 C€nd frica ne st tn cale 73 Capcanele furiei si cum sa le evitim 84 Invatati-va copiielevii sé isi turnineze vit puterea génditi rationale 94 Despre autor 107 PREFATA Aceasté luerare prezint& un model al educatiel rational-emotive si comportamentala, care este © forma de pshaterapie cogniti comportamentala, aga cum este el exprimat in povest, Pshoterapile cognitive si comportamentale (cognitv-comportamentale) constituie ace! segment din familia larga a psihoterapilor care este cel mai bine velidat stint si a carui efcient’ a fost demonstraté In studi stintiice. Asumptile {fundarentale ale tuturor psihoterapilor cognitiv-comportamentale su (1) Evenimentele de viata nu ne afecteazé réspunsurilelreactile in mod direct ci modil in care le interpreta (cogriile noastre-modul In care gandim despre ele) cauzeaza réspunsurielreactile noastre ‘cognitive (ex. idesa o& nu mert s& tréiesc), comportamentale (ex izolare $i lips de comunicare), subiectivemotionale (ex. tire depresiva) si biologice (ex. cresterea tensiuni arterials) 2) Cognitile prin care interpreta aceste evenimente de viaté pot fi identificate, Aceasts identficare poate fi directa, in cazul cognitilor constiente, sau indirect® (ex. prin indicatori comportamental}) in cazul cognitilr inconstiente, (2) Odata identfcate, ccgnitile pot fi schimbate prin tehnicipsihotogice specifice; astfel, cognitile irationale/dezadaptative care genereaza raspunsuri disfuncfionale sunt tnloculte cu cogrit rationale! adeptative care genereaza réspunsuri functionale. Povestil fac parte integranté din copilzria celor rai multi copii. Ele au funete ludica gi formativg, personajele constituind fie modele de urmat In viata pentru fetite (ex. Alba ca Zapada) si baietel (ex. Fét-Frumos) 1 modele de evitat pentru copii ex. Zmeul cel rau). Aspectul nou gi deosebit al acestei lucrdri fl consttuie feptul c& aceste povest au fost construite de specialist psihologi pe baza unor modele cognitv-comportamentale. Aste, pe Langa toate caltétle pe care fe au toate celelate povegti; povestie din ‘acest volum au fost astfel construte incét functia formativ’ s& fie explorat la maximum. Prin aceste povesli se identifics si modiic& credintetor irafionale care genereazé patologie si suferintS copilor, gi in paralel se asimileaza credinte rationale care genereazé o slare de sanatate psinic VEVERITELE MASA, DASA $I SASA Veveritele Maga, Dasa si Saga tréiau odinioara in Marile Pduri, impartind o locuinta intr-un copac batrn si trainic. in fiecare toamna, cozile lor deveneau tot mai stufoase $i blanitele lor tot mai dese: atunci stiau od a sosit momentul sé porneascd fopdind prin Marile Paduri, in cdutare de alune pe care si le manénce in timpul iemnii celei grele. Cum nu era destul loc in c&suta lor ca sa tneapa toate provizile pe care le adunau, asoundeau mare parte din alune intr-o scorburd de copac de pe partea cealalta a pajisti. Scorbura parea pustie si nelocuita, aga cd era un depozit excelent pentru provizille adunate. Intr-o zi friquroasa de iam&, Masa, Dasa si Saga se trezira flamande, cu lumina soarelui palid& ca o lmaie pétrunzand in —______—_—__———siiirute-lor-Se-dezmeticira-bine; cascari-gise-strecurara-din———- cminul for cald tn figul necrutator al dimineti. Mire atat de foame, tncat cred c& as fin stare s& mananc un ‘copac intreg plin de alune", spuse Masa, plescaind demonstrativ . allie mi-e at€t de foame, incat as manca un ca’, spuse gi Daga, topdind de ici colo. .Nu vorbi prosti: veveritele nu ar manca niciodati un cal - doar suntem vegetariene’, spuse imediat Saga. , Si mai ales, ‘nu vorn manca nimic dacd tot stm aici gandindu-ne la ce am putea manca.”, continua ea. Hai s ne migcm!". Acestea fiind spuse, Masa, Dasa si Saga pomiri de-a lungul pajistiiinzfpezite Tnspre copacul for cu hrana. Ajungénd ele cam la jumatatea drumului, se oprird ingrozite de o priveliste teribi&: niciodat& nu le mai fusese ‘dat s4 vad& aga ceva - alat de uriag, de groaznic, de amenintator...si d&dura seama c& drumul le era blocat de cel mai mare perete de zapada pe care Lau vazut vreodaté: prea cd ajunge pan’-n cer, f&r& Inceput si cu siguranfé fard de capat. Problema cea 2 mai mare era, fireste, c& partea cealalta a zidului le parea de neatins, Si.ce credeti c& au facut ele atunci? Ce va trece prin minte A ar fi putut face ele? O sé va dau un indiciu: au avut fiecare 0 reactiediferita si, prin urmare, fiecare a facut altceva. Maga era deja furioas3. Se gandea: Nu suport sa vad Zidul Asta de zpada tn fata ochilor! Nu ar trebui sa se afle aici, nici n-a fost aici inainte. Nu suport s& nu obtin cea ce doresc. TREBUIE sa ajung la alunele acelea! Le merit si ar trebui sa le am. Oricine a pus zidul asta aici in calea mea ar trebui sa fie distus. La ce se va mai ajunge aici pe paiigtea noastré dacé fiecare face dup cum fl tale capul? Nu e drept ca zidul asta sa fi apérut aici!” In imp ce Maga gandea astfl, se tot tnvariea tn cere pand ce amati, apoi Incepu s& loveascdi peretele cu t8butele si cu capul, provocandu-i ditamai durerea de cap. Dasa se deprima, g&ndind: Este groaznic_si_oxibiLoé: perelsle asta a apdrut aici. E cea mai groaznicd treaba a s-ar fi putut intémpla! N- s4 mai ajung niciodaté la alunele acelea. Adic&..ce spun eu, probabil cl nu voi mai ajunge weodaté sé ménanc. Peretele va rimane aici pentru totdeauna, eu voi muri de foame si totul e din vina mea. Ce prostie din partea mea s& ascund alunele de partea cealaltia paiistil Ar fi trebuit sé-mi dau seama c& aga ceva urma s4 se intimple!" Dasa era asa de suparaté pe ea insdsi, incdt se aseza in zpada in fata peretelui, plangand si smiorcdindu-se: Nurs bund de nimic! Chiar ¢& nu-s bund de nimic!* _ Sasa Incepu sa-si spuné: Hmmm, un perete, oat de Ciudat! Mi-ar placea sa nu fie aici, pentru cA mi-e foame si ag rea sa mananc niste alune, dar la urma-urmei e deja aici si nu vad de ce nu ar trebui s8 fie aici doar pentru c& mie nu-mi place, E un ghinion si nu-mi convine sé am peretele asta intre mine gi alune, dar bosumflandu-ma din cauza asta nu fl voi fas dispera gi cred ca treburile ar putea sta i mai prost, de fapt.” : i Astiel, Saga decise sé accepte c& exist peretele mai degraba decdt sA se incdpataneze in dorinta ei ca acesta sa dispard, cum fScuse Maga, sau sa facd din prezenta lui o catastrofa, dupa cum reacfionase Dasa. Ca urmare, ea nici nu 5.2 ales cu 0 durere de cap ca Masa, de la lovitura data tn zid, nici cu degerdturi ca Dasa, din cauza sezutului in zpada. Era singura tn state s& se gandeasca la ceea ce ar fi de facut th situatia data. Cate solufii ai putea s4 gasesti pentru aceasta problema? ‘SA astepti pana ce soarele va topi zépada. ‘SA sapi o groapa pe sub perete. ‘Sa sapi o gaurd prin perete. Sa te cateri de cealalté parte a peretelui Sa incerci sa ocolesti peretele. Sa caufi alune altundeva, SA te Intorci acasa sa verifici dacd nu au mai ramas ceva resturi de mancare pe acolo. 