ISTORIA ROMANILOR Istoria poporalni nostru s'a desfigurat pe un teri- dori foarte intins, care merge dela izvoarele Vistulei i pind Ja Maren Eger, gi dela Bug pAnk In Adriaticd 3i Ja cadtilaterut boom,” Mai cu seam inst, am fost Tegoti de miezul acestui teritoriu si anmme de pianéntul cuprins intre Dunire, ‘isa, Nistra_ gi Marea Neagrl. Aci au stipiiait Buerebista gi De- ebal, aci a fost capitela Daciei Traine, ci s'an fnnchegat_voevodatele gi enezatele cele mai inpor- tante, din care au degit apoi TUsile Rom@negti, ack au trait gi an luptat Basnrabii, Musatinié gi Corvi- negi, aci, in sfatsit, poporul nostm a ajuns si tex fizeze’ Statal nafional unitar. Pe acest paméut, de imetrie si fnzestrat cu cole ‘mai anari bogati, an locnit, din cele mai vechi timpuri, stramopii nogtti Dacii ‘seu Ge, Lor li se atribue frumocsa civilizagie a bronzulni, descoperita fn ace- ste regiun’; unit favigati cred chine ed tot ei sunt i clvilizatiet sneotifice a ceramicei pictate, Tn origice eae, 1m fapt e sigur: atnci cénd fucep pri- mele mirturii serise, Daeii san Gefii erau de mule agezafi pe plimantul aude locaim noi astdxi. Acti indepirtaji strimopi ficean parte din marele neum al Tracilor, despre cate Herodot spune e&, dupé Indieni, ¢ cel mai numeros de pe fafa phmdatulu Dacii etau agricultori, erescdtori de vite gi pescatt; cultivan si prefuian —uneori mai wult decit tre buia chiar —vifa de vie; gtiau sf scuatd din plndnt aur gi sare, esau viteji [a rizbolu, megand bucuros Ja monrte, Credent in nemuriten sifetufui gi se fncbinaw wand zen suprem, mit Zalmoxis seu ‘eleizis. Aw fost nul din popoarele insernate ale lnmit_veebi: 0 martnrisese tof cei eari Faw eunos- cut gi, in primal raud, Greci. Dacii aur avut sk sufere dominafia Scifilor, cari au venit dinspre risirit, ew vreo 8 secole tnainte de Christos, In anul 52 au indréznit —singurit dia toate neantuile tracice — si se opank uriagel armate a regelni persan Darius; mai tarziu, in anul 335, fnainte de Christos, aa vont io faralor si pe vesti- tl viteas al lumii ‘vehi, pe Alexundrn Machedon. Primal rege insermnat al’ Dacilor a fost Dromiletes, invingitoral Ini Lisimaly, regele Traciei (pe In. 300— 20 in, Chr.) AI doitea ‘mare rege —cel mai mare chiac —a fost Bucrebista (pe ln 60—44 in. Chr), Sa ‘input cla’ armata strimosilor noptsi ajansese 1a 200.000 dé oameni, far hotnrele Stetulud intrecea eat mitt pe acelen ale Rominiel de astizi, Ultinel ‘mare tege el Dacilor a fost Deccbal (pe It 80—r06 ‘cesta a reffeut unitatea politici a popo- rului si, stinimati dopa mioartea tui Buerebiste gi a atecat imperiol roman, al cdrui hoter era Dundrea, El bate in dowk ‘rinduri armatete iui tian s{izbutepte 3 inchele o pace avantajoasi, dela Romani un subsidiu anual, arme gi regteri_ pentru construcfile sale militare, Sitwafin Anceaad péod tn vremea Ini Traian are, fn dow’ HBboaie erincene (201-102. gi to5—106 d. Chr), sfiisin’d pterea Dacilor gi transfonmé fara tor in provincie romani. Decebal, dupa ce ineercase ia ‘gate chipurile sisi apere pAmintol gi neamul, vi- and cf fotul e pierdut, isi ia singur viafa Sab stiptnirea romani, Dacia a ajius Ia 0 deo- scbitd inflorie. S'an ficut drumuri bune, s'au cov- sémit monumente gi clidisi publice, mumérut ora- selor i satelor a sporit, populafin s'a fadesit. Ta- cetul eu incetil, Dacti ax invafat limba cuceritorilor —limba tatind,— si s'an amestecat cn acegtio, for ‘mind wn nou popor din care me tragens noi Romani Capitala Daciei ‘Traiane a fost Sarmizegetusa ; orage: ‘mai iasemoate Apulia (Alba-Tulia), Napoca’ (Clu), Porolissum (Moigend), Potaissa (Torda), Drobeta. (Turnu-Severin), ete, “In Dacia Pontic& (Dobrogea Ge astizi) si-au’ continuat o prospesk existen{a ora- sele iutemeiate de Greci in secolal VIL si VI loainte de Christos, anume Histria, ‘Tomi (Constanta), Cal- ‘Intis (Mavgalia), Dionysopolis (Balcic). Accasti stare de inflorze, de o parte ide alta a Dundri, a durst pink pe la jumitater veacului IL, cfnd navali- rile barbare se intefesc gi obligé, in cele din uurma, tn anul 271, pe Romani si pardseasca partea nordich si centrali a Daciei, iar in 275 si ultine parte, de miazizi, Tn local lor, vin neamurile ger- rmanice, Gopi, Vandalit, Taifolii, Urme