Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Algebra XI 1987

    Uploaded by

    Iusty Ĩusty
    164 views42 pages
    mate

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    mate

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    164 views42 pages

    Algebra XI 1987

    Uploaded by

    Iusty Ĩusty
    mate

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 42
    MINISTERUL EDUCATIE! $1 INVATAMINTULUI Elemente de algebra superioara Manual pentru clasa a Xl-a Lei 485 C, NASTASESCU |, STANESCU [Matematica Manual pentru clasa a Xl-a Elemente de algebra superioarad de Mi torul Educafioi gi Invapimintului eu ne. 39490/1978. Referenfi: Cont. univ. dr. N. Radu Cerootitor dr. ", Spiren Prof. LV. Maat Prof. Florina Saon Prof. Maria Pufaian Redactor: Prof. Valentin Radu Telnoredactor: ana ‘Pimpin Coperta: N. Sibu " Manualul a foat elaborat th nul 1980, pe basa progeamei goolare aprobate CAPITOLUL | Permutari ‘Am facut cunostina cu notiunea de permmutare a unci mulfimi finite ined din clasa a X-a (Algeoré, lasa a X-a). Fiind data o mulfime finits A, avind x lemente, ea se poate ordona in diverse moduri, in sensul of fiecdrui element ‘al si i se asociazi un anumit numér de la 1 1a n, numit rangul elementului. Molfimea A cu o astfel de ordine se mumeste permutare « acestel muljimi. Se ara, de asdmenca, of a face 0 permutare a elementelor mulfimii A este totuna cu a defini funofie bijectivé a multimii A pe ea insigi (Algebra, clasa a Xa), ‘S& presupunem acum ci elementele mulfimii A sint numerotate de In 1 Jan; deot A = {ayy 2 =» dq} (adicd mulfimes A este ordonats). ‘mullimo a, oste prirul element, ay este al doilen element, .., dq este ultimul element. Davi 9: A A este 0 functie hijectiva, atunci putem serie olan) = ai (k=4, 2, vo n), ay find nul dintre elomentelo ay doy «=» dni: deci is este ‘unul dintre numerele {1, 2, .. n}. Se observa cit in felul acesta funotiei bijec- tive @ i se asociani funotin bijeotiva o: {1 2, ny m} -» {1 2, mum} definite prin egalitaten o(k) = ix Invers, unei fune}ii bijective « a mulfimii {1, 2, .y m} pe ea insisi i se poate asooia o functie bijectiva a mulfimii A. Din acelte motive in cele eo ‘urmeazi vom stidia permutirile mulfimii (4, 2, .., 8} sau, ceca o¢ esto acelagi Tucru, funojiile bijective ale mullimii {1, 2, ..,n} pe ea insti. 4. Nofiunea de permutare (substitutie). Si notam eu A muljimea pri- molor n numere navurale, adic A= {1, 2, .., m).. © funchio bijectiva 9: AA se numesto permulare, (substitupie) de gradul n. Yom nota mulf.mea tuturor permutirilor do gradul n cu S, sau dy, iar ‘lomontele din 5, le vom nota cu literele mici grecesti: 9 8, = a % S¥ ‘obignuiegte ca 0 permutare « do gradul n si se noteze astfel: roe ae on b (cds.at «a op) 2 adic printr-un tablou in care in linia a doua se scot in evident toate valo- rile funotiei . Deoarece o esto o functie bijeotivi, toate acestoevalori oft), (2), «5 o(n) sint distincte doud cite dova gi sint tot numerele 1, 2, «4 1 eventual, in alta. ordine, CGunoagtem din Algebra pentru clasa a X-a e& numdral tuturor pernuti rilor de gradut neste n!, {In multimea 3, distingem un element remareabil gi anume functia iden- tio’ 14: A A, eave poarti denumiron de permulare identici, notatd cu Folosind notatia (1) pentru permutiri, atunci e aro serieroa aaa) gece Idontion (adiea, fonchia idoaticn a mulfimii A= (1}). 3) Dactin = 2, atunciS, are 21 = 2 elemente, Acgsteolemeate sat pormutile (f 3) eermotarn scotia) 95 veemutaron(}*) Hes at eat deta) 2% Produul (Compuneea) pennutvilor. Fe « f+ douk perm ie grainl n, adich o€Sy se5q) Cum oA gti A oA ant foolh Bijeaive nl mint Apo on nny ao sens ef yorhin de compenomna ne 4 acsto fund ore eto toto fui bijertiva ase veden manus de A gebri, clasa a 1X-a), Reamintim oi taten: A +A gi osto dofinita prin egal (s0)(a) = o(c(a)), oricare ar fi a@A. Deoi so este permutare de gradul in; aceast permutare poarta de- numirea de produsul (sau compunerea) permutarilor o si x (in aceast ordine). Se noteazi mai simptu or. Operatia prin care din permutirile o gi x objinom permutarea ot poarti denumiren de tmmultirea (sau compuneren) permutarilor. Folosind notafia (1) pentru permutiri, dacd : (iste iera(th space! alunci produsul o: ee.serie astfel 1 2 n = ’y ea o(s(2)) aan @) Notim o* = 00; 8 =o" a; a = o%o; ...; 6"! = oa; Obsersait. 4) Trebuie observat ch nu are sens $4 vorbim despre produsul a dou per rmutiri de grade diterite, 3) Cind 9 six sint-doua permutai de acelagi grad, ulem face allt produsul at : ‘tpl prods so, ‘Bsemplu, Si considerin perimutirile de gradul 9 42 8)siee( 4 2 2). Produ ov eae permtaree ' tae (tt), (EEN GT)-(G5 0) fence y(02). won(FENE Tela: bar ice ; spree tamatrit compaverit) permit Prank Seppe ompon fn oven Al cane STS) aver urmatorele ppt ala ans pert 4° Inmulfirea permutirilor este asociativd, adic oricare ar fi permutarile y, 4, Odin Se ven (40) = (ey) ‘Aeoast proprietate a tamultirii ne permite si folosim serierea: 990) = (p)8 = 98. 2 Blament ners. Pormtaren identi do gradul » oe) esto clement neutru pentru inmulfirea permutarilor, adicd oricare ar fi ¢ESy ayer ee ont oofiebiectiv este inversabilt (Algebra, clase TX-a},avem Br enti eng lit vane wf pene y5y ea o permutare @ ES, astfel incit Permtara ¢! se mimes nese pera 9 1254). sayersa permutteli geste pou: ania gene Baemplu. Conerin permatace 9 = ( In exemplut pe care I-am dat marinainte s-a aratat cf dacd a = ( 4 i ai r= (123): ama ot = . ay lor rnin Toko 9 sak dn Sain gonral 9 # 4, ack Imolieapermatii ru este comutativd : fe 3 Transporifii, Fie i,j @A = {1,2 an mh, é# je Definim funetia sy: A >A prin ogalitaten ° 4 daca k = i, alk) = Fi dact k ® Radach k # i, j Se wade xy ere 0 funolebijstvd, desi @ permutare do gradol n. 0 autfal do pormutare se numeste transpocfie si se noteaza simpla 1, Folosind serierea (1) a permutirilor: Le No pa e mers a= =( hea Rodi AS eat ce y Se vad ok ty prt efentiv numa sumerle ij if oaloulim +}; daci k # i, j, atunci 4) dc ap = pa ericaro ar fi @ & Spy 8 we arate 08 om 6 Demonstrate. 