Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Enciclopedia Romaniei 1938 Vol-I - Marile Batalii Ale Romanilor - de N. A. Constantinescu

    Uploaded by

    CataniS
    42 views42 pages
    Marile Batalii Ale Romanilor - De N. A. Constantinescu

    Original Title

    Enciclopedia Romaniei 1938 Vol-i - Marile Batalii Ale Romanilor - De N. A. Constantinescu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Marile Batalii Ale Romanilor - De N. A. Constantinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    42 views42 pages

    Enciclopedia Romaniei 1938 Vol-I - Marile Batalii Ale Romanilor - de N. A. Constantinescu

    Uploaded by

    CataniS
    Marile Batalii Ale Romanilor - De N. A. Constantinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 42
    MARILE BATALIT ALE ROMANILOR Poate aan ghsi tn Burypa am al dollea popor enre A aibi dept a se mAndsi cu iepravile sale militare, expoporal ster, ale ern biruinje mnulte qi tatrdnger! ‘ptfine si se fi fnseris sm fn résbonie de ofensivk gi de subjugare a vecinilor siti ci pentru apyiraren mosiei sia e legis. Degl liprifi de organizatia savant a ostti, pe care in evnl mediu nau avot-n de fapt dectt Bizautinii in Kuropa gi Mongol fu Asia, mogteniti gi uni gi alti de ‘reli Osman, Tips apo. de admire hilele cadre risboinice, ale feudalitifi 'aposene. Romviuil ax indeplinit, in curs le snai male secote, tuna dit cole nani de seat rolne sifitare, a hotaew! ga de primejdsit at Kuropel crestine. ‘Ceon 6a ne spune bizantinul Pachyneres din seo. XUL despre Aromanit- pe cari i eamosgten bine, s'ne putea fntinde la tofi Ronni is genere, eofi Ro- in tinerefe, — nice el, —exaw invajayi a suleri tote centile, ea anil ce San wAscut sf ereseut fm curl aspse i ew asprinie; fn meylesugel do ase {ued cra foarte destosnic, fiindeX nu muna in toate zilele ci auleswori ew solda{i bine inncmagi aja se cera i ‘Chalkokandylas din see. XV: elegAud pe Praco-Ronndni, sane fren bin ostapi’ en toate ch fete lor mo sant prea fue. Cine vren #8 spieviaset prerileistoricitor str inj, poate 4g muieroase aprecieri magulitoare pri. % sei. Astfel, tae istorici Iki, Orzahowski $i Gorecki, ciel euragteat in deasebi etoiginl nvildovenese dive epoca Ini Stefan cel Mare, se exprint astfel: « Ost idavens, syne sont, stint vilejt si mesteri Ia mAnuit sollte gi se apore cu sent, ea toate cf aslayin sit le Hirani sisipii, Lcafi dela plugs, Sunt «oaneni groaz- tviel i fonts siti, adaogsaltal, $i nicl of este pe fata pimdntuhsi wn alt popor etre pentru gloria rdsboiniet 5 ailojie sk apete 0 pirigoar’ wai mick {mpotriva mai ‘ultor dogtiant, aggednd say respingdudaci fink sn- cetare s, Pacem rezerve numiai ta Ge priveste idealn ce seritorol atsibue moldoveansilni, stint find ©& seesia Iupt mai mult din inbiren ‘de mogie deckt pentru glotie, Cum epice RomAnul cind se infier- amt la fupt, occea o luntrexirim din spusele celui de al teeilea polon: ¢sunt oament plini de vlegé fn trup gi suflee, inttsitafi intocmal ea flare indetung finite la enset », HL se refert fa tofal Toptei, ebnd se manifest een ce putea nau ‘olachicus . Marie caitdgi aviitare Fe-au mostenit Roun deta Geto-Dacit cari act isnt un frmos ecou in Tstotin Vechisnei ea eroismesl lor, gi dela toati: Romanitaten oriental altoith pe ti pce lt Imperjuleistetlucita epock a Tmpirafilor dundrent, dea Auretign 5 Existenfa termenilor militri de origine latin oasle,edpitan, ceald,Inpld, pace, arc, sigenid, scr ccum $i rostol ducelué pe timp de xisboiu, nami tari «voevod 6, saprapns jtisilor conduentoti in timp de pace, stn ca daveri neindoictnice despre aceasta. Confederatiile de juzi si de voevori romini gist ceroit eit spada in ond dept la vieagé, combined ve barbari in unire cv alfi batbaci, gi invade angi, com sici faving ew propriile Jor metarle de Jupe8, Dar vitul intuneeos ce aseaincte stn til formation pol nongte ispravile craic, di renfinut ele gi sta d ‘+ Romani popuiare »fpotetice, mai futai istorice mai tric, rispite pe tot fnkinstd pl rominese, dein Macanvurest vovosll yi ennfede Juzilor Bolohoveni pe Mistral de sms, "sini in Tesalie 9i Pindului, LUPTA DELA ADRIANOPOLA DIN xu Ronidaii Datesnici, cari pe timput Com format un clement de seamih al ostilor hi ccunogtean arts militar bizanting snc In ek fe eum cat thins pe hizant ‘titen inttlnir, mumintite Cegar de ixvonsele isto ‘sub conduceren vite bizantin se purta cu multd incordare si nent npte fn curs de vieo 14 ani, avaind ca rezultat conser Jidarea noulni Stet, roman’ dup structura lal nuili= tard si Bulgar dup