Professional Documents
Culture Documents
4. Pancreatectomia e recomandata in tumora de pancreas si pancreatita. Din cauza rezectiei vaselor care
asigura vascularizatia comuna a duodenului si vasului pancreasului, pt a nu afecta vascularizatia
duodenului, din cauza prezentei coledocului si duodenului, capul pancreasului nu poate fi extirpat si de
aceea se lasa omargine de tesut pancreatic dealungul marginii mediale a duodenuluiII, si astfel aportul
ssngvin al duodenului e pastrat.
5. Ruptura pancreasului: pot fi cauzate de comprimarea brusca, puternica si fortata a abdomenului, cum se
intampla in accidentele de masina, knd volanul loveste trunchiul. Din cauza orientarii transversale a
pancreasului, coloana vertebrala actioneaza ca o nicovala, si astfel forta traunatica poate rupe acest organ.
Ruptura pancrewsului duce la leziuni frecvente ale sistemului ductal si sucul oancreatic patrunde in
parenchimul glandulsr invadand tesuturile invecinate, producand astfel digestia tesutului pancreatic, dar si
s tesuturilor din vecinatate, producand o durere f mare.
6. Cancerul pancreatic: in obstructia extrahepatica a ductelor biliare au dreot cauza o tumora maligna a
capului pancreasului. Din cauza raporturilor pancreasului, in caz de tumora se produce obstructia
canalului coledoc si a ampulei hepatopancreatice. Se produce retentia de pigmenti biliari, dilatatia
veziculei biliare, icter obstructiv. Icterul reprezinta colorarea in galben a tesutului, mucoaselor,
conjunctivelor, ca urmare a depunerii pigmentilor biliari circulari. Maj pacientilor cu cancer pancreatic au
adenocarcinom ductal, prezentand o durere dorsala puternica.
Datorita suprapunerii pancreasului peste vena porta si cava, cancerul poate produce obstructia acestor
vene mari. Drenajul limfatid, catre noduli limfatici greu sau inaccesibili, in asociere cu faptul ca aceste
cancere ale pancreasului metastazeaza la nivelul ficatului, pe calea venei porte fac de multe ori ca
pancreatectomia sa fie inutila.
C. Anatomia clinica a ficatului si a cailor biliare:
1. Palparea ficatului: persoana in decubitus dorsal. Se face bimanual, cu mana stanga se i troduce
posterior in soatele portiunii inf a cutiei toracice, apoi mana dreapta e la niv cadranului superior drept,
lateral de dreptul abdominal si inferior de rebordul costal.. Se pune pacientul sa expire. Cu mana stanga
exerciti o presiune postero ant.
2. Abcesele subfrenice: apar pt ca in caz de apendicita e perforat apendicitele. Abcesele subfrenice se co
tinua cu recesul hepatorenal, care e partea cav peritoneale situata cel mai jos at knd pacientul e in
decubitus dorsal.
3. Lobectomiile hepatice: in urma descrierii circulatiei venoase a ficatului de catre Couinaud. Acesta in
1952, face o schema a segmentarii hepatice descriind 8 segmente hepatice. Pe fata diafragmatica nu e
vizibil I, iar pe fata viscerala nu e vizibil VIII. Aceasta schema e unanim acceptata si practicata astazi.
Aceasta segmentare hepatica a facut posibil, ca in caz de patologie, sa se extirpe kt mai putin din ficat.
In loc sa se estirpe un lob intreg, se extirpa un segment. Prima lobectomie e facuta in 1952. Lortad-jacob
si pettinari fac prima segmentectomie dreapta. In 1911 Wendel a extirpat lobul drept, care era sediul unui
carcinom hepatic. In acelasi ani1952 seneque face prima hepaectomie segmentara stanga. La noi in tara
prima hepatectojie dreapta e executata in 1958 de catre burghele, ptk romanii au inceput cu hepatectomia
stanga.
4. Ruptura ficatului: se poate rupe si in caz de fractura costala, din cauza bogatei vascularizatii si a
friabilitatii, rupturile hepatice determina o hemoragie abundenta care trebuie oprita.