84 notém cu Jy permutiile impave de gradul n, Pie xy o teansporiie de gtadul n,fixath, Dock putem defini functia f= Ay ~» Jn, fla) — ose. Funchin este Dijectiva. Inteadevir daek flo) = flo"), atunch ov = o's, do unde (one = [o'sg)¥$ $i deck o = of. Dovi feale injeciva. Fie va; din consecinga 1, exultd chee An, Darse vedo esr) = (rra)ty—'es8 = + deci festesurjectivd, In conchae, F este bijectiva, Deci An sl fy au acelasi numar de elemente, Cum Sq dy U la si Anny CAPITOLUL 1 Consideriim un sistem de m ocuafii liniare eu n noounoscute. Guts + dase bo + yy Zn = bay nts + date be + dana = a tt} Onna + oot dan 4, unde ay (d < i 0 jst undo pent k fik> Ta4, 2, ., m se numegle transpusa matricei A. Drie A ft 7) mu St se determine toate matricele X = fllQ) astfel b 3 Se observa cd ‘A osteo matrice de tipul (n, m) gi se obline din A tuind liniile, ‘respectiv coloanele, lui A drept coloane, respectiv linii, pentru ‘A (mai procis prima Tinie a matricai 44 sto prima coloand a matricat A, a, doua linie a lui ‘A este a dovn coloani a lui A 5.a.m.d), In particular, dact A este o matrice piteatick de ordinul n, abunei trans- pusa sa ‘4 este de asemenea 0 matrice pitratici de ordinul n. Daci k= 1 atunoi ‘aj = ay, si deci diagonala principal a matrieci ‘A este aceeasi eu diagonala principali a matriesi A inet: AX = XA. rie a =( 7 A) ssa ge caleuleze Ann > 4) ng os a) ‘Daca (ease a wits (at dle + (ad — belly avestel mattis este 4A Exem Pi Si to 8) 4; 0-9 a) team (22); maica 4 el de vp (5) Tampa von (2 ; -1) =, ack fe) = at 430-4 24 ae (A : | aio Ja | 1a ats 2) Dai ( i “| toe ops el math A ae Fe A -( 4) © Ms (2), 38-80 determine AM > 1) wt puck A, beets ate ch. oaiaton AB ~ 2A qt impos | Gotrming AL) ate Ins | ait pace Faia trie 2 si ra Ue 2, S& se determine matricoa X din ecuatia: soo 4 aa1n2 Uxmtoaie propio writ ako dite, Demonstrator 9 # Deck A, B= Mya (C), atunos NA+ Bm tA 4D. F Dock AS Aim) 9B flagAC), abune! MAB) = Wa 8 Dac A @ Mm (0) 91.0.2 C, atunet avi se cunoasle of avem egalitaten: ef (EC) 5 a 2 6, 3 0, Exercitit 4 | 18, 84 se determine « gi y, dacd avem: aie beam 735k i 2 Ot a emae(et elit). ot ante) a eS el aia Blairs wera) 15, Dac w este 0 ridin’ a ecuatiel st + 2 + 1 = 0, si se calc a) A+ B, AB i BA. 3 Ri @ mh D) ay Bg Ae ) AR BA é lath uh se dotormine valorite tal x @ R pentru cane avem: Created X tind © matrice pateatn de ontinul doi cu elements numero reae oo) 5, Se considers A -( Se core Pie A o matrice pitratica de ordinn doi, Daca A# = 0, atunet uma slementelor de pe diogonala principalé a matics! A este eyala eu 200, ab naa oh ext ont de matrioe A =(" re vein pte ew Aah slab yded a |. Pie M muljimea matricelor patratowle ordinul doi de forma (' ‘ unde a, bea, Dein funetia act) ree pe tos y= (5!) ‘ Hal fle +3") = fle) + fle’), ies hae HA on be 1) BA se arate cf matricen 4 este do forma ( ) ty} 88 so demonstreze cA girucile og gi by sint convergente gi au limita zen 28. $4 notam cu Mt rulfimea tuturoe matcicelor de Uipul (mn) In care toate elementele int numorole -+1 sau —1 qi asifel inet produsul numerolor din Fiecare linie gi din evans eoloand 88 fie —4. 81 so calculoze numarul clementelor mall EGi es) 3A, 81 40 ealoulexo suma CAPITOLUL Itt Determinanti 1. Determinanfi de ‘ordinul 2 gi 3. Fie sistemul de doud ecuatii liniare cu Eirok ecuaterute nz + az = by 2 Si notim ou A matrices cosficientilorsitemulai (4), adie an( *) eno A este o matrice patratici de ordinul doi Resolvarea sistemului (J) este bine cunoseuts. Aplicind metoda reduoeri objinem sistemul echivalent, (aise — eta = hen ~ eis, (asades ~ aus) 22 = abe — bats Presupunem of aires — auxin # O; atunei solia. sistema (1) esto betas — ashy ei eh Se observ c& numitorul din egalitil (2) se exprima a produsul elementslor de pe dlagonala principal a matrieal A din cave se roade:produsel clomentalor do po dingonala tooundari a motria! A. ‘Aceat-aumie fl notm ou det A gill numim determinant matrice A, #20 Anal, determinant de ordinal doi (deoerece matticea A esto da ordinvl doi) ‘Acast numir se noteazs de chicei gi astfel: { yyy + dot = Dy Deci avem egalitaten ; ya Jansen -Produsele ayi0sn, dxatq 8¢ numeso termenii detrminantului de ordinul doi. r a Bae mairices A= vem det rivea A fj A; mM A = atm — aratss. £8 ao aee I Ar ° 4 revenim In formulele (2) care dau sotutiile sistemului (1). Se observa ¥% namardtorul formulei care dX valoarea lui x, este tot un determinant de drdinul doi, gi anume determinantul matricet " a e) be ay ‘Acoasti matrico so obfine din A inlocuind prima coloand a matricei A ou ‘eoloana formata din elementele 6, gi b,- Analog, numiratorul formulei care 4% voloarea lui 2» este un determinant de ordinul doi, si anume determinantul satricei fay ty). Basia oxi formulele (2) se pot resrie sub forme by as, by ar (3) ay tae an! Formulele (3) poartii denumiren de formule tui Cramer. Sk considerdm acum un sistem de trei ecustii liniare cu trei necunoseute. dat + Gaate + anete ® dat + aayte + a09% si nots on A maticesensficenilor, acted A=lan am au)" Rorolvarea sistemului (4) 0 vom face prin motoda redueerii, Dacd inmuljim prima ecuafie din (6) eu das gia doua cu —ais fi le adutim, obtinem eeuatia (ryt — ait) + (@ixtna — Aatia) 22 = batan — ats 6) Analog, Inmuljind prima ecuafic cu day gi treia cu —ays fi apoi adunind, objinem eoualia (airs — aayais}ets + (@radss —~ Qantas) ts = bag — daca. (6) Cu eouatiile (5) si (6) formim sistemul (assay — anty9)y + (Angles —~ Oana) ta (ay30o3 — e510s3)21 + (23s009 ~ Asus #0 = bydas — Doty caro oste un sistem de dow eouafii ou doud necunoscute. Dacl in sistemul (7) inmulfim prima ecuatie cn aygtg — dsatns gi a doua cu —(a3pt23 — asa) fi apoi Te aduntim obinem ‘[(@rrtss — wana) erarss — vaanias) — (nx Agy%yg)(@1y%es ~ @ea'ua) 1 — = (han — beta) (atan — asatis) — (sem — Dota) Onin — dents). te — bom ery Desficind parantezele, avem (tisdentaa + aiateatan + dyatextee — ayadadan — caytaytag ~ ayAstea)e = = Didsatn + diatesha + diabatan — dasdaghy ~ Caabsdny — Bydeatgy 8) Numirul care este coeficientul Jui x in ecuafia (8) il notim eu det A gi Ml numim deverminantul matricei A, sau inci, determinant de ardinul treé {deoarece matricen A este o matrice de ordinul trei). Acest. numar se noteank de obioei gi astfel: Deci avem egalitates % an ay| Din (9) se vedo c& formula care d& valoarea determinantului de ordinul trei are gase termeni, numiti termenii determinantului de ordinul tre. Bont e mathen Aplicnd formula (2), aver: det A = (—i)-1-3-44 18a (—t)-8 (ri) aed Bad + ‘Observam c& formula (9) care d& valoarea determinantului de ordinul trei este greu de finut minte, Pentru aceasta ae'stabileste o reguli simpla pentru Meatsa + Aedvatay + Astextay = tyyasatsy — tastartas — cntastan O} caleulul determinantului de ordinul trei. Se formeazi urmétorul tablow: se Bereta wc gan mayo adden ace at la Tinie gi apoi'a