rivilren Hunilor (anu! 375), de neam altaic, ven!fi din mijlocul Asie; acegtia ajung, In un anoment dat, sith Attiln, si domine iutregul bazin al Dusit. Dupt moartea ini Attila (aul 453), s€ ridich Go- isi germanici, a Stor putere va fi sféndmati, om secol mai timia, de Avoyi, un alt neam venit’ dia Asia, ca gi Huuii, In timpal acestor nivatni barbace fare loc un fapt de mare fwsernndtate peutra straiaogi nogtri, anumme restinarea lor. Ha s'a fécut, ped © parte, prin Daco-somanii cari imbriglgesert! maiHNCICLOPRDIA ROMANIET Si In care se adtugau cap- tink pe eatht adceau, in nordul” Du e ves in impenn, fa pe de allA pate tin niseanrs cori ne venens dl centrle dee Mia dept st din. Debrogea. (Tous, Durostoram, battus fle}, ane eran episcopicretia, cum ¢ fost de pildi vestitul Niceta din Nomesiana, Meriti echt crt Ste part: toate, popoarcle west (Bulg ni Slovaci, Polo Rug) «0 egt= an note p sf fie relevat faptul cf suntem cei tn in 1 panonict, vévilese in finuturile noastre gi Visune neal care a avut mai muita influeng& iaeo-rommanifor, prin faptol c& sian amie- cat eu aeestia, cnds-le nm numar fnsemnat de Winte. Inriurites tor se vAdegte inst gi in topo- i organizarea ‘politiet gi avi au fost asimilagi de ettre str wosii_nostei, in mijlocul eérora’ au dispiicat, La sisi de Vhundre inst, procesul etnic s’a desfi- ueat invers: acolo, Slavii aw fost aceia cari aut a inilat populagia romnicd, Procesul, si intr'o parte si intr‘alta, a durat céteva secole; ‘pe vremea efind ese Ungurii (S96), asimilaren Ia nordul Du- nt era inci ispravitA; en se tncheinse de mult fst cand apar Tatar (c24%). Dypa Slavi, in ordine crouologies, au navalit temieind in Moesia, un Stat care in vremea imeon (893-927), a atins puterea lui cea mai ‘mare, pentru ea scurté vreme dup aceea (r0r8), si fe destiinjat de Bizantini, Sai norocosi au fost Un i i intintésthpiairen, ple- asupra Ardealului, unde n. Prin aceastt ocupare a jumitate din popornl nostra a ajuns sub @ dominafie striina, care we-a pricinuit si sub taportul politie si sub eel soclal-economic, mati pre- judicii, Yn tinyp ce Ia Apus de Carpati se intindeaw Ungarii, Ja risiritul lor se exercita stipfinirea nor reams! turcesti vechi: Peconegii mai tatai, apoi Comanii, Ea & drat pind la ndvitivea Titarilor (1242) 44 na impiedecat desvoltaren farmatiilor noe stre politice, a cuezatelor si voevodatelor dintre Carpafi si Duntte. Astfel constatém, tn 247, trel formafivni de acsstea fn Oltenia, gi anume cnezatal hui Zoan, al toi Farcag gi acela al voevodultti Litonoi, si 6 formatiune in Muntenie, voevodatul iui So: nestaw, Din. reunitea acestor formntiuni — dup’ o Prima incereare neizhatita, a tui Litovoi —ia nap- stere, pe la 1300, Tara Rovdneased, sub concducerea voovezilor din stiugn Oltulul, @ lui Thoms, si mal ales a fiulai si, Basarad ‘intemeietorul, "Avesta, prin matea binuiufi dela Posada (3330), tmde armate LungureascA a hi Carol Robert a fost’ eit totul sfi- tinzandu-te spre risiit, spre « pBrfile » oi igi incheie, in 1352, 0 gloriogsd domnie, dupa ce intemteiase wn stat gio dinastie. Sapte ani dupa ceca, in 1359, Moldova care sub Dragos ¢ sub fiull situ Sas, pastrase legiturile cu Ungaris, devine, In randut ei, independent, prin puterea lui Bogdan, deseflecitorut din Maramures, Existutt dar, in’ acest moment, dowd Stale roménesti, vive utenu asigura o desvoltare liberi unei bune pirfi 4 poporult nostra, Gel de al treilea Stat, Ia sudnt Dimirti, inte. meiat, fn 1185, de dinastin rominensca a su slilor, sia pierdat repede caracterul mixt, romino- Bulgar, pe care avea Ia ineepat, —Jonifa) © ina. ronat in 320, ea «rege al Bulgacilor gal Valabilor + devenind, ines din vremea lui Toan Asan al II-kw (azi8—1241) un Stat exctusiv bulgar. Fara Romaneascd a avut parte, in veweul al XIVlen, de un sir de domi destoinici. api Basarab, a urn fivl shu, Nicolae Alexandrn, care a organiznt. hie rien munteans, iaftinjand Mitropolia Ungrovlah eu Tachint de Vieina, ca prim titalar (r350). ‘A venit apoi Vlaiew Voda, care a adaugat nisi sale fara Figaragului, peste muni, gi a pe Unguti si simt& din now puterea armefor sm tene. Urmingul sit, Radu, ctitorul marilor stiri ale