Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • V. Timaru Analiza Muzicala

    Uploaded by

    Sergiu Coltan
    70 views22 pages
    V. Timaru Analiza Muzicala

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    V. Timaru Analiza Muzicala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    70 views22 pages

    V. Timaru Analiza Muzicala

    Uploaded by

    Sergiu Coltan
    V. Timaru Analiza Muzicala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    CAPITOLUL 1 Categorii ale Genului muzical Genul muzical ca nofiu ctimologie si categorie terminologica I-am tratat pe larg in Dictionarul terminolo; In completarea celor sintetizate acolo acme rememorare a categoriilor de genuri muzicale ordonate in tabelul de mai jos dupa criteril surselor sonore, respectiv al numarului de executanti i [ | genuri genul il | le! H} | coral genurile vocale liedul, motet, madrigal poem coral; suitd coral opera de lieduri teatrul muzical genurile vocal-simfonice cantata si oratoriul simfonia genul simfonic Be eee iei muzicale sunt grupate in functie de peace ale cara we Principalele surse sonore vocalul si instrumentalul, Aici intermediara genurile vocal-simfonice si in imediata lor Poate observa - mai putin detasate de vocal) genurile dramatice In planul vertical se pot distinge principial alte dou mari coloane in functie de numérul executantilor unde. se disociaza Genurile camerale (destinate unui numar restrdns de executanfi) si Genurile specifice diverselor tipuri de ansambluri cum ar fi : coral, Concertant , simfonic, vocal-simfonic respectiv dramatic (un vocal-simfonic ca ansambly dar cu functionalitati specifice artei spectacolului ). Retinem aici ci majoritatea acestor categorii de genuri muzicale pot defini Principial o creatie muzicala sau un grup de creafii cu caracteristici asem&ndtoare find in mé&suri de a reflecta semantic aspectul entitativ al compozifiei respectiv, al compozifiilor muzicale®. Subliniem inci odati pericolul ce se poate ivi chiar si in prezent datorita confuziilor generate de «ingiduinta» prin care nu definim cu exactitate fie termenul, fie aria sa semantic’? am inserat ins& ca Pozitic apropiere (dar - dupa cum ge } i muzicale. ite in definirea multor Iucrdri muzicale, iter-1995) exists in volumul 3 un on o AP TOLUL 2 Ql Utilizate Senuri myzj, 1) zicale In acest capitol intentionam do: linia sublinierii caracteristicilor Speci nor analize care s4 cuprinda obsery tim pentru’ moment de Bevis _ ‘ati de amar deoarece aici dorim doar si mentionim Giensih Asupra structurdrii di ales privind logica multipartitiondrii genurihg cuantum de informatie preliminara in d substitu confuziile care persist ined, aducdnd corectivele Genurile monopartite pe Me repectiva une! eratin, 1 S® Pat mai pufin concludente pentru moment, den din perspectiva ‘inalize structurale rman la nivelul formei care le reliefeant. fy schimb diversele parti analizate pe parcurs, le vom reuni, in finalul acestui volum, in integritatea genului uia le apartin mai ales in situatia in care substanfa lor muzicali seinterconditioneazA pe filonul unei rafinate ganditi cictice'? . ar descricrea cel a3 lor mai utiliza fice de gen. New tilizate Vom incerca si aducem un ical mai ales din dorinfa de a re se impun. lomeniul genului muzi 2.1 Genuri ale succesiunii simple 2.1.1 Suita in esent’ este un ciclu de dansuri instrumentale bazate pe echilibrul dintre unitatea structw coroboraté cu constan{a tonala gi diversificarea caracterial a fiecArui dans in parte Cele patru dansuri constant utilizate in suita preclasicd sunt: Allemanda, un dans popular german, conceput intr-o miscare intre allegra, allegro-moderato, moderato, mai rar in andante, avand formule melodice anacruis Ia contextul unui metru