doua linio a matricei A. In felul acesta so obfine un tablow eu 4 OX y Tormenii eu somnul (-+) in dezvoltarea determinantului de ordinul troi sint cei caro se objin prin inmultirea elementelor in sensul sigetilor continui, adicd: anvtaatss, davdyufse, @sydxdss iar tormonii eu somnul (—) sint cei care objin prin inmultirea elementolor In sensul sigetilor punctate, adic: Gaydeytsa, Gsxdaydsa, daydaates- Rogula oxpusii mai fnainto dupa care s0 face desvoltarca detorminantului Ue ordinul trei se numeste regula lui Sarrus. Mele phe, BA, Consdecdra ronl3ea Formolele (10) s6 numese, de ase 2, Dofinifia determinantului do ordinul n. In cele ce urmenz’ vor cata si dim definitia doterminantului unet matrice patretice de ordinul n in ofa {el inelt pentru n= 2 gi n = 3 ai objinom determinanfii de ordinul 2 yi 3 In dofiniroa dotorminangilor do ordinvl 2 gi 3 am iitlizat rozolvarea afi iniare. Acost procedeu este greu de folosit pentru caaul frenoral, datoriti ealoulelor laborioase care intervin. Noi vom utiliza alta motodi: analizind formulsle eara dav determinan{ii de ordinul 2 gi 3, vom Aedduce o loge generald prin care Yom defini determinantul de ordinul n. Tn apitolul urmitor vom arita oi formula determinantului de ordinvl n, aga Dect tyra ae ayaa coum o dim mai jor, ne va permite obtinerea unor formule de tip Cramer eae eek bee pntru rezolvarea sistemelor den eouafii liniare cu n necunoscute. iene, formutele Ini Cramer de rexolvare sistemelor de o Si ne reintoareem Ia ecuatia (8) care di valoaren Ini x. Se observa ef Sa reamintim formulele determinanfilor de ordinul 2 §i 3: meibrul doi este tot un determinant de ordinul tri gi anume este determi ; f antl matricri de ardinul trei eare ge obtine din matricea A, rfatrices coe Bin elie ay = ua onfilor, prin Snloeuirea primed coloane cu coloana termenilor liberi di a aaa] a Sistemul (2). Deci formola (8) se poate serie asltel eo He) = aqdaatas + Mixtenian + Gideon — aise, — z=| an as) Gy. dae asa Constatiim of termenii determinantilor de ordinul 2 gi 3 sint produse de Procedind exact oa cum am fieut pentru obfinerea ecuatiei (8), avem si | elemonte apartintnd la Ini gi coloane distinete. In plus, orice astfel de produs ecuatiile care dau valovile Tat xy i 39 ri 2 ci din elemente aparfinind la linii gi coloane distinete) este termen an ae a aa] formula detorminantului rospectiv | Si consideriim acum 0 matrice patratiok de ordinul n Jan a ay ay ay A an Ow ae}; AE My (CO): WRG elie lett aa fae nn ‘Vom forma toate produsele posible den elomente aparfintnd la linii si coloane [an ae as distinete, Un astfel de produs este de forma is te gale ain en, tas () unde. iy, fay sy fm stint ton ina o. Insoamni eX putem considera permutaren de gradul n salle nae) si deci produsul (1) se serie falunei valorile lui 2, 22 gi 25 sint dae be Ita ordin euye ao aut Vag 65 ass A bie uaa nin = Ato) Gah + + «det Numarul toral al produselor de forma (1) este egal ou. numtirul tuluror permutirilor de grad n, deci m1 ementele spulfimii {1, 2, ..) n}, evehtual,” ‘Finind cont de formulele determinanfilor de ordinul 2 i 3, in mod natural formula determinantului de ordinul n trebuie si confind toate produsele (1 aap) «++ Matas unde ¢ parcurge toate permutiio lui $,, Mai rimino de aflat somnul cu earo apare produsul Gio) @aee) «+ - Gna Si rovenim din nou la formulele determinantilor de ordinul 2 si 3. Si Tuim de exemplu din formula determinantului de ordinul 3 tormenii cu somnul (4): aneadss, aradester dyxtaidoe. Se observii ok permutiirile asociate acestor termeni: Aa ea Bc aeas =a hen G saben G ta slat permutari pare, deci sommul lor este +4. act nim aouin termenii eu semmol (—) estes dutietan, teem permutivile asociate acestor termeni: eet (27 “=O ta) mG 3 a) a 2 4 sint permutari impare, desi au signatura (semnul) — 4. ‘Acasta observatii ne sugereazi ex in definijia determinantului de: or- dial n, produsal augue Guay) brebuie sh Aib& semmel (+) sau (—) dup ctim permotaren o are signature (semmul) 1 sau —4. ‘Acuin slater tn misurd si definim determinantul de ordinul n. i Nuineul det A oF efa)asoynabas += Mats 2) 0a tuturor pormutirilor do gradul n si e(a) esto aura pormutieli 2 se numeste deferminantul matrive: A sau, ual simpli, determinant do ordinul n gi se noteazi do obicel asitel: 40 5, oto romp Oy tao Sim dot A= [om Ge = On|, 7 Jaan Ont + Produsul ajqtaye) ++ Agus 8¢ numeste termen at determinantului de ondinul n. So obignuiogta si so spun despre elomentela, nile gi coloanele matricei A “ol stat clomentelo, linile, respeotiv coloanela determinantului det A. Uneoti rumévul det A ae mai noteaz presourtat gi || 800 | aulyeen~ 13S Oteroapi, 4) Nofiumea do determinant al unct matrice aro sons nomat pentra matric ile deouebive intre mattice gi determinantul sau: matsioea este @ Tar determinaatul matsoei eete un nomdt, 2) In formula doterminantului unei matrice exista nt terment dintre care at nt es 4 au comaut (+), far A au tema (-) 8) Dack Ae _M(R} (respectiv A= _flQ), espectiv Ae fly(2)), tunel det A este un name real fespestiv rafional, respactiy intro), 6) Definfia doterminantuli so aplich gi matrioclor de ordin can del A = 6, 5) Asa cum a fost defint doterminantat de ondinul n, pontru n = 2 gin ‘minantul de ordinal 2 respectiy 3 3, Propristifilo determinantilor. Formula determinantului de ordinul 2 este simpli, formula determinantului do ordinul 3 este doja complicatit. Aci avem avantajul oi avem,o regula simpls, regula lui Sarrus, care ne permite si caloulim destul do ugor un determinant de ordinul 3, Dacd fa sehimb avem de caleulat determinanti de ordinul n> 4, formula prin care este definit, determinantul de ordinul n, in general este aproape impcsibil de aplicat, atorita caloulelor laborioase ce apar. De exemphi, pentru un determinant de ordinul 4 avem 41 = 24 termeni in formula sa, pentru n = 5 avem 51=120 termeni de calculat, iar pentru n= 410 avem 101 = 3628800 termeni de caloulat. Din aceste motive se cauta si se scoatd in evidenti o serie de pro. prietiti ale determinanfilor de ordinul n, care simplifies de multe ori calculul 4, clnd A = (a4). In acest ‘obfinom deter. ~ Proprietatea J. Determinantul unei matri¢e coincide eu dcterminantal ma- trieei transpuses Adied dae A _71,(0) atumei.dot A = dot 4 Demonstrajic. Pie A= (ay)cien 9 'A = (lash ciy Matlees transpust a Tui A. 13S iE Deei lays =a, oFicare ar Him 1, 2, uy mi j= 4, 2 aot A= 3> diol n. Aven ota) °Saany ) lease! ast) ---!eacay Dy sew %scae Seeman) acd notim of) = ky, atunel i= oi) gt dock produsul ele) o¢1) Mere) --- Snoem) =} 9-. gn 20-4, \ 8Cyl elo Cum mumersle iy fa ny fy 8EME-mUIMETEE 4, 2, 4m alld ordine, iar tnmulfiea numerelor este comutativa, atunct edocs) °° Snap) = (185-91 anne => gaye {1 deo! orice tarmon din suma (4) se rogasegts ca termen In sume (2) gi invers. Dect ‘det A= dot tA, Obeervati. 