8. S& te muti in regiuni mai insorite, 9, Sa faci un foc pentru a topi peret 10.88 Inoepi s4 mananoi zépada. 11.88 adormi la loo, ca sa vezi daca nu cumva totul ¢ doar un vis. 12.88 chemi alte veverite ca s& te ajute sa sapio gaura in pereie. ‘Atunei Saga le vorbi Magei si Dagei: ,Continuand tn felul asta, nu faceti decat s& inrdutatii situatial Nu vedeti o& furia sau supararea va impiedicd sa gasifi o solutie la problem’?! Terminati si ajutali-ma la sdpat!”. ‘Agadar, Maga nu a mai lovit peretele si Dasa s-a oprit din plans gi cu toate au ‘inceput s sape in zidul de zdpada. in limp ce s&pau, chitediau un cantec de lucru de-al veveritelor si aproape cd incepea s& le facd placere munca aceasta. Masa uit de furia ei, Dasa uité de suparare si Sasa ramase cu mintea treaza gi gata de a gas! solutia cea mai potrivité. Nu peste mult timp, erau deja de cealalté parte a peretelui, ‘imbulzindu-se spre copacul unde ascunsesera alunele. NOR wes rs Sandel, Pestisorul cel Plat sPoate 8 folusi nu vom muri de foame astizi’, spuse Dasa. Da, dar sper s& invatati o lectie din intamplarea asta”, zise. laTanduler Sasa__,Pentu veverite furioase sau care se supard, nici alune nu se scuturél Asa c dacé vreti de mancare, stati calme si fii rationale!” —_——_________,Ge_prost_sunt’_bolborosi,_in_timp_ce_inota_in__cerc. SANDEL, PESTISORUL CEL PLAT \Doamne”, spuse Sandel, Pestisorul cel Plat, ,mé simt mai rau decat atunci cand am avut pojar. Ma simt chiar mal ru decat atunci c&nd aproape ca am fost mancat de rechinul cel ucigas. Ma simt mai oribil dect atunci cand am mancat zece sandwich-uri cu meduze unul dupa altul si apoi le-am dat afard pe toate”. oe De ce se simtea oare Sandel aga de abéitut, groazisic si oribil? _Tocmai am aflat o& am rémas repetent in clasa a patra la Scoala de Pesti a Doarine! Somon”, gemu el Tnoercand sa decida ce sé facd. ,Nu sunt in stare si fac nimic ca lumea. Nu-s in stare de nimic si nu sunt bun de nimic ca peste si probabil cd niciodata nu o s& fu mai bun de att.” | — ‘Sandel aproape c& plangea. Ahh’, suspina el, ,Sunt asa de prost tncét am uitat ca pestii nici nu pot sa plénga. Asta chiar c&-i groaznic! Ma simt aga de vinovat c am ramas repetent. Nu cred c sunt in stare s& le spun mamei si tatélui meu ca fiul lor e un ratat, Le-ar jnfunda branhiile. Cred ca cel mai bine ar fi sé plec in largu! oveanului si sé dispar. Asa nu vor afla niciodaté ce sa ‘ntamplat cu mine si ce dezamagire le-am produs.” Adio, batran colt de mare familiar,” suspina Sandel, Se mai uité o dat in urmd, peste coada, si se indrepta c&tre Marele Ocean, unde razele soarelui nu ajung niciodata. Cel putin aga credea el, cA se indrepta in directia Marelul Ocean. Navigatia era una dintre materille la care ramasese repetent. ,Sunt aga de prost inct nici macar nu stiu sa plec de acasa’, gandi Sandel posomorat. Inota prin niste ape tare cludate. Treptat, aripioarele incepura s&-i oboseasc’ si branhiile aproape c 1l dureau. Sandel nu cSlatorise niciodaté aga de departe. Dintr-o data totul se intunecd. ———$—__________—Caracatita-fu-distrasa-de-strigéituLui Sandel-gi-de-gandul Hei, cine a stins lumina?” striga ‘Ceva nu e in regulé aici,”, galgai Stindel inspaiméntat, MB intreb dacd acesta e Marele Ocean’. Dintr-o data Sandel se trezi in stransoarea unei tentacule iscusite, care era puternicd precum otelul. fl tari prin apa si aduse la falcile unei caracatite urdte. Ah, cina..., in sfargit...!", spuse caracatita, lingandu-se pe buze. ,Ce bucatic’ gustoasél Stai s& vad.... unde... oare unde ‘am pus mustarul?” Chiat c& nu vreau s&mi sfargesc viata in falcile unei caracatite flamande’, spuse Sandel inecdndu-se. ,Trebuie s& gasesc rapid 0 cale de soapare!” jintre timp, caracatifa Incepu sa jl inmoaie pe Sandel in borcanul de mustar. Chiar atunci ti veni si lui Sandel o idee salvatoare. Hei, uité-te intr-acolo!’, striga el, ,ulte cum trece o clas& ‘Intreaga de sardete!” de a manca o intreaga clas de sardele. Sandel lovi borcanul de mustar cu coada, iar borcanul zbura cat colo $i o lovi pe caracatita in cap. ~Auuu”, strig& caracatita, stropind cu si mai mult cernealé neagra, ca aceea in care se pierduse Sande! mai devreme..., if! scdipa din stransoare in tulburarea astfel iscat! Sandel incepu s& inoate, thaintnd cu toata viteza. inota asa de repede, iar cerneala caracatitei era asa de deasa, incat nici nu putea s& vad incotro se indreapta. Bufif! Sandel inotase si se izbise de un uriag zid gri. Se simfea amefit, confuz si speriat. »Poate c& e un rechin sau un peste spada”, gandi el. Mai bine dispar de aici cat de repede pot.” ~Scuzi-ma’, spuse 0 voce blanda gi melodioasd. ,Pot s te ajut cu ceva?” Vai de mine!” bolborosi Sandel. ,Cine sunteti? Nu am mai vazut niciodata un peste asa de mare ca dvs.!” 10 | E Eibine, numele meu este Elena, Balena Cocogati, aga c& su sunt chiar un peste. lar eu nu am vazut niciodaté o creaturé aga de micufa ca tine. De fapt, nici nu te vd detoc. inoat, te fog, pan th dreptul ochilor mei ca sé te pot vedea.” Pare a fi destul de inofensiva", gandi Sandel si thot pané in reptul unui ochi de-al ei. Eu sunt Sandel, Pestisorul cel Plat’ spuse el timid. “Si ce faci aici? Esti destul de departe de casa’, spuse Elena. “M-e rusine s& v8 spun,” rispunse Séndel, rogind. ,Am ‘notat departe de casa pentru c& am rmas repetent in clasa a patra la Scoala de Pesti a Doamnel Somon. Nu sunt bun de rimic ca peste si sunt o rusine pentru paring mei, aga c& am deois s& plec de capul meu tn largul Marelui Ocean si s& nu mai fiu de ocaré parintlor mei, Dar sunt 0 catastrofé si cand vine vorba $8 inot departe de casal Nici macar nu am putut sd gasesc Marele Ocean. $i era cat pe ce s& flu mancat de 0 4 caracatit’ uriasd. Aga c& vedeti bine, nu sunt in stare s& fac nimic ca lume »Stai 0 clip. Spui ca era