Anatomia clinica a sistemului genital

Patologia sistemului genital masculin e f bogata, incepand de la traumatisme, si terminand q cancer.

In stabilirea diag.si a metodelor terapeutice, o importanta deossbita o prezinta cunoasterea anatomiei
normale a organelor componente.
1. Palparea orificilor inghinale:
- superficial: se palpeaza deasupra si lateral de tuberculul pubian, putanduse patrand cu indexul in canalul
inghinal, dandune seama daca e dureros, permeabil, de asemenea ne putem da seama unei hernii
inghinale, putand palpa ansa intestinala patrunsa in canalul inghinal. Pt a depista cu precizie existenta
herniei inghinale, se pune bolnavul sa tuseasca, ansa se va simtii la vf degetului.
- profund: se palpeaza mergandcu fata palmara a indexului peperetele abd, pana ce se simte o depresiune
deasupra lig inghinal la 2-4 cm lat de tubercul pubian.
2. Distensia scrotului: avand tunici elastice si subtiri, scrotul permite destinderea si datorita acestor
proprietati permite palparea organelor situate in interiorul sau. Distensia uneori poate fi destul de
voluminoasa, cum se intampla in patrunderea anselor intestinale in scrot- hernie inghinala, si pot sa
ajunga in dimensine de minge de fotbal. Se mai poate intalnii si in cazuri de hemoragii in tesuturi moi,
sau in cazul unei orhite urliene.
In cazuri de interventii chirurgicale la niv scrotului, necesita efectuarea unor incizii, sub ansetezie locala.
Anestezia locala, in partea anterioara a scrotului pp introducerea anestezicului la niv segmentului medular
L1, nervul ilioinghinal fiind resp pt inrvatie. Knd interventia e posterioara, anestezicul e in S3,
raspunzatori de inervatia fiind pudendalii si micul nerv sciatic. In caz de anestezia anterioara, anestezicul
se introduce mai sus.
Elasticitatea planurilor scrotale permit palparea testicolului, epidididm, portiunea initiala a canalului
deferent.
Se observa ca testiculul stang e mai jos situat dekt cel drept.
3. Criptorhidia. Kriptor=ascuns. Orhis=testicul, din greaca. Testiculul nu e coborat in scrot, fiind oprit.
Afectiune congemitala, 3% la nou nascutii normali, 30% la cei prematuri. Nu pune probleme deosebite
dekt daca nu este intervenit la timp, pt k nu e afectata functia sexuala si nici cea de reproducere avand in
vedere ca testiculul celalalt. Sunt totusi unele tulburari, in sensul ca este afectata spermatogeneza la niv
testiculului ascuns, se pp din cauza temperaturii mai ridicate, spermatogeneza fiind diminuata la
temperaturi mai mari, sau cand cordonul spermatic e inconjurat de grasime. In plua, spermatozoizii care
rezulta in testiculul ascuns au o durata de supravieturie ascunsa. Cauza cea mai grava a mentinerii a
testiculului ascuns e posibilitatea aparitiei unei tumori, simde aceea se opereaza, coboranduse. Testiculul
coborit poate fi coborat manual, pasiv, ajuns in scrot, eliberat de sub mana examinatorului ascensioneaza
din nou. E o interventie banala care uneori poate avea un efect nefavorabil- prof. Ciomu. La americani
sunt 12 cazuri pe an, contract de malpraxis bun, complicatie prevazuta in orice tratat de chirurgie.
4. Hidrocelul: consta in prezenta de lichid in procesul vaginal persistent- neobliterarea canalului peritoneo
vaginal, fiind o afectiune congenitala, putand insotii o hernie inghinala directa. Poate fii localizat la nivel
testicular. Poate fi sit mai sus, la niv cordon spermatic-hidrocel al cordonului. Pot comunica cu cavitatea
peritoneala. Diagnosticarea se face prin transiluminare: pe partea anterolaterala a scrotului se proiecteaza
un fascicul luminos, care la niv scrotului capata o culoare rosiatica, fiind un diagnostic de certitudine pt
prezenta hidrocelului. Poate sa apara si la adult ca urmare a unui traumatism sau inflamatie la acest nivel.
