CURS 1

CAVITATILE SEROASE sunt cav. Pericardica, cav peritoneala si cav pleurala. Au

rolul de a facilita alunecarea intre viscere si de fixare prin mezouri. Aceste
mezouri sunt spre exemplu ligamentele pulmonare.
Sufera un proces de resorbtie adica lichidul din interiorul lor se resorbe oferint
posibilitatea de a efectua, spre exemplu, dializa peritoneala.
Mezodermul se formeaza din ectoderm prin invaginare. Apoi el se imparte in trei
segmente: paraxial, intermediar si lateral.
Mezodermul paraxial se imparte in somite, cel intermadiar in nefrotoamne si cel
lateral da nastere mez. Splahnopleural si somatopleural. Intre ultimele doua se
delimiteaza celomul intraembrionar CIE.
Din cavitatea CIE vor rezulta cavitatile seroase ale trunchiului. Prin evolutia
endodermului se va froma tubul intestinal primitiv TIP. Acesta este inconjurat de
mezoul dorsal si ventral.
De-o parte si de alta a mezourilor vom avea doua cavitati numite santuri pleuroperitoneale.
Anterior de TIP se gaseste proeminenta cardiaca la nivelul careia gasim tubul
cardiac primitiv si cavitatea pericardica impreuna cu cele doua santuri pleuroperitoneale. Cavitatea pericardica primitiva se uneste cu cele doua santuri si
formeaza cavitatea pericardo-pleuro-peritoneal. Aceasta va da nastere celor trei
cavitati seroase si initial are forma de U intors.
Aceste cavitati separate se formeaza cu ajutorul urmatoarelor procese:
1. Prin aparitia diafragmei se separa cav pleurala de cea peritoneala,
2. Apare mv pleuro-pericardica si separa cele doua cavitati.
FORMAREA DIAFRAGMEI
1. Apare septul transvers, un sept de natura mezodermala care se dezvolta
intre proeminenta cardiaca-superior- si canalul vitelin-inferior. Este un sept
incomplet care nu ajunge la peretele posterior are forma semilunara cu
concavitatea posterior. Intre spetul transvers si peretele posterior alar
doua hiatusuri pleuro-peritoneale, deci raman doua spatii sau orificii. Acest
sept transvers se formeaza in regiunea cervicala inferioara si va suferi un
proces de descensus impreuna cu tubul caridac pana la L1. Septul
transvers este invadat de celule musculare din regiunea in care s-a format
adica C3-C5 si suferind acest proces de coborare va ramane inervat din C3C5 adica de nervul fren ic.
2. Participa mezoesofagul
3. Doua plici sau pliuri pleuro-peritoneale orizontale inchid hiatusul pleuropericardic. Mai intai in drepata si apoi in stanga la embrionul de 19-20 de
mm.

DIAFRAGMA= SEPT TRANSVERS+PLICILE PLEURO-PERICARDICE+MEZESOFAGUL

Din acestea deriva urmatoarele:
-din septul transvers- partea pericardica a diafragmei
-din plici- partea costoala a diafragmei
-din mezoesofag- partea lombara a diafragmei care este drabatuta de hiatusul
aortic si esofagian
Deci diafragmul separa total cav abd de cav toracica cu exceptia hiatusurilor
amintite.
Are loc comcomitent cu separarea cav pleurare de cea pericardica. Intre cavitati
apar plici pleuro-pericardice care sunt orientate orizontal. Cordul sufera un proces
de descensus . Atunci sinusul venos al tubului cardiac din pozitie caudala devine
craniala si trage v. card ascendent. Cele doua plici se vor aseaza acum vertical
intre cord si plamani si devin mb. Pleuro-pericardica. Hiatusul dispare progresiv si
va aparea pericardul definitiv adica cel fibros.
Plamanii au acum o dispozitie posterioara si cordul va ramane anteorior in cav.
Pleurala.