cat pe ce sa fii mancat de o caracatita?”, intreba Elena. »Da, am lovito cu borcanul de mustar si am tnotat repede de acolo," raspunse Sandel »Pai atunci tot ai reusit sa faci ceva bine”, spuse Elena, Nu m-am gandit la asta,” spuse Sandel, .dar cred c& aga e. »Nu cred cd te-ai impotmolit fiindca esti prost sau incapabil 8 faci ceva bun’, continua Elena. ,Ai ales s& te tnvinovatestl pentru gregeiile tale, in loc sé accept faptul c& esti ca tofi ceilalti, un peste supus greselii, care face atat lucruri bune, cat sirele.” .Poate”, spuse Sandel, ,dar mie mi se pare c& fac mai ales lucruri rele si cd cele mai multe lucruri le fac prost. Asta nu ‘nseamnd c sunt un peste prost?” Nu-existd.pesti-buni-si-pest. rai -spuse-ElenaSunt-doar pesti care fac lucruri bune gi lucruri rele. Toti pesti sunt format in toate insusinle si purtarile for, dintre care unele sunt bune, iar altele sunt rele. Este imposibil sd fi in intregime bun sau in jintregime rau. Chiar daca esti pe de-a intregul rau azi, mai mult ca sigur c& ai facut ceva bun in trecut sau ca vei face ceva bun in vitor ~ gi daca e aga, inseamna c& nu esti rau in intregime.” Asta aga e,” raspunse Sandel géncitor, .dar mie tot nu-mi place s& fac greseli si s4 dau greg tof timpul sau aproape tot timpul. Cum s& m& descure atunci?” »Primul pas,” exolicd Elena, ,este sa te aocepti pe tine Insuti in intregime, cu greseli si cu tot restul. Incearca s4 nu te ‘invinovatesti, indiferent de ceea ce faci.” Al doilea pas este s& accepti responsabilitatea pentru.cdi ai facut 0 gregeald sau pentru c& ai facut un lucru in mod gresit.” Altreilea pas este sa incerci sa iff corectezi gregelile.” 2 lar col de-al patrulea pas este sa vezi ce polis faci ca s& ai repeti aceleasi greseli siin vitor” Mu ati 84 vad dacd am infeles,” spuse Sandel. ,Voifolosi ca exemplfaptul cA am ramas repetent in clasa a patra. jin primul rand, ma accept pe mine tnsumi gi nu mal imi spun c& sunt prost sau cA nu suntin stare dernimic bun. jn al doilea rand, accept c& sunt responsabil de faptul cd amas repetent, ae {nal treilea rand, voi invata mai mult, ca sa trec clasa anul itor. i 2 ss : - vi ginal patrulea rand, voi continua s& fnvat mai mult, s& nu aman repetent din nou.” : Usaau,” spuse Sandel Incantat, ,Dacd Ineep sa gandese altel despre mine insumi, daca m8 accept pe mine Insumi indferent de ce se intamplé gi daca tnvat mult de tot, atunci De 7 : ate cA pot s& devin intradevar un paste bun! Poel Fi tent,” tl ops Elena. ,A te considera complet bun este la fal de nepotrivit ca a te considera fn intregime rau. Tu continui s& Ti peste pornind de fa felu! in care te comport si felul in care reusesti in ceea ce faci. Thar fi mai bine dac’ ti-ai judeca faptele si insusirle separat de felu! in care te judaci pe tine ca peste, in loc s te condamni pe tine ‘nsuti ca intreg, deoarece asta e deja un lucru prea greu pentru un pestigor micut ca tine.” : HEC Pet cd am injeles acum? spuse Sandel. ,E mal bine s& mma accept pe mine Insumi intotdeauna si sa fmi judec doar faptele. in acest fel, pot sa inva din greselile mete si sé numa mai fac s4 ma simt aga de nefericit tot timpul.” “Exact!", exclama Elena. ,Vezi - poti sé gandesti atunci cénd esti atent. Acum nu crezi ce timpul s& te Intore: acasé la familia ta?” et i “Cred c da," spuse Sandel. -Acum c& imi dau seama ca nu sunt chiar aga de prost si nepriceput, chiar daca am ramas repetent in ciasa a patra, nu mal imi ¢ aga de greu sa dau ochil ou ei, Muitumesc pentru ajutor, doamna Elena. Mier fi de mare folos daca mi-ati ardta directia cea buna’. bine 13 Cred c& Satul Pestilor Plafi este in partea aceea raspunse Elena, aratén célitorie bund pana acasal” ey cd kaa. i drumul cu coada. ,Iti doresc o | Pe m&sura ce Sandel se tndrepta mnotand spre casa, 0 auzea pe Elena canténd in depéirtare. ,Elena mi-a aratat calea cea bund in mai multe privine!”, gandi el ferict. ,Sunt aga de bucuros c& mi-am dat seama c& nu exist pesti buni sau pesti rai — ci doar pesti pur gi simplu. lar eu sunt mandru s& fu unul dintre eit” invata cum s& nu se MIERLA MIRELA INVATA CUM SA NU SE NECAJEASCA Doamna Mierl& citipea fericit& de una singura, th timp ce stétea asezati pe cuibul ei, Incalzindu-si oudle, Era foarte mandrd mai ales de doa dintre ele, flinded erau lucioase, frumoase la privt si minunate de sezut pe ele. AI trellea ou era chiar obignuit — mic, usor asimetric si ardténd de-a dreptul banal. Doamna Mietla abia dac& bgé de seamé ca era gi el pe-acolo . Tinto bund zi, puil Doamnei Mierle iesira din oud. Din ouale mari iesira doi fii splendizi, pe care Ti numi Tiberiu si Claudiu, iar din oul mic iesi o fiica stearsa, pe care 0 num Mirela. Doi din trei nu-i rau,” cripi Doamna Mierl& bucuroasa. 16 coroner fern encom ‘poi, 2 Ysi petrecu tot timoul si energia invatandu-i pe copii ei toate cele necesare pentru a supravietui in lume. ha favatat cum se construieste un cuib, cum se culeg semintele fe foarea soarelu, cum sa tsi ia aborul si sa aterizeze far sa fe deranjeze penele, cum sai scale pisicile, regulle de baz curéteniei pentru o mierl8 gi multe altele “Wai, dar ce repede Invatat voi doi,” ciipi Doamna Mierlé rmandra ode fil el. ,Tu va trebui s& muncesti mult mai mult, Mirela, daca vrei sa fi pasul cu frafi tal. * “Eu sunt intotdeauna fa distant de o pana in spatele fraflor me" suspina Mirela. ,Si ei imi fac viata si mai grea prin faptul c& se fac tovardgi si rAd impreuna de mine. Cand mama ma dojeneste, iar Tiberiu si Claudiu isi bat joc de mine, devin aga de furioasdi si sunt aga de (rst pentru c& nu reugesc sa invat ca ei, Incdt lucrurle Tmi ies si mai rau!” Tu esti singura mierla dintre cate cunosc, care canta fals,” se planse Doamna Mierl®. ,Nu mai stiu ce s mé fac cu tine!” -Mirela-nur stie-s& cnte!