CARPATII

Muntii Carpati reprezinta un lant muntos format in orogeneza alpina ce apartine marelui
sistem muntos central al Europei.
Au o lungime geografica (1 400 km, de la Bazinul Vienei pana la culoarul Timocului) si
una tectonica (1 200 km, din Slovacia).
Este cel mai sinuos lant muntos din Europa, avand 3 curburi dintre care cea mai mare este
in Vrancea unde unghiul de curbura externa este de 160 (principalul efect este seismicitatea
mare).
Strabat 7 state: Austria, Polonia, Ucraina, Slovacia, Ungaria, Romania, Serbia.
Sectoare
Muntii Tatra vf. Gerlahovka (2 655 m)
Carpatii Padurosi
Carpatii Romanesti (900 km)
Masivul Dobrianske

Carpatii romanesti
Incep de la granita cu Ucraina pana la Valea Dunarii (SV) si pana la Valea Barcaului
(NV).
Rperezinta un mozaic petrografic, avand toate tipurile de roci, ceea ce a favorizat
formarea varietatii resurselor subsolice, mai ales metalifere.
Au un grad de fragmentare mediu factor favorizant in formarea poporului roman.
Sunt impartiti in 3 mari ramuri:
Carpatii Orientali
Carpatii Meridionali
Carpatii Occidentali

Carpatii Orientali
Limite:
o N granita cu Ucraina
o SV Valea Prahovei
Este ramura cea mai lunga si, totodata, cea mai lata a Carpatilor.
Au in componenta 3 aliniamente de roci paralele intre ele (roci vulcanice, sisturi
cristaline si roci sedimentare) cu directia generala NV-SE.
Sunt impartiti in 3 grupe:
Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (Grupa nordica)
N granita cu Ucraina
S Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecanis, Culoarul depresionar al Vaii Moldovei
Carpatii Moldo-Transilvani (Grupa centrala)

S Pasul Oituz, Depresiunea Brasov

Carpatii de Curbura (Grupa sudica)
SV Valea Prahovei

Grupa nordica
o Muntii vulcanici: Muntii Oas
Muntii Gutai
Muntii Tibles
o Munti cristalini: Muntii Rodnei (vf. Pietrosu Rodnei 2303 m)
Muntii Maramuresului
Muntii Suhard
Muntii Brgu
o Munti Sedimentari: Obcinele Bucovinei (in structura de flis)

Grupa centrala
Munti vulcanici: Muntii Calimani
Muntii Gurghiu
Muntii Harghita (1 500 m Lacul Sf. Ana)
Munti cristalini: Muntii Giumalau
Muntii Rarau
Muntii Bistritei
Muntii Giurgeu
Muntii Hasmasu Mare
Munti sedimentari: Muntii Stanisoarei
Muntii Ceahlau (conglomeraterelief eolian vf. Ocalasu Mare 1907 m)
Muntii Tarcau
Muntii Gosman
Muntii Ciuc
Muntii Nemira
Muntii Persani
Muntii Bodoc
Muntii Baraolt

Grupa sudica
Este alcatuita numai din roci sedimentare.
Muntii Vrancei vf. Goru (1 784 m), vf. Lacaut (1 777 m)
Muntii Buzaului
Muntii Intorsurii
Muntii Baiului
Muntii Ciucas vf. Ciucas (1 954 m)
alcatuiti din conglomeraterelief eolian

Depresiuni
De baraj vulcanic: Depresiunea Maramuresului
Depresiunea Gheorghieni
Depresiunea Ciuc
Depresiunea Oas
Depresiunea Brasov 500 km

, impartita in Depresiunea Barsei si

Depresiunea Targu-Secuiesc
Tectonice: Depresiunea Comanesti
Depresiunea Slanic Moldova
Depresiunea Campulung Moldovenesc

Pasuri si trecatori
Pasul Prislop 1416 m
Pasul Tihuta
Pasul Bicaz
Pasul Tusnad
Pasul Oituz
Pasul Predeal
Pasul Siriu

