Rolul terapiei de grup in

procesul socializarii
omului

Disciplina:Terapia Mediului
Masterand: Ginga Silvia

Ce este Socializarea?
Formarea personalitii este rezultatul unui proces complex de socializare, n care
interacioneaz factori personali , de mediu i culturali. Socializarea n sens larg
nseamn a transforma un individ dintr-o fiin asocial ntr-o fiin
social, inculcndu-i moduri de gndire, simire, acionare. [1, 248]
Prin intermediul socializrii, societatea se reproduce n configuraia atitudinal i
comportamental a membrilor si. Socializarea este modalitatea prin care un
organism biologic este transformat ntr-o fiin social capabil s acioneze
mpreun cu alii.
Transferul de cultur de la o generaie la alta se face prin intermediul socializrii.
Individul se nate ntr-o anumit cultur pe care o preia, o interiorizeaz i o
transmite urmtoarelor generaii. Una din consecinele socializrii este stabilirea
normelor de comportament astfel dobndite. Aceast interiorizare a normelor i
valorilor permite, de asemenea, nsuirea regulilor sociale, care prin definiie sunt
exterioare individului, i creterea solidaritii dintre membrii grupului.
Procesul de socializare a format obiectul a numeroase analize tiinifice care au
urmrit s pun n eviden factorii determinani, agenii de socializare,
mecanismele prin care aceasta se realizeaz. Complexitatea domeniului de studiu a
condus la formularea unor teorii diferite ale socializrii, dintre care cele mai
importante sunt teoriile nvrii i teoriile dezvoltrii cognitive. [6, 84]

TIPURI DE SOCIZARE
A. Dup factorii socializatori i vrsta la careare loc procesul:
+ Socializare primar se desfoar n perioada copilriei timpurii sub influenele formative ale prinilor,
internalizate profundn structura personalitii indivizilor.Socializarea primar este un proces specific
copilriei prin intermediul cruia individul achiziioneaz i interiorizeaz valorile i normele generale ce
reglementeaz comportamentul su n cadrele societii. Aceast interiorizare se produce la rndul su n
dou etape. ntr-o prim etap sub imperiul aciunii i influenelor persoanelor semnificative din anturajul
copilului (n special prinii) care impun acestuia anumite reguli de comportament i implicit o anumit
perspectiv asupra existenei sociale.
+Socializarea secundar nsuirea normelor care reglementeaz relaiile copilului cu egalii si (frai, surori,
prieteni, colegi, rude etc.). Se realizeaz n coal, avnd caracteristici de instrumentalitate i neutralitate
afectiv.
+Socializarea continu (a adultului) se realizeaz pe tot parcursul vieii, individul dobndind noi experiene
de via.
B. Dup modul de evaluare al societii:
+ Socializare pozitiv sau concordant interiorizarea modelelor cultural-normative

socialmente dezirabile.
+ Socializare negativ sau discordant interiorizarea normelor i valorilor opuse modelului cultural normativ
dominant
C. n funcie de modul de contientizare al procesului:
+ Socializare formal se suprapune integral cu nvmntul
+ Socializare informal procesul de asimilare de atitudini, valori, modele de comportare dobndite n mediul
personal de via.
D. n funcie de finalitatea urmrit, de efectele deja produse: (Dicionarul de sociologie)
+ Socializare adaptativ sau integrativ are ca efect configurarea acelor caracteristici sau capaciti
personale care faciliteaz integrarea ntr-un cadru instituionalizat dat.

Ce este terapia de grup?