1) Propietatea 4 ge sorie gi astiet: fa Gane Gan | [yoann | fut stan [alti ano Ome, Meg = eoarece «(a) + eventual 2) Proprietatea 4 arata cA ori de elte ori avom o proprietale adevivata seferl ‘oare 1a nille unui determinant, aceeasi proprictate cote odeviral gi pentru oloanelo determinantutul Propriciatea 2. Dac toate elementolo unct linii (su eoloane) dintr-o matrice Beempt, Fie raisin A—(—1 3 «|. Davd stimbim-tnie + 15 he oe ers oe thea 2 0 Demonstrate, $4 presupunem cf toate elementele de pe Tinia ¢ st mule. Cum tievare tormen al detersingatolui este un pradvs de elemento printre care se gasegte gi fin elomont de pe lia i atuinch acest fermen este zero, Dect determinantul este zero. Beep, Fi man fee lay ane Dooarece linia a 2a 4 matricel A are toate element oie satien 4 | Seg iol eerie t cunt 3, avem de.” Tai Sarr, Proprietatea £. Duck 0 matrive are dou’ linii (su coloane) identiee, atunet doterminantul siu- este. nul, Dempnsirae, Fie A det A, fapt ee se poate veritica gi Leugicn © mauiee/ patraticd de ordinul m tn ence mute, dot A isis Ls linileé gi j sit identice, Accasta'inoamnd o& ay — ay, pontra orice k= 4 2 oon propristilte 5 Wash {ntro matries sehimbim dou linii (sau coloane) tutro P| Duct ekitmcinite s 565 ie ey biinemn Since A epabh oa A Ayla lo obfinem o matrice care are determinantul egal eu opusul Beta, avin ch ded =\det Gum A= A avern dot = de A” atin Aoterminantului matrieei inifiale. Domonarajs. Fie matricea yy ss Seudicee oe wee re Proprietatea 5. Dac toato elementol unei Tini (sau eolosne) ne trice sint tnmultite eu un numir ¢ obfinom 0 matriee al ore! determinant. oste egal eu « inmulfit eu determinantul ma- tricot inifile, iy ais ain | 1) ony tng sO rin schimbare lnilor& gj Ante elo objinem matricen z yy ys ten Demonstrate, Pio matriona A= (09) c4—n #110 A’ = (Wy eigq matricea care isis 1S ne din A prin inmulfirealinioi ‘cu nuda, Deol avem a’gs ays entry ri Wye h dena gay any orear ar j= tefewn, Dect” ele ioaate «a «+ naa) = an ono an] + on | lates): Oat em ng => San (lesa) <= Ai) <=» Mia)» + Grol. $8 considerdm Aver det A’ Tyler oid <<» tan a et A fe Atunei Aeanspouyia «= (G) deck 0) = x) =i st A= dack byt Dect det A’ = « dot A et Af = deta a 2 a tty = ervaic. Proprictatea 5 80 Ywanscrie gi astfel (pentea lint =D lolol = aint = Aen --- tet cas acs et og on ‘ oh « Gum efos) = elo ef=} = —e(o), aver ‘ yong ai otbsonil = ost)» ites «isin atricen one indo parcurge toate permutiile lui Sy atunci gt or parourge toate permittee ai Serge Gaet notte ot =e aver act a’ seria) +=» Bea) sh deci dot 4” = —aet A. Dac famulhim linia @ 2a en pumdral « = 4/2 obinem matricen .o8 ares = ene Aplicind proprietatea 5 avem det A’ 4 dot A, luora ce se poate veritica gi dir pica regula Ii Saran, Avem det A = 40 gi det A’ = 5. 6. Daeh elomontole a dows init (Faw coloone) ale-unei mati proporfionale, atunet determinantul matrieei oste m Demonsrote, Fie matsicbs A = (2), cig tn car Tinile gi j slut proporfional {See LA un numir «ast tnctt oye = aa oricare ar fh Pm 4, 2) cy me A ‘ind propriotatoe § rox ci det A este produsul dintre nomarul « gi determinants ‘unei matrice care are dous lnitegale, Aplicind proprietatea 4 reulldea det A este Bzemplu. Fle matricea rmatrlcel A stat proportional aplicind proprictatea avom dot A =0. alco 7. Bi A= (Oyigign pune ¢& elomentele linioi i stnt de forma orieare ar fi j= 4, 2), M. ood 4’, rospectiy A’, esto mafrioea care so obfine din Saloouind elementele de po linia eu clementele «i; (respect ay), = Ay 2y sym ofan Got A = dot A’ 4 det A’ ‘© matrico piitrafied de ordinul n. Pres Demonstroji. Aver: del A & elohtgethdaota) Be a ee Zemin lag + Gnatn) = dot A” 4 dot A, a) Sa) Peat gy obaaitae hain) + Observatit. 1) Proprietalea 7 ae transcrie qi aatfel: ers om om in in| = on oy oe my ok a te 2) Folosind proprictaten objinem pentru proprictatea 7 si varianta pe coloane, 2) Foland sinem pentru proprictatea 7 gi varianta pe coloane, ay tats Jer One Fie A = (ay)igicn 0 moatsice piteaticl, Vom apune c& linia ¢ a ma- tricei A este 0 combinafie liniard de celolalte linii, daci exists numerele FHA yy FATA, om astfel inolt Mg = 8aty tatay bone + Giattinng + BinsBigas HF aude orioare ar fi j = 4, 2, ... n. Asupra numerclor 4, nu se pune niei eondifie, {in sensul cd unole dintre ole pot fi zero. Analog se poate defini ce inseamnd eM 0 coloanii j a matricei A este combinatie liniard de celelalte eoloane. Beemplu, Fie tnatricea 2 Linia a 2-2-8 matric’ A este combinaje Hinkard de collie dou int, tea: evar, decd considerim numorelo «= ~4 gh «1 so observd el: SB (i) t Ae (Bh dm (Alek 4 4G 0 — (Apa +A (—8), Dack 0 linie (sau 0 coloani) a unel mairien pitratioe est combinajie Tinlarh do eelealte Uinit (san coloane), atone Proprictatea.8. imatricoi A este © combinafie Halark de ‘oll ini, Utiitnd proprietatea 7, doterminantol inatricet 4 eate o sumt de deter- rminanfi care au douf lini proportionate, deci, dupa proprietatea 6, sit zero tofiaceqtt eterminanfi. Prin urmare g determindatul mateicei A este 2ero. Beompl, 84 considertm din nou matrloea de mai sus 1a 'e a-(a4 -+}: =2 5-6 Guin linia a 2-2 cote 0 combinafie liniard de collate douf Tint, rerut& ara | Proprietatea 9. Dac 1a 0 linio (sau coloani) 9 matsieei A aduniim altel limit (san coloane) fumulfite eu acolagi mums ‘geeasti, matrico aro acelasi determinant ca gi male Demonsrayie. SA presupunem €& A= ‘mentee linii j tamulfite cu numa a, Objinem asifel 9 matrice 4’ care are accleg ‘a matricea 4, In afara de linia i, ale ciel elemente sint ie + apy rm , Folasind proprietnton 7, detarminantal. mairicei A’ este suma a doi determinant dintre care unul este determinantul matric gl al dollea doterminant cate deter ‘minantel unel matrice care ate doud lint! propor{ionale, Conform proprietsil 6 acoat al doilea determinant este nul, Prin utmare, det A’ dot A. Obeersaie. Propeletatea 9 se serie astfel (pent lal) os a ay ta ig + anjo| |i, a | € | mm 2 oh | Ce On tn tm Obsercaie. Se poate constata cA proprietatea 8 extinde proprietatea 6 gi proprietatite & fi dsint cazur particulars ale proprietajii 6. Dare-am dat datoritéimportangel Jor gi pentru o refinere mai bund. Aplicose, Fie A lOiyeyey, © malzice patsatied. Matricea A se numegte antisimetrica ‘acd ay = — aj oricate ar th i= 4, 2)... m5 jm 4, 2. me Dack f= j objinem ‘eh ag — —au gl deck ou = 0. Reza ef elemontele de pe diagonsla principala a unel ‘malice antisimotzico stnt toate re. im oh daca A esta antlsimetiea gl neste mime impar, atuncl det A= 0. ‘A 6 poaie serie ase: Groene mt 0 ty ss 0 nmulfind fiecare line cy —1, obfinem transpusa matricel A, Aplicind proprictates 4 gi proprietatea 5 ronald ef et Am (—1)° dot Cum n este impar, atunci det Am — det A #1 deci aot A=. 