Tematica din sem III CURS 1

Anatomia abdomenului

Etajul inframezocolic

Organe

Vase

Nervi

Topografie

Embriologie

Anatomia cavitatii pelviene

Organe

Vase

Nervi

Topografie

Embriologie

Sistemul Nervos

Anatomia organelor de simt

In saptamana 3-4 de dezvoltare embrionara, discul embrionar creste atat in

sensul cranio-caudal cat si dorso-ventral intr-un cilindru alungit cu 3 tunici
concentrice Ecto, Mezo si Endoderm.
Intestinul primitiv, situat inferior (cu originea in peretele superior al veziculei
viteline) este inchis initial la ambele extremitati.

Intestinul anterior (cranial) este inchis de membrana buco-faringiana;

Intestinul mijlociu (intern) este fixat de peretele abdominal prin care

comunica cu sacul vitelin (vezicula vitelina);

Intestinul posterior (caudal) e inchis de membrana croacala.

Din intestinul primitiv epiteliul digestiv

Parenchinul gl. Anexe

 musculatura si tes. Conjunctiv din mezenchimul

adiacent
Din intestinul mijlociu portiune duodenala situata inferior de deschiderea
ductului coledoc.
jejunul , ileonul, cecul, apendice vermiform
colon ascendent, cele 2/3 (doua treimi) drepte
ale colonului transvers

Toate sunt vasularizate de artera mezenterica superioara.

Pe parcursul saptamanii 5, intestinul mijlociu creste rapid in lungime depasind

ritmul de crestere al celortalte segmente ale tubului digestiv, inclusiv pe cel
al cavitatii abdominale. Acesta descrie o ansa de forma literei U orientata
dorso-ventral : ansa intestinului primara ce prezinta 2 ramuri :
superioara jejun
- Cea mai mare parte a ileonului
caudala - ultima parte a ileonului
- Cec + apendice
- Colon ascendent
La varful ansei se afla ductul vitelin care o leaga de ombilic iar comunicarea
cu sacul vitelin dureaza pana in saptamana 10.
In axul ansei se afla artera mezenterica superioara. Procesul de crestere a
intestinului mijlociu se continua si la inceputul saptamanii 6 concomitent
creste si presiunea abdominala data de dezvoltatea organelor (ficatul,
rinichii) . Toate aceste fenomene determina hernia rea (parasirea cav.
abdominale) la nivelul ombilicului => Hernie ombilicala fiziologica. Totodata
ansa se roteste 90 in sensul antiorar in jurul axului format de artera
mezenterica superioara .

Ramura craniala dr.

Ramura caudala st.

Rotatia este completa la inceputul saptamanii 8.

Ramura craniala se dezvolta mai rapid => aparitia unei noi anse
intestinale
Ramura caudala (putine modificari) mugure => apendice

In saptamana 10 datorita cresterii volumului cav. Abdominale in special a

diametrului sagital, asociata cu scurtarea pediculului vasc vitelin are loc

retractia anselor in abdomen si o noua rotatie de 180. Ansa primara se
roteste in final de 270.
Retractia intestinala este completa in saptamana a10-a, primele care se
retrag sunt ansele jejunale care vor ocupa portiunea ccentrala a cavitatii
abdominale la stanga liniei mediane, apoi ansele ileale (in partea dreapta) si
ultimul e colonul.
Pe masura ce se dezvolta trunchiul in lungime se schiteaza colonul ascendent
in urma rotatiei, acesta impreuna cu cecul se pozitioneaza in partea dreapta
sub- hepatic si ulterior va fi impins de catre ficat spre fosa iliaca dreapta.
Colonul ascendent si cel descendent prezinta un mezenter scurt si plicaturat
care duce in contact cele 2 organe cu peritoneul parietal posterior. Iar in
urma procesului de coalescenta cele 2 vor deveni organe retroperitoneale
secundare.
Colonul transvers si sigmoidal raman organe intraperitoneale suspendate prin
cate un mezopropiu.
Anomalii de dezvoltare

Anomalii de rotatie si fixare a intestinului

Nonrotatie nu se produce rotatia primara. Intestinul subtire e localizat

in totalitate in partea dreapta iar cel gros in partea stanga a cav
abdominale.