f&rii, Tismana, Cozia, Cotmeana, 1 Radu, Dan, a partat Inpte cu Ungurii si en Bulga ckz4nd in lupta ew Sigma, farul acestora dia utrmit, Tar celflalt fiw al Ini Radu, Afivcea, este voovaill care ridiet sus de tot prestigiul Statwlui mentenn, E] dommeste timp de 32 de ani (r386—r478), up- tind necontenit impotsiva puterii tuscegti, tn pling expansiune, Repurteaxi bicainfe strilueite; levine, la mm moment dat, chiar arbitrn in Iuptele pret. denfilor [a trooul 'Sultanifor, I: ctitor de i sfinte; bun_gospodar, ingrijind de negof si de se podiia Piri, Dugmanii jngigi Hl admiri; wn esonicar al Tarcifor fl nuimeste «principe, intre erestini, cof rai vitens si cel mai ager» $i Moldova a avut notocu! cdtorvactrmnit destoinici. Dupi Lafco, fiul li Bogdan desetleefitony uurmeazd downii ditr familia Mugatef mni tat Petru Voewd, care primeste zilog Poentin defn te- xele Poloniei,” apoi fratele si Roman, intemeietoril oragulai eu acelagi nume gi fu timpttl earn Mol dova se futinde «dela it La hrm} mA mai tusemnati ¢ figura ini Alexandre cel 210, contemporanul Ini Mfieeen (r4o0—x432). In timp aoestutia, fara progreseant, conterful in 0 deosebiti desvoltare, Vicaguri dumnezeiesti se vidied in nuulte parti. Univeari, in amtndoua pirile, 0 perioadi tn ure, de seidere, Unmagii ful Alexandr gi nei ui Mircea, se lupti intre ei pentru tron, chemi fn ajutor armate striine gi nedinduse Indaent nicl dela cele mai salbatice crime. ‘faiile trebue sit plt- teased tribut Turellor, prestigil lor este mult scivatt Dupa dowizect si cinci de ani de asemenen fr tl; Moldova are norocul st vad pe tronal ef « excepfionalt personalitate, cen mai puterniet pe care a dat-o neamiul nostra, Siefan cel Mare (1457 2504). El reintroduce ordinea, Intocmeste onsten si frat tuturor vecinitor cf s'a inchelat vremen sli- Diciunil s4 a unniingel, Unguri, in trunte en craiul Matia, ‘atari, Muntenit lui Radu cel Prumos, Legit Iwi Toan ‘Albert: gi chiar Turcit ud Mohamed al ‘Telea, cuceritorut Constantinopolulei, cunose axcuyigilISTORIA ROMANILOR Coloma fat Tralim: Rplasade Ms xBehotal es 53wal) f a I Fag Fit Bs ey (> So ugstbiei moldoyenesti, Faima eroulut cregte pretatin- Geni; Papa il nameste ¢atletul Ini Christos; cro nicarii strkini fl slfvese, Dar nu nual pe cimpul de inpta stritucegte Stefan; el © neintreent gi_ca organizator qi et etitor de Hicaguri sfinte. Bo- ifia Mil sporeyte; in acelagi timp, rect de mie ndstirl gi biseried se fnalff, spre slava eclui de sus ‘Nu mai fusese gi ntt va miai fi fn istoria Moldovel 0 ‘vreme in fel. Patrizeci si gapte de ani a ctrmult fara cu dreptate Stefon, iar efind, tn 1504, 0 fost dus ta loctd de vegniet’ odihnd, an singit totic disparage mt numai stipinul Moldovei, dar gi api- ‘iltorul crestinitspl. Tw Muntenia, din’ sical de domi cari se perindit fn vesent XV, meritt o menfinne speclatt Vlad Dracut (t435—t496), care ia parte In luptele duse de cxestini Impotriva Tarcilor gi fiul sin Vlad Tope (<456—1462), care urmeaai pilds périnteloi, Le sfrgitul veteafui se sidick figura tui Radu cel Mare (1495—1598), reorganizatoral, cu ajutorul pa- ‘erintholui Nifon, sl bisericei_muntene si ctitorul frumoasei mandstiri dela Deatul, nut din monumen- tele representative ale arhitectui rligioase muntene. Tn veacnl XVI, pénd aprope de sfarsitul tui, Moldova este superioark sub rapertul politic. Pilda ui Stefan ee Mare uu rimdne fir unmis Vinl shu, Bogdon (15041517), mepotal sh Stefania (1517-1527), “un alt fir melegitim, Petre Rares (c507—1538 gf 1541~1546), mai taraiet un Joan Voda «cel Complit » (1572—1574), asigurd. faril de peste Mileoy, wo loc mini fnalt din panct de vedere politic, Tn Muntenia, mai fnsemnagi fn vremea aceasta, sunt: Neagoo Basarab (1$12—1g2r), itor bise- ricii mimunate dela Curtea de Arges gi protectorul intregei ortodoxli gi Radu dela Ajumaji (252-— 13529), care a trebuit sf se riebolasek necontenit ew etele pridainice de Turei dela Dundre, Sub Radi Paisic (1335—1545), Brtila este transformatt in ria, aga cum se fntdmplase, mai bine deo sutit de ani Inainte, eu Giurgiu. si ctr Turns, Din aceste cuibnrl de pe’ firma sting al Danirii, Ture pot aricind ameninja eapitala Mruteniel; se infelege uyor de ce domnii