4, Intorpretarea geometries a determinan- fului do ordinul 8. Fie w, 3) 7 trei veotori necoplanari cu originea in punctul O (fig. 4). Volumul paralelipipedului construit pe veotorit i, %, Coste egal ou valoarea absolut a expresiei Ge x0) -@ numits produs mist. Fie te ty, — componentele sealare ale veotorul i Se eee cele yo mbna culo clo Vestoralat © Ne Brie ee ameaes Oras aes te tery aaa aie CB) Pm tglagte ~ 104) falta — tats) + (ay — Uae) Tintnd cont de formula doterminantului de ordinul 3, putem serie: a ORE @xB Ta) ae my uy Deoi volummul paralelipipedului construit pe cei trei vector este ogal Joarea absoluté a determinantului ut Jos wy oy Goon ce este interesant, este ci fiecare proprietate a doterminantilor are © interpretare geometric. Si presupunem ca unul dintre vectorii i, v saw t este multiplicat ou un numBr a; atunci volumul paralelipipedului se mult plic& eu ||. Aceasti proprietate este corespondentul proprieti{ii 9 de la doterminangi. Sau, sh presupunom ci exist un numir a astfel inett v= aii. In acest eax vectorii w gi v ge suprapun gi deci volummul paralelipipedului este ‘ero, eoea co roxulti pe de alld parte folosind proprictate 6. Daci unul dintre vectorii i 9} 7 este zero, atunci volumul paralelipipe- Gului este zero. Acoasti’ proprictate geometric este eorespondentul pro- prietajii 2 a determinanjilor. Joe utah a nterprtalt geometric clelalleproprietafi ale dterminany 4ilor, 5. Galeulul doterminanfilor. In colo eo urmeazi vom da un proceden prin care calculul unui determinant de ordinul n so reduee 1a ealeulul un anumit numia de determinanti de ordinul n— 1 Fie un determinant do ordinul n. Determinantul de crdinul n ~ 4 care so obtine suprimind linia i si coloana j din determinantul d se numeste minorul ele ‘mentului ay §i se noteazé cu diy, Numarul [ao = Ady | pebat eter ale teeta dike iak alg slaroenfelst Guilds (Grae oo = =——(‘<~*S Evident, unui determinant de ordinul n i se pot. asooia n* minori de ordinul n —l gi respectiv n? complementi algebrici. Esemplu, Pio dottrminantul de ordinul § ats 4 ale 4 ala o 4s Minorii clementolor din d stot in numb de 9. Aceptia sint urmftori -t4 {ete s aeo[ tte mim au]? vs eq “| Complemenfiialgebrici ai elementelar din d sit: Bay (A) = 19; B= (Ug = — Ei Bee (Ay = 8 Bam (—1Fey = 18; A= (“Hy 85 B= (1 = Mya (17d = 6 Ba (AO Bm (He Teoroma 1. Vie dotorminantalde ordinal n, ¢ =| al scien» Atenei pemtea 1S rice 1 4, by > Ay su > 4 permutiee a i + auacolayi numte do Inverstuni; 721, Pela urmaro torment aut, oy,» Bago Proven din prodosale8, axe acelsisbin cel proven din deavottaea doterminantula d ‘recem la covul general, Vom proceda in modul uemator: vom schimba tinile gi colonel napa fl Inet elemental gy #4 vind In locul elemental cys sl minorl dy a ramiaa nschimbat In acest fllia gcaloanaj devin Tinia 4 respectty coloane 1} finia 1 devine linia 3, linia 2 devine Tin 9, .., linia i—4 devine linia i; coloana 4 devine coloana 2, cloana ® dovine coloana 8, ., coloann j~ 4 devine coleana ‘Determinantalobfinnt pin aossleschimbsi 1 aotam cu d’ Aploind propie. tatea 2 a dlarminangilor, aver a (apie o An pls din = diy, Dae aan y-ray Shy te un tarmen oareare din dexvottarea determinantulil dy, din ogalitatea (3) gid seamd de prima parte a Smonatrfiel,reult cl wemnul lermenul (—1)¥ yey ob, 08a tty provenit din produsul 8 e1# absagicu ee! dat do deavoltarea determinantulsi Treonclae,fiecaretermen din produsu! a8 uat cu semnal siu este un termen oo Aoag sem, al determinantuldt d, Cum produstl ajfly confine (m4)! termeni, érmenit eae apar in suma (2) sint tm momar den — 1)in = nl, Dec tn ima (2) glese toi termoni (inca sem) dotarminantalu , Deck are lo egai- faa d= 5 Consecinfa 1. Fie d= | ay | gig. determinant dv ordinal n. entra ortee j # i aro loc egalitates a8 + dade + + aindn = 0. Demonstroie. Considorden determinantal aes een C eel a ae a |) faahy cecal cares ob{fnut din d prin tnlcuire tinkl j eu lina é, Cum a” are dou int egal, onind propictatea & a determinanilr, vem a’ = 0, Dowvoltind determinants! dupa linda j (conform teoremel 1) ebjinem egaltatea ctutatt in proprietaten 4 a determinantilor gi teoreme 1 obfinem Teorena 2. Vio Atarminantul do ordi n, d= |ylgign~ Afunel pentru orieo 1 B-1 s|-|a 4 5 ‘La caloulu acestui determinant am tamu it nia @2-a.u2 sl apoi am adunat-o Japrima, fn final, am feat dezvoltarea dupa prima lino, Valoarea determinan- tului deste Bm [9990-79 + (Aye (0) +67 = —291 + 268 = 97, 8) Si ealonlim determinantal torah oO ee re 0-07 2 les]; al oe 0 ° (ecviitte © leu oa Om na)" Jem Ome San om Facom detvolterca dup8 prima lini gi ebtinem jen 9 0 ° aoa,[% mo ° ma Onn nn {In continuare facem desvoltarea tot, dupa prima linie gi objinem my 0 ° eu ° Ves Ong os am Continutnd procedeul ca mai gus obfinem, in final e& = youn de Exerciffi 4, Bi pe calculeze determinant de ordinul doi: el siilesole|s a) aioe: sin 4 t4i |\V%4+V3 2-3 > eerste ete ar wn iene Sees ames melo [2 Sh oft gh als Al lands 6 este 0 rédicind cubiea a unitafit (a? = 4); «, B sint: numere reate “a: Si se caleulezo detorminanfii da ordinul 3 folosind regula Tui Sarrus a es Cee rete | aac. al—11 2]; mj-2 1 a: afa 0 a[s alo o ofs 4-1 a2 1) [stot loea 4 unde « este o rdicind cubicl a unitiii (o* = 4); ob ew tab |. |p ot 8. Cu ce semn vor apirea In determinantul de ordinul 5 termenit: 8) autaatatins D) Aytetestari ©) Getseatatan? In detetminantal de ordinul 4, 50 giseso termenii urmitoti: 8) ex0 tntaai ) Outastta ©) Crete? 6. Cu ce semn apare, in doterminantal de ondinul n, produsul elementelor de pe diagonala prineipala? 6. Cue seman apar, in determinantul de ordinul n, produsul elementslor de pe diagonala seoundark? 