Rotatie mixta si volvulus rotatia incompleta a axei astfel incat cecul e

situat inferior de pilor si adera de peretele abdominal posterior printr-o
banda fibroasa ce trece peste duoden ce determina obstructia lui

Rotatie inversa (in sens orar a ansei primare) in urma careia duodenul
se dispune anterior de artera mezenterica superioara si colon
transvers.

Pozitia subhepatica a cecului si apendicelui ce sunt cauzate de

aderentele la fata inferioara a ficatului in momentrul retractiei din
abdomen.

Volvulus intestinal obstructie intestinala cauzata fie de rotatie fie de

fixarea anormala a intestinului mijlociu.

Anomalii ale ombilicului si ale peretelui abdominal

Diverticulul Meckel persistenta ductului vitelin sub forma unui

vestigiu de lungimea unui deget de manusa localizat la o distanta de

40-50 cm de jonctiunea ileo-cecala.

Hernia ombilicala ileo-cecala defect al peretelui abdominal la nivelul

inelului omblical o protuzie intens acoperita de piele.

Omfaloceul - protuzie intestinala sau a altor organe prin inelul

ombilical ce e acoperita doar de o membrana avasculara.

Gastroschizisul protuzie intestinala cauzata de un defect al

muschiului drept abdominal lateral de inelul ombilizal

Stenoza si artezia tulburarile de repermeabilizare a intestinului.

Megacolonul congenital (boala Hirchtrung) dilatatie a unei portiuni a

colonului. Cauza de absenta celulelor ganglionare ale colonului.

Dezvoltarea embriologica
Din acesta iau nastere treimea stanga a colonului trasnvers , colonul
descendent , signoid , portiunea pelviana a rectului , 2/3 din portiunea
superioara ale canalului anal , epiteliul vezicii urinare , cea mai mare parte
a uretrei. Toate aceste organe sunt vasc. De artera mezenterica inferioara.
Intestinul posterior este situat initial in planul medio-sagital datorita
cresterii anselor jejun-ileale unele portiuni ale lui sunt fortate sa se
deplaseze spre stanga si spre peretele posteior al abdomenului formand
coalescente si stabilind pozitia definita a cadrului colic. Dintre acestea
doar rectul ramane in plan transversal.
Portiunea mediala formeaza o dilatatie numita CLOACA intre saptamanile
4-6, cloaca este divizata printr-un sept uro-rectal intr-o portiune ventrala
(sinus urogenital) si una dorsala (canalul anal)
In saotamana 7, septul uro-ventral ajunge sa fuzioneze cu
membranacloacala si o divizeaza intr-o portiune dorsala mai mica numita
membrana anala si una ventrala numita membrana uro-genitala.
Zona de fuziune e reprezentata la adult de centrul tendinos al perineului.
Inainte ca septul sa fuzioneze cu membreaza cloacala (aprox. La sfarsitul
saptamanii 8) aceasta incepe sa se resoarba deschizand astfel sinusul urogeniral si canalul anal, totodata tubul digestiv comunica cu cavitatea
amniotica.
In jurul membranei anale, mezenchinul adiacent prolifereaza si determina
ridicarea ectodermului acesta are aspectul unuei margini ce delimiteaza
Fosa ANALA (protodermul). Fosta localizare a membranei anale e marcata
la adult de o linie neregulata numita Linia PECTINATA. Aceasta linie indica
si zona de jonctiune dintre endodermul interior posterior si extoderm fosei

anale. Canalul anal are origine dubla.

Vascularizatie :

Cele 2/3 superioare ale canalului anal sunt vascularizate de artera

mezenterica inferioara prin Artera Rextala Superioara.

Treimea inverioara primeste sange arterial prin Artera Rectala

Inferioara ramura arterei cudentale interne.

Anomalii de dezvoltare a intestinului posterior.

Agenzia anorectala intereseaza anusul, canalul anal si o parte din

rect. Se poate asocia cu o fistula vezicala uretrala sau vaginala datorita
separatiei incomplete a cloacai.