acestel fri trebuie si remmfe \a initiative potitice propai Cu atit mai mare apare personalitaten tui Mihas Viteosnl (1593-160) care, 1a sfirytul veacnlsi, rupe ctl avensti tradipie gi retmvie vretrile fui Mircea si Slefan, Ineonjurat de o boierime puternied 2, Mihai bate in mini multe rinduri pe Ture (Cilugéreni 1595) gi face inewusioni.singeroase pe Farmonl drepe al Dunas; vizdind apo cf nowt prin- Cipe al Ardealatai, Andrei Bathory, inte tm legi- tuiri cu Sultanal —ceea ce fnsemna ca Muntenie sf fie prinsfi din dou piirti de dugmani—, trece ew oastea Ini peste monfi si in marginen Sibiutni, la Selimbir, sfirimi oasten tui Bathory. Alba Tulia Primeste’ Int Noemviie 1599 pe biruitor, care ia in stipinire Ardentul, ca locfiitor al imparat gennan. In ps wvitos, Mili ocuph i Moldova, gonind pe doninu! pus de Poloni, Joromia Movild, caret era de asemenca duigmant, In actele date fn vara lui 600, hinuitoral poncté tithat impu- ISTORIA ROMANILOR nator de ¢ voevod si domn at ‘rli Ungrovlat Ardealului si al Moldovel s. Rewiren eelor trei ji roinfinesti sub aceeagi stipinire, n'a finutt tnssi decdt © cliph; im toamna acelniagi an, Mihai lua calea pri- begici, ‘entra ca dupl_o ultima birulafd asupra color cari fl trfideserit (Cortsfau), sf ead in rar, rips nigeeste ‘Dar alti de fata lui Mitiai — de orclin politic veacil XVI este finsennat si prin faple de alt ordin. La tnoepuital acosttt venue se introduce ard in"Pace Romaneascé gi apar primele ert. sunt serise fn limba slavi, limba oficlala. a biscricci gi cancelariel in vremea accea, Ctwind ina, aper si primele dreduceri rondueg ole textelor religionse ; ele sau Ricat, dupa toate probabilitifife, in pacten de nord a Avdealului, La 1544 apare, In Sibi, pe tiptriturd romineased; ea va fi urmatit, tn curénd, de seria de tipirituri in aceeagi limba, a Ini Cores, Aigconul muntean, stablit 1a’ Brogov. $i tn alte ‘rage ardelene apar tiptrituri roménesti sa slavo- testi; fn schimb, fu Moldova, tipara) nu se va iu- troduce deett tdrzin de tot, “sub Vasile Lape. ‘Tot in vencul XVI se_cristalizeaxi stilul arbltectonic religios muntean si se continut desvotterea cei ‘moldovean, care sjunsese Ik o deosebith strilucire sb Stefan cel Mare, Istoriogeafia urmenz’ perch 0 Tinie ‘paralelé eu aceca a activi poltice; bogaté in Moldova, sub Stefan cel Mare, ale cfrui fapte ni fou pastrat in mai multe redacfii, ea ia o forma ‘mai pufin reugitl fn veacol XVI gi este ca gi inexi- tenth iu Muntenia, pani ta vremea tui Mibai Vi teaznl, clnd asistim In 0 adevirati eflorescenté. In Arteal, unde neamu! nostra n'a pwtut aver o formatie politics proprie, trebue semmatate donk fapte: mai fntkia inceredrite farkuimii, tn 1437 gi 1514, de ei asigura o viafA mai omenoast, incer- Giri ‘care an dus fnsé ‘a rezultate tocmai contratit i poi, ridicates nei famitii romanesti din pfirfile Euniedoarei, familie core a dat Statwl ungar pe cel mai mare general all, Joan de Husledoara, pe cel mai mare rege, Matia Corsinul si pe woul diatre cet mini vestifi arhiepiscopi si cirturmri: pe Nicolae laud, al cAcut nome insuyi Ti arati origincs, ‘Vencil XVII are insemniitate ta istoria poporsiui nostra, mai ales aub raportul culdural, Din punct de vedere politic, nu apare nicio personalitate eompa- abil ca marii luptitori.pentra crestinitate, pe cearli dfduserdim tn veacurile treeute, Dependeafa de Tured este strinsi; domnti nostri insofese. mat fntotdeauna armatele ‘sultanilor in expedifi, deyi fdeseori, cu. safletul, sunt de partea erestinilor, cu s'a"Zntionplat de pildé, Ja asedtiut Vienet (1683). Spre sfiryitul secolului, legiturile cn imperiait care, indatd dupi Mibni, fuseserk strinse, pentra a slabi apoi, sporese iarigi, determinate gi de biminjele pe care acestia Le eastigh asupea Tureilor. dines cultural, aspeetul mult mai bogat inal. Are loc, in acest veac, 0 adeviratl inflo- rire a spicitulai roméncse, 11 istoriogralic, Moldova € pe primul plan, et operele lul Grigore ‘Ureche $i ‘Mirow Cosiin; in "fara Romfneased apar, de asenc- nea, eronicele tui Sioicn Laudesow gi Radu Popescs.se ivese personalitagi culturale de talia iui Nicolae ‘Mileseu, Dimitrie Cantemir si Constantin Cantacu ino Sloluicul, Se