5. Artere hepatice aberante: se poate ca artera hepatica sa isi aibe originea in aorta abdominals si nu din
trunchiuo celiac. Din trunchiul celiac heoatica poate avea origine sub ramificatie. Sunt situatii jnd nu are
originea in trunchiul celiac. Adesea pot gasii 2 artere hepatice: dr3apta din tr celiac, stanga, din gastrica
stanga. Sunt situatii care inafara hepaticei stangi exista ale 2 artere hepatice: una cu originea din trunchiul
celiac, sau ambele, una din trunchiul celiac cealalta din aorta, una din trunchi cealalta din mezenterica. In
ceea ce priveste raporturile arterei hepatice, hepatica proprie merge pe fata anterioara a venei porte in jum
stanga a acesteia. Uneori poate sa mearga si pe fata posterioara a venei porte. In maj cazurilor artera
hepatica trece posterior de ductul hepatic drept sau poate merge posterior de ductul hepatic comun. La
unele persoane poate sa mearga anterior ductului hepatic comun, iar atunci cznd hepatica dreaota, are
Capatul distal al ampulei hepatopancreatice, e seg cel mai ingust al cailor biliare si aici se blocheaza
ductul biliar cel ami frecvent. Nu rar se pot fixa la hepaticul comun sau cistic, producand, mai frecvent la
cel cistic o colica biliara, cu durere intensa si spastica. Daca este blocat canalul cistic se produce
colecistita=inflamatie. calculii biliari se pot fixa la niv unei dilatatii sacciforme, anormale, numite
infundibulul vezicii biliare, sau recesul lui hartman, care apare la jonctiunea colului vezicii biliare cu
canalul cistic, fiind o stare patologica. Cand acest reces este mare ductul vine din partea superioara si nu
de la col. Lanivelul recesului se pot acumula msi multi calculi biliari. Dk se produce perforatia unui ulcer
peptic duodenal, intre reces si partea sup a duoden se creeaza o cale falsa de comunicare prin care calculii
pot patrunde in duoden. Durerea produsa apare in reg epigastrica si ulterior migreaaa in hipocondrul
drept, la jonctiunea dintre cart costal 9 si marginea laterala dreapta a dreaptului abdominal. Din cauza
iritatiei diafragmei, inflamatia vezicii biliare poate produce durere iradiata la niv peretelui toracic
posterior, sau umarul drept. Dk bila nu poate fi eliminata din vezicula biliara, patrunde in sange si face
icter. Litiaza biliara se pune frecvent in evidenta prin eco si tomo grafie.
Calculi biliari ajunsi in duoden: knd vezicula biliara prezinta inflamatie si dilatatie, se pot forma aderente
intre vezica biliara si viscerele adiacente, inflamatia putand produce la ulceratia dintre vezica si portiunea
tractului digestiv aderenta, cu formarea unei fistule colecisto enterice, cel mai frecvent cu portiunea
superioara a duodenului si cu colonul. Aceste fistule create permit pasajul calculilor biliari voluminosi in
duoden sau colon, care nu ar putea trece prin canalul cistic. Exista riscul ca un calcul voluminos ajuns in
duoden sa fie blocat la jonctiunea duode o jejunala, frecvent blocajul facanduse at knd trece in colon, la
niv jonctiunii ileocecale, producand ocluzie intestinala, fiind imobilizat la valva ileocecala. Fistulele
colecisto enterice permit patrundeerra in vezicula a gazului din tractul digestiv.
Colecistectomia e rezectia chirurgicala a veziculei biliare, si se practica atunci knd se pun in evidenta
calculii biliari si pacientul prezinta colici biliare severe. Colecistectomia este laparoscopica, si trebuie
disecat imprealabil triunghiul hepatocisticohepatic. Disectia atenta a trigonului, protejeaza aceste
structuri, in cazul existentei unei variatii anatomice. Erorile aparute in cursul interventilor chirurgicale
sunt produse frecvent de aprecierea incorecta a variatilor anatomice ale sistemului biliar, frecvent fiind
variatile vasculare. Inainte de a separa orice structura si a extirpa vezica biliara, chirurgii trebuie sa
identifice toate cele 3 ducte biliare, si de asemenea arrterele cistica si hepatica. De obicei riscul de
rezectie incorecta e maxim pt artera hepatica dreapta, care trebuie localizata inainte de a proceda la
ligatura arterei cistice.
Mult timp anastomozele portohepatice nu au fost admise. Ele sunt admise dupa anii 80 cu evidenta clara