Psihoterapia de grup este o forma de tratament al carui scop este imbunatatirea vietii personale
a celor care aleg s-o urmeze, constand in intalniri periodice (de obicei saptamanale) dintre un
grup de persoane si cel putin un psihoterapeut, intalniri la care se discuta in mod deschis
despre o tema comuna.
Schimbarea terapeutica se poate produce si la nivelul grupurilor, la fel de bine ca si cea din
psihoterapia individuala. Rogers afirma ca astfel de grupuri au fost dezvoltate de Kurt Lewin
incepand cu 1940. Miscarea grupului a continuat. Laboratoarele Nalionale de Training (TNT)
ofera sedinle de training pentru organizaliile de afaceri in vederea cresterii performantelor
manageriale si executive.Adesea, grupurile servesc la cresterea experientei privind sanatatea
populatiei mai mult decat ca mijloace de tratament ale problemelor emotionale ale acesteia.[4,
58]
Rogers numeste grupurile sale "grupuri de intalnire". Ele au ca scop imbunatatirea relaliilor
interpersonale si 0 mai buna cunoastere de sine. Grupurile au un mediator care dirijeaza
participantii si se considera ca o forma relativ nestructurata a grupului ar fi cea mai buna.[4, 58]
Terapeutul ne descrie grupul ca o structura extrem de simpla si se exprima adesea cu fraze de
genul: "suntem cu totii aici. Putem face ca aceasta experienta de grup sa fie exact cum dorim
noi". Acesta sustine ca o inalta programare a exercitiilor In cadrul grupului este esentiala doar
pentru leaderul grupului; responsabilitatea revine astfel acestuia, in loc sa fie Impatita intre
membrii grupului. Grupul ar trebui sa fie centrat pe membri asa cum terapia e centrata pe client.
[4,59]

Grupul permite realizarea unei trairi foarte intense si

plenare in cadrul careia persoanele alienate fata de ele
insele, fata de ceilalti si fata de societate pot intra in
contacte emotionale mai autentice prin intermediul
intalnirii cu propriul eu, cu ceilalti si cu lumea
semnificatiilor si trairilor
Contextul de grup este utilizat pentru explorare, examinare
si dezvoltarea fiecarui membru in parte. Relatiile
interpersonale create in cadrul grupului au efect terapeutic
exponential multiplicat. Faptul ca terapia se desfasoara in grup
ajuta participantii sa reflecte mai multe imagini asupra cadrului
propriu de existenta, scenele si continuturile expuse
desfasurandu-se in conditii mai apropiate de viata normala, prin
creearea si intretinerea de relatii sociale. .[3, 78]

Andr Moreau apreciaz c oamenii particip la terapia de grup avnd

ca obiectiv principal dezvoltarea personal, pentru a gsi soluii sau
rezolva conflicte. Dac boala exist, reducerea ei este un obiectiv
secundar. El face un joc de cuvinte, ilustrnd acest lucru: n englez se
spune disease pentru boal; dis-ease se poate traduce prin indispoziie.
Creterea personal aduce cu sine responsabilizare i o mai mare
autonomie, ceea ce determin reducerea bolii. Experimentarea ajut
clientul s observe cum aduce n prezent conflictele din trecut i cum
poate s se adapteze mai uor i s aib o relaie mai bun cu membrii
grupului. Vorbim de altfel mai puin despre nevroz i despre diagnostic,
dar vorbim mai mult n termeni de comportamente, reacii, sentimente,
ntlnire, jocuri distructive.
ntr-un grup de zece cincisprezece persoane, fiecare participant ia
contact cu diversi reprezentanti ai societii, proiecteaz opinii diferite,
primete reacii diverse, lucreaz intens cu sentimente de simpatie sau
ostilitate.
Participantul nu mai pstreaz secretul, se focalizeaz pe ceea ce
gndete i ce simte. mprtind celorlali, devine contient de ceea ce
simte i se ntmpl n interiorul su atunci cnd se exprim. Observ
efectul pe care-l are asupra celuilalt, verificndu-i supoziiile,
transferurile, proieciile. Constat, uurat, c lucrurile de care se temea nu

Terapia de grup ajut s trieti mai mult, amelioreaz probabil

adaptarea i modific mai puin nucleul nevrotic. Vorbim, de altfel, mai
puin despre nevroz i despre diagnostic, dar vorbim mai mult n termeni
de comportamente, reacii, sentimente, ntlnire, jocuri distructive[7,
246]
Psihoterapia centrata pe grup da cele mai bune rezuItate cu grupuri
de pacienti cu probleme de viata, ca de pilda:
0 femeie al carei sot a decedat in razboi si care
nu a fost capabiIa sa-si refaca viata;
un barbat care nu era capabil sa-si puna in aplicare visul de a
deveni profesor din cauza timiditatii etc.
Psihoterapia centrata pe grup mai poate fi utilizata cu urmatoarele
categorii de pacienti:
pacienti suferind de reactii anxioase datorate stresului;
copii cu tulburari de adaptare sau dificultiiti scolare;
adolescenti eu tulburari de comportament;
subiecti cu afectiuni somatice invalidante;
subiecti cu migrena;
pacienti nevrotici;
schizofreni aflati in faze de remisiune.[4, 80]

