Curs 10 4.05.

2015

Administratia publica locala

Evolutia legislatiei:
Dupa anii 90 s-a revenit la vechea organizare aa administratiei publice
locale: consilii locale, judetene, primari si presedinti de consilii judetene.
Spre deosebire de administratia publica centrala competenta sub aspect
teritorial in intreaga tara, administratia publica locala este competenta
doar in limitele unitatii administrativ-teritoriale in care functioneaza.
Intre administratia centrala si administratia locala exista diferite
legaturi,dar nu exista raporturi de subordonare datorita principiului
autonomiei locale aplicabil administratiei publice locale.
Ideea de autonomie locala s-a regasit prima data in legislatie in
Regulamentele Organice,dar numai pentru orase. Abia in vremea lui Cuza
(1864) se vor adopta doua reglementari: una pentru autoritatile comunale
si una pentru autoritatile judetene.
In perioada socialista, fiind promovat principiul centralismului
democratic, au fost infiintate initial sfaturile populare transformate
ulterior in consilii populare ca organe locale ale puterii de stat, comitetele
si birourile executive reprezentand organelle locale ale administratiei de
stat, potrivit legislatiei vremii.
Prin decretul- lege 8/1990 s-au constituit primariile ca organe locale ale
administratiei de stat care au desfasurat activitatea administrativa la nivel
local pana la primele alegeri generale, parlamentare din 20 mai 1990.
Dupa alegeri, a fost adoptata legea 5/1990 care a consacrat in egala
masura prefecturi si primarii ca organe locale ale administratiei de stat cu
competenta generala. Primele alegeri locale generale au loc in februarie
1992 in baza legii 69/1991 privind adminsitratia publica locala si 70/1991
privind alegerile locale.
Legea 69/1991 a fost modificata substantial prin OUG 23/1997. Aceasta
ordonanta a fost declarata neconstitutionala prin decizia 83/1998 a CCR.
Ulterior,legea 69/1991 a fost inlocuita prin legea 215/2001 privind
administratia publica locala republicata cu modificarile si completarile
ulterioare. In materia alegerilor locale a fost adoptata legea 67/2004 in
vigoare la ora actuala,modificata prin legea 35/2008, inainte de alegerile
din 2008 pentru a permite alegerea prin vot universal,direct,secret a
presedintelui consiliului judetean.

Inainte de alegerile locale din 2012, a fost modificat un articol din legea
67/2004 astfel ca primarii au fost alesi pentru prima data intr-un singur tur
de scrutin asemeni presedintilor consiliilor judetene.
Principiile contemporane de organizare a administratiei publice
locale:
In doctrina se analizeaza principiul descentralizarii prin raportare la cel al
centralizarii, deconcentrarea ca formula intermediara si federalismul.
Centralizarea caracterizata prin dependenta organelor locale de cele
centrale ce stabilesc decizii aplicabile in teritoriu, presupune o stricta
subordonare.
Centralizarea administrativa fiind privita ca raportul natural al
puterii centrale cu cea locala, opusul ei ar fi lipsa de raport,ceea ce nu
este posibil. Prin urmare,descentralizarea nu reprezinta opusul
centralizarii,ci micsorarea ei, diminuarea concentrarii puterilor. Problema
ce preocupa orice stat este cea a gradului de descentralizare necesar ce
depinde de intinderea teritoriului, marimea populatiei, de conditiile
economice si politice existente, de traditii.
Descentralizarea administrativa presupune existenta unor
autoritati locale desemnate de comunitatea teritoriului cu
atributii proprii in administrarea problemelor colectivitatii ce
implica autonomia locala.
Deconcentrarea este o masura intermediara in procesul
descentralizarii, fiind vorba despre un transfer de atributii de la
nivel central la nivelul unor structuri statale reprezentate in
teritoriu (prefectul, serviciile de concentrare ale ministerului)
Descentralizarea administrativa nu trebuie confundata cu descentralizarea
politica ce implica federalismul.
Descentralizarea teritoriala presupune existenta unor autoritati alese la
nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, autoritati ce dispun de
competenta materiala generala.
Elementele descentralizarii sunt:
-

personalitatea juridica
rezolvarea propriilor afaceri
autonomia locala = dreptul recunoscut colectivitatilor locale ca
prin autoritatile alese sa-si satisfaca interesele proprii cum considera
oportun cu respectarea legalitatii.