fac, cu grije aleasd, traduceri; se tiparese teste deo insemnitate deosebits, care se rispindese trele iarile rominesti. Se dived itovee,ginen noastrh.romand. si uitaten hieamlal noctru, Se formensd uu al deilea tit m= fan, ih ce priveste auhitectra bisericeased, de 0 Govebita anmonie gi eleganfa sill brincovenest. Un devil merit shat cgtigat ex protects af catenin cu inter! ai acestel var Hate st intense acta calgrale, voevozi Mete Tisaral (39-1054). Poste Lapin, 1634—U5, Sermon Cantecine tby8--ans8), # Constantin Bre Pesan (1688 174) ‘Tendinga din ce in ce mai accentuath de ane Jatuea puterilor esestine, tending’ a clcet i, nevingeati te mi (1744), precant i asstut de cleveatize Figiga a lal Dimiteie Cantenuir Sates! perdu din aceasta pricin’ numai tronnl, att fost si Ciafa, Fen pe Turei si ineredinfeze domniile i Kominesti, pentru mai bine de lor $4 eari sunt euposcufi fn istorie sub 1 ¢ generic (nu intotdeauna justificat insd, deos reve tnii craw de origine curat romdneaset) de Fa- nariafi, (dela Banat, 0 mahala a Constantinopotului). Kyoca acestor Fanatiogi dusenen dela x7 (in Tara Ronineasei 1726), pant fa 1827 gi ae carncterizensa, in ondinew politica, prin pierderea a parfi importante clin teritoriul qarilor noastre: Maldora de sus (int Propria numith Bucovina), rhpité de Austriact 1775: Meldoow inte Prut si Nistru (impropriy Hasarabia), wpita de Rugi in 1812; Oltenia, tk temporar de Austriaci ‘Giutee 1718—1739) sAcste pierderi teritoriale incheie rAzboatele purtate intre ‘Totci, Rugi si Anstriaci pe pimdntul nostra pe spatele nostra, In ordinea secithevomamied, epoca fanaviott se acterizeaza printr's fiscalitate aphsAtoase, dar gi prin desfiingarea ruminied adied a gerbiei; ta-ondines eraltaradd, prin aveentwatea influenfei occidentale, in primol rind a cele’ franceze i printr’o serie de Iucrari istoriografice, de mai sich valoare — ex: ceptie face Neculce —decit cele ale veaculut ante: rior. dar adiugind, faja de acelea, gi tele elemente scogratico statistce In deal, in vencul a! XVI1-lea,trebuese relevate doua iapte! mai inti, consecingele. de ordinate tarcal ale actului Unirei, prio. jatenselerea de. geal 3 trimiteren de tinert Ia studi ta Roma; apoi mig- earea lai Horin, Closca $i Crigau (0784) pentra Im Dramititen soartel (Ural, migcare ceprimata sin Fo, en si celelalte mai vechi Revohutia tui Tudor Vladimicesca, im wat, pune eapat ‘epocei faunsinte, Acsasta tevolutie are, ft Driml rin, wn earacter social: © migcacen (ehvimil explootate ‘de pitura conduestoate ‘i stiivite sub povara jnupozitelor; ea ace insé, mai ales in partea i finals, $i wn enracter nafional, find o reacfiine m ENCICLOPEDIA ROMANTEE elementalui antohton, impotriva Grecilor favorizoti de domnii fanarioyi.’ Tudor cade vietimi cxetli- felor sale: aceasta jertfa are inst drept xemare re- stabiliren, dupa mai bine de o sut’ de ani, a dommnittor pfimdntene, in persoana lai Zonifd Sandu Sturdza in Moldova gi a lui Grigore Ghies in'farn Rominensea. 1. imecputul renasterii roménesti, care fn. Intura politica, va duce la Statu! nafional ‘unitar de asthci. ‘Aceastd renastere politied are un fnsenuat im renasterea culturala, determi mare de contactal nostru din ce in ce mai trans W apo umminat, Findea e bine so spanem apisat, mai ales in veemutile turburi de azi, pentru no, himrinn a venit intotdeauna, in toate epocele istoriei snosts dela Apns, wo. dela Raskrit. Tinerit urdeleni trims geolile dela Roma, fecierii de boieri din Principate Tnoep si-gi faa’ studile in Apu, in Prange, in , in Germania, adue_ in fara, oclata et 0 pre de specialitate, yi idetle noi, geu Incepe in ‘rile noastre 0 efe vescenti politick 9i literark, ake cited sezultate stunt cristalizaren gi afirmarea din ce fn ee mai puternick a ideilor de Wderiale gi de nilele najionald, Con stiinfa de'sine, alimentati de sentiowental vechineet noasice tn Dacia gi a origine’ nonstre, este in plini crestere; en dio indreptifice in plus, revendicdrilor noastre legitime. TIntee timp, se produce rAzboiul ruso-tare din 1828 1829, (acheiat prin iratatul dela Adrienopol. Dac pri ‘acest tratat, influeuta ruseased devine prepon~ Aecenté tn Principate, in schimb insd, sub rapeatal