-Mirela-nu-stie s& cante!” citipiré Tiberiu si Claudiu. lar Mirela se simtea pe zi ce trece tot mai abatuta. Chiar 08 0 s& devin o mierl& foarte proastél_ lar mama, Tiberiu si Claudiu se poarta cu mine aga de urat! Dar dacd le vorbese despre asta, nu fac decat s& rad& de mine si s& ma tice in continuare,” suspina Mirela, ,lar supararea mea ma Impiedica tot mai mult s4 imi indeplinese indatorile de mien.” intr-o sear’, in loc s& ‘si facd temele (adiodi s caute prin Imprejurimi méncare pentru pas&ri), Mirela statea Intr-un arfar amérat Ce nefericire sa fiu 0 mierié neindemanatica si care canta fas! Niciodatd nu o sé fiu mai bund de atat, iar familia mea nu © 4 ma jubeascd si nu o s8 ma aprecieze niciodaté. Ar fi poate mai bine s& ma las mancata de o pis ciripi Mireta cutremuratd. Ce cAntec ciudat cAnfi, Pe sta nu bam mai auzit pana acum,” ciripi o voce de pe o creanga din spatele su. ,Crezi c& va deveni un slagar?” ale 7 In primul rand, este imporlant s8 infelegi de unde Wi vin cole sentimente dureroase. Doar dupa aceea putem incerca oct ndepartém, Urmmeazi-ma ...”, spuse vrabia, maitandu-se re cerul peste care cobora inserarea. Vreau 84 te prezint ser pasar care po! ste lute sé descoper de unde vin acele ite.” ef seri Mrela zbur& dupa vrabie pand la un visin si se agez pe 0 lang ea. sia ate el?” MnrebA Mirela aréténd cu arpa taspre 0 re care sttea tn viginul invecinat, i asecela este Baronul de Galtd Albastré. Asculté ce are de pus despre asta,” zise vrabia. sale ind Mirela Se uilé in sus si vazu o vrabie patata, ou ochi stralucitori. ,Cred c glumesti’, réspunse Mirela. ,Nimic din ceea ce fac eu vreodatd nu reuseste. Parc nu ag fi bund de nimic.” »Pacat 0 vorbesti aga" spuse vrabia. ,.Mie nu mi se pare 8 ara aga de rau, chiar si pentru 0 mierti." »Spui asta finda nu m cunostil" suspina Mirela. .Nimeni din cei care ma cunosc nu ma place — nici macer propria mea familie!” »Pai mie mi se pare ca esti prea severd cu tine Tns&ti. Asta nu te ajuté ou nimic sa devii o mierl& mai buna" spuse vrabia. ,Pun pariu c& ai o multime de sentimente neplacute, care fac ca indeplinirea sarcinilor tale de mierlé sa fie si mai grea ~e dificil s& gandesti clar atunci cand.esti Incdroat’ cu emotii negative.” Ai dreptatel” ciripi Mirela, E greu sa zbori sus tn tnaltul cerului atunci cand te simfi fa pammant. Ins’ ce ag putea s& fac?” 18 [Nu mai suport” se véita Baronul de Gaiti Albastra. Pactrle acelea nu ar trebui sd mA trateze aga! Ar trebui sé ma respecte pentru faptul cA sunt un domn atat de stilat. Ar 19 ~~ —Mrabia zise-in-continuare:-Incd-o-pasaire-si-mai-vezi-si trebui pedepsite pentru cd se poartd att de urét cu mine. Cred ©& 0 s& m& duc si 0 s& fe m&nanc un ou,” guieré Baronul, lingdndu-se pe cioc. ,O s+ invéit eu minte s se mai pun& cu mine,” mormai el in timp ce tsi lua zborul. Ce orezi c simtea Baronul?” intreba vrabia »Vorbea exact ca mine atunci cand sunt furioas&," ciripi Mirela. ,Pun pariu cd era furios.” ~Acum asculté-! pe tipul acela care e sub noi, pe pamant Ele Gelu, Porumbelul Plangacios,” spuse vrabia. »Siracul de mine,” suspina Gelu. .Nu sunt in stare s& fac nimic ca lumea. Pur si simplu nu sunt bun de nimic si niciodata nu s& fiu mai bun de atat. Sunt un porumbel prost si nepriceput gi nu vad cale de iesire din situatia asta.” Gelu continua sa gadai si sai gngureasca incet pentru sine. Arata exact ca mine atunci cand ma simt deprimatal” spuse Mirela. ,Si st acolo plangandu-se fara si facd nimic | pentru a schimba situafia. Cred c gi eu fac tot aga cdteodat’.” dupa aceea o sa ti pun o intrebare foarte importanté.” O duse pe Mirela intr-o grédind cu flori minunata gi! arata 0 falea, ,Daca te uili de aproape, o vei vedea pe prietena mea Hortensia, Pasarea CAntatoare. Ascuit& cu atentie ce are de zis." Hortensia sérea nervoasa dintr-o floare in alta, fara s& se ageze deloc ca s& se odihneasca. Din cnd in cnd se oprea {n fata unei flori pentru a-i sorbi nectarul, batand din aripi atat de rapid incét Mirela nici nu le vedea migcandu-se. Vai de mine...” spuse Hortensia grabita, ,si dacd este o pisic& fn spatele acelei tufe de trandafir, gata sa sari pe mine? Sau dacd florile rman fara nectar si eu rman fra mancare? O, Doamne! 0, Doamne! 0, Doamne! Lucruri groaznice ne pandesc de pretutindeni!” .Fi, bine” spuse Mirela, ,Eu méicar nu sunt asa de réu ca Hortensia, dar si ea spune lucruri pe care mi le spun mie ‘Insami atunci cand sunt speriata si nervoasa. 20 i é i i f ii l__ar-placea.mie sé se-intample’)” E Acum intelegi de unde vin toale sentimentele tale?” intrebai vrabia. ; ,Cred ca atunci cand gandesc intr-un anumit fel si fmi spun anumite lucruri mis insami, imi creez prin asta acele sentimente” réspunse Mirela. Pana la urmd, esti destul de desteapta chiar si pentru 0 mnietié," zise vrabia. ,Dar cum sa imi schimb sentimentele atunci cand acestea stau in calea dorintelor mele?” intreba Mirela. Daca iti creezi aceste sentimente gandind intr-un anumit fel, ce crezi tu ca ai putea face ca sa le schimbi?”, intreba vwrabia. ; Pai.” zise Mirela. .... $tiu! Ag putea s& Tmi spun alte lucruri mie insami, ca s& ma simt altel.” : “Asa este’, raspunse viabia. ,Ca s& ffi schimbi furia in simpl& enervare, ai putea si iti schimbi pretentile faté de scart si cel din ur (,aga trebuie sa fie!) in preferinte (,asa mi- Da ~ fn loc s8 spun ca Tiberiu si Claudiu nu ar trebui s& radé de mine, ag putea sd imi spun cA mi-ag dori c& ei s& inoeteze, dar ca pot s& suport atunci odnd acestia ma sacdie.” Si” continu’ vrabia, ,ca sa ti schimbi deprimarea in tristete, poti si tfi schimbi atitudinea faté de tine insati, incetand sa te auto-Invinovatesti si invatand sa te accepti aga cum esti si s4 iti judeci mai bine insusirle si comportamentele.” Deci, in loc s& spun c& nu sunt bund de nimic flindc& nu pot $4 zbor sau si cnt la fel de bine ca Tiberiu si Claudiu, ag putea séi mé accept pe mine tnsémi indiferent de felul in care ma descurc si sé muncesc mai mult o& s8 devin si mai buna”, exclama Mirela. : ,Mai mult, dac& vrei s& iti transformi frica in simpla preocupare, inoearcdi s& te gandesti doar la prezent i nu te gandi mereu c& cova foarte rau se va intémpla in vitor, continua vrabia. Ce bine!” striga Mirela, ,Cred od am Tnvatat ceva foarte important. Cand am un sentiment care ma doare, pot s3 caut 21 g@ndul déunator care I-a provocat si pot s& 1l schimb gand care sa ma ajute. De acum incolo nu mai trebuie s8 imi las sentimentele s& m& necdjeasc’. Pana la urma, poate nici nu sunt aga de proast& cum credeam!” lar pe m&surd ce invet sa te necdjesti pe tine insti mai putin,” zise vrabia, , ili vei da seama c& poti s& te gandesti mai clar fa cum ai putea s& rezolvi alte probleme si la cum s& 1 ‘ndeplinesti mai bine datoria de mierl2.” Asa c&, desi penele mele nu vor fi niciodata la fel de rogii precum cele ale fratilor mei, iar ciripitul meu nu va fi niciodata la fel de inc&ntator si chiar dac& mama s-at putea sA nu ma aprecieze