Autonomia locala este un drept, iar descentralizarea administrativa

reprezinta un sistem ce o presupune.
Descentralizarea administrativa nu poate fi conceputa in statele unitare
fara un control de tutela administrativa exercitat de prefect asupra actelor
autoritatilor administratiei publice locale.

Principiul organizarii administratiei publice locale in Romania:

Constitutia Romaniei din 1991 consacra o sectiune distincta administratiei
publice locale.
Sunt 4 articole primul consacrat principiilor de baza aplicabile
administratiei locale (120), al doilea consacrat autoritatilor comunale si
orasenesti (121), consiliul judetean (122) si prefectul (123) care in mod
firesc nu face parte din administratia locala, ci reprezinta administratii de
stat in teritoriu.
Deoarece autoritatile administratiei publice locale se constituie pe un
anumit teritoriu la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, trebuie
mentionat si art 3 alin 3 din constitutie potrivit caruia teritoriul este
organizat sub aspect administrativ in commune, orase si judete. In
conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.
Organizarea administrativ teritoriala este reglementata prin legea
21/1998.
Art 120 din Constitutie consacra expres descentralizarea, autonomia locala
si deconcentrarea serviciilor publice.
Principiul descentralizarii a fost dezvoltat ulterior printr-o lege distincta
legea 339/2004 inlocuita in present cu legea 195/2006.
Legea 195/2006 defineste deconcentrarea si descentralizarea :
Deconcentrarea (art 2) = redistribuirea de competente
administrative si financiare de catre ministere si celelalte organe
de specialitate ale administratiei publice central catre propriile
structuri de specialitate din teritoriu.
Descentralizarea = transferul de competenta administrativa si
financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul
administratiei publice locale sau catre sectorul privat.

Pe langa cele trei principii de rang constitutional, legea 215/2001 mai

adauga alte trei principii:
1. Principiul legalitatii
2. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale
3. Principiul consultarii cetatenilor in probleme locale de interes
deosebit
Principiul autonomiei locale = dreptul si capacitatea efectiva
autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a
gestiona in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le
reprezinta treburile publice in conditiile legii. Acest drept se
exercita de consiliile locale si de primari, precum si de consiliile judetene si
presedintii consiliilor judetene, autoritati ale administratiei publice locale
alese prin vot universal, egal, direct, liber exprimat in conditiile legii.
Colectivitate locala = totalitatea locuitorilor din unitatea
administrativ-teritoriala.
Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata
pe baza si in limitele prevazute de lege. Autoritatile locale exercita in
conditiile legii competente exclusive si competente partajate si delegate.
Comunele,orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public, ele au
patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
Principiul legalitatii prevazut in legea administratiei publice locale
decurge din continutul art 1 alin 5 din Constitutie ce consacra suprematia
Constitutiei si caracterul obligatoriu al legilor orice act normative sa fie
emis cu respectarea Constitutiei.
Principiul consultarii cetatenilor in probleme locale decurge din
autonomia locala deoarece organizarea referendumului local este o
caracteristica a acestuia. - legea 3/2003
In ce priveste principiul eligibilitatii, acesta se regaseste intr-o maniera
indirecta consacrat in dispozitiile constitutionale ale art 121 si 122 ce
prevad alegerea consiliilor judetene si a consiliilor locale si a primarilor in
conditiile legii.
Potrivit legii administratiei locale, consiliile locale si consiliile judetene sunt
autoritati deliberative, iar primarii comunelor,oraselor, municipiilor ai
subdiviziunilor unitatilor administrativ teritoriale ale municipiilor, primarul
general al capitalei sunt autoritati executive.
Prin legea 286/2006 de modificare a legii administratiei locale au fost
definite asociatiile de dezvoltare intercomunitara.