teritorial, recdpatan cele tre raise dela Dunare gi sub raporti ceonotic, ineepe 6 nou eri de rospEs nitate, de setntrerupta desvoltare a aggricultutiT Regufanontul Organic, apavionl drept icf si social, asiguri totusi_un inceput de admivistrayie moderna sf ai tinge creStii uni simbare de oaste naafionala In tinpal donner zegulamentare (Mthail Sturdza in Moklova 1834—r849 i Alesandre Ghica 1834~ 1842 i Gheorghe Bibeson 1843 —— 1848 in Tarn Rominense®), s¢ fac o serie de imbundtajiri in ot dines materialé, tebniek gi an loc miele manifestitl culturale importante si semnifieative (Acadenia Mi- haileand gi revistele Dacia Lilerara $i Propisiven Ia oxi, Magazinul istoric penéru Dacia’ al tud Baleescu i Lauriau, fa Buovregti). Acestea din tra arti progresul ideifor de libertate gi unitate nafionala. sl th acelagi timp, eresterea spiritalui de opozific ime potriva. tuteled rusesti, tot mai apisStonre aro gante, Terevul esa aga dar pregétit, pentru on atnacl céud fs 2848 izbuenese in apusal Europei migetcle sevolufionate, ele si giseasct imediat imtatort gf in ‘Tarile uoastre, Insurecfia iebueneste fu cde gi trele farile, fo Munten‘a, in Moldova gi in Ardea, avind pretutindeni an earacter politic social, ‘in plus gi un earacter rafionsl. Migearea cin Mol” dove este tndbuyité dela inceput; cea din Munteuia dupa etteva luni, fir s8 fi putut realiza vreo re- forma esenfisld si durablla; migearen din Ardeal, upd cdteva cioeniti eu Ungurit, in care se distinge Azram Tancu, este si ea lichidati, Degi rezultntceleENCICLOPRDTA ROMANTEE OH RASARAH CI Pn, Shr dela Mawistieen Dionisio, Mu posiIGCORTA ROMANTION mediate, fi viciwna din faci, an covespums ied pe departe sperangelor pe care si le fiuriseri revo- lugionarii, nu © mei pafin adevirat totasi of mig- eafea na tiiuas {Gc urs, In Avdeal, Romani fu obginut dreptur; i s'a acordat 0 mitropolie i, ceva mai tevin, una pentet oxtodocgi, arte, condwchtori migedsi din Pring! pate, mai ales cei din Muntenia, fficurd crmoscute fn Apns, dortijele poporulyi rominese, Iupla sa pentru libertate, Accasth propaganda ven si dea isi) te peste eifiva ani, atunct nd se va ine Paris, tratatal cure pune cpt cizhwi (1856). Seva preverlen tis, prin acest tratnt, ed viitoaren organizare a ipatelor se va face pe temeinl dorin{elor liber exprimate de delegafit poprlatiei respective, dele- afi intrunii in dou Divann’ ad-hoc, uml ta Ba~ cutest, nltul la Iasi, In acelagt timp, pentru a rae filme de ordin european, indepartarea Rusiei dela gurile Duntri, spre a asigura libertaten comer(ului, tratatul dela Paris fnapoia Moldovei treé din jndefele i, anume Cahul, Ismail si Bolgrad. de desagregnce teritorialt din epoca ta- rrmenzi aga dar, incepind din 1829, un vers, de integrase’ teritorialt ele Divanucilor ad-hoc, & cate fiber ex primare se Incercase mai intii a se 2idienici, cus priodeau intre altele, Unirea Principuatclar gi Donn intro familie srdind, spre a se pune eapit tnptelor entra tron, Convensia dela Paris (2858), nu admise deeit fntr'o mick miisurd aceste dorinfe, acordind titlal de Principatele-Unite, eu o Comisie Central 1 Focgani, eare sf pregitensca legile gi miisurile e- mune $i ett putinja de a intruni intr‘ singue corp ogtile celor doua fri, dar specified in acelagi timp cK vor fi domnt deosehili, alegi dintce égtinay. Totdeodats, convenjiastabilen egalitatea tnturor cetifenilor in fafa legilor, desfiinfind astfel privi- legiile sf titurile de noblefe. Pe temelul hotictritor Iuale Ta Paris, se proceda fa alegerea donor patriotismol inaintasilor nostri, dasinfa lor fierbinte de nite, sisi modalitatea ca, respectindu-se litera conventiei, si se implinease& totusi gindul nui Intreg popor, $i astlel, colonelul Afssendrn Ton Cuza, a. chsui abitudine én timpul operatitmitor pre- ftitoare ale Hivannrifor ad-hoe, impusese tuturor, fu ales ext unaninitate, doxun in amitndows Princ patele: mai inthi ta fagi (5 Snmanrie 1850) apoi ta Mncurgt (2 annave acl a) este de Reminia, din partea "ureiel st a macilor peri ajutat de Mihai! Kogatuiceann, anal din cet aaj insemnafi oament de Stat ai nogts, seeularizt Dunuitlle mvantstirest in patrima- inl Statulti, o parte prafata far nproprielini pe firani, priv