Diferente dintre psihoterapia centrata pe client si cea centrata pe grup :

a) Situatia de grup pune accent mai ales pe gradul de adecvare al relaliilor interpersonale, permitand
descoperirea unor noi modalitati mai satisfacatoare de a intra in relatie cu alte persoane. Exista insa si
pacienti sever tulburati care pot considera ca situatia de grup este prea amenintatoare, ei avand nevoie de
psihoterapie individuala. Dar pentru indivizii relativ normali care se simt mereu presati si tensionati,
experienta de grup este benefica.
Eric Fromm a subliniat tendinta de izolare a individului In cultura occidentala. Ca membri ai unui grup
terapeutic, indivizii invata ce Inseamna sa acorzi si sa primesti sprijin emotional si Intelegere Intr-un mod
mai matur. Ego-ul este redefinit Intr-un context interpersonal diferit de cel care a contribuit la distorsionarea
perceptiei si atitudinii fata de sine, in relatie cu ceilalti.
b) Exista o categorie de indivizi care vorbesc mai usor in grup decat pusi in fata cu psihoterapeutul. Aceasta
afirmatie este facuta de Hobbs (I 992) care a lucrat cu grupuri de veterani de razboi.
c) In cadrul psihoterapiei centrate pe client, unul din aspectele cele mai importante consta in faptul ca clientul
trebuie sa ajunga sa-si construiasca propriul sau sistem de valori. Impunerea de catre terapeut a sistemului
sau de valori asupra clientului este considerata nociva.
In situatia de grup, ca si in cadrul terapiei individuale, terapeutul incurajeaza dreptul fiecarui client de a-si
autodetermina stilul de viata. Dar in cadrul grupului ies la iveala si alte sisteme de valori sau stiluri de viata
care ii apar unui membru al grupului ca alternative posibile, fara a-i fi impuse din exterior. El are dreptul sa
preia sau sa respinga respectiveIe alternative.
d) Grupul mai ofera si un alt avantaj fata de psihoterapia individuala si anume faptul ca individul are
posibilitatea sa ofere ajutor, nu numai sa-l primeasca. Faptul de a acorda sprijin este un act terapeutic in sine.
Astfel, in cadrul grupului un individ poate atinge un echilibru matur intre actiunile de a da si de a primi, intre
independenta si dependenta.[4, 82]

Irvin Yalom, autorul crii Teoria i practica

psihoterapiei de grup, consider c terapia de grup se
bazeaz pe o relaie interpersonal n care membrii
grupului i terapeutul sunt vzui ca doi tovari ai unei
cltorii care are ca scop eliminarea progresiv a
obstacolelor n calea dezvoltrii personale.
Yalom enumer 11 factori terapeutici care sunt implicai
n ameliorarea psihologic: inducerea speranei,
universalitatea, informarea, altruismul, recapitularea
corectiv a relaiilor din familia de origine, mbuntirea
aptitudinilor de socializare, comportamentul limitativ,
nvarea interpersonal, coeziunea grupului, catarsis-ul
i acceptarea unor adevruri nu ntotdeauna evidente
(factori existeniali).