cultura ll. « Semetinduse |"tahié, ice Nicetas Chonlates la anu £294, si inhogi{indu-se eM przile tunte dela Bizantini, cApKtand ql fof Jotul de anne, de aci inainte wa sew nai putat ifedna, nick said andsginit a bate moniai satele gi farinile, ei si caldfile cele tnthrite s, Aceasta inseamnk ch Statwl Astaegtlor intrase in faza eapacitit fencer cetifi prin asedin gi in uemi, prin analogies favor MARILE DATALN ALE ROMANITOR Nu pittem trece cu vederea din epoca acestor lupte, cctnd ge Incercan pentm fnthia oar Ronin eu 6 ‘putere militant de mdua intAiu, si au amintim o DirninyA din ville Balcenilor care sé aseamana aga de mult eu aceea cdytigaté uini tdrin fn viile Carpa- tilor (1d 1330). Dupd oexpedifie care ta refinut vreo Hour “lun in argue Dalcier, impbeatal tse ‘Anghel a apncat ta intoarcere pe o cale mai scurti ce duce Jn Beroe prin vai frumoase, intrind ¢in stramtori gh pele mauflng, pe unde ened wo eh Igor a Tchit acolo pe sinew oasten, Tar Gere Barba carl te arltade audnloat lets strimtris, pret iesne putea spine vent cu gtd bu asp Legiunile care ernu fn fermte se tect tne hantaialt, ete Viahi eo cotith este eal. bine, Kisdnd pe cei din frunte, pe ea deh mjioe a Itace, titre ea era fie pavatul, sfeinici sé curtenii Tats gl we ted Inet ‘Viahii, fcind masi pagube Topdeataial sens Coumal nue pare a ottiee 0 plerda atine! lnphmtal Act insu ar fl pi, ack nt” sctpa pron divin © ca pe Carol Ro- ere Ia 1990. Ajutay cu Baste de Gtinnit dit Bie Higecel tmuntean, te $e ta Aromiuil ee folowan ‘ieseori de. statageele ctatarestiy, rotindwese finpol ede ql vdsad 0 plobic destgetanupra duy- Franvlu edn eeste ce ‘ea ek ba pus pe Fgh Toveliput sua au cl tigat ei si vestita biraingt dala -dioyoole din 1205, pe care neo povestete ik Gator age devil itorical Cnelatd a 1, Villeordonin, Caos formats dia Romini, Camas xi Bug Ton Ferme nse pal Ta 5 wghe Ge tun Itt Mei Met Balduin de Flanda, nou! iupdrat Jatin de Constantinopole, si trimese pe Cumani sd sa ee or lata tabere”Cavaleniprovocai ast, iegird din tabiica lor in mare desordine, Twandu-se dupa Cumani, cu strigite, pani Ia o lege, dupt care Semen So tear saupra tor, ecighnd hare din SORE: Shiuinds Tyapele de Adunturd ee lusojens acct Rectan sperat au dxt dosol Aton Ince Aezastral: «ckei Cumanii si Vicki v-—acum vine seat lemenealut remfoes, Tacep a strtnge ia side Ser ob aim pe croicaol fate of pove Stensch fnsugi inirhagetes. ¢Impératal (Baldain), ee de dapat, x chem. onment sh. 8, caci nici el nu-i va le isi gi cei cari Iau viizut, au osneet, ehalt MOMATT sas0—1902 ese deta Beit Downed in inten se eo Ini, + ratturisit 04 niefodata om eawater mu bine cael. Lupta duct ofa an tip, virtutea, iar aljt fugind, Tn eele fer) fara infeingl. Pe edmapalInptei rimase impltratul Balduia, care mu voia sh fugi si omtele Ludovie ce fu is, Val, ce ditreraase pietdesi aw fost atc. (Gi wemeaed lista baronilot cizuti). Maxell “de Ghampagne tinea ariergerda ‘Caci Fou, rgste Blahie gi Bulgorci veuise din zor lel inaintea Adrianopolel cu toott.oytitea su si cl allé of ai nostri pleceserk gi ef cfr’ duet Notooal lor ed no i aflat, ei deed ar fi gisit era pierdo seein pirat mai finperinla hizamtin, la care oup- nd ati, Tanita co ve picior de egalitate ew Baakdoin, ai ales de end Intrase in opines sown’ lela Papa. ¥ nda ef vin shin wietode bizan tine gi barbare— si in fedngi gi ostile grew in ate ale cavatecilor din I feudal. Spiritat militar valah didase un examen steilucit [a cele rele probe ce putea si-i scoata DATALTA DIN 1530 2186 DREA POSADA ia din Nordad Du viii, and e2 Yak geo grafied Dacia fnteeaya, 2 care sub ruportal etnic o dominant exclosie dint fai vechi timpuri, vor da solidele ereatiumi_ politic pe care se sprijind Romiain de azi, in secatul Be instriina cteatianen Sud Pundrean®. Mai yoy favorizati de soartd in ce priveste eo afin. bizautind, pe eare opti wilor intespusi, Rowen din Mawtenia cvoluara ew faportul politic si militar, pani sontactut for dicect cu regttal de ‘apostolic al Ungatiei, care, prim. iimpkintaren Cav erilor ‘Lentoni, s4u Toanifi, ort direct prin expe- Aifii_regale fintea Ia anexarea vechei «Cun degertate de’ gcesti barbari fa. 1240, avw ¢ desteptarea spititului militar i Roméni, si a aspi- afilor spre formele pilitice superioare. Tneercarea Voevodului oltean Sitovain de a scfpa de tribulul swans aghshih' ee ehuoe nobear, ‘Dep hrolrn Pty Pinion ungurese, neajulat se pare, de colegul siu din Arges, Sinislaw, duse la o dn/rdgere. No se stie locu! acestei Dati care sar fi dat prin tnunfii