Carpatii Meridionali
Limite:
o E Valea Prahovei
o V Culoaraul Timis-Cerna si Valea Bistrei
Este ramura cu suprafata cea mai mica, dar prezinta masivitate accentuata si atinge
altitudinea maxima.
Au aspect de nod orografic.
Singurul rau ce ii traverseaza este Oltul.
Sunt alcatuiti in principal din sisturi cristaline alaturi de care apar pe alocuri roci calcaroase
in care s-a format relief carstic.
Sunt impartiti in 4 grupe:
Grupa Bucegi Leaota intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei
Grupa Fagaras intre Valea Dambovitei si Valea Oltului
Grupa Parang - intre Valea Oltului si Valea Jiului
Grupa Retezat Godeanu intre Valea Jiului si Culoarul Timis-Cerna-Bistra

Grupa Bucegi
Muntii Bucegi conglomerate pe care s-a dezvoltat relief eolian
vf. Omu - 2505 m
Muntii Piatra Craiului - cel mai masiv munte de calcar din Romania
- Pestera Dambovicioara
Masivul Leaota sisturi cristaline

Pasul Bran 1 300 m

Grupa Fagaras
Cea mai masiva culme muntoasa din Romania, numiti si Alpii Transilvaniei
Culmea Fagarasului pe directia V-E pe o distanta de 70 km
- alcatuita din sisturi cristaline
- vf. Moldoveanu 2 544 m
Muntii Iezer
Muntii Frunti
Muntii Ghitu
Muntii Cozia
Depresiunea Lovistei
Defileul Turnu Rosu
Defileul Cozia-Calimanesti

Grupa Parang
Masivul Parang
Muntii Lotrului
MuntiiCapatanii relief carstic (format pe calcar)
Pestera Muierii
Pestera Oltetului
Pestera Polovragi
Muntii Orastiei
Muntii Hateg
Muntii Merisor
Muntii Cindrel
Muntii Sureanu
Depresiunea Petrosani

Grupa Retezat Godeanu

Masivul Godeanu
Muntii Retezat vf. Peleaga (2 509 m)
Muntii Tarcului
Muntii Valcan
Muntii Cernei
Muntii Mehedinti
Depresiunea Petrosani
Depresiunea Hateg
Pasul Merisori
Pasul Lainici
Pasul Domasnea (Poarta de Fier a Transilvaniei)
Defileul Bumbesti-Livezeni

Carpatii Occidentali
Limite:
o S-Valea Dunarii; Culoarul Timis-Cerna
o N-Valea Barcaului; Valea Somesului
Au alcatuire geologica complexa, reprezentand un mozaic petrografic (roci magmatice,
vulcanice, sedimentare).
Prezinta o discontinuitate spatiala
Se impart in 3 grupe:
Muntii Banatului intre Valea Dunarii si Culoarul Timis-Cerna
Muntii Poiana Rusca intre Bistra si Mures
Muntii Apuseni intre Mures si Barcau

Muntii Banatului
Muntii Semenic vf. Semenic 1446 m
Muntii Almajului
Muntii Locvei
Muntii Aninei
Depresiunea Almajului
Depresiunea Domasnea

Muntii Poiana Rusca

Vf. Padesu 1 374 m
Alcatuiti din roci metaliferice si magmatice.

Muntii Apuseni
Au aspectul unui nod orografic.
Muntii Bihor vf. Bihor 1 849 m
Pestera Scarisoara
Muntii Vladeasa roci vulcanice; Pasul Ciucea
Muntii Gilau
Muntii Trascau Cheile Turzii
Muntii Metaliferi
Muntele Gaina roci vulcanice
Muntii Zarandului
Muntii Padurea Craiului Pestera Meziad; Pestera Vantul
Muntii Codru Moma Pestera Ursilor
Muntii Plopis
Depresiunea Campeni

Depresiunea Zlatna