17. Si se tele toi termonti care apar in doterminantal de ordinul 6 9i care sint de forma Cabatahatehyee 38 4 8 Folosind numsi definijia determinanfilor de ondin n, 8% s¢ calouleze urmétoril Aoterminan 1 0 0 ° o 0 o4 o 2 0 ° oo aloo 8 0 oo ooo . ee oo 9. Fled = lai) lteyen tnd ays snk numero complexe, Dacd ayy = ay oricare ar fi it, 150 Deny mg fats By oy m6 60 arate cd este un numdr rel 410, 84 20 caleuleze delerminantii: pita par (eae g iat) eis wale lee ta Mae a Mio os al ona -a8 ia o4a3 oat i M1 ot yy frtaay fare ts 4) jf aac) o|a2 40 ra pa a Be pai peseecltee Rearend a-2eal [aescl loos Ee (inicas 2 Bid Brie at ee | oe 2o, ar el atk noah ok ya ale etecaiailh alt Valet carrer (|i lp sttact |o3 =¢ -5 0] |e ~ ro Ah atiactag 11, 8 g@ verte egaitajite ats bHe ete a) ator weet ote at PLO BEE otal = abefa — )(6 — ele — as Beep te »| oo we |=@+o+ar te ea ey ef yt a] = (ey + vets — nly — sls 2); vs se et 1 play eteli |e as fall oie ee Weiss estat, alana aie alias 38, 80 ae rezotve ecuatia: be 18, 88 s0 rezolve ecuatia; 14, Si go resolve ecuata: cealeuleze determinantul do ondinul foiatra ite | faye) a a4 16. 5A se calouleze detesminantal lind 8 ey, sp, sy sit ridicinile ecuafiel «* — 224-4 2e +17 = 0 1. Si se caleuleze doterminantul lam sm a es js me Fe a- ind © ey, ay Sy Hy sink rhiddcinile ecvaliel «4+ px? + ax +r = 0. 18, 88 se demonstreze prin induefle dup n e& detetminantul desheatgaieecog lA. sg hy ire CAPITOLUL IV Rangul unei matrice. Matrice inversabile 4, Rangul unel matriee. Si considertim o matrice A cu mlinii gi n coloane eu clemente numere complexe, an(te fe |e ays), mt mao iar & un numir natural, astfel inctt min (m,n) (prin min (m,n) infelogom cel mai mio dintre mumer ). Dacdi in A alegem & linii: iy, ia yf $1 K coloane: ju, jay =» jn elemen- tele care so gisoso la intersectia acestor linii si eoloané formeazi’ 0 matrice patratioa de ordin i: con AV THO), ys, 2 Bain 4 clzei determinant se numeste minor de ordin k; al matricai A ‘Observim of din matricea A's pot obfine Ch, « CF minori de ordinul k ai matricel A. Tn continuere ne va interesa si aflim ordinele minorilor nemuli ai ma- ticei A gi in special ordinul cel mai maro al acestor minori (nomi. ‘Sh considerim A Opa © maatrico ou m lini gi n coloane, Gum matri cea A are elemento nenuley exista minori nenuli de un anumit ordin & > 1. Dar muljimen minorilor motricel A fiind finitd este ovident ci exist un numa natural r, Lgr > 3} eee Cakuttn minal de orl irlba el matrel A fp aot m Ve alele ae als Beier tals) 3" =a le| 4 Beast ane lye aa ln lve sth ret de era ol en eal, cad ext 3 2 = 940 ui * reruitA ct rang A= 2 2)°82 calculdm rangul matrleei hte is 12a 68 (Hi Rea M10 20 Caleutind minorié de ordinal st patrlea, gisim ed minorul cnanet 4238 43 6 10/7**° 4 4 10 20 to nensl glam oxstf minor! de orn mai maro (matticea vind patr tint), Desi rang B= 6 Caloulul in acest-mad al ranguluitunei matrice este In general anevo- ios. Vom da ulterior un mod de calou! mult mai simplu al rangului Vom expune acum un regultat util pentru unele consideratii asupra rangului produsului a dowd matrice. Tearema 2, Fi0A E My.a(C) §l B E Mby.(O) dowd matrice, Atune oriee minor de ondin ky 4 < k< min (m, 8), al produsulul de matrices AB 0 poato serio ea 0 combinafie liniari de minori de ordinul & ai matriesi A (sau, 6 o combinafie linjard de minori de ordinul X ‘i matricet ). Demonsraji, Fie A= (0i)ieien 81 B= Qilycignstle doud matriee, Atunal 1S 1S prodsul lor 60 sore om Ziom Lowe mada 9 Gmina deme] F ordi, kal matricet 4B, situat la interseeta tini SA considertm un minor 8 fay fay oy fy $Lcoloanelor ere poy 2 [ten sion Dean, Pasay pews ‘Deoarece fiecare element al lui 8 este suma a n terienl, § se poate descompune, Tlsind: propriciaiea 7 in Cap. Til, pet. 2, tntro suma den mlnort deform ainda, — aADK, ond, | [oats cin warn, | [siden aia co Sp my, am Seema cree am] Dect 8 este 0 combinajfe Tiniaed de min ‘Analog eb arab c& Besta 9 combina Din aceast teoremi se deduce urmatoerea: Conseeinii. Rangul protusutui a dou’ matviee oste mai mic sua egal cu rangul eeiret mairice, Demonsrapc, Intr-adevin, fie A si B dovd matrice astfel nett eX puter, efectua produsut 4, g4 64 presupunem ed toi minorii de ordi al Tul [eau ai Iai B) [int null Conform tebremdl precedents Fezult ct minorii de ordin K ai matricel AB, are sint combinatitliniare de minor de ordin X at matsicel {sau al matricel B} Sint, de_asemenea, uli, Dus detia{ia rangulul unel mateice, reaulth dect et: rang (AB) <-rang A §t rang (43) < rang J. Ghntritie, Nu existA o relate bine determinal inte rangurite factorilor gi rangul pro- Ahmulul de matrice, dupa cum fe poate vedea din exemplele urmatoare (6 d-6 9): fo) f d)-C 9) tpceeded cieph ee Near iie ae 43 2. Matrice inyersabile, O matrice patraticé se numeste singwlard (sau degenerat@) dack determinantul siu este nul, si so numoste nesingulard (san nnedegeneratd) daci determinantul siu este nent. ‘Amintim e& an notat cu Z_ matricea unitate de ordin n, adies matrioea pAtratios ou m linii gi n coloane: 10... 0 ag Ae 00 s Matricen Z4 comuté cu orice matrice A de acclasiordin ou ea; mai mult Aly = IgA =A. w) Definitic. Vie A o mateice patratied do ordin n, Se spune e& A este inverabila cit exists © mairice 2 pitratied de ordin n asifel inet AB = BA=Iy Matricea B se numeyte inversa matricei A. Ohserviim, de asemenea, cf si A este inverea loi B. Teorama 1. Snversa unot matrieo patratiee, dae existi, oxte untied, Domonstrajie. Fio A 0 matvice piteatick de ovdin n. stat dowd maisice de ordin n, astol Inclt AB = BA m Iyh AB! = B'A = Iy Folosind soclativitatea produsulul do matrice, avon Bi = Bly = BAB) = (B°A)B ~ IyB — B: presupunem ot B iB” deol B= 2 Notafiz. Inversa matrieei A, daci existi, se noteani ou At Din rolatia AAA = AMA = Tuy rezultt ct (4) = A, In continuare vom studia problema existen{si inversei unei matrico pitratice date, Mai intii demonstram urmétoarea Teorema % Vie A o matrion pitratios de ardin n cu coeticieni numere eom- ploxe, Atunci matricea A esto invorsabili dack si numai dack et A este nenul (adiok A este nosingulara). Demonsiratie, $i presipunem o& A este o matrice inversabili de ordin ns abunci exist A-* astfel inoit: Asta, ® Up este matricea unitate de ordin n). Esto ovident of rang y= n. Conform consecinfci, din paragraful pre: codent ave of rang (44-) < rang A. Cum rang (AA!) = rang y= m rerulta c& n < rang A gi deci rang A—n. Agadar, ordinul celui mai mere ‘minor nenul al lui A este n, acesta find tocmai det A. Deci det A # 0, adick A este nesingular Reciproc, daci A este o matrice nesingulariy adi dot A x 0, domonstram ct ea esto Inversablla, eonstrulnd ofectiy inversa sa a4 Definim mai intii o mateice ajutitoare. Daci A este matricea de ordin nz Aa [On Oe an atunei matrices Any anil Geode cet Ain Aa om Ann al cirei element aparfinind liniei j si coloanei i este complementul algebrie fl clomentului ay din matrices A, se numeste matricea adjuncté matricei Si caloulémn’ produsele AA®’si A*A. Folosind formula de dezvoltare a unui determinant dupi elementole uneia dintro linii (sau coloane), ott gi faptul fe sume produsolor dintre elementele unci linii (sau coloane) a uri deter minant si complementii algebriei ai elementelor corespunzitoare ale altoi linti (sau coloane) este nuld (veri, Cap. III, pot. 5, consecinga 1), obtine ad 00. 