Valeanelui, undeva, ‘pe In 1270, dar ea se poate considera en o pregitire ‘pentru birninfa dela 1330. Titovoin cade in hupti, cet dintai Domu roméu martir pentru tbertaten patsiei—gi frntele sist Birbat {i ia focul én scaunui Jiulnl — cn voevod teibutar, incosjurat de juaii vecit mat mult sat mai ‘pufin auttonomi fafa de of, Dar nt pentru mult timp, deoarece Domoul dia Arges, al cir nume au se eumoagte, intreprinde iatre ‘1270 si 1280 opera de unificare a Tarii Roméneyt gi de iustaurase & monar- ‘ied coniralisie, de model bizantin, dupa ee sapune gi ddestiinfeaed pe mieit juzi gi voevosi de pind atunci. Este eu nepatiota a erede c& acel personagiu a fost Basatab, care inchizfind ochii fa 7352, mu putem cree 8% fi avut 0 domnie mai lungé de 4o sau 45 de ani. Nou! Stat romin avu linigtea necesard si se consoli- deze. mai ales pe timpul arashiei din Ungerin, pro- ‘voeati de luptele pentra ocuparen tronulai de’ noua diuastie Angevind. ‘Tocmal tn timp acesta Toan Basarab ocupA scaunel din Arges (pe la 1310) ca «Mare Voevod gi Domn de sine stitttor a toatd Tara Roméneaseit; ef duse mai departe opera de consolidare inceputh de necu- noscutul intemeietor, prin lntocmiri militate si adwai- istrative, gi on uiti, in acclagi timp sisi asigute pentru clipe de grea’ cimpini’ allangé pretioasé, fncheind legitari cu farul Mibail dia Tlmova, Pestrt ENCICLOPRDTA ROMANTED ‘mai mult, Basarab intiri alianga fi finere pe Alexandru, fiul farului, gil ajuth en oaste, data, se spune, intr'nt réshoin ex impiratatl Audlron (1324) cd Romaii munteni avurh pentstt intai contd in fafa lor oasten bizantind, gi a dona ont kx 1330 Tunie, In contra Sirbilor. Be data asta inst {aral Mihail, care nivalise tn. Serbia au 12.000 ostusi Aintre cusi 3,000 emu ai tai Basarab, fw invins tn Vallujé $i muri cnrind de rinile capitate. Folosul acestei aliaufe se vede eX n'a fost altul deeat amanares expodified pe care de mult timp @ proiee tase regele Carol Robert asupra lui Basarab. Aca sosise ceasul, gi Toma, voevodul Ardeufului $i Dionis nepotal Tui Toaueea, améndoi fintind 1a. o figie din prada ce urma si se ia dela Basarab, se grabiri sit convingk pe rege. Crouica ungart spune apriat at regele chemi sub armie o optire numeronsit + ceen ce regele insusi confirma in documentele ticdnd: xadundnd ostirea noastrl cea puternic’ » sau ecu toatl puterea ogtilor aleituite din mai ‘macii regatului: baroni, prelati, nemesi, buirghezi« Gandul regelui este ardtat impede att in actete Iii ft si i cronicife timpului: el merge si stxprint fare rmunteneased gi pe Domnul ei revoltat, care o tine fini si den aseultare regelui. «A fost una din cele mai fargi concentriti de forfe din nowa Ungarie si cur inti mare campanie—zice a1 N. Torga !) Gintti fncercare fute’o Iupti disperatd a regalttiiit fangevine ». Cronica spune c ostile an intrat in Septemvzie pe la Severin infard gi ayeznd po Di nisie ca Ban de Severin, ar fi innintat de-a-luiyeat {Ari printr'o regiome complet ars, pustiiti gi pitni> siti de locuitor. finta ataculni era cetates de cain, Gar curfile domnesti din Arges exau pustii; regele fnainté pe vale in sus la Castral Arges (Cetatea L'a nari) ca sf pun nina pe dansa, dar arcagii age fn acel sdibatie caib de volturi sau feat pe dep lin datoria. Cronica ungart si diplomele regule afirmi ciiregele, vizandw-i onstea chinuit de foame, ar fi cerut pace fui Basarab, fark si mai astepte norocil aruelor—gi ck Domawl romin iar fi acordat-o, Aindu-i si cAliuzi card ins Law amigit, ducadndied fp capeana mai dinninte progititi. Ca gi Bizauthuit din 2x93 strivifi cu ploaia de bolovani xi capaci it ‘viile Inguste ale Henului, de Viabii Astnestilor, tot fa se pomeniri Ungurii ‘infundati inte'una din’ vele ‘mai iuguste vai ole Carpafilor, cu mpi thalte de ambele ArH inr in fap, umde eales’se lirgea pusfin, in snutl multe tocar, era stingnic intiritt de Romani cu ‘ganfuri de apirare. ‘rel zile fu sdrobit& aicl oastit regal. ‘Atacnl produs deodata si din tonte parfile asapre casted regale, dupi spusa regelui, sar fi (ent cit ‘bolovani de prastie, cu cauturi shtbatice » gi cu tot felul de arme: eeu’ sibiile ciopfrfese escadroanele noastre, spunie regele, sigetile gi IAucile lor sq sealdit fn singele celor udigi, miile de fovituri ne copleyeat din toate parle os a zid mugedtor; gi mu era chip nici ok fagim feapoi, aed si purcedem mai depacte, ica pestii pringi tn last ori in vargie, ne sbiiteant», 9) Iatorla Romafto, vol. IIT pug. 179. Mann Potoj de fovitue’ ginti mai farios asupra cetei unde 0 afta reyele, care inicerelind 0 