Stenoza anala anusul se formeaza normal dar se deschide printr-un

orificiu foarte mic.

Imperforatia anala membrana anala persista si acopera canalul anal.

Poate fi asociat cu prezenta unei fistule

Artrezie rectala rectul si canalul sunt separate sau unite printr-o

membrana fibroasa.

TOPOGRAFIE
Cavitatea peritoneaza e un spatiu continuu delimitat intre peritoneul parietal
(tapeteaza peretii abdomenului) si peretele visceral (inveleste organele)

Cavitatea peritoneala se prinde unde sunt situate majoritatea

viscerelor abdominale si pelvine

Bursa omentala prelungire a marii cavitate situate posterior de

stomac si omentul mic.

Cele doua comunica prin orificiul epiploic ce e singura cale naturala de

comunicare intre acestea.
Din considerente de ordin clinic, cavitatea abdominala este impartita in spatii
secundare la nivelul carora apar procese patologice destul de frecvente pot fi
descrise si localizate cat mai exact facilitand diagnosticul si tratamentul
acestora.
Se descriu in principal 3 mari spatii :

Etajul supramezocolic
si mezocolonul transvers

separate prin colonul

Etajul inframezocolic

Etajul pelvin

Etajul inframezocolic reprezinta portiunea mijlocie a cavitatii abdominale si

are ca limite:
-sup : colonul si mezocolonul transcers si cele doua ligamente fremocolice dr.
si st.
-ant, lat,post : peritoneul parietal
-inf : fara limita, comunica direct cu cavitatea pelvina.
Prezinta: - cadrul colic
-radacina mezenterica
Etajul inframezocolic este divizat de catre radacina mezenterului in 2 spatii
secundare si usor inegale ce poarta numele de spatii Mezentero-Colice, in
afara de ele se evidentiaza 2 santuri paracolice dr. si st. care sunt defapt
niste Recesuri Peritoneale situate pe peretele abdominal posterior de-a lungul
colonului ascendent si descendent in partea stanga.
Santul paracolic drept (spatiul parieto-colic drept)

Se formeaza prin trecerea peritoneului de pe fata anterioara a

colonului ascendent pe peretele posterior al abdominal

Incepe la flexura colica dreapta, descinde de-a lungul colonului

ascendent, inconjoara cecul si se continua spre pelvis

Superior se continua cu peritoneul recesului hepato-renal si cu

bursa oemntala prin orificiul epiploic

Este mai larg decat cel stang

Este importand d.p.d.v. clinic deoarece procesele inflamatorii

subhepatice pot difuza spre fosa iliaca dreapta si pelivis, si invers.

Spatiul mezenterocolic drept = Spatiul triunghiular situat intre radacina

mezenterului , colonul ascendent si colonul transvers. Limite :

Anterior de catre omentul mare iar daca aceste este scurt , de catre
peritoneul parietal anterior.

Posterior : peritoneul parietal posterior ce acopera fascia de

coalescenta retro- colica dreapta , rinichiul si ureterul dr, jumatatea
inferioara a portiunii descendente a duodenului si portiunea
orizontala a duodenului.

Superior : segmentul colonului si mezocolonului transvers cuprins

intre flexura colica dreapta si unhiul duodenului jejunal

Inferior : spatiul este inchis prin continuitatea ileonuluicu cecul

Stanga: foita dreata a mezenterului

Dreapta : colonul ascendent ce comunica cu santul paracolic

anterior de colon.

Spatiul mezentericocolic stang - delimitat intre mezenter si colonul

descendent cu limitele :

Superior : mezecolonul transvers

Inferior : spatiul edschis ce comunica cu cavitatea pelvina

Anterior : omentul mare

Posterior : peritoneul parietal care la randul sau acopera fascia de

coalescenta retrocolica stanga, rinichiul, ureterul, portiunea
ascendenta a duodenului, portiunea abdominala a aortei, artera
mezenterica inferioara, arcul vascular al lui Treitz si vasele gonadale

Dreapta : foita stanga a mezenterului

Stanga : colonul descendent ce comunica cu santul paracolic stang.