0 Adnan leet ® 000... a Lunde d este determinantul matriosi A. Tmparfind prin degalitagile (3), se abine: jaan o 40 0 0 AGpae)—(Saejan S10 20 tattoo O00 ooo. A ayatr, A(a*)=(2 ae) A= te des A ete ave Aver A“? A®, sau explicit An, An ad 4a Ae Mal doo ¢ 4m Am An ay a a Deci inversa unei matriee nesingulare A se obline tmpirfind elementele matrigetadjunote * prin d= det A. Obseroayii. 4) Dack A este o matrice nesingulard, deci inversabild, tunel A-* este, de ‘semenea, inversabil8 ((A-!-! = A) gf deci nesingulad, 2) Dact 4 este © matrice nesingulard, atunci matrices ea adjunct’ A® este nesingulars Inteadevie, dack A esto o matrico do ordin n, nesingulart, aver relajia eo 0. 01 darn atamp? 4% OF, CG} 000. @ unde d = deb A 91 4* ete maticen adjuncts Bate saficint oX obgorvim ct rangul matiel din dreaptaegalitior 6) an teorema precedent rezultt rang A* ~n, adi dot A® 0 A= Ang) (cespectiv fylt)) eu det A x 0, tunel At @.71,(Q) (oespectiv 7,08). Bzenplu. Pie matron Calcul determinantat Detrmnna a nd onal, matte A cline Ave papi aro ae as a). ange Si caleulim Ay, 4 <6, j< 2, De exemplu, dncm tain | to 28 24 n= 19 4) In exemplo) precedent mate Antreg, iar sabill tn (2), ste evident of, dack Ae #Z(2)sidel A~ 5 atunch Ate g(a), adiok A este, Invereabilt in 70-(2) 2) Fie si B dout matrice plteatice do ordin n astfel Inet 4 sie nesingulard (deci exisid AY). $0 consideram ecuatilie matriceale: AE=B, YA=B. 6) Inmuljind prima ecuajic 1a stinga ca A sipea doua le dreapta cu 4-4, we ebtin: AYMAN = 459, (FA)4-* = BA Folnnd atositvitaten moll maison, ela Xm ASB gh Ym Bat 4n grara olf eur (5) st. matren dstnt, denerece tama {cea maior neta commatra De exomln, Ho matiols 25) got = a-(i)2-0 Matscee 4 soto nesingolarh, avind delerminantal 4 Dect xia main dy cre este err deta easier mae Be (ies ie leiet) (eames) (haa) (ret) rai a) (Ca -6 GS) Ct a= 3): ea 4.2 i) areca cheente pomere ntl a An in miner Tt ealen no ets pes 4 ‘8 ae ealouloro rangurile matricelor: ars eae 42 sw); mf? $7) ofa s eoediae (ects | 2-6 5, ae 2-1 2 0 Ao 10 3 030 8 1 0-3 (0 1400 02020 a) a) é 1 Sie o 440 22008 18-8 -y o044 0 202 0 inde m , objinem A-Y(A X) = A" B, sau (A-! A) X = =A"B, alicd X= A“ B, unde I, este matricea unitate de ordin 3. In final, obtinem: X= AB. Tinind seama de notatile de mai inainte si de faptul ci dy “Anu iL gaanre ae ora i ana 4a Ae An male a obfinem: mi) [du de da) fy) J Dg q (Aub: + Ants + Aatbs) 4y Ae dn ala 1 4 48] faa ]S Aah + Ade + Ants 4a 1 ea read Von|(q (Assbs + Aasba + Asada) Din egelitatea matricelor rezult eit: (Aubs + Anbe + Anita), (Aubi + Aubs Ans), 5 = 4 (Ash: + Aube + Anas), wen co putom serie condensat A a = LD Ave F=1, 2, 3. 7 ayes Dar exprevin Adi = Abi + Apa + Aybs reprezinti toomai dexvel- ‘tarea, dupi clementele coloanei j, a detorminantului care se obfine din deter- minantul d, inlocuind tn el coloana j prin coloana B a tormenilor liberi, Vom nota acest doterminant prin dj. Atunci: By ae as ay by an ay as by =|b: ae an], ¢=Jen bs asl, man bal fy om on Jas, Bs as ay aan ba Prin urmare, solutia sistemului (1) este: argue na4, mn4, °) Obsorviim of formulele (8) sint toemai forrmulele objinute in cap. IIT, pot. 1. In conchuzie, am obfinut pe alta cale ed, un sistem de 3 ecuafii cu 3 neou- noseute, care are determinantul mattieei sistemului nenul, este compatibil gi determina, iar solufia 6a este data de formulele (3), eunoscute sub numele de formule tai Cramer. ‘Vom generaliza aoest rezultat pentru sistomele do ecuafii liniare dem eeuatii oun necunoscute (earo au determinantul sistemului nenul). Fie sistemul asst + aah + + inte = bay fants + aazs + + ann a) anit + nate $ oot dant unde ay si by, 1 < i, j lini gh peimolor r coloane alo matrcei , adie eu ee ml eg em olen Ore (aceasta situafic este toldeauna realizabili, deoarece putem sonvmerata convenabil souafile gt necuraxcutee) Dooarece rang A =r, rezulta ed orice minor de ondin r +4 cate se objine din scesta prin bordarea sa cu elementale corespunzitoary ale caloansl termenilar liberi gi ele ale uneia dink lini rimase_ esto nul. Proceding ca la caletl rongulsk nei mac teice (ver pt 2}, rez ch exists ay, oy. a ase Tall coleana tenor er a Iatricei fis combinafioliniard de coloncle masieicorspunsstoare minora les, eu eoaiceni ay, eo, ae Deol ai loo rela Dyck tiem “ ail (ara chy ay ry Oy ny Oe 0 aol & sistem (1, aden sistemul eat compatib Utilizarea acestei teoromo, in exemple conorete, necesita, inainte de toate, caloulul rangului natricet A. Pentru aceasta trebuie #8 gésim wn minor nenul al lui A, fie aoesta d, astfel inoit tofi minorii care contin pe d aa fie null Orice minor de acest fel 1 vom numi minor principal. Apoi, este suficient si yeriliciim ot orioe minor al matricei A, care confine pe d si eare nn este minor al lui A, esto de asemonca nal. Orice astel de minor de ordin r + 4, objinut prin bordarea unui minor principal ou elementele corespunzatoare ale eoloanei termenilor liberi, precum gi eu colo le uneia dintre linile Mimase, se numegte minor caracteristc: Asifel, teorema Iui Kronecker-Capelli se poate,enunta gi matoaro: Teorema lui Rowché. Un sistem do ecuail (1) este compa ‘mai daci tofi minorii caracteristci sint null. sub forma ur- aed gi nu 60 Obseroayic, Pentru wn sistem dem ecuafii cu m necunoseute, ou matrices sistemului de rang r, exiatA minovi caracteristicl numai dac& m >, iar numirol lor este egal cu m— 7, SA presupunem acum c& sistemul (1) este compatibil. Teorema Ini Kro- nocker-Capelli ne permite si decidem dact sistemul este compatibil sau nu, dar nu ne di un mijloc practic do aflaro a tuturor solufiilor sistemului dat. De aceasta problemi ne yom ocupa in continuare, Fie deci un sistem