niciodaté ia fel de mult ca pe ei, nu trebuie A fiu nefericita, mai ales c& eu am ceva ce ei nu au. Caci eu am acum cunostinfele necesare pentru a crea sentimente mai bune si stiu cum sa fmi rezolv problemele, iar prin asta pot intr- adevar sd flu la inaltime! Iti multumese, vrabie!” Vrabia incepuse deja s& caste somnoroasd, deoarece Noaptea se _asternuse incet peste aradind, cao piiturd groasi_| ‘Srintunecoasa. Mirela incepu sa cAnte incetisor. rT] -Voi reusi sa imi transform viata in ceva mai bun, indiferent ce se va intampla,” decise Mirela, in timp ce zbura multumita spre casa. 22 iL | TEAMA DE GRESELI A DORE! Doral fi era team ca nu cumva s& greseasca. -Doamne,” spuse Dora, ,s dai greg este la fel de rau ca si cum ar fi s& cazi Intr-o groap adancai si tntunecata pling de piianjeni ... sau ca si cum ai fi in miocul unei multimi de ‘oameni care rad gi te arata cu degetul.” De fiecare daté o&nd se gandea la o nereusité, Dora se simtea cuprinsé de o fricd puternic’ ce 0 inconjura ca 0 ce inima 7i batea tare, mainile Ti tremurau si respiratia Ti devenea sacadata. ,Gregeala,” spunea Dora, ,este cel mai rau lucru din tume.” la s& vedem...ce ag putea face ca s& nu dau greg niciodaté?" se intreb& Dora. ,Stiu! O s& imi fac gr tot timput —— FS pTe TOF GE AT HUIS S4 MICATGS TAU GTO SS Tac planri-cur s& m& descure in fiecare imprejurare. $i aga nu voi gresi niciodata?” De atunci incolo, Dora invéta pana la miezul nopfil in fiecare seard, memorand pe de rost fiecare pagina a fiecdrei céili. Apoi stétea treaz’ pana la cinci dimineata, imaginandu-si cam tot ce ar putea s& mearga prost a dou zi si planificandu- si cum si fac& faf& fiecdrei situatil {Ce ma fac dacd izbueneste o furtuna in timp ce sunt la scoala si nu pot s8 merg casa?" se gandi Dora. ,Stiu ce 0 $8 fac! O sa duc cu mine un baion cu heliu fa scoala; 0 s4 ma catar pe varful celui mai inalt morman de zéipada, o s8-mii dau drumul si o s8 zbor pan’ acasal” Dar daca o s& ne invadeze fiinte de pe o alta planeta? Ce ag face atunci? Cred c ag incerca s& fiu calma si prietenoasa si micas impair cu ei, la nevoie, sandwich-ul cu unt gi salam.” 24. Sau daca as fi in pericol sa pierd 0 tntrecere de alergairi la coal? Mi-as imagina ca ma urmareste un urs mare gi urét! Aga ag fugi mal repede.” Dora era asa de ocupata cu gandurile negre despre gregeli si cu incercarile de a le preveni, incdt nu prea mai avea timp s& doarma. Intro noapte, ea adormi in timp ce fnoerca sa se hotdrasca ce ar face daca ar tntepa-o o albina tn timpul unet luordri de control. Oh, nu!” se sperie Dora cand se trezi, ,E deja ora unsprezece. Nu am reusit sé ma trezesc la timp si am lipsit deja de la doud ore intregi de scoala. Cat e de groaznic!” Tot programul acesta de prevenire a gregelilor este un ese,” se vaita ea. ,nu 0 s& am niciodata suficient timp ca s& mA gandesc cum s& previn toate greselile posibile. Va trebui 88 gasesc o alt’ cale pentru a nu gresi niciodata.’ Dora se gandi mult si bine. |Singura metod8 la care ma pot gandi” decise ea in cele din tina, ,oste s& nu mA mai apuc de nici un Jucru cat de cat fiscant sau dificil si in acest fel nu voi putea s& dau greg!” Nu 88 ma mai due la gooal’ — gandeste-te numa la cdte luoriri de contro! a5 putea s8 iau not micd...gi la céte intrebéri ag putea 4 nu stv rispunsul..gi c&te intreceri as putea 68 pierd. Nu o sma mai joc de acum toolo cu Stefania gi Bianca — ele intotdeauna vor s& meargad sA ne dam cu rolele Sau sd sarim elastic gi acolo ag putea s& nu ma descurc perfect. Si nu o s& ma mai duc nici la leofile de belet sirici la cele de flaut” i ‘Singurele lucruilipsite de pericolut de a da greg care fl mai ramnagesera Dorel de facut erau méncatul si dormitul, aga c& asta facea tot timpul intr-o zi, pe cand avea stomacul deja prea plin ca sé mai poata tngifi chiar si cea mai miod frimiturd, Dora adormal si vis 08 mergea singura prin pédure intr-o noapte furtunoasa. Vantul suiera putemio si fulgerele brazdau furicase cerul. Dorel 1 ge fou fticd. Dinir-o dala 1 se tie rasuflarea, deoarece auzi un altel de suierat. 6 Asta nu e vantull” tresari_ Dora. ,Seamana mai degraba cu 0 oreatura fioroasa!” Privi peste umar tn spate si vézu cea mai urdti si infricogtoare creatura dintre cate vazuse vreodata. Avea cel putin doi metri si jumétate, blana gi ochii rosii, gura salivand si gheare lungi. $i era foarte aproape. Creatura marai din nou... Dora o rupse la fuga. Cu cat fugea mai repede, cu atat auzea mai tare ragetul creaturii in_urma ei, guierand si fomaind. Nu mai fusese riciodaté atét de speriatd. La inceput fugi cu toata viteza, dar pe masurd ce creatura se apropia, paru s& Incetineasca Pisioarele i se pareau grele ca niste pietre de moard, iar genunchit fi erau moi ca piftia. Simti o& nu mai poate s8 facd nici un pas mai departe. Hei, stai un pio, asta e doar un vis!” isi dadu ea seama. Nu se intampla cu adevarat!” Dora se opti brusc si creatura din spatele ei facu fa fel, aproape doborand-o si ine’ mugind, HEHE sNu mai poti s& ma sperii, asa c& termina cu ragetul asta!” striga ea. Tu existi doar in mintea mea, te-am creat in visul meu gi pot sa te fac sa dispar!” a ,Stai aga, hai s& nu ne pripim,” spuse creatura tn timp ce j intindea o faba. Hai mai bine s& dam mana si sa fim priete {i fac nici un rau. $tii bine c& nu am cum sa dacd tu crezi ca pot sé-ti fac rdu. Poftim cartea mea de vizit ji inmand Dorei o tablia mica pe care scria: ,Gregeala ~ daca te fricd de mine, 0 sa te urmaresc peste tol.” “Nu inteleg,” zise Dora. ,Vrei s& zicl c& eu imi produc singurd frica de greseli?” Chiar aga este,” rspunse creature. “Si oare cum fac asta?” Intreba Dora. Ei bine,” spuse creatura; sodrpinandu-gi nasul cu gheara, toaté lumea face greseli si rateazé unele lucruri cateodaté, dar hu toat lumea tsi creeaz& fricd de greseali. Tu iti creezi singura frica prin faptul c& te gandesti tot timpul la nereusite De fiecare dati cand gandesti 'E groaznic s& dai gres! Nu trebuie s& dau greg niciodatal’ creezi creatura numita ‘Frica- de Gregealét-sare-sunt-chiar-eu-$i-atunci_eu-incep-sa urmareso, iar tu fugi de orice ti-ar putea provoca o nereusita.” WWreis& spui cA nu e chiar groaznic dac& fac uneori greseli?” intreba Dora. “Chiar nu e,” rspunse creatura. ,Si, in acelasi fel, nu esti nici o persoand perfect’ daca faci o treaba bine. In realitate, esti o persoand care