binar. Caracterul dansului este dat de formulele ritmice anacruz fncadrate in perimetrul unor pulsafii cgale cal pay eres care pot fi ornamentate cu diverse valori divizionare [pH eas ace, allegro-vivace), in Couranta, un dans popular francez, in tempo Vic" (i Masur ternar (de obicei 3 doimi) )| d é é — Acest puls ternar este imbogatit pan ss ifice dansulut. sa vit spec at Yalori divizionare care urmaresc implinirea UNE! CW7" ™'5, agurd tera In ban jgine iberic’, de uv ‘ ; | dane ea oe jar lento, Este un agezat $i Seri0s, migeare oi alah andante uncon! chiar /e 4 riem | ; De piles ln captlul formeor sig Mobeni finalé in care vom reveni ASF aopartite de gen ale unor compoziti Structura ritmica derivand din urmitoarea os area ceaturs; J Jy " [+d 418, dans popular e: : is ar englez intr-un tempo al pole @, dans po f Po alert ( molto allegro, vivac SHS late ee met binar ct’ si ternar, Se caracterizearA prin « ituri toner at Pilate Pe constanja unor ostinaii ritmice de dowd tipuri op ea Punctat sau egale foe” r= = POTS hgh ve Tt tomortoartar- “Coreen araband’ si Gigi se mai puteau adiuga diferite alte dansuri Intre exemplu a Gayota, Bourrée, Loure, Menuet, Poloneza Siciliana §.a ‘ Ca si forma fiecare dans pastra o structuri principial identica: cea maj des utilizata fiind forma bistrofica a cdror ambe strofe erau repetate 2.2 Genul coral al succesiunii determinate 2.2.1 Liturghia' Este termenul generic pentru denumirea serviciului public practicat de biserica crestind primar. Mai tarziu termenul s-a restrans si a definit doar serviciul public al bisericilor de rit oriental spre deosebire de cele apusene a c&ror serviciu public se va numi isa. In cazul unor liturghii «de concert» datorate viziunii unitare a unui compozitor, aspecte relevate cu pregnanja incepand abia cu creatiile de gen ale mijloculul de secol XIX'*, s-a urmirit cu predilectie dramaturgia Liturghiei Sfantului Ioan Gur&-de-Aur (ca fiind cea mai reprezentativa liturghie a cultului public din ritul oriental). Aceste compozitii sunt ample creafii corale a cappella, deoarece in cultul risaritean nu se admit insertiile instrumentale; compozitorii respectdnd aceasté cutumi si-au conceput lucrarile in consecinta In tipdriturile care reunesc Cantarile sfintei Literghii sunt sclectate urmiitoarele momente: Ectenia mare, cele trei Antifoane (cu adausurile unor Antifoane speciale pentru Sérbatorile Imparatesti), Veniti sA_ne inchinim, Sfinte Dumnezeule (Trisaghionul), raspunsurile mici, Ectenia intreita, Ectenia catchumenilor, Henig Ca pe impératul, raspunsurile mari, Sfant, Pre Tine te liudam, Axionul ioe ( precum si cdteva Axioane speciale), Tatal nostru, Unul Sfiint, bine este cuy! trapul lui Hristos, Vazut-am lumina, Fie numele Domnului binecuvantat. ‘ieee fntre viziunile diferitilor compozitori asupra articuldrii unitare a unei Tit nh: ‘ sunt bineinjeles mari deosebiri, gratie acelor cauze subiective generatoare de unicit a ae ae esto dea into? 4 ie it i 44 se ura detalierile expose iw rmeansKi,Glincs sunt mai de grabB incerdrileacstora de ais cantul polifonic in practica {in acest context credem ci lui ined o mare nedreptate prin nerecunoast cre ont ifie cu adevitrat unitara. Jogi uniformizate cu structure Liturghiel descrst in Dictionaral termina! }4gugerim compararea acestei i 20 jnedit. Ceaikovski_ in celebra sa Litur fotenia mare, Ectenia micd, Slava Fomnicul Ca pe Imparatul, Crecul, Same nar ee Ectenia catehuneniloy, rionul, Tatél nostru, Veizut-am lumina, Fie numele Dommuln ne te Te ta Gheorghe ‘Dima, in schimb, isi incepe Liturghia de la Trisaghion urmand apoi gructura de principiu a acesteia pana la sfarsit oe in primele decenii ale secolului XX compocitori practice, 0 anumitd standardizare a imnologici, s colectiilor de Céntéri