lovitora de Stat ela 2 Mai thbj. Aceste fapte {i creaserd 0 niace popwlaritate, mini ales ia palura rural. Avea inst, din eanzn ‘unor defeete personale, si mai ales 37 din cauza anturajului sta, si dusmani, Cuza decla- vase singur, dupi ce fiewse refomele, che gata si piirisensch domaia, pentrm a da putinfa aK se indeplineased si eenlala corinfa a divauaritor adchoe: denn dinty's familie strdind. $i eu sigucant el ar fi Mento, daet nm iar fi dunt inainte rapa de nemlfuunii cari, afraid de pastes. tor gana palntalui, co-s elle astfel jaraminartnt de cre sé pat onoaren, sli pe Caza, in naaptea de at Ti vminrie 1866, si abiice. In oon sini fo ales, ev imtenser amajoritate a votutilor plebiscite! seop gi cu aproberea paterilar apusene, 8 principe Carol de HolienzollernSigmaringen. in fart, dupt o ciltorie aw lipsitis de riseuri, inte- meietorul actoalei dinastit intra in Shieuresti in iva de x0 Mai sh tn ajo Parlamontatai, jarind crecingt leglor fii, deelara eft din -momental cet pus picioral pe pintintul rondinese, a devenit romin si clesi va face ca atare intreaga datorie. Langa si rodnica Ini domnie, peste 48 de ani, ce: nai jong? donnie din cite cunoagte storia noastrf, a dovedit-o et prisosin{a. Primi ani, pani in rizr, aut Tost cel mini grei, eo continue nestabili ct grewtiti financinre $i eu uti si intrigi de partid, ‘care nu se sfiatt si atnee chiae pe principe, Gdata eu guvernaren Ini Lasciir Calargis (0871-1576), sitvatia se fmbunatiteste insh, finanfele se indreapti, se canstriese ci rate’ si se reorgonizea’ findul Ini Carol I fusese si faced fara indeper dents, si inlitnre avzeranitaten turceascd. Us lejul se iveste in 1877, cfnd Rusia, spre a vent fn ajutorul crestnilor din Peninscla’ Haleartica, de- clart nizhoin Turcle, Degi o mare parte din oamenii nostri politicd eran de piere si paistrim weutrali- fatea, totus Principele Carol, de aeord ew prinscl sin ministia Jon Brdlianu, hotaragte participaren la izhoiu gi ajutornrea armatel cusegti cave, ups 0 tapida inaintare inigiali, suferise dowk intsiugert setioase la Plevna. In jurul neestui orng din Sulgaria, annata romind @ eigtigat, ca pretul singelui, in dgendenfa far, En nea fost recimnscuti apoi prin trataiul dele Bern (x88), care ne-a imps ins, retrocedarea celor trei judeje basarahene, déndlucne fn schimb Dobroges. Urmaten fireaset a’ rfzhoiul a fost proclanarce regatului (1881). A uemat apoio pevioadt de contined inzestrare tehnieh a fai, de organizate ecnnoniich, de progres evtura). Siinfele, arta, Titeratira iow’ 9 remarcabilt desvoltare. $i sob acest raport, donna “lai Carol La fost Dinecuvantats. 1, deojuns 98 pomtenim numele lui winescre, Creag si Covagiate in domeniul liter al Ini Grigorescu, dnidreewu si Enchéan iw cel ar: tistic, al i Maiorescn gi Hasdcu in cel stiinfific, en sine dim seama de marele progres inffptuit. Mo- mental enlinant al donmied ixfeleptului rege, a fost fark indoiala fw sgr3, edud tu rma campanied din Bulgaria, prim-ministri fiind Tits Maiorescu, am holirit, Ia Bucureyti, pacern fu snd-estul curopean si aun sporit terior aii en Tbrogen now, asigurdid astfel un ih strategic fade Bulgari58 Peste un an numai, in Tulle tora, izbuenea rie- boiu! mondial, In Septemrie acelasi an. Regele Carol 1 inchidea ochii, dupa ce prezidase Consiliut de Cofoans, care hotirise newratiatea armiatd. Laisa pe tron, intr'un ceas de grea cumpin’, pe regele Ferdinand, cirwia contemporanii, printr’o dreapt , ian spus «ce! feats. Istorin, ratificdnd ‘va trebui si adauge suveranulai intregitor de nenm gi fark si pe acela de 0 cel buns. Dupa doi ani de neutralitate si dup ce — prim-ninistra. find Tou 1. C. Britiqnu —se incheiase eu paterile q Gvuplei infefegeri un tratat, cate me asigura teri. torille din monarhia nustro-nngari loewite de fratii nostri, ama intrat $n cizboin, de 15/28 August 1916. In cteva séptamani, aproape o freime a Ar- deatulu evn fa mainile noastre, Ataeat{ insf, pe ural, de forte superionre si mai ales superior inzesteate at miifoace de uptt’ modeme, a tcbiit sh ne Te tragem si retragerea n'a putut fi oprita deckt pentrt, citva timp, pe crestele Carpafilor. La. inceputul jertei. itontut s'a stabilizat pe linia