cateodati da gres, iar alteori reugeste - ca tot restul lumi.” 0, deja ma simt mult mai bine,” spuse Dora. .Cred ca inteleg ce vrei s& spui — dac& schimb felul tn care ma gandesc la nereusite, nu imi va mai fi fricd de ele. Ag putea sd ma gandesc ca nu imi place sd dau greg, dar c& nu este chiar aga de groaznic sau teribil daca mi se intamplé aga ceva.” Pe masuré ce Dora vorbea, creatura se facea din ce in ce mai micd; iar cand fetita termina de vorbit, aceasta ajunsese de marimea unui degetar. .0 sa te pastrez tot timpul aga de mica,” ti promise Dora creaturi. Nu vreau sé. fac rau decat 28 oa $i aga si cu, Cand se trezi dimineala urmatoare, Dora se use iar fa scoala, Acum se juca din nou cu prietenii ei si isi reincepu lectile de balet si de flaut. In plus, era hotarata sa jnoerce lucruri noi sidifcile. De atunci tncolo, cdnd Dora simtea cum creatura apare si ‘noepe SA creasc’, Tsi spunea, ,Dacd gregese din cand in cand nu Inseamna cé voi gresi intotdeauna’ si imediat simtea cum creatura se micgoreaza la loo. Dora mai gresea intr-adevar din cnd in cnd, dar nu Ti mai era fricd de asta. Sigur, nu fi facea placere sa dea greg si Inoerca s& fac lucrurile cat mal bine pentru c& asa era mult mai placut. Dar nu mai considera o catastrofé terbilé fiecare greseala si nu se tntrista prea tare din aceasta cauzé. ~Acum imi dau seama ci imi creez singuré fica de nereusite, la fel cum Imi creez singuré fantasmele din vis. Si doar eu insdmi am puterea de a micgora acea creatura. De acum incolo, nu mai trebule s& imi fie fricd de gregelile mele.” 28 - Monstrul cel Magnitic o * al lui Stefan | ©yONSTRUL CEL MAGNIFIC | al LUI STEFAN Stefan avea un Monstru Magnific, care aparea intotdeauna cand avea nevoie de el. Atunci cand Stefan nu obtinea ceea ce dorea sau cénd primea cea ce nu vroia... Atuncl cénd prietenii lui Stefan nu voiau sé se joace cu ef sau nt voiau sé joace jocurile cum considera Stefan c ar fi trebuit.. Atunci ond péirinff | spuneau lui Stefan ce sa facd sau cand nu fi ziceau ce @ de fécut. at in camel ‘Atunci Monstrul Magnific al lui Stefan iegea la iveala, | Stefan Ml fBcea $8 par PrN... ...ereeneeeeereeee GANDURI CE CREZI CA GANDEA STEFAN PENTRU A FACE SA APARA MONSTRUL SAU CEL MAGNIFIC? UITE CAM CE GANDEA: \Este groaznic s4 nu am lucrurile pe care mi le doreso!” "Nu suport ca luorurile s8 nu mearga asa cum vreau eu!” “Ceilali oameni ar trebui s8 facd ceea ce vreau eu!” "Prietenii mei sunt groaznici cnd nu se joacé aga cum vreau eu! Ar trebui pedepsit” Monstrul ui Stefan era o arétare inspaimantatoare la vedere. Avea o fata rosie si ranjea cu dinfi ui mari si asculit Vocea sa tuna gi fulgera. Tropaia si lovea din picioarele lui uriage. E clar c& monstrul lui $tefan baga in sperieti pe oricine hzatea- capoaunul aoesta galagios s& para tot timpul, gandeau ei, ‘i un baiat atat de drégut fara ol.” Mai gandeau si ca le era fare greu s& predea cu Monstrul acela tn clasa. Ti faceau Soservafi lui Stefan de cate ori 11 aducea la gcoald, Th impul orelor. POT! GHICI CUM SE SIMTEA OARE STEFAN CAND FACEA'SA APARA MONSTRUL SAU? Se simtea furios. OARE DE UNDE VENEA FURIA MONSTRUOASA A LUI STEFAN? Venea din cea ce géndea Stefan. CE CREZ! CA GANDEAU PARINTI LUI STEFAN DESPRE MONSTRUL ACESTUIA? CREZI CA LE PLACEA? OARE CARE ERA PAREREA PRIETENILOR $I A PROFESORILOR LU! STEFAN DESPRE MONSTRU? Périnti erau furiosi pe monstru, caci acesta era atat de zgomotos si de urat! Ei considerau ca fiul lor ar trebui $a se controleze mai bine gi il pedepseau pe Stefan de cate ori scotea monstrul la iveal Prietenii lui Stefan erau sperlafi de monstru, aga ci o luau la fug& cand acesta apaires. Profesori lui Stefan erau furiosi si doprimati cand monstrul lui Stefan apirea la scoala. ,Ce pacat c& Stefan 1! lasé pe 2 CE CREZI CA SIMTEA STEFAN DESPRE MONSTRUL SAU CAND PARINTI IL PEDEPSEAU, PRIETENI! LU! O LUAU LA FUGA $I PROFESORII IL PUNEAU SA STEA PESTE PROGRAM LA SCOALA? Stefan Tncepu sa se sature de monstrul s&u. ,Pur si simplu nu ne merge prea bine’, fi spunea el. , Nu ma ajuti sé obtin ceea ce doresc; poate cd la urmaurmei nici nu esti atat de Magnific preourn te tauzi “Dar sA sft c& nu e vina mea’, réspunse Monstrul. ,Este doar vina ta, Ori de cate ori rostesti cuvintele magice... 33, Este groaznic!" »Nu mai suport!” Sunt o persoand INGROZITOARE!", yw€par eu. E ca o requis.” ‘Adic& vrei s& spui.., zise Stefan, .... vrei 8 spui c& daca nu ag mai rosti cuvintele magice, nu ai mai aparea?” ‘Aga c& de atunci tnainte, de c&te ori lucrurile nu mergeau age cum dorea Stefan, al isi schimba géndurile si cuvintele magice pe care le rostea odinioar’. CU CE CREZI CA ISI INLOCUIA EL GANDURILE $i GUVINTELE MAGICE DE INAINTE? inloc s8 spuna.... ‘Spunea.... Ce picat ca @ aga!” {Nurmi convine, dar pot s& suport!” _Miar placea foarte mult s& obtin 00a ce vreau, dar nu trebuie neaparat sa se Intample aga!” -Nu-mi place intotdeauna cum se poartd, dar asta nu inseamndi od nu.mai sunt prietenii mei!” .E groaznic!" ‘Nu mai suport!” ,TREBUIE sa obtin ceea ce doresc!” ,Prietenii mei sunt ingrozitori cand nu fac eeea-ce-vreau-eu!” Aproape, dar ar mai fi nevole de ceva. Ar trebui sa Tf schimbi si gandurile, nu doar cuvintele. Pentru asta trebuie exersezi serios.” Dar de ce tmi spui toate lucrurile astea?”, intreba Stefan privindu bénultor pe Monstru. “Pentru c& m-am saturat s& trebuiasc& s& tot apar. Tu rostesti cuvintele magice tot mai des si eu trebuie ba sa aper, ba sd cispar. Este atat de obositor! Ag vrea sé-mi iau si eu 0 vacant si's8 stau lungit pe o plajé undeva ct mai departe.” Oh", spuse Stefan, ,pai atunci ce-ar fi sa exersez altel de ganduri, ca sé vad dacd functioneaza cum spui tu.” 34 Prin urmare, Monstrul lui $tefan apdrea din ce in ce mai rar. CE CREZ! CA AU GANDIT PARINTI, PRIETENI SI PROFESORII LUI STEFAN GE ACEASTA SCHIMBARE? Parinti lui Stefan se suparau tot mai rar pe el si nu tl mai pedepseau aproape niciodata. Prietenii lui Stefan nu se mai speriau si se jucau mai des cuel. Profesorii erau mai bucurosi, mai putin suparati si nu Tt mai faceau mereu observatil “Acum oi ma Infurii mai rar, véid c& luorurile se intémplé mai degraba asa cum vreau eu.", isi spunea Stefan. ,Ma bucur tare mult cA am invatat cum s&-1 oprese pe Monstru s& mai apara.’ Stefan exersa in continuare noul mod de a gandi si Monstrul aparea tot mai rar. Si cand totus! mai aparea uneor', era mult mai putin Magnific decait pe vremu.. CREZI CA Al $1 TU UN MONSTRU MAGNIFIC? 36 LUCIAN LICURIC! INVATA SA LUMINEZE _Lucian Licurici z2cea tn tufigul de iliac gi privea abatut in pamant. Nici nu bagd de seama apusul soarelui care deveni auriu, apoi rosiatic...gi nici pomeneala sd simt& mirosul parfumat al flotilor de lilac. »Ce groaznic!", mormai Lucian pentru sine insugi. ,Cat de Ingrozitor este s& fi un licurici care s& nu poatd lumina... la fel de bine as putea fi considerat 0 musca sau un gandac. Un licurici care nu poate s& lumineze nici nu poate fi numit licurici...sunt o rusine pentru familia mea.” 38 Lucian stitea posomorat si privea cum, rand pe rand, cellati icurici ineepeau s& lumineze, pe masura ce soarele tecea in amurg si amurgul se pierdea thoet in noapte. Din toate colelalte puncte de vedere, era un licurici perfect. Avea o gereche elegant de antene, aripi minunate si o coada lunga, upla. Singurul lucru care i se putea reproga lui Lucian era 8 nu putea s& lumineze, dar acesta, bineinteles, era cel mai mare neajuns pentru neamul licuricilor. .Probabil c& ceifaltistiu un secret pe care eu nu-l cunosc”, gandi Lucian, ,altfel cum de reugese ei s& lumineze si sé gipeascd fara prea mult chin, in timp ce eu, oricat ag Incerca ru pot scoate nici macar o scanteie? MA Intreb... care @ smecheria?!” Lucian decise c& i s-a cam urat de atdta bomb&ni hotdri si c& se cam saturase s& tot fie un lourici fra tumind, aga c& Isi pSrdisi culcugul din tufigul de iliac si porni intr-o expeditie pentru a descoperi cum s& se “aprinda” si el. Loredana si Laura Licurici stréluceau aprins printre floricelele duici. Lucian se rusina nifel s& le tntrebe aga direct, dar tsi dadu seama c8 nu are nimic de piefdut si c% ar avea atat de mult de cagtigat daca ar invata cum sa lumineze... Bund-ziua’, rosti el, .vé deranjeazi dacd va pun o intrebare mai personala?” .Ei...si tu’, chicotira Laura si Loredana rogind ugor, Asta depinde de intrebare”. .Pai ag vrea sa stiu ce va aprinde pe voi?” ‘Cum adic& ce ne aprinde???", intrebard intr-un glas Loredana si Laura. Ce va aprinde incat sa incepeti sé luminati?", intreba din now Lucian. Ah, deci asta eral’, résuflard ugurate Loredana gi Laura. Pai nu stim prea sigur, dar credem ca tufigul de miere @ cauza: de céte ori ne apropiem de floricelele astea minunate, ne aprindem.” Un-prim popas-il facu tn. tufigul-de-colectat. miere,. unde—— : 6 itraprinde tie tumina?*§ Asta ins nu-i era prea mult de alutor tui Lucian, c&ci de cAnd vorbea cu Loredana si Laura era tot in tufigul cu pricina si, din p&cate, coada lui era la fel de intunecaté. Le multumi | fetelor si zburé mai departe~Se-opri-mai-apoi fa: un-mar~# onatan, unde isi avea salagul Gurit& Licurici. Gurité, trebule s& te intreb ceva cu adevarat important’, spuse Lucian. : “Mmniiam. Moiiam...Mmniam’, clef&i_—_Liouriciut Gurité..°mmmnitam...mnniiaam”. -Poftim? Nu inteleg nimic din ce spui’, zise Lucian. "MMMnniammm’, spuse Gurifa, ,nu pot vorbi prea bine cu gura plind, nu?*, continua el, stergandu-se delicat la gura cu 0 frunzé de mar ionatan. .Deeliciosss", mai spuse el, cam mancau de felul sau -Gurit&, trebuie s& aga ci te rog sé fi atent gi s& nu mai iei nici o mugc&turé pana nu Tmi raspunzi.” Pai dé+i drumu’", spuse Gur, Inghitind fn sec. ‘Asta este, de bund seama, o intrebare simplé; merele ionatan imi aprind lumina, Luminez admirabil atunci cénd muse dintr-un mar ionatan sau dintr-o alté delicatesa.”, spuse el mugeand cu pofta din alt mar. |Merité s4 tncerc si eu treaba asta’, zise Lucian si lua si el fo inghititurd dintr-un mar aflat in apropiere. Nimic: nici un pic de lumina. Lua atunc! 0 mugoatura mai zdravand. La fel: nimi — [ud atunci o muscaturd uriaga... gi se nec’, dar lot nu reusi sf lumineze. Se pare cA nici merele ionatan nu sunt sortite s& ti aprind’ luminita’, se planse el dezamagit si pori in zbor spre Sebastian Licurici. Acesta locuia intr-un tufis de mure si il gasi jumindnd ritmio pe cAntecul unei privighetori care dédea un concert in apropiere. “Sebastian, am sa iti pun o intrebare foarte importants’, spuse Lucian. “Sssssttt..”, soragni din dinti Sebastian. ,Asta e partea mea preferata din c&ntec’, Lumina sa era impresionanta! “Spune acum’, zise Sebastian, tn timp ce luminifa sa se stingea incet, odaté cu ultimele triluri ale privighetoril. Ce intrebare poate fi atat de importantd, inet s& ma intrerupi din Cum Iti aprinzi lumina, intreba Lucian. "Nu eu, privighetoarea o aprinde cu vocea ei melodioasa: | of de cate ori o aud cantand, lumina mea se aprinde si ramne aga pan ea tace. Acum te rog sa nu mai spui nimic: | concertul inogpe din nou.” Lucian astepté ca privighetoarea s& inceap& o noua | melodie, tn speranta ci fi va aprinde si lui luminita. Tns& din | pacate, la sférsitul cAntecului, lumina sa era inca neaprinsa. i De data asta isi intinse aripile si zbura drept spre Tereza de Licurici care sclipea intr-o tufa de faur. Ea era consideraté drept unul dintre cei mai infelepti licurici gi era respectata pentru lumina sa care dainuia mai mult decat a altora. Am ceva tare important sa te intreb!”, spuse Lucian din nou. Cum reugesti s8 iti aprinzi lumina?" 000, pai sunt mai multe feluri tn care iti poti aprinde lumina”, rispunse ganditoare Tereza. iintr-adevar, deja cunosc o multime de modalitati, care ‘ns din pacate nu functioneaza la mine”, spuse Lucian, .asa 40 44 | —aseultatul-concertului22— c te rog s& nu pomenesti de floricele de mit ‘ ; lere, de mere ionatan sau de cantecul prvighetori: eam incercat deja.” i »Bineinfeles c& acestea nu ar putea aprinde lumina ta." spuse Tereza. Desi exist 0 mullime de moduri de @ ne aprinde luminile, un singur lucra le poate face sa functioneze...gi acela esti TU.” : ,Pai nu inteleg’, murmur Lucian, -am incercat tatu! si nu 6 Pot aprindeindferet eB de tare ma stiles.” Nici nui de mirare!", raspunse Tereza. ,Nu functioneaza ’ rare”, 7 tioneaza dec te siml deprinal, ners sau stesat sal ales daca esti putin din toate trei laolalt&. Primul lucru pe care faci este s& te linistest.” See +i cum sé fac asta?”, intreba Lucian. -Gandindu-te la luoruri care te linistesc. Sentimentele provn dn ensuite tale si deck gindesi calm, to vel simi linistit. Incearc& s& te gandesti la cea mai linisti e care It vine in minte.” eee tifoi, intro dupé-masa insorité: cu cat se inchipuia mai i 1 ichipuia mai clar camp de trifoi, cu atat se simtea mai lnistit. 