Trebuie mentionat faptul ca la nou nascut e si onacumulare de lichid si in mod fiziologic care se resoarbe
in decursul primului an de la nastere.

5. Hematocelul: prin ruperea arterei testiculare, sau ram colateral, cu acumulare de sange intre foitele
seroase, si care nu se mai diagnosticheaza prin transiluminarea, ceea ce ajuta la stabilirea diag diferential
cu hidrocelul, deoarece in hematocel ramane mat. Se poate forma si la niv scrotului in urma unui
traumatism, care se finalizeaza prin formarea unui hematom.
6. Orhita ogliana: Inflamatie la niv epididim sau testicul. Pot fi o complicatie a parotiditei
epidemice=oreion, avand ca rezultat o tumefactie dureroasa a acestor organe. Complicatia in orhita
ogliana o reprezinta diminuarea, pana la disparita spermatogenezei. Sunt interesati ambii trsticuli, deci
exista riscul impotentei de reproducere. Deaia se zice..
7. Spermatocelul: chist de retentie care consta in acumulare de lichid, cu aspect laptos, in apropierea
capului epididimului. Poate evolua asimptomatic si e bine ca totusi sa fie evacuat.
8. Chistul epididimar e o colectie localizata la niv epididimului la orice nivel al acestuia, ceea ce
constituie diferentierea de spermagocel.
9. Varicocel: sunt dilatatii venoase-varice, la nivel epididimar. Se datoresc urm cauze: traiectul vertical
ascendent al venei spermatice, cu drenajul sangelui in vena renala stanga, care are sangele cu o deplasare
transversala de la stanga la dreapta spre cava inferioara. Deasupra terminarii venei spermatice se termina
suprarenala care transporta sange descendent opunanduse fluxului spermatic si avand in componenta sa
catecolamine cu efect vasoconstrictior. Vena renala stanga trece prin pensa aortico mezenterica, unde
poate suferii o compresiune, si printro pensa musculara formata de muschiul suspensor al duodenului-al
lui treitz. Compresiunea e mai puternica in renala stanga, in sit in acre are traiect retroaortic. Varicocelul
se datoreaza si unor tulburari pe care il poate prezenta sistemul valvular al venei testiculare. In
diagnosticarea varicocelului trebuie eliminate cauze ale afectiunilor renale, sau venei renale. Dilatatiile
venoase pe care le prezinta epididimul, la palpare apar ca si cum ai palpa un ghem de viermi. Varicocelul
e mai evident in ortostatism, simse reduce in decubitus dorsal- poate chiar si sa dispara. Modul de
examinare este cel in care pacientul e in pozitie verticala.
10. Reflexul cremasterian: pe un testicul scrotal, knd se stimuleaza fata anterioara a coapsei, testiculul
ascensioneaza. Iar dupa incetarea stimularii revine in pozitie normala. Sediul reflexului cremasterian e la
niv L4-S3. Uneori, in special la copil, e un reflex hiperactiv, si la persoanele cu hiperactivitatea reflexului
se recomanda luarea reflexului asezand copiul cu gambele incrucisate.
11. Vestigii ale conductelor genitale embrionare:
- apendicele testicular sau hidatida sesila a lui morgagni- fara picior de implantare: reprezinta persistenta
canalului paramezonefrotic a lui muller. E sit la polul superior al testiculului
- apendicele epididimar sau hidatida pediculTa a lui morgagni: un rest din extremitatea craniala a
canalului wolff, din care se formeaza epididimul si canalul deferent. Are picior de implantare, si e fixat pe
capul epididimului. Poate fi unic sau dublu. Nu prezinta semnificatie patologice, dar unele pers afirma ca
un cancer de testicul se dezvolta de la acest nivel.
12. Cancerul testicular: afectiune f serioasa, care, desi se spunea ca afecteaza de la varsta mijlocie in sus,
afecteaza toate varstele, fiind frevent la adolescenti si adultul tanar. Avantaj: se localizeaza la un singur
testicul. Depistat la timp nu pune probleme. Celalalt testicul fiind normal se mentine functia de
reproducere. Dezavantaje: este compromis. Cazuri f grave, cand este si bilateral. Grav e knd se depisteaza
metastazat.