iegce, int ‘itt rom sears pe dense cap sets apitat eu desperare de wm curtean enre-si lepadase ara ea de flr ane & Lupa nak wer, Noma printr’o winune, en ninele schinabate si spin Ci ar jertfe wlataren deeaptt dul de depen, ral Robert scapit cw vient «hybnd-o a picior» site fra sa dar mut voie ci cum rectangle tlnsagi: sili Ia fag de dugenani sf wrmisigi, aflardm ceased wuatuitii +, i Wisuinga loi Basasals era deplina gi nn usor etic snU: ot trl dipine as Inte care cu gee Jertfe si taie mijloaeole de aprovizionare a dagmanatui in etn de aproape dou huni, toeruai in epoca stetn- geri recoltel glo mare istefime penta a pregiti curse gi a fmpings pe dogman intr'inga. Aceastit vietorie decisied av de sexultat, ea si in lupta dela Marathon, si salvexe indepondenfa grew ameninfats do imiindril rege, venit on toate puterile sale spre a smpune fata fui Basarab i a niniiel astfel cel dintéi cil solid. at libertatii somisnesti Pee mu s'a lucheint dar fara avu Wnigte timp de 8 de ani, despre Ungaria; legitarile s'an reluat de ‘Mexandsu “Basarab, fii obligagii de vasalitate, ‘coon ex fnsemina rectnoaglerea State isontean de alte tneeunca rege Badovie eel Mie, fl ul Cara albert LUPTA DULA JALOMIZA DIN 1369 Tegiturite sat retuat, sub Viaicw-Vadé, iin alte ferred, care se_obigtvia in Apus, de unde venen dinastin (rancera a Ungar’, anume @ nexulaé feudal, oul rege Indovie acoedénd tn schimb dowk feude andelene: Pxgiragul,cn Aulagul; odati ew aceasta se Tichida si problenta Severiouli, lsat nem tui Vielen tot ex feuda reyalt, cu fitlal de Bac. Pacea ave de ammate o coopetare peste Danke a celor doi suverat, dar efind Viaien infelese e Ungurii vor si rfundie in Vidin, psigubind interesele romanesti qi ale orto- doxici, #0 folusi de o riseoal® si ocupi Vidints! pentra sine, Aceasta £4 cata eel de al treilea rhsboin dintre Munteni si Ungwri Provoeat de purtarca Iwi Viaicn, Ladovie inceret dul lnvitued: pe te Vidin gi Severin, in feuda ce Lrebutia retvasi vasalulol necredincios gi direet peste nut, spre inima ‘Pisii Roménegti. Risboiul dintre puternicnt savernn, ex preten{ii mari de hegemonic supine futregului Sud-lee al Zeropei, — sf modestal Domn al ‘fhrii Romanegti, se tucheie cu efstigu! celui ddiw weil, Cu mijloace nisi bune ce ale inaintasilor in £330 pi on 9 experen miter te aproape ¢ jinmittate de seco!, Romanii s'au purtat admirabil ia Mishoinl ee repeta asupra ‘TArii ameninfaren din 1330. ‘Atacul dela Vidin era condus de insusi segele gi colo find primejdia mai mare, Viaiea tsi aduné pe mata! Dunirii mehedinfene o parte din ogtile sale, spre a impledeca pe rege si treack finviul, Ludovic se pare cK n'avu nicio irbfnda im acele piri, poate fi mit fi luat nici Vidinul, dar Dundren tn uiei wn cae nu a treeato, RAMTAL ALR Row? BAER Br resio4, tar BAPSBAD TT CAROL ROBERT, ye ‘Deph Cones ‘Pum Pind Détilia decisivd s’a dat de corpol expedit ardelean, condus de « Nicolae voevodal Trausilvar ica alfi cavaleri de seaé s, cari pormese diw fara Secuilor, peste munte, deci prin Crieia Teleajewah cum crede 4 Torga. Avind en sine ¢ caste puternies i Secuii i Nemesii eedeleuie, spune cronica dela Dabnie: #& pomit st iovadeze Tara Ron impotriva lut' Flatow, voevodul rebel al acelet ‘Acensta tibbftise atuntei cx 0 mare oase lings Dunit, impotriva firmulai bulgar, Sutinzfind curse cash fmpiedece treceren rege. Insi voevodul Nicolae, ‘eu oastea, trecind peste flavinl Zalonifa, gisi Patjuct gt fatiriturl faeute de Romani; cucerindle ew puterea pe acestea s'a intalnit et © oasle numeral a. Ini Viaicu-Vods, at cfrei cipiten era vornicul roma Dragonis, phrcélab (castetan} de Démborita, pe care fovindut tnts'o [uplt stragnicd, Lae pus pe fogs, wc ai sti, Dupa aceen inst, pentru Ciocuirea acestei fupte, rezultata au era multwinitor fi norocul se schirabé, voevodul Nicolae mergind Foainte fark bigare de seams, intre santos si haiguri dese, pe 0 brcttoare arte ingustd (ia locas strimte Jutosse sf neumblate zie alll crouict), a fost atacat din wonfi gi din piduri de © smulyime de Romasi si fost ucls acolo impreund cu vitenaal Petru vice- Voevodul siu gi cu Desideria Vos, 9i Petra Ruffus, ceastelan de Celatea de Balti, eu vitel Seeui: Peteu fi Lodislan gi calf foarte mulgf cavaleri si nobill esi. Gi ctnd onstea ungureasca dkdu dosul in lupe To si se aslerns pe Jugd in acele locusi inguste, fatoase, Daltoase si cu fnttrituri, mulfi dintr'ngi’ au fost ‘ucigi de Romani si cifiva au selpat thu vatimati gi pilgubifi. Tas trupul voevodului Nicolae, cx Iupti mare smids din mainile RomAnilor, -att