Anatomia schimbrii

tim c singurul lucru constant n univers este schimbarea. Aparent un paradox,

acest fapt ridic o serie de probleme legate de modul n care individul, ca fiin biologic,
face fa acesteia. Schimbarea, sub orice form ar fi ea, atrage dup sine rezisten.
Schimbarea la nivel biologic
Pentru a fi eficient, creierul uman i dezvolt o serie de rutine, respectiv
automatisme care i permit s fac aceeai operaiune, cu un efort minimal. Mersul pe jos,
ofatul, chiar i tastarea literelor sunt astfel de rutine.
Atunci cnd facem o activitate nvat deja, consumul de energie n creier este
relativ sczut, iar n paralel se secret o serie de substane care au ca rol principal s
asigure funcionarea n regim de automatism a centrilor din creier, care se numesc
neuroendorfine. Acestea au ns i un efect secundar foarte interesant, anume creaz o
stare de bine pe care o regsim de fiecare dat cnd facem o activitate familiar.
Atunci cnd avem de fcut o activitate nou, lucrurile se schimb. Este nevoie
de concentrare mai mare, i n plus, deoarece nu avem creat automatismul respectiv,
eficiena noastr este mai redus. Starea asociat este de tensiune, frustrare i uneori chiar
panic. Substanele care se secret n creier n aceast situaie sunt de alt tip i au rolul de a
pregti organismul pentru situaii limit.
n mod evident, nimnui nu-i convine aceast stare de lucruri. Ca urmare, putem
ntotdeauna spune cu certitudine: schimbarea va veni fr ndoial, i ntotdeauna va
veni nsoit de sentimente negative. Cu ct vei putea s-i controlezi mai bine aceast
stare negativ, cu att vei accepta mai uor schimbarea, i cu ct o accepi mai uor, cu att
mai mult vei beneficia de rezultatele pozitive.
Ce poi face pentru a-i uura acceptarea schimbrii?
Nu exist o soluie universal, dar recomandarea specialitilor este s vezi dincolo
de efortul necesar schimbrii, ctre beneficiile pe care aceasta le aduce.
Ca urmare, n momentul n care trebuie s-i schimbi modul de aciune, nu te
focaliza pe efortul imediat, ci pe beneficiile pe termen lung i confortul asociat acelei stri
ulterioare. Astfel, vei contra-balansa efectele negative ale stresului asociat schimbrii cu
starea de bine asociat ncheierii procesului pe care trebuie s-l parcurgi.
Altfel spus, nu lsa munca s te preocupe, ci gndete-te la rezultatele pe care
le vei obine.