7 [ »Deja € mai bine’, spuse Tereza simtind o schimbare in el »Acum esti pregaitit s& tnveti s&-ti aprinzi lu set ti imina. 7 la ceva ce iti face placere.” i Sete 42 tan-ig+imaginé-o&-sté-intins-intr-un-cémp mare; plin-cu— gi Lucian se géndi la imaginea tunii pline, int-o noapte calduta de vara. Isi imagina 08 auzea cantecul greierilor gi ca gimfea 0 boare lind de vant atingandu-\ aripile. Oft de piacere, ge simtea fericit pentru prima oar& dupa atata vreme.. “Acum uité-te la lumina tal", spuse Tereza, iar Lucian se intoarse si aruncd o privire peste umar, Reusise! Luminita tui ‘se aprinsese pentru prima dat in viata! iUaau! Cum am reusit sa fac asta?”, Tntreba el. “ai avut ganduri pozitivel’, rspunse Tereza. ,Ori de cate ofi Gandesti ceva pozitv, te bucuri si lumina ta se aprinde: Pentru a o pastra asa, gandeste-te ta lucruri plécute tn continuare!” ‘Dar ce se va Intampla daca se va stinge iar gi nu 0 S80 pot aprinde din nou”, Intrebéi Lucian tn timp ce lumina sa se stingea deja incet. “Depinde doar de tine s& iti aprinzi tumina si s& 0 pastrezi age: gandurle negative ca cele pe care le aveai cand ai venit | —sici-nurfac-decdt-si-o sting. Tu.esti.cel care-si poate aprinde _ lumina gandind lucruri pozitive si doar tu ai puterea de a 0 mentine aprinsa. “Cred cd Inteleg acum: nu erau florile de miere cele care le aprindeau pe Loredana si Laura, niol merele ionatan cele care 7 aprindeau pe Gurta si nici cantecul privighetorii nu 1 aprindea pe Sebastian; de fapt, ei ingisi se aprindeau pentru c& ficeau lucruri care le aduc plicere; {a fel si eu ma pot antinde géndindu-ma la lueruri care ma bucuré’, trase Lucian concluzia. \Acuta ai dreptate’, fu de acord Tereza. .Ce-ar fi sé fnoerci sé faci ce spuneai adineauri?” “Trandafie?, spuse Lucian. ,Trandafiri galbeni.* Luminita sa palpi pentru o clipa. “Apus de soare.”, mai spuse el apoi. Luminita clip o data si nea o data. "Lumina luni i flori de camp”, continua el sicipi repede de trei ori. 43 | Recomandari pentru Parinti si Educator? Partea a doua a acestel céiti ofera o serie de recomandari destinate persoanelor implicate tn educatia copiilor. Majoritatea | semplelor-discutate-cici-suntfocalizate pe relatianatin{-copl___|_ woe st am reusit! Acum stiu: cat timp ma gandese ta newle plac, pot sa imi pastrez lumina aprinsa si nimeni sae m NU 0 poste stinge! Toaté puterea pentru a o aerine se meal", spuse Lucian, sclipind fericit in $i de atunci incolo, Lucian deveni faimos printre ficurici pentru lumina sa minunaté, u , pe care lucrurumoase, care facoau pliers se ccc Cu toate acestea, 0 analizd atenta a acestora va va permite sa descifratiutiltatea lor in consilierea tuturor agentilor educativi: bunici, educator, invattori, asistenti sociali elc. Tocmal aceasta diversitate a adresablltai confera plusul de valoare flecdrei recomandari. Sperm ca cititori s& se convinga singuri de acest lucru. FReeeeeeeeeeeeeeeeeeeee * Educator ~ in toate contextele care vor urma am folosit acest termen in ‘sens foarte larg, incluzand sub eceeagi eticheté lingvsticd tofi agent educatvi, alti deoat paint 45 CAPACITATEA DE A NE REZOLVA PROBLEMELE iN MOD RATIONAL {insojeste povestea ,Veveritele taga, Daga gi Saga”) IMPORTANTA CUNOASTERII MODULUI DE A NE REZOLVA PROPRIILE PROBLEME Ce facet in momentul in tare vA dati seema cd a epérut o problema? Avefi o rmetod8 proprie sau un procedeu pentru a 0 rezolve? Vi enervatiimediat gi Incepeti 8 stigal!? Sau va intistat gi moepet s& planget!? Majortatea adulfior nu au fost niciodata tnvatafi cum s8 se conftunte cu problemele pe care le Intlneau in .copirie gi cum s4 si le rezolve, Ei ajung ta matuttate nestind cum si fs] abordeze efcient problemele sau cum s8 se descurce Gi 8a le depageascd. Terapia Rajional-Emotiva gi Comportamentala a fost conceput® de Albert Ells pentru a4 ajuta pe oameni sf Is rezelve mal efclent problemele emofionale si si se descurce mai bine gi cu preblemele lor practice. Patinfi care invalG 8 isi rezolve problemele de natu:é emofionalé in modul prezentat in cacrul Terapiel Rational-Emotive gi Comportamentale vor fi mai bina pregati pentru aI rezolva proprile conflcte, cat gi pe cele cu copil lor gl vor fi capabil sé le sugereze acestora modal mai bune de a-sirezolva problemele. Doarna Georiane are o problems precicd: cum s& if nvele pe bEitul ef do doi ani i soa pa toaltS, dacd el refuzl acest luors? Dac it foteazk $8 sles pe foaled, aoesta pd, sbi gio lovese, Gamma Georgiana are §) 0 protlem emotionaté din cauze inoapactt de lava pe ful ef acest von @furioasd pe lpentra cB € un col att de aii” pe ea Insp pentru of nue o mar mei bone. Credef ck furia doamnel Georgiana o aut Tn vreun fl tn efortl de asl rezolva problema practicd cu ful e!? Dosrana Siva are si 8 0 problems practic: cum 88 0 fad pe fica ef de 16 ani 38 sling scasi fe ting simbeis eoare? Cénd fica oi se intosce téris acess, \doemne Silvis este nemujumi, dar nu se infu, E91 pune acesteis cain, dar cu fermiate, cE ru va mai avea vie $5 fas8 sEmbta urmetoare, Fa cl va tebul ‘Bis cditigeprivlegi de aegis, venin acesd atin, 47 eee Credet 8 faptul c8 nu se enerveazti o ajuti pe doarnna Sivia $8 rezolve problema practic pe care o are cu fica ef? DIFERENTA DINTRE PROBLEMELE EMOTIONALE SI PROBLEMELE PRACTICE Distincfia dint probtomele emotionale s cele practice este una esentiald, Una dintre idee contrale ale Terapiel Rafional-Emotve si Comportamentale este accea 4 persoanele sunt afecate la nivel emotonal de creéinfele si attudiie lor despre el ingii, desre cela si despre via In gone jn termenii Terapiei RaffonatEmotiva gi Comportamentale, problemele ‘emotional rezulté din sentimente care afecteazsinele si scopurie indiduti, cum ar fi fura, deprimarea si vinovdlja. Aceste sentimente constiuie 0 problema, ddeoarece atunci cand cameni le triesc, este pufn probabil cael s@ gandeascd dar si produciv sau s se compote int-un mod benale. Probleme precice sunt ‘itvlieale pe care dor cle modifica sau s& le ezohvafi cura, Este postil ca pe ling® problema precca ou care va confuntal sé avefi seu nu gio problem ‘emoforalé adiacentd Este aproape iposiil sé va rezolvefiproblemele practice atunci cénd sunte tensionat la rive! emofiona, deoarece sentimentele reproductive generate de

    You might also like