Din cavitatea peritoneala care deriva din CIE se va forma cavitatea vaginala
seroasa a testiculului. Apare initial un canal peritoneo-vaginal in L8 care pemite
gonadei sa coboare, apoi ea se oblitereaza . Daca diverticulul persista exisgta
sansa de aparitie a herniei inghinale.Un alt caz de hernie, numit hernie
congenitala inghiniala, este produsa tot de neinchiderea diverticului astfel prin
acel orificiu va patrunde o ansa intestinala care se va asea in jurul test.
L a fetite exista un diverticul dar care nu coboara pana in labiile mari, ca in cazul
barbatilor cand coboara test in scrot.
ANOMALI:
1. HERNIA INGHINALA CONGENITALA
2. LIPSA DE FUZIUNE A DIAFRAGMEI. Pot aparea hernii diafragmatice,
viscerele abd pot fi prolabate in torace, ex. splina sau stomacul
STRUCTURA SEROASELOR
1. Au o lama parietala si una viscerala care se continua la nivelul mezourilor
si pediculilor.
2. Intre cele doua foite se gaseste cavitatea seroasa care este un spariul
virtual pt ca intre foite are loc un fenomen de adezivitate.
Rolul lor este in alunecare si absorbtie. Sunt formate dintr-un

mezoteliu adica epiteliu turtit pavimentos-mezoderm- care acopera in

interior tot-rol in alunecare.

Lamina proprie: fibre colagene si elastice, vase de sange, tnl.Spre exemplu

ficatul nu are TNL dar invelisul ficatului are. De aici deducem ca ficatul nu
doare dar doare cand se dialata.
Strat subseros-tesut conjunctiv lax- rol de legare al organului cu peretele.

In cavitate exista o cantitate foarte redusa de lichid . Patologic se pot colecta

intre aceste foite urmatoarele: sange-hemotorax, puroi-piotorax, limfa-chilotorax,
lichid in peitoneu-ascita.
Peritoneul are functie de aparare: peritoneul de pe colonul transvers se dezvolta
in fata. La apendicita acuta sau la ulcerul perforat se poate simti o ameliorare a
simptomelor deoarece peritoneul se extinde si izoleaza, uneori poate chiar
fibroza.

CURS 2
DEZVOLTAREA APARATULUI DIGESTIV
Intestinul primitiv are trei parti:
I ANTERIOR- PROENTERON
I MIJLOCIU- MEZENTERON
I POSTERIOR- METENTERON
La examinarea pe lung a discului embrionar, mezoul posterior se intinde pe toata
lungiea acestuia de la faringe, esofag, stomac pana la rect.
Intre peretele anterior si INT PRIMITIV SE VA DEZVOLTA MEZENTERUL VENTRAL
CARE ESTE NUMAI PARTIAL. Ajunge pana la mugurele hepatocitic.
Nu este mezenter comun ventral sub mugurele hep, deci cele doua cav celomice
comunica sub marginea MCV
Aceasta margine inferioara a MV va forma marginea inf a omentului mic.
TIP: este limitat superior de mb oro-faringiana care se resoarbe in S3 iar mb
coacala in L3.
TIP are trei regiuni, fiecare regiune avand vascularizatie proprie:

IA ram din trunchiul celiac- din aorta

IM- ram din a. Mez. Sup.
IP- a. Mez. Inf.

Duodenul care se vormeaza la limita dintre IA si IM va fi vascularizat din ambele

surse.
Diferentierea peretelui intestinal se face din endoderm:

-mucoasa
-glandele anexe: din funduri de sac- gl esofag , gatrice si duodenale si cele 2
glande anexe mari- ficatul si pancreasul care se from din evaginari ale peretelui
intestial.
Celelalte structuri adica submucoasa, musculara si seroasa au origine
mezodermala din splahnop.
In perete exista plexuri intramurale, celule ape sistemului APUD(?). Exista celule
care secreta hormoni digestivi, gastrina si enterocrininina) care nu au cum sa se
gaseasca in dubul digestiv de roigine mezodermala.S-au descoperit in SNC
circuite care au ca mediator chimic gastrina. De aici intelegem ca originea
acestora este in crestele neurale.
Deci plexurile si SE intestinal au origine in crestele neurale deci origine nervoasa.
Din IA se vor dezvolta: esofagul, stomacul si din duoden pana la papila
duodenala mare.
ESOFAGUL
Continua faringele in regiunea branhiala. Apare mugurele pulmonar din care se
dezvolta aparatul respirator. Esofagul este foarte mic in reginea cervicala. El
impreuna cu crodul si cu diafragma sufera un proces de descensus si se
alungeste foarte mult, astfel ajungand in cavitatea toracica.
El are in interior epiteliu unistratificat care sufera un proces de proliferare si
devine pluristratificar. Astfel se obtureaza lumenul esofagian, devine un cordon
plin unde vor aparea vacuole prin distrugerea celulelor. Ele se unesc si refac
lumenul esofagian dar epiteliul ramane pluristratificat.
Tot TIP are epiteliu unistratificat, esofagul si ultima portiune a rectului au epiteliu
pluristratificat deoarece nu sunt organe cu rol de digestie, reprezinta numai un
segment de trazit.
Tumorile ce apar la nivelul unui tesut epiteliat unist sunt diferite de cele ce apar
la epit plurist. Procesul de proliferare poate avea erori din care de vor dezvolta
stenozele esofagiene sau lipsa de lumen asta in cazul in care nu se resoarbe
nimic. Stenoza reprezinta ingustarea lumenului.
Stenoze: esofagiene, gastrice, duodenale-varsaturi cu continut alimentar si cu
blia.
Se vor diferentia apoi glandele esofagiene apoi musculatura esofagiana:
L2- musc long
L3- musc circulara