ale Sfintei Litu uniformizArii imnologice. Ecte ghie si-a ordon: at imnologia a Antifoanele ae Trisaghionul, iudeim, au impus, din considerente indardizare adoptaté apoi de majoritatea e atingindu-se astfel un anumit prag_ al ‘ile s-au «comprimats intr-o pagina de partitura fiind marcate numeric dela I la XU, din modalitajile de cuplare determinate de momentul sau de ectenia de rdnd rezultdnd variantele adecvate momentului liturgic. in legituré cu geestea mai erau scrise dow sau mai multe Amin-uri, precum si citeva variante de Tie Doamne, Da-ne Doamne. Urme Marire (Slava) Tatalui (cu sau fara Antifoane), Venifi sk ne inchinim, Sfinte Dumnezeule (Trisaghionul), apoi uncle variante de Ketenii solemne, Heruvicul-Ca pe impiratul, Treimea cea de o Fiinti, Sfant-Bine ste cuvantat, Pre Tine Te liudim Axionul, Unul Sfant, Viizut-am Lamia ate numele Domnului binecuyantat. Acoperind _int-o anumita proportie ones Jui compozitia in cauz4 putea fi utilizatd in cultul public integral, partial muzicale ale ritu : sale destinate: momentului respectiv (in cultul public al sauntandem cu alte creajit muzicale destinate mon cote Lingle orienta oereyitor,rigoile Upiconale find singurele repre ume cu ime de la mai multi compocitori,rigoriletipiconale Bind Single Bere oN are sie). Priv din perspectva ceaiel ie pepe remo oe TE as can cecesiunea partilor este condifionatA doar de ‘orale ale succesiunii simple deoarece succes rafiuni tipiconale. hii, Mi on a de Apus. Prima a. cei expresia Liturghiei ce se practicl eae ales de cre ati Missa de la Notr ae : ina geI ¢ considerata he traditie greg eppoaite in ce ae < 400-1377) in baza unei imnologii ae ae ae - ae ‘urmatoarea structura a Miset (S ul ichaut 11 da poi rigoarea standardizati a Ordinariulul Di ; son, ca prima sectitune : Primo Be ccna Domne miluieste invocatie iluieste. Gloria in excelsis Deo. VN Samenilor de bundvoint’. Te Huda, Te D° a ere Impiirate cerese Dumnezeule, Périnte atotputernic, fi muljumim ferret ‘a cea mare, Doane , Fiule unul niscut, Tsuse Cristoase, Doamne mnezeule, Mielul Iui Dumnezeu, Fil Tatilui, care iei asupra Ta pacatele hus i miluieste-ne pe noi; Tu care ici asupra Ta picatele lumii, primeste rugdciunca nig Tu, care sezi de-a dreapta Tatiilui, miluieste-ne pe noi. Fiindct Tu singur esti veal Tsuse Cristoase, impreuna cu Spiritul Sfaint inru marirea lui Dumnezeu Tatil. Amin | _ Credo in unum Deum, Pater omnipotentem,, factorem caeli et terrae, Visibilium omnium et invisibilim..... [Cred intr-unul Dumnezeu, Tatal_ atotputernical creatorul cerului si al pmdntului, al tuturor vizutelor si nevaizutelor......] Sanctus, Sanctus, Sanctus Dominus Deus Sabaoth. Pleni sunt caeli et terra gloria tua. Hosanna in excelsis . Benedictus qui venit in nomine Domini. Hosana in excelsis. [Sfant, Sfant, sfnt Domnul Dumnezeul Ostirilor ceresti. Pline sunt cerurile si paméntul de marirea Ta. Osana in inaltul cerului. Bine este cuvantat cel ce vine in numele Domnului, Osana in inaltul cerului.] Agnus Dei, qui tollis peccata mundi: miserere nobis. Agnus Dei, qui tollis peceata mundi: miserere nobis. Agnus Dei, qui tollis peccate mundii: dona nobis pacem { Mietul lui Dumnezeu, care iei asupra Ta paicatele lumi miluieste-ne pe noi. Mielul lui Dumnezeu, care ici asupra Ta picatele lumii, miluieste-ne pe no! Mielul lui Dumnezeu are iei asupra Ta piicatele lumii, da-ne nou’ pacea | Practica tradifionalé gregoriana urma ac ce priveste exprimarea imnologici in ipostaz pur vocaldi polifonice a cvoluat mult timp in perimetrul acestei expresii pur vocale in cartile de cAnt liargic (in Liber usualis de pild) exist 0 sectitn® denumité stoarele interventii imnologice: jin ceea si cutuma ca_ cea bizantin’ Chiar si dezvoltarea gandiri Cantus ordinarii Missae in care