Siretului inferior 31 in nuinfid Moldovei. Aci, au avut oe apoi, in 1917, luptele eroice dela Mardsis gi Mavdesti, Tradati de Rugi, cari in prima faz& a campaniel primiserd In- strucfioni si se retragi, jar tn ee de a doua, stb influenfa ideilor revolufionare, nu mai voiatt si lupte, izolati de marii aliafi din Apus, am fost 1e- oifisA incheiem mai inti un armistifin 9 apoi pacea dela Bwcuresti (rors), care prevedea dure- roase pierderi teritoriale si 0 adevaratt robie eco- nomick. Aceasti pace n'a fost tnsA ratificaté, aga Incft n'a avut valoare din punct de vedere legal. De altfel, le cdteva luni numai dupa aceea, prin Infringerile snferite pe frontel din Apus si In. Bal- ccani, rézboiul era pierdut de Germani gi aliafit lor Anabronicul Stat austro-uger se desmembri, La 28 Neeworie 1928, Moldova de sus (Bucovina), prin sfatul ei nafional, proclama uniren necondifionata ew Romain; da x Dechemvrie, edunarea dela Atba- Julia hotdra, Ia rindut ei, alipirea Ardeatului gi Ba- lui, a Crigaogt gia Maramuresului, Ia fara mama. inte inca, in vremuiile grele din primavara xd 1918, avasese foc nnirea cu Moldova dintre Prat si Nistra (27 Martie). Printr’o cumplita jertfa de singe, dar gi printr’o minunati. potrivire dumne- Hl focuite de neamal nostra se intoneau iaolalté, sledtuian un singur Stat, Rominia Mare, Pand & ajungem inst a isi trne tatele dela Triation si Saint-Germain en Laye, care cuprindean recunoagterea international’ a alipiti teritorilor de dincolo de Carpati, a trebuit si mai MM RNCICLOPEDIA ROMAN! respingem un atac al Ungutilor bolgevizafi, cay fnchipuiau cf pot opri astfel desfisurarea proces fatal. ‘Trupele noastre din Ardeal svi peste ‘isa pe dusman si urmérindw-l ex repezicinne jntrard in Budapesta, care rimase citeva luni (4 An gust —16 Noemvrie 1919), sub ocupatie rominease A fost singura capitalii a puterilor centrale ocupatn prin lupt in impul rizboiului. Tin ne mma tisfacfie pentru tndelmgatele suferinge ale ina: nilor valahi de peste munfi, dar si un secvicitt pe care Fam adus Haropei, starpind acest post finaintat al conuanisnit Dupa semuarea tratatelor de pace, dup ce pu terile aliate recunoscurt gi unirea Moldovei dinire Prut si Nistra, atenfia conduedtorilor se tudrepta asupra marilor probleme interne, asupra vindeeteii Hinilor pe care le Lisase in gospodaria furl rizboinl, ca gi asupra consolidii statului nafional, Se vot xelotma agrari, aducdndu-se astfel Ia indeplinire figidwiala xegelui_ Ferdinand dati faranilor soldai fn 1917, cf vor K tmproprietirifi. Se repark gi se complet utilajul tehnie, se ridicard gcoale. Votul universal fasese acordat ‘nck mai toainte. Refaceres, date fiind posibilitagile phmAntului nostra, uu se prodnse insi aga. de repede cum sav fi cuvenit, intre altele gi din cawza lipsei unei puiter- nice concepfii etice a elementelor politive eondi toare, Intre timp, regele intregitor de tari muici (Tulie xga7). Tronul rimase, nu principelni saste nitor Cavol, ei fiului acestnia Mihai, care nevarstn find, se inatitot o regenfA. Ra durk pink in Tuni 1930, cand, rispunzind ‘unei dorinfe instinctive poporalui—-o eonducere unitard e frtotdeaune de fweferat unela tricefale, —principele Carol se i toarse din exilul fn care rdmtsese mai bine de pittrw anigifa, mijlocul unei marl fnsufleiri, se sui pe trout parintelai 9 bunicalni su. Tn cei gase ant de domme ai rexel Carol al IT-ten fie oi urmati de mulfi altii, —trei probleme pe printul plan: problema fnarnuii, cut as de diverse # care constitue cheadsia ‘unei vieti hale indepeudente, problema financiar agin: rant acest corespirazind toemsai ew ani de erizk mondial, si problema cullurii care, pe drept eavant, ¢ ineore: hharea i justificarea viefit unui popor. In ucelis timp s¢ observa o aecentiare tot mai puternict « consiinfei $i a sentimental nafional, menite xt creeze ~~ aga cum 3'¢ {ntimplat stb ochii nostri 9i cu alte poposre, un nou ideal neamnlui romtanes, Bevcreure ot ROMANS, DACIA PREISTORICA om porte pnta ann de itn) ‘ARIE AOMANEST! IN 1450 (tau als Baie) ROMANIA LA teva (ira date Bein) Wan Poe hminarate‘TARILS ROMANETL IV IMPUL NAVALIPWLOR BANBARE (21-1207) % rnuamn mens] WLOMANTA IN {913 Teprodveras intrsioh