13. Cancerul scrotal: este mai putin frecvent dekt cel de testicul, sau poate coexista impreuna cu acesta.

Ambele metastazeaza pe cale limfatica. In cel de testicul sund interesati nodulii limfatici lombari, iar in
cel de scrot inghinalii superficiali. Calea finala este diferita.
14. Fimoza: preputul e f strans in nurul glandului, si nu poate fi retractat. Se produc iritatii ca acumulare a
smecmei in santul preputial.
15. Parafimoza: preputul e fixat la niv colului glandului penian, pe care il comprezeaza, afectand drenajul
sangelui si a lichidului tisular. Tratamentul e chirugical si consta in rezectie preputului- circumcizie.
16. Circumcizia, la musulmani sau iudei, este si un act prevazut de religie, avand in acelasi timp si un
scop igienic, in secole in urma, lipsa de apa avea un rezultat neigienic.
17. Hipospadias: e o malformatie congenitala peniana, cu frecventa de 1-500 nou nascuti.poate fi localizat
la nivelul glandului penian, cand ostiumul extern al uretr3i se deschide pe fata ventrala a glandului. Se
poate deschide pe fatza uretrala a penisului, situatie in care uretra spongioasa comun7ca cu
exteriorul,reprezentand un defect de fuzioune a pliurilor urogenitale. Acest deficit s.ar datora unui nivel
scazut de testosteron, sau o absenta a receptorilor hormonali. Poate fi localizat la nivelul glandului, la
nivelul penisului, prescrotal.
18. Epispadiasul, reprezinta o localizare anormala a membranei urogenitale, care se deschide pe sup
dorsala penis.
19. Erectie, emisie, ejaculare: stimularea erotica are drept urmare o relaxare a traveelor fibroase si a
musculaturii netede sub influenta parasimpatica prin nervii cavernosi ai plexului prostatic, ceea ce duce la
relaxarea peretilor arterelor helicine si devenirea lor rectilinie, marindusi in felul acesta calibrul, si
sangele aflueaza in spatile cavernoase a corpilor cavernosi care se dilata. Se intterup comunicarilenarterio
venoase. In acelasi timp conttactia muschilor bulbospongiosi, si ischiocavernosi comprima corpuril3
venoase ale corpilor cavernosi, impiedicand trecerea sangelui in sistemulnvenos, opunanduse returului
sangelui. Emisia consta in ejectarea spermei in uretra prostatica prin contractia musculaturii canalului
deferent si a veziculelor seminale, care se face sub influenta simpatica L1L2, producanduse si o cntractie
a musculaturii netede a prostatei, secretia prostatica adauganduse lichidului seminal. Ejacularea
presupunea inchiderea sfincterului exterm uretral sub influenta simpatica L1L2, contractia musculaturii
netede a uretrei sub infleunta parasimpatica S2S4, si contractia m bulbocavernosi prin nervii pudendali.
Dupa ejacularea penisul revine la starea de flaciditate, sub influenta simpatica, care consta in contractia
aretrelor helicine si relaxarea musculaturii bulbospongioase si ischiocavernoase.
20. Cateterismul uretral: consta in introducerea unei sonde sau canule. Posttraumatic si infectios uretra se
retracta prezentand o ingustare a lumenului si e necesara dilatarea. In caz de retractare a uretrei, la niv
ostiumului extern si suprafata adiacenta. In cateterismul uretral se tine cont de curburile uretrei. Mai intai
trebuie evitata valvulei uretrale Guerin, deoarece ruprura e insotita de hemoragie, ce influenteaza
diagnosticul. Ruptura uretrala se poate produce, atat prin sondaj cat si traumatic, avand ca urmare
extravazarea urinei. Este lezata frecvent uretra membranoasa in fractura de bazin. Extravazarea unrinei si
sangelui innspatiu perineal. Cel mai frecvent se rupe cea spongiioasa urmata de extravazarea urinei, ca
urmare a unui traumatism puternic la niv perineului, putand fi lezat bulbul penian, sau creearea unei cai
false prin sonda mecanica, deoarece uretra prezinta o curbura. Rupruta uretrei e insotita de lezarea
corpului spongios si urina trece in spatiul superficial perinal, trece incet in tesutul conj lax al scrotului si
din jurul penisului, si urca in grosimea peretelui abdominal anteroinferior. Nu se propaga, nu trece in
triunghiul anal, pt k straturile superficiale ale fasciei perineale sunt in continuare unul cu celalalt in jurul
muschilor superficiali ai perineului fuzionand pe margo sup perineu.