dus in Ungaria de Lau tnmormiatat fa manistirea Sfintei Tecioare Maria din Steigoniu (Gran) Tn acelagi timp, actiunes regelui se continu ta Severin, Cronica sprine ck ¢ dup aceastt nenorocit intamplare, intoreindu-se din nou cumpina uoro- eului, Nicolae de Gara, anul de Maciva, un eax mester fu rAsboaie, eu indrizneali a treent. ‘oastea _regelui peste Du- wufite, pe cordbii, fuldyile xe sida $4 turiwi, im potriva atacolui rézboini- cilor si arcasilor lui Viaicu- Vodi, cari acmeau asupea lor potop de sige, res- pingind si alungind p Romani de pe. fin astel, rimdsiele fntregei farmate an fintat spre Severin si Faw ocupat. Atunel a construit acolo tegele, intain. card cetatea Severinulai i, dup um ristinp de ‘cétiva ani, alti cetate foarte tare, nuit Terciu (Brana), a Barsa, Hngh_ hotarele tea cut oastea armath de Dbriganui gi balestrieri en- gleai s), Cat ca finta precisa a relelene gi unde sfa dat biti intk dout fntrebari ce rhmin S406 rispuns din causa sgar- ceniel izvoarelor; ele ne dau totugi aminunte pre- fioase asupra desfignraiii Iuptelor: pe frontul duma- ean Viaicu fine in Joe pe rege prin iscusite mauevre, ‘exasperinditl la toate incererile cui plonia de sigeti, pawl ce un amare megter in arta résboiului aplici la coribiile sale turnulefe de 2id dup metoda an- ticd; pe linia de invazie, fara tn foe si fie surprinsi, ise in calea nivalitorilor 0 serie de palanci i intirituri pe cari acestia nu le pot cuceri. sau udndu-te fac gregeala dea uu le dao garnizcand, astfel ci retragerea li se taie tocmai prin acestea, PAreilabul Dragomir era un siraleg Ancercal, dai fats’adins va fi angajat Iupta intr'sn cmp deschis, 1) N, A, Coustanttueren, Posada, pag. 4548. ta Korgn. it. pag. 237-8 (MIRCEA Chi, BARI pow AL EARIY Roath, noe MAIL faderaeh ‘Pc dala Males Coin, Di Nature: are Dow ea ENCICLOPEDIA RONANIBI pentru ca si atragi apoi pe dusman ta un vad de rau unde capeana—cu ganfuri, hafigari si dealuci Iutoase —e munfi » nu credein s& fi fost acolo — era mai dinainte pregititi, Dach totugl regele uu s’a Isat ou preful cefor mal grele jertfe, de planul sku fii un cit de mic sneces, cronica spine ck a intrat in Severin cu rimmasijete caste’ sale, aceasta nu schienb& nimic din rezultabele fcestul risboiu care au dus fa infrimgerea Ini totall, Fiind in acelag_ timp ‘wu istet diplomat, ‘pe eft era de bun otganizator, ‘Viaien inchieie fa toate aceluiagi an pacea, et py ful reinstalteiicumn: sau in Vidin si integritaglt hhotarelor sale. Cu toate ct mai tarda ‘Viaicu rupse pacen ett re- ele, ostilitiile n'a dus Ia o mare batilie nici pe Himpul stu, gf sel sub Radu I fratele, ale cdtui fosusisi militare ow Ye ot oagtem, — dar care a stint 98 apere hotarele meningate de Ludovie cel Mare. Dan Tsien, inangurat domnin print’an atae thn Banat, nitvalind cu ¢ ptt- ternick oaste + fn ginueul Mekadiei, poate in legi- turd cu fendele ardclene pe care Ludovie te retri- sese din cauza ostilitaitar en Muntenii. Nu se cu nioaste nici sfarsitul acti- ‘nii militare, nici urmfrile «i politice. Hl piere ints’ nn Risboiu eu $igman, paral din Tamova, dupt ee vi fi cucerit poate Dérosio- rub, cate Impreuni_ct 0 parte din tara Ini Dols ici se afft in mina lui Mircea cel dintti (= BA ‘erfin), chiar dela su sa in seaun, In laturea aceasta se poate afirma cA Dan I, sau insusi tattl loi Radu, pe care eiinti poeria popalars bulgireasca, «fost continuatorul politicii de lhegemonie batean ict a Ini Viaien si fntregitornl stipanisii rominesti pe Dune. INTEMEIEREA MOLDOVET Inainte dea trece a acfiunile millitare ale Ini ‘Mires se cade fnsi a menfiona acele mari acte de vitejie cari au_avat_ea rezultat tna din cele mai insemnate fundafinui politice iu Risiritul Europel MARILE DATAIAL ALT ROMANTOR Curdind dupd 1340, regele Ludovic eu ITF forfe ardelene, de acord ext Domnul ro- win din Arges, care va pune ména pe ‘aga zisele« parfi tAtdrestie'),trecu man si agent in valen Moldovel pe Dragos fn calitate de cXpitan at Regatali. Cant Sn acelag timp voevotiu) Bogda: din ‘Maranwuresul liber, ocupa finnturile dela ‘ord, de unde, coborind ex «vite» shi Imaratureseni, ce reprezentan si am val de colonizare, nn muinai oasten de cuce desfiingeze eApitinia regal jemeieze in loGul i © doninie Tomfnease’ dupk chipul eelet din Arges. Declarat de rege ca + infidel noto ay ik ‘ y Bogdan isbuti si invingt toate expedi- le Indreptate mai tArsin asupea Iwi, condase tot de niste Mara. sureseni, acestia inst ca supusi loialt ai regelui: Batica i Dragu, Dragomir si Stefan, uepofi ai lui Dragos; ef mer- eau cut