de ecuatii liniare (1) compatibil. Sk presupunem ei vang A= rang d =r gi cd un minor principal al sistemului se giisegte In intersectia primelor linii gi a primelor r coloane, adicd a Ge a ' Cd oe! 40 | Coc) er) Dupi cum am observat la pet. 2 (consecinta 2) orice linie a matricelor A si A este combinatie liniard de primele r lini. De aici rezulta of orice ecuatio 4 sistemului (4) este o combinafie liniori de primele r eouatii ale sistemul (J), ea anumiti eoefivienti. De acaea, orice solufie a primelor r ecuafii satistace toate eouatiile sistemului (1). Este suficient deci s8 rezolvim sistemul asty $+ aaata +--+ aantn = bry tay Hata bo + dann ® nbs + rate bone Fenty ceare este échivalent cu sistemul (1). Matricea cocficientilor sistomului (5) aro un minor nenul de ordin r (format din primele r coloane) gi deoi are rangul egal ou r, unde r < n. Dis- ‘tingem dou’ cazuri 1, Dac r = n, sistemul (5) are acelagi numir de eoualii gi de necunoscute, iar determinantul si este nenul. In acost caz, acest sistem are 0 unici solutie, pe care 0 putem caloula cu formulele lui Cramer. Acoasta este gi solufia sis- ‘temului (1), % 2. Fie r unc! notin p =k — b thtiner oP = e. 6. mo) = % eo) = +43 m{o) = 8% e(e) = —1) mle) = 2, elo) = 4 snl) = 8 fe) “et, mle] =H eel = 44, rl) ~ #3, lo) = —t. 8. (12); (19) (0; {29} (24)5 (8), Po Coy evn op) V0 oH, Considerim prods oy 20m 5p fare snl elomenie distnete Goud ite dont, Dect Hf = for, 0% uaep). Decl oat fooy, coyansanp); = ann y= e166 Howe = corm = oy, by Fo tanaporiia eee ok a= (48); (29); (6), += (18); 20; oa ga) = 8) 8) 2) (29) (68), #— (1) 5 (20) Rens (Se aeaaeat a= (19). = a0 =( ). 30, Pentru = 8, nat nad ayn ‘easto part dact 'n Pentru i= 8, j= 8, ¢ este impari. 11. m(e) = a m= M41 $1 esto Imparh dach n= 4k-+ 2 sau n= K-43. 18 mf) = MOF 48, Presupunem cf of) = j, £4. Cum n>, exisla numero f= (1, 2, m) astal nett hx T $l igh G1, Din Spoteed avem tn particular (jA)o = «(jh gl (lle = a. Din aceste dout egalitgi objinem k= j 4i 1 = j doc! k =I contradict, Dect Cap. 8. Din AB — BA romlti ch ArB6— BVAP ovieare a numerelenatrae rss gi pol se + AMA B+... + ABI + Bit), 4, Dack X € 4) pile ta produsul (4 — B)(4’ din ogaltaien AX = XA s¢ abjino ch ¢=—2, d= a+ a unde a, beQ. 6 AP— Boel ‘ -(o2 22) wa-(? * =) ana(! S) o deans n ssuma elementelor de pe diagonala principala a matricel AB ~ BA etto zero, tnayan steam an(® 2) ate tat ten) d=(t 9) ance e 45) ee 5] ie 1s Ah!) nbd O Gre min eat 3 we i: i =n an an 2S SSE | 5 P22) sus As. wp bas Suet tree letaa te Jeera lcs) eo +2 Wa Tie, ke 1% T= 4 (-A)mon ft tales a) se.peetd= (0 2) ain ae= dota span be = 0; Ble 4+ a) = 0; cla +d) = 0; eb + d= 0; dache +d x0, atunct § c= 0 si deck a =a = 0, eontradictie, Decl a +d = 0. 20, O solufic este b= 4, ¢ ahd = —aunde ae J, 22. So ocr = rain, unde |r |< 4, Se obf fq P0055 Dy io po mn atunel numérul edtal ste zero, Dac 2 divide pe m —m atunol numarul edutat este 21-09, sin 22 gin (04 Me ee sine, 2 on — sin cos (nA) Cop. til 4, a) 453 B) 95) a+; d) 5 6) ain(e + BY H} 05 g) 0: ) 05 1) —1; Bat; Wo, Ba} —95 b) —E0; 6) 25 a) oP b 20° — Sabt; 6) 3 — Gu; th (at — BF; g) (at 4 598 ($$ 6) a Savion, ex soml terme e+; 2. a) Permat 72 'b) Semmul termenutut este (—);e) Semnul este (—}: 4. Termeni de 1a}, b) gic} mu se igese in determinantul de ondinul &. 5. Semnul este (++). 6 Produsul elomentalor de pe seeundart esta eyacgy-s@er-a o> Ona Acest produs are semnul egal eu sent tyes i i Aceasti permutare are semnul egal ou (3, 6}. Dect hy ih = 6 amu hy 8. 9) nl; b) nt (—1) Tolosind definifia determinantutst ck d* ~ d. Cum d* = d, atunci d= d gi dock d eate ‘un mumar real. 10, a) 45 b) 4603 0) —221; d) 1; e) 0; f) 5; g) $05 b) (of —be + allt: i} =1 060, 12. 0, 0, a? + 224-4, 18, Se objine ecualia (2+ 1\(a"— 2 +1)" =0. 14, So objine o eoushie de gradul & care are rédicinile e, e, «, —Sa. 15. Se seade linka 4 din fiecare celelalte lini; apol se adunA la coloana ¢ soma colorlalte coloane, Se ebfine (St aletn tye. 1 dae, do Cap. IV As a) 45 b) 25 6) Dack «= —6 rangol oste 4, lar dact « #4 —8 rangul este 2. 2. al 25 bj 2% o} Pentru «= —24 rangul este 2, lar duck « 7 —24, rangul este 8. 8 a) 4; b) 4; ©} 8. de a) 43 B) 4, Be m. G05 4; 2. 7 Pentru «= —45/4 mabricea are rangul minim 1 anume 3.'8. Pentru «—8 rangul este ogal cu 2, iar pentru «A$ aecsta cst 3 2% 2 Beers 5) a) Dack od = te, matic nu eto invert, dact a ¥ 5 matrices este fs erat nro led serie Z Mae een ae 24-5 i stot tpn a( a g(. tafe min and matrices mu este inversbiliy pinioa ay 3 eso Snvernbita, Invesa sa tind APS ei BA Na fer ot 3 re sia Pangaea) emai Ware ec agen or 1a) mt 6) Pentru de (—2, 4 ie a Sai 3 1 Sale 4 f ui soeegin toe a nek cane ratrices mu este inversalil; in eax contrar, matricea este Inversablla, inverse sa flind es ie en ira(t te an a(s = 16, a) Dact in matrices 4 so permutd inte ele lintileé gi j atunci in matricea 4~ e= permutd tntxe ele coloanole i gl js b) Daca se Inmuljeste linia i cu Az 0, atunet tn AY ‘se Inmulfegle coloana i ou 4 + ¢} Dacé la linia é se adangé linig j tnmulfita en 2, atnnei ‘tm 4-4, coloana i fnmulfitt eu 2 g0 scede din coloane j. 18a) fnmulfim ta stinga ambit ram leat on lorena matic (2 1) ome 4 (_2°—2) ote wo 49 (CE encet ce $2 2) onsen ret 8 19, fami 19 Pan a 5 13 ay tee ze aliees) = oA a (\ on oeeaee Iustingn ox nvern matsioi (“atid ow 4) al-2 9) re eal satin (6 f),odet ss £(_$ 9) gl eminm x= —£(—2 19), Aron 0 = 1, AL, Dotorminastal Zistemulai esto fe" + U4 e+ dij #0, ‘deci solnjia este =O, 4B, Sistemat are solufia unied (= mle = milo — my d= mle — mln = 0) Fema aba) (¢ = miom = aim 0) (= ele — alle = 9) =e = He =e) m= alm — B}(m =e) Gee 1.0} 3) 2) 85 ¢] Pentru « ~ 45 gi B= 2 rangul marie! ele 45 pentey «A 45 sat eaten py 2 ranguleste2, ie 2 = 2, 9 2, unde pete un mun 2, Aflind un mumtr oareeare, 10. oarecare, 16.5 — -2oe 2 2flind un numér oarecare, 18, 2 = 1 —A— ay Oe 4, atiind un numir earecare, 17. 2 ay yt rem Bt toa etn, dg a find 20, Sistemsul esto Incompatibi .5= 2, fllad un pumar arbitrar. 22, ltomul este incompati- een B4+0+f, ay— a = —B, asf fi flind numero oareoue Ratan = cs um nomar zeae, Deermianta steal ela —2aBy 9 atl rete Leta ate ae eee = “_ Bae peed: it ola incomathi yer Sen 7 . 2 ‘ Becfetyee Suirenits 1 = 6 sonia denamal nar ey etna Pam Sprig, aide eB et pomese cnr pana 18 sli allel STE Sn ed baeh Sprns pevie tn momar cuter; 81-Dask «4 gi a # —2 sistem! aro solufie unicd a = y= = a

    You might also like