sunt grupate urr Gloria Patri ad Introitum (cuprinzdnd_intonaiiile respeAve in toate cele opt tonuri ale misei), apoi Kyrie, Gloria, Sanctus, Agnus Dei si Ite Missa est (care poate fi urmati doar de alleluia, sau poate cuprinde i invocajia Deo gratias - cu sau fra alliluia) Missa de la Notre Dame in monumentalitatea sa era insofitd de un ansamblu dé suflitori, corul fiind conceput de asemenca intr-un discurs armonic foarte evoluat pent! yremea la care a fost compus. Machaut deschide astfel perspectivele ancorarii acestu! gen in perimetrul exprimarit vocal-simfonice”™ 2.3 Genul concertant Genul concertant este unul dintre cele mai semnificative genuri muzicale wristica sa de baz este succesiunea dintre Articulajii muzicale Tut instrumentale. Caractel si Solo. Aceasta jnsemna practicarca a doua tipuri diferenjiate de discurs muzical: Tutti p. scriitura densi de orchestra in care instrumentul solist ticea de obicei 21. Solo o scriitura pentru instrumentul solist, cand grupele orchestrale fie igi reduceau densitatea prezen{el lor, fie acompaniau cat se poate de discret solistul. in vederea ilustrarii celor expuse ™ 1 Cantus planus -ul find principal identic x monodia bizantind. a nivelul grit ST Motiv paninu care vom reveni asupra Misei in ‘subcapitolul z fa oncetele de vioa baroe soli exeeuta opens! partida viorii 1. sus nist asP sis tip fix fie yom sch analiza Suara a unui concen tuo g hian guccimle Consemnari asupra princinitee Ment) flind do nist oom J esential (in acest mo: spectul esen| forma impli ar alternanja dintre de partilor ate 1a nivel articulatiile Muricale tut 2.3.1 Johann Sebastian B ACH Concertul in re minor Pentru clavecin si orchestra (B.W.V, 1052) {analiza succinta a structurarii gen Concertul este scris in trei miscari tipologia strofic specificd genului concertant practicat in baroc si anume incepe si se sfirgeste cu aceeasi Articulatie Tutti care Parca incadreaz’ forma”. intre aceste Tepere fixe ale structurarii se deruleazi o perpetua alternan{a Solo-Tutti, alternan{a ce utilizeazh fie material motivic din «marele tuttiy, fie un material muzical nou Partea intai este «inrimatis de urmatorul Tutti Violino 1 Violino TL Gembalo \ Viola uuluil {llegro, Adagio, Allegro. Acestea urmeazh ? = rie ae 4 (dnrimeazis) 0 Pr Articulatie Tutti (mumitd si Marele Tutti) Te apar in a Articulatie Tutti (x i he episod apa i for 4 dintre solo si tutti, avand mai multe inserfiuni episo Perpetud alternanta Sut | {esitura de solo): Allegro ma libera de variatiuni pe ostinato, m: rn rots) mui pont CPT TS B = (rains sro) "Hi area ; pazata pe «Marel cum am spus i —— tutte [rar 2 Tver 3 [var 4 Vvar [var 6] ttt ontinat = fe [f=] a nea eee fis 3s fas ds 29 co | Partea a treia se bazeaza pe acest Tutti (care asemAnator irfi h v Fe primei parji "inrameazi” aceasta ultima miscare )”*: ee zurn Structurarea de principiu a genului a rimas neschimbata in ceca ce privesle alternan{a Tutti /Solo, dar, in articulatiile respective se vor implica treptat si alte principii de forma, motiy pentru care yom reveni asupra' concertului instrumental in sectiunea final a acestui volum. 2.4 Genurile sonato-simfonice {in aceasta maré categorie de genuri muzicale distingem lucrari multipartite it interiorul c&rora se utilizeazi forme tematice complexe la nivelul a cel putin uneia dintre parfi. Numarul pirfilor se limiteazd la 3-4 misciri. Este 0 categorie de Iucréri muzicale cuprinde lucrari tipic instrumentale, la originea lor gasindu-se acele eanzoni da sonar u ‘al acestui Mare Tutt structurarea concertului baroc este in. mod it Vom vedea la timpul potrivit cf este vorba de o tipologie de aledtuire Dictionar... - ema e eee Ce denomineaza acest gen tj iat doar la nivelul genul cameral eon)

    You might also like