Inocularea speranei Terapeuii de grup pot profita de avantajele acestui factor,

fcnd tot ce se poate pentru a crete convingerea i ncrederea clienilor n
eficiena modului de terapie de grup. Aceast sarcin ncepe nainte de demararea
grupului, n orientarea pregrup, n care terapeutul ntrete ateptrile pozitive,
corecteaz ideile preconcepute negative i prezint o explicaie lucid i puternic
a calitilor unei vindecri terapeutice.[2, 20]
Universalitatea Multe persoane ncep o terapie cu gndul nelinititor c sunt
unice n nenorocirea lor, c doar ele au anumite probleme, gnduri, impulsuri sau
fantasme inacceptabile sau nspimnttoare. n grupul de terapie, mai ales n
fazele de nceput, infirmarea sentimentelor de unicitate ale unui client este o
puternic surs de uurare. Dup ce i aud pe ceilali dezvluind probleme similare
cu ale lor, clienii raporteaz c sau simit mult mai n contact cu lumea, descriind
procesul ca pe o experien de tipul bun venit n rasa uman. Spus simplu,
fenomenul i gsete expresia n clieul Suntem toi n aceeai barc sau, mai
cinic, Suferina ador compania. [2,21]
Transmiterea informatiilor Cei mai muli dintre participani, la terminarea cu
succes a unei terapii interacionale de grup, au nvat foarte multe lucruri despre
funcionarea psihic, sensul simptomelor, dinamica interpersonal i de grup i
despre procesul psihoterapeutic. n general, procesul educativ este implicit;
Instruirea didactic a fost folosit ntro varietate de moduri n terapia de grup:
pentru a transfera informaii, a modifica tiparele de gndire , pentru a structura
grupul, a explica procesul bolii.[2, 23]

Altruismul n grupurile de terapie, membrii ctig oferind, nu doar primind

ajutor ca parte a secvenei reciproce a da a primi, ci i profitnd de ceva
intrinsec actului druirii. Muli pacieni de psihiatrie care ncep terapia sunt
demoralizai i au sentimentul profund c nu au nimic valoros de oferit celorlali.
Foarte mult timp sau considerat poveri pentru ceilali, iar experiena descoperirii
faptului c i ei pot fi importani pentru alii este reconfortant i revigoreaz
stima de sine. [2, 26]
Recapitularea corectiv a relaiilor din familia de origine Marea majoritate
a clienilor care intr n grupuri cu excepia celor care sufer de tulburare
posttraumatic de stres sau de un alt tip de stres medical ori de mediu au n
fundal o experien profund nesatisfctoare n primul i cel mai important grup:
familia primar. Grupul de terapie se aseamn cu o familie sub multe aspecte:
exist figuri ale autoritii/figuri parentale, figuri de tipul colegi de grup/frai,
dezvluiri personale profunde, emoii puternice i o intimitate profund, ca i
sentimente de ostilitate i competiie.[2,27]
mbuntirea aptitudinilor de socializare Un grup terapeutic este, nainte
de toate, un grup social, n care mai muli indivizi interacioneaz respectnd
nite norme, reguli clare stabilite de la nceput, menite a facilita interaciunea
onest.[2,29]
Comportamentul imitativ Observndu-i pe alii cum vorbesc, cum se
comport, cum i rezolv anumite probleme, noi toi putem nva de la ceilali.
[2,30]

nvarea interpersonal n terapia de grup, oamenii descoper

modul n care obinuiesc s se raporteze la ceilali, contientizeaz
ateptrile pe care le au de la ceilali i nva s relaioneze ntr-un mod
mai realist i mai echilibrat, n care avantajele i dezavantajele relaionale
sunt mai echitabil distribuite.[2, 31]
Coeziunea grupului Avem nevoie de ceilali, s ne simim nelei i
apreciai i, n egal msur, s nvm de la ei. Coeziunea grupului se
refer la suportul i ncurajrile pe care un membru al grupului le poate
primi din partea celorlali participani i rspunsul pe care l primete
contribuind la sentimentul c pe ceilali i intereseaz.[2, 35]
Catarsis-ul A spune ceea ce avem pe suflet ne face s ne simim mai
liberi dar i mai apropiai de ceilali. Grupul ne ajut n acest sens.[2, 36]
Factorii existeniali Acceptarea i mpcarea cu faptul c durerea i
moartea sunt inevitabile, c viaa nu are un sens dac nu i dau eu un
sens, c am libertatea s dau vieii mele orice sens doresc, c eu i numai
eu sunt responsabil pentru viaa mea indiferent ct de mult ajutor cer i
primesc de la ceilali.[2,39]