Constituirea, competenta si functionarea consiliului local:

Prefectul,prin ordin, stabileste numarul membrilor fiecarui consiliu local in
functie de numarul locuitorilor comunei,orasului sau municipiului la data
de 1 ianuarie a anului in curs sau la data de 1 iulie a anului care precede
alegerile.
Numarul consilierilor locali variaza intre 9 membri in localitatile pana la
1500 de locuitori si respective 31 de membri in localitatile cu peste 400
000 de locuitori.
Consiliul General al municipiului Bucuresti are un numar de 55 de membri.
Constitutia si Legea pt alegerea autoritatilor locale stabileste conditiile de
eligibilitate.
Potrivit unei prevederi constitutionale, in conditiile aderarii Romaniei la UE,
cetatenii UE care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege
si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.
Legea 161/2003 reglementeaza incompatibilitatile functiei de consilier
local sau judetean.
Functia de consilier local este incompatibila cu functia de primar sau
viceprimar.
Calitatea de functionar public in aparatul de specialitate este incompatibila
cu functia de consilier al primarului.
In ce priveste constituirea consiliilor locale, in termen de 20 de zile de
la data desfasurarii alegerilor se face convocarea consilierilor declarati
alesi de catre prefect. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau
reprezentantul, precum si primarul, chiar daca procedura de validare nu sa incheiat.
Sedinta este legal constituita daca participa cel putin 2/3 din numarul
consilierilor alesi.
Daca nu se poate asigura aceasta majoritate, se organizeaza o noua
sedinta in termen de 3 zile, iar daca nici la a doua convocare reuniunea
nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare peste 3 zile in
aceleasi conditii.
In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la aceasta ultima
convocare datorita absentei fara motive temeinice a consilierilor, prefectul
va declara vacante prin ordin locurile consilierilor locali care au lipsit
nemotivat la cele trei convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti

de supleanti aflati pe listele de candidate se organizeaza alegeri de

completare in termen de 30 de zile potrivit legii alegerilor locale.
Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata
motivata daca:
1. Se face dovada ca aceasta a intervenit datorita unei boli care
necesita spitalizarea
2. S-a aflat in strainatate in interes de serviciu
3. Datorita unor evenimente de forta majora
Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta dintre
consilieri asistat de 2 dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor se
alege o comisie de validare alcatuita din 3 pana la 5 membri. Comisia de
validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si propune
consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor cu votul deschis al
majoritatii consilierilor prezenti.
Consilierii locali ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului
juramantul prevazut de lege. Daca refuza sa depuna juramantul, se
considera demisionat de drept cel care nu a depus juramantul.
Consiliul local se declara constituit legal daca majoritatea consilierilor
locali validati au depus juramantul, iar constituirea se constata prin
hotarare adoptata cu votul majoritatii consilierilor locali validati.
Consilierii locali aleg prin votul deschis al majoritatii celor in functie un
presedinte de sedinta care poate avea aceasta calitate cel mult 3 luni cu
scopul de a conduce sedintele consiliului local si de a semna hotararile
acestuia. Nu exista functia de presedinte al consiliului local!!
Consiliul local are atributii de natura administrativa si financiara in orice
domeniu daca nu exista vreo interdictie expresa a legii.
Legea administratiei locale grupeaza atributiile consiliului local in mai
multe categorii:
1. Atributii privind organizarea si functionarea aparatului de
specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de
interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de
interes local.
2. Atributii privind dezvoltarea economic-sociala si de mediu a
comunei,orasului si municipiului.
3. Atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei,
orasului, municipiului.
4. Atributii privind gestionarea serviciilor furnizate de catre cetateni
serviciile publice de gaze, de electricitate, de apa.

5. Atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si

extern mandatul consiliului local este de 4 ani, putand fi prelungit
prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa.
Mandatul consiliului local se exercita de la data constituirii pana la data
declararii ca legal constituit al consiliului local nou ales.
Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare la convocarea primarului si
se poate intruni in sedinte extraordinare la cererea primarului sau a cel
putin unei treimi din numarul consilierilor. In caz de forta majora si de
maxima urgenta pentru interesele locuitorilor, convocarea se poate face
de indata.
Sedintele ordinare au loc lunar, se desfasoara legal, in prezenta majoritatii
consilierilor in functie.
Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a
exercitat votul fiecare consilier local se consemneaza intr-un proces verbal
semnat de presedintele de sedinta si de secretarul unitatii administrativteritoriale.