21. Vasectomie: reprezinta sterilizarea la sexul masculin, si consta in sectionarea chirurgicala a ambelor
canale deferente, motiv pt care se mai numeste si deferentectomie. Se face o inchizie in partea
anterosuperioara a scrotului, se descopera canalul deverent in grosimea cordonului spermatic, se fac 2
ligaturi: deferntul sectionanduse intre cele 2 ligaturi. Asadar lichidul seminal nu mai contine

spermatozoizi. Acestia degenerand la niv canalului deferent si veziculei seminale. Deci ejaculatul contine
secretile glandelor anexe. Sunt situatii in care persoana vrea sa isi reia functia de reproducere, recurge la
reconstituirea deferentului, care necesita urm conditii: pacientul sa nu depaseaasca 30-35 de ani, si de la
deferentectomie sa nu treaca mai muot de 7 ani.
22. Abcesul veziculei seminale: consta in formarea unei colectii purule te care mareste glanda, pana la
ruptura, dand in cav peritoneala. Se poate palpa prin tuseu rectal. Masajul veziculei seminale prin tuseu
rectal si eliminarea continutului vezicii.
23. Hipertrofia de prostata: se spune ca dupa 50 de ani. Dar apare si mai devreme. E legata de varsta si
cazurile sun f multe. Comprima uretra si de aceea simptomatologie fiind rep de mictiuni frecventenoapea, disurie-durere la mictiune, scaderea presiunii jetului. Necesita interventie chirurgicala.
Comprimarea uretrei se face prin hipertrofia lobului mijlociu al prostatei, care comprima si ostiumul
intern al uretrei.
24. Cancerul de prostata apare dupa 50 de ani. A cazut si asta. La palparea prostatei, tot prin tuseu rectal,
apare dura. Depistat la timp nu pune probleme. Depistat mai tarziu, metastazeaza, fiind interesati nodulii
iliaci interni, presacrali, dupa care sunt interesate oasele.
Atatin hipertrofie, este necesara prostatectomia, partiala sau toatal. Extirparea chirurgicala e insotita de
extirparea canalului ejaculator, vezicula seminala, si a portiunii terminale a canalului deferent. Tehnicile
actuale permit conservarea nervilor si vaselor din jurul prostatei care inerveaza penisul, ceea ce face ca
inafara de o mictiune normala, sa fie conservata si functia sexuala.
25. Herniile inghinale: consta in protruzia peritoneului, lanivelul canalului inghinal, care antreneaza de
regula ansele intestinale, care pot anunge in scrot.
- cele indirecte, sunt aproximativ 75% , se produc lateral de vasele epigastrice inferioare, la niv orificiului
inghinal profund. Prezinta un sac herniar cu proces vaginal persistent. Traverseaza canalul inghinal pe
toata lungimea acestuia, putand patrunde in scrot. Poate exista si la femeie. La barbat e mai frecventa cu
20%. La femeie hernierea se face prin canalul peritoneovaginal allui Nuck si ajunge la labia mare.
- directa: iese din cavutatea abdominala, medial de artera epigastrica inf. Are un sac herniar cu peretele
format de fascia transversalis, care e independenta de procesul vaginal obliterat, fiind paralelea cu
cordonul spermatic. Parcurge numai partea inf a canalului inghinal, adiacent orificiuoui inghinal
superficial, si protruzia se face in triunghiul lui Hesselbach-punct slab delimitat supero lat de epigastrica
inf, medial de dreptul andominal, inferior de lig inghinal. Iese prin orificiul incghinal superficial, fiind i
conjurata de tendondul conjunct dar nu patrunde in scrot. Dk intereseaza totusi scrotul ansa aluneca sub
piele intre aceasta si dartros. Se diagnosticheaza prin palparea peretelui abdominal, cu fata palmara a
mainii, cu indexul sau mediusul in aria triunichiului hesselbach, pacientul tusind.