De asemenea, apar din crestele neruale plexurile intrinseci ale esofagului.

Esofagul nu transporta alimentele numai datorita fortei gravitationale ci si datoria
undelor peristaltice in progresie aritmetica de la nivelul lui.
Esofagul are doua tipuri de musculatura. In treimea superioara este striata si in
cele doua treimi inf este neteda. Innervatia din vag este atat pt muschii striati cat
si pentru cei netezi. Deoarece n. Accesor se imaprte in ramuri, ramura sa interrna
intra in constitutia n vag. Aceasta are origine in nuceleul ambiguu din bulb si este
pentru muschii striati. Deci fibre branhiomotorii pt m striati. Fibrele viseromotorii
sunt atrbuite muschilor netezi.
1. ATREZIA ESOFAGIANA-lipsa de resorbite cauzeaza lichid amniotic in exces
deoarece caile dig st blocate.
2. STENOZA CONGENITALA- resorbtie incompleta, ramane doar pasaj pentru
lichide deci ele vor trece dar bebelusul se va ineca cu mancare.
3. SEPARAREA ANORMALA A MUGURELUI PULMONAR CU FISTULE BRONHOPULMO-ESOFAGIENE
STOMACUL
In S4 incepe prin aparitia de dilatatie fusiforma pe TIP.
Prin sectiune transversala vom observa ca TIP are mezou si ca TIP incepe sa se
cuteasca, se aseaza in plan frontal. Mez. Ventral va dezvola mugurele hep
Mez. Dorsal va dezvolta mugurele splenic.
Observam ca amrginea stanga a diverticulului gastric va forma marea curbura
care este mobila, iar marginea drepata va forma curbura mica, mai rigida.
Diverticulul sufera o rotatie, peritoneul acopera stomacul. Mugurele hep
crestefoarte mult.
Fiecare mezou se imparte in doua segmente. Viscerele se aseaza in regiunea
supreamezocolica.
Mezogastrul dorsal se va imparti in 2 componente
1. Lig. Reno(pancreatico)-lineal
2. Lig. Linal sau gastro-splenic
Mezoul Ventral se va imparti si el in 2 portiuni
3. Omez mic sau micul epiplon intre stomac si mugurele hep. Acesta are trei
parti
3.1.1.1. Pars densa- hepato-esofagian
3.1.1.2. Pars flacida- hepato-gastrica
3.1.1.3. Pars vasculosa-hepato-duodenala
4. Lig. Falciform intre ficat si peretele abdominal.
Este un buzunar al cavitatii peritoneale numit bursa omentala care este
localizata inapoia stomaclui, inapoia epiplonului pana la splina foramen
WINSLOV

Extremitatea inferioara a stomacului va fi trasa inspre bursa deci axul

sotmacului este oblic si trage anterior extremitatea inferioara si posterior pe
cea superioara.
Fundul sotmacului reprezinta punga cu aer.Forma stomacului este adaptata
perfect functiilor acesutia: de depozit si de evacuare.
Asigrua depozitarea alimentelor apoi prin contractie realiz evacuarea.
1. STOMAC BILOCULAR
2. ATREZIE SAU STENOZA A PILORULUI- pilorul este in epigastru deoarece cresc
fibrele circulare ale acestuia la acest nivel. Este operabila prin pilorplastie. Are
o incidenta de 1/200 la baieti si 1/1000 la fete.
3. INVERSIUNEA GASTRICA stomacul este ivners stanga dreapta.
4. ECTOPIA GASTRICA: o parte din stomac este herniat in torace-arsuri.
5. ULCER PERFORAT: peretele stomaclui seperforeaza brusc se relizeaza de
obicei pe fata ant a stomacului, in cav. Perit. Mare, in brusa omentala.