Betty Meador (1970) a facut un studiu asupra unui grup de intalnire care a lucrat 16 ore intensiv intr-un
week-end. Au fost 18 participanti si 2 moderatori. Fiecare participant a fost filmat in secvente de doua minute
din 10, in timpul fiecareia dintre cele 5 sedinte de grup. Aceste secvente au fost puse apoi pe scala Rogers a
proceselor. Redam mai jos cele 7 stadii ale proceselor:
1. Comunicari despre realitalea exterioara mai mult decat despre sentimentele proprii care sunt
nerecunoscute sau prezente ca perceptii rigide ("constructe"):
teama de relatii interpersonale apropiate;
lipsa dorintei de schimbare.
2. Problemele sunt vazute ca exterioare siesi; lipsa responsabilitatii privind problemele, cateva
sentimente descrise in trecut sau ca apartinand altora:
neconstientizarea contradictiilor;
3. Vorbesc mult despre sine si despre sentimente trecute:
sentimentele prezente nu sunt acceptate;
recunoasterea contradictiilor, constructe mai putin rigide;
sansele vazute ca ineficace;
4. Sentimentele prezente sunt recunoscute si exprimate, dar cu teama si partial acceptate:
mai mare deschidere a constructelor privind experienta;
recunoasterea incongruentei intre sine si experienta;
se recunoaste pe sine ca responsabil pentru problemele avute.
5. Sentimentele sunt exprimate Iiber in prezent:
sentimentele sunt surprinzatoare si amenintatoare;
sunt descoperlte noi constructe personale;
dorinta de a fi "adevaratul eu", chiar daca imperfect.
6. Experienta imediata a sentimentelor traite foarte aproape de momentul prezent, nevoia de experienta
imediata si acceptarea ei:
experienta personala a existentei traite In momentul prezent, nu ca obiect;

Rogers atribuie interesul crescut pentru grupurile de intalnire, in mare

parte, cresterii singuratatii.
In Figura de mai jos este evidentiata clar schimbarea

Psihoterapia de grup:
+ ii ajuta pe participanti sa-si rezolve mai bine problemele de
viata, percepand mai realist realitatea externa;
+ ii ajuta sa se accepte mai bine ca persoane;
+ le trezeste dorinta si le creeaza posibilitatea de a fi ei insisi.[4, 85]
Din nefericire, exista si cateva dezavantaje. Persoanele
introvertite nu sunt candidatii potriviti pentru acest gen de terapie,
intrucat le poate fi imposibil de discutat problemele personale intr-un
grup. In cazul persoanelor mai sensibile, din punct de vedere emotional,
criticile sau observatiile celorlalti pot fi foarte suparatoare,
destabilizatoare, un eventual blocaj putandu-le fi foarte daunator.
La recomandarea (sau nu) a terapiei de grup, trebuie neaparat avut in
vedere tipul de temperament precum si felul in care se manifesta
pacientul. Ceea ce este bine pentru unii, nu poate fi valabil pentru toata
lumea
Deci, terapia de grup este o interactiune cu scop medical, care poate
duce la inlaturarea sentimentelor de singuratate, care ofera posibilitatea
alegerii unui model de urmat si posibilitatea de a primi un suport
emotional din partea mai multor persoane.[8]

Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Dicionar de sociologie, Coordonatori : Raymond Boudon i a..

Bucureti, 1996
Irvin Yalom Selecie din opera unui maestru al terapiei si al povestirii
(Antologie ngrijit de Ben Yalom) Bucuresti, Editura Trei, 2012
Mitrofan I. Orientarea experienteala in psihoterapie. Bucuresti:
S.P.E.R.,2005.372 p.
Elemente de psihoterapie - Irina HOLDEVICI (1996, 1997, 1998) Editura B.Le. ALL
https://socializarea.wordpress.com/
Ioan Mihailescu,Sociologie Generala,Iasi, Polirom 2003,400p
Andre Moreau, Viata Mea Aici si Acum, Bucuresti,2005, Editura TREI.
http://elystar.ro/este-terapia-de-grup-doar-o-interactiune-benefica/