trupele lor, ajutati de Secui gi de alte trape ardelene, Nu cunoayiem desféyurarea nici wueia din acele expedifii, nici care a fost upta decisiva pentru fn pune eapat acelor atacuri asupra noului Stat moldovean. Petra Musat inst, prin infelepte legitari ‘eu Mircen si eu Viadislav ai Potoniel, isbuti si-l fac acceptat gi si-1 asigure fafi de viitoarele pretenfit ale regilor Ungeriei. [le nu futirziar’, $i Sigismund fiicu in 1395 mesocntita expeditie de iarna in contra Ini Stefan I at Moldovel Tn aadar se Jaudi regele fn mai mole diplome eX a silt pe Stefan sf i se inchine: pornind eu mare tere, cx. achiepiscopal de Strigoniu gi en contele Secuilor, of igi deschide intearea in Moldova printr’o Inyptd grea, trece pela Cetatea Neamfnloi gi patrunde in Curten’ Domneasel, dar bitilia dela Ghindov, 0 Posadi moldoveneased, este de sigur pierdutt de el ‘Aga spam isvoarele moldovene, care nu mint: « Stefan ‘Vodka bitut pe Jiettont, eraiul ungurese, la Ghindove, LUPTELE LUT MIRCBA CEI, BAYRAN ufind dugminia inaintasilor sii pe amiindoxs frontarile, In Carpafi i la Dunire, Mircea ciutase liana nti a reyelni polo Vladislav, for- inind cn Peta Mugat ¢ blocul rominese + cam tl mmmeyte dN. Jorga, Potitien tii Roman T fash rupse aceastt prefivass legitus toemai ednd la Minzkzi se petrecenu eveniinente ce aves alt fai Europe’ Orientale: innintarea ‘orcilor, Setbia devine vasald Turilor in 1389. Bulgaria ti se Tnehinase ined din anul precedent si Dundrea era ameninjati de pnterea Sultomule. ‘Bureis, cari pAstraui garnizoane in multe cetiyé din Bulgaria, se poncti neonest: Sultan le diduse ordin, ea «sub pretextul plcli, si intre zilnic in Nicopole si Dristor, pentrn a cumplra cele de nevoie +, de fapt, pentru a pregiti ocuparea lor prin surprindere, ceea ce Del Forge erode eh numat Ia 1390 lear fl Int 2Alree. 4st, Rom, HIT Nr, 282, ATAUIA DENA NICOPOLE, 1396 in Sati: Relea, Rung, am a0, Repre de cout. Taree Io BE ie icetcn Waite a Seance ome se gi intimplA. Nicopole cia in x391, iar Dristoral rostinese ft 1302. Gacnizoana cetifi, de sigur mand, in Dristorul asediat, care se predase sub conditi, osece unleecita Mircea se risbunk, peddand sesnl + Cadintni» pm I eCarinova » ucizdind ua mare munvie de ured iar pe lpi fwinda-i rabiv in 2392 sau 1393, efnd Sul- tanul se afla in Asia. Résprnstd Sultanolai, mx putea si intatve. Acesten sunt enuzele expedifef din 1394, pregititd de Baiazid eu un mare tact politic ce se videyte din infelegeren Ini secretd eu boierul Vlad, nelegivitl sival af fui Mircea fn curs de tre ani, Bétitia dela Ronine, 1394 Histe gren istorieufui de a judece o acfinne polities sat militard cind tontk tsuda fui e de a o reeonstitui din fragmente de stiri disparate, desvoltarea faptulut fnausi, Sultaaul trebuia sf aibil ea sine ienicerii tofi si trupe de spabii la cari se adiogard, Inafi cn sila, ‘rei princi sirbi, din Macedonia vasela: viteazui Maren Criigoril dela Prilep, despotal Constantin ‘Dragases, cimmatul fmpliratului Manuil Paleotog si ‘Stefan, cu contingentele for. Era 0 onste impunitoare de invazie cum ne ntai viznse fam din 1330, Treceren sfa Fhout pe la Nicopole, in fafa ciruia se evceri ‘Vomal, nomit pe atamei Nieopole Mic, pentru a se asigora vadnl Danii la fotoarcere, Pieraind vadul, ‘Mircea se retrase undeva, Ia 0 strimtoare mligtinoasi, tunde va fi avut enrscle lui intinse, pentrtt cts {nfrunte onstea tureeasti — un loc mimit Rovine, — prin. trade se erede a fi In jal Crniovel ‘Acolo se dete celebia batilie dela to Octomivrie 1394, te care vorbese analele sirbesti ca despre o biraingl ‘Joi Mircea. mare ogtire a ‘wteilor ~ spun ele — s'a nipustit in Valaliie lui Mircea Voevod, Ant o bile aga de niare ck multi basbafi vestiti ‘i Turcilor, in randal etrora era Constantin Draga- i gi Marcu Criigorul, de vitejii domi cxegtint urd usii; sl atat de mare era violenga arnielor cioe- nite, ot corel ne se mai vedea de mulfimen sigetilor, yee i plrae de singe curgeau din mulfimen trnpurilor chzute, Si insugl Balnzid, speriindirse, fugi dupa ce dete domnia fii uuuia din neam domnese. Cronica Tai Moxa o descrie cain in aceleasi cuvinte: « Desi se baturd ‘Turcit eu Mircea Voevod si fw rdzboin mare cat se intuneca cerul de mm se vedea vizdubl de tmulfimen algefilor. $i mai pierda Buiaid oastea Iai cen total, inrh past si voevoril pirird tof. Atonce pleri Constantia Dragoviel si Mare Ci8igorul; aya de_se virsh sAnge mult cit erau ville crnule, Deei se spite Ba Jazid gi fugi de teeen Dumdrens, Cronicile tuscegti mu sail un cuvant despre Diruinfa netigh duit’. a toi Mircen, dei recunose a fiwn eprincipe Inte crestini cel inai viteaz si cel mai ager, Era cea_dintat infringere a ne- birwitei Tenicerimi, de care se va fi resimgit malt timp in urmd. Baiazid nu era omul care se di nvins ugor: el adund forte novi 4 le adtse im aceeagi lund poate din now pe cAmpiile Muntenie Dar, neputind isbiudi eu viteia dreapts, el se folosi de intrigh i teddare atrigind de partea lui pe boiecul Vlad, de ueaxn dotn- nese pe, caret ayerd in dom nie et tribstas; povifuiti apoi de teidétor, Tuell pitrund ta Arges wide’ cronicele turcesti fnsemneark 0 biruinfd, paging, Prins fini veste, Miréea va fi dat o bitlis siogeroasf, dar find dovedit, se retcage {a fiuuturile sale de” peste munfi fa TPagirag, te toiu! ieruei. La 7'Martie 1395 el se fntilni Ia Brasov ou regele Sigismund, cari se ntorcea atunci «din nefericita Ini expedific in Mol- dova.. Amindoi eran mabnifi de jocu! nororuful tu sisboaie, dar etd deosshite! Mircen ishutise st arate Tucilor pentru ntiie cart cf pot fi tavingl, pe cfud Sigismund care visase isprivi ccavaleresti wavea de ce st fe fncdntat.- Mircea fi deschise chi, puudndiei ia fat moborita perspectivé a e&derei Serbiei gi J¥ri-Romtinesti si se logan’ amtndoi prin vestitul tratat, Iacheiat pe picir de egalitate, si lupte cu toate puterite iu contra Tutclor« fi: nedreptitii. Respectet sau cileat uneori, tratetul dia Brasov: puise bazele acelei colaberiri intra Tara Roméneascd ‘3 Ungaria, care impiederd timp de citeva secole inaintarea ‘furcilor dela Danire. Couform Tui, Sigis- ‘md trecu muni! I nceputsl vert gi nts’o catmpanie de dou8 luni de 2ile isbuti st scoath pe Viad din inima Tisi gi pe Turct'din Neolpole Mic, Acesta fu epilogal primei campasii turcesti in Muntenia, Batalia dela ovine at fi rimas 0 ac{iune ENCICLOPEDIA ROMANUDT oax convnevr, ‘ihe pee plete de ormnt decisivi dacé muse isen tridarea iu rindntile fron: hint roman insugi; en este totngi o binning stratucita 2 epiritului militar romanese asupin’ Torcllor ati poserau cea nsai bunk ogtize a Gmpulti A dowa lnpld pe Talousfa 1397 Risboiul dela Dunize ne se inchelase. Sigismd adresi 0 chemare chtre lumen cresting, interesind-n fa prinejdia comund. Tnvingnd atten geentafi se formA in anal urmiktor 1396, una din cele mai ttre astist ce putea sit dea Kuropa erestint, adevirata expedite eruciatf ‘Ia care Iuau parte von fenneeri sa yeele Toan de Nevers, ecte de englezi cu ducele de Tancaster, germani cu Frederic de Zoller ‘9 Ruprecht de Palatinat, 4 oastea Ungariei condusd de Sigisoune; ‘erait faolalti, 60.000 astayi_ grea inanmati si. ‘wzauagi, Tnaintind pe Dunate in jos, et cuprind Vi dinul 3 se oprese fn fata No polei unde se adiiogit si Mircea cx ‘nu pufini ostagl, aduna}i din pare tea farii cei rfinfsese crelin- cioast, deoarece dusmarnil si Vlad era inci stapim al parfil de Risfrit; Voevoduil ardelean $ti- bor, nw isbuti si-1 mvfture, dar veni si ef tdiandu-si calea prin pasul Cheei, la Nicopole. Duck vanitosii ewvaleri ar fi ascuftat de sfatul injelept al Domnului romdn, care se oferea sf inceapa ef ataeul, co ual ec cennostea tection Stltanutud, ~ putem presupune ci ei ar fi scdpat: dle cutsa ce lis'a intins 5i de eam plital micel ce ia urmat, Dar eu oarha lor fneredere si orieirai plan de tupt, cu desor- linea oytilor ungare, acwzate de Jagitate ‘i en egrindina de si- efi pe care Baiazid stinse, dup: metoda lui Mircen, 83 Je-o pre ghteascl, era firese si ajungd 1a derastru. Domnul xomin se re= ‘rase Ia timp, ine regele se gintt de cuviint si viziti Constantinopolul, — dar’ fn jalinice posturd de invins, Yudrd 0 commbie de ta Chita, Cruciata in sine na ne intereseazd. aici ‘Tractatul era ia vigoare si Sigismund, prefuind rolul tui Mircea Ta Nieopole,”trimese tne! odait pe voevodul ardelean Stibor tn contra Ini Viad; de data aceasta duymanul $i tréditorul Domanlui su si al froutufai crestin e prins tn Cefatea Démmbovifei gi dns. 4n robie cu familia sa (In 1396 sau 1397). Risbunarea Ini Baiarld nu intaczie: ea se tmplitd jn snul urmiter, 3397. Stipan acum pe fera sa In- trengl, Mircea stiu si se pregiteasct futr'in timp 723 MARU BAPALIT ALE ROMANILOR WBasarad wayuoda regia.c tranfaipino infeltcirer gefto. Be bello karoli biasixt pe wAsnort DIX sec. v Reprod de genera) R.Soni, dep M9 Arka! Napeaale Bate aga de sour. Tactica fui Mircea de date aceasta a fost a hirfuicli gi infometirii daymauulvi. Expedifla pomenite de multe izvoare, dar Hari aritarea focului si anotimpului, se premupune cf s'a Gat pe trmca Intomigei, venind’ din spre Silistra. La v6 —_— Comemh opyenie tl MARILE BATALU ALR ROMANTIOR — 225 prin tot ceea ce el putea si ne trimeata ca jufluenga inditecti, dar gi prin activitatea sbuciumath, am ions, lipsiti ins de musiestate gi de talent a Iai Sigismund rege ungar, apoi tmparat roma, s¢ vor manifesta nq numai adevirafii rhsboinict ai nostri, Eng fae. wig Hla I ae? anand aD. Hobly IMCUEDEUT, UNE muNLOMR DATE DE IOAN COREIDT. cca er istoricli ch se refer’ povestirea ui Challeo- kondylas: #laiazid vent impotriva Iti Mircea pentrucd ‘acest mai inainte gia unit otile ew Sigismund imparatul, si trecind Duoitea, multé robime a prins din jus scone. Mireea eshigand us potnd caste se sfiluia cum $8 intémpine pe dugmani gi cum si se hata ett ci, Trimepind femeile gi copiii in muntele Bryovilui, se tinea We oastea lui Baiazid prin padvmile dde sear, cave sunt aga de multe In yare aceea si 0 {ind astiel Mircea oastea Ii Sinad, multe vitejii Mleea, atacnd pe cei ce se Manoa, oi ciutan st prade bueate si vite, Aga ‘annitind ef oasten dusmani ex mare Indriizneals a Inucepitl « se Maple cu dansa. Unii spun et, pe cand trees oston Ini Tiaiazidl printr’o stréintoare, thin fark Mneclare pe pigdii, phnh Atal, dup sfatul tn Thurenovhey, Bainsid a ficut tables Inchiss eo sanguti, de cn odihnit onstea timp de 0 at; far a oun ai, tecofndsi oasten elt mat L418 peimejdie peste Duniire s'a fitors in fara 02, ‘Pot la aceastt expeditio ndiiogiin si ceca ce spune mn alt istorie bi- antin Pianta ct edupt ce Balaxid a pustiit nvult Joc, a esit Miccea ta inptk gigi, fntr‘un Joe grew; iar Sullanul evitind dificnttaten locului, a plecat, para sin Ipla 9, Sullanul evil sii mai ntace eitva tinyp pe Mircea ; peste tret ant fst un ‘Lure din Salonie povestes unui Ftalian cit ¢ 66.000 ‘Ture, mergdnd tn p&rfile Uagariei diyi fal, au prédat mnntte si nenumiivate toow, gi ns Tntoreeath ett pads sss numita, in pArfile Viakicl supnie Tureutui (iobrogen) si acolo yeu eupul astirei si-ji in cincintea Ini, sulci din einei rob unul, — 36 pe end erwu astfel in zisele piryi ale Viahiei, veni acolo o mare ostire din spre Ungotla tn rante eu wa Mircea Vlatual gi hil pe macitit Tred tn aga fel et dln rol uid nu fost pring alfit ucigi, $i alti inecagi sin'au seipar deeAt veeo 3noo de ‘Tare eare s'au putut Inboaree in fara, ‘Turciei DACALAILE CRUCTATULUT ROMAN IOAN CORVINUL, Zpopeen ful Mircea fu continuast de Daw 17, care Inaugint fy ol cpoes « cavalerilor» luptltori pentris lees cregting, ayt de bine earneterizatl de istorien! vostro Ne Longe (nous Istorie a Romdsilor), Tn api- Fitul ncesta, eae se commen din depArtatul Apes, ar tofi acei Domni si boieri, cari au conduts destinele noastze, dela Mircen cel diutdi. pant In jumitatea secotuii XVI. In risboiu en Sultanul, satt in paces td cn tribut, ba chiar etuuci cind sunt huapl en sila ca auxiliar ai expeditilor de pradé in Ungoria dde chtre marele tmpirat pigtn, purtarea lot e patrunsa de acelasi generos spisit cavaleresc. ‘Aut definit aiurea, ett un termen edse Sit parte s! primit, epoca dela risboaiele fui Mircea ca: Rasboi He 0 sul de ani al Roméuilor ew Turcié pant Ia in cheieren plcii de cktxe Stefan cel Aare, Spiritul cavalerese va da un cesacter now vechii vitejii romiinesti, de care s'a vorbit piud acum, Dax luptele, din nefericie pentru soarta celor dow fii gi Dentro a Cregtinatijii din Rasirit, nu vor avea Yotdenuna scopul de aplrare a frontului erestin, O sltbire a institufilor politice din Tara Romaveased gi din ickdove, va ingidui isbucnires violent a ambi- fillor de dounie gi patimilor de partid eari vor sfasie, solidaritatea intern att de necesard in fafa primej- diei pAgline, ine potiticn externt a celor dow regate ‘mari eregtine, Ungatia $i Polonia, le-8 impins prea ‘pentr nebuue himerd a swzernniti si indsepteze expeditii criminale fmpotriva celor mi nari edpitani pe ease Roménii fi dea Crestiuttai Tnterese de pantid si de politici imperialist, com- plicate eu probleme de expansiune teritorialt (domni- nafia Dunicii de Ungori, prin Severin gi Chitin, dominatia Pocutiei, fixarea limitei moldo-mutene) vor turbitra adeseoti preocaparea dominant a epocit ‘care trebuia sf fie aceen a rezistenfed crestine finpo- triva invaziei mosolmane. Dictate de un scop sau de altul, multe au fost manifestivile spiritului militar ta Roméni fm secotul, ce se-deschide, inst nivelul cultural inthraiat, din cauzn nestabilithfit viefii politice gi risboinice ne-a lipsit de povestiren edificatoure 8 marei sforfisi ititare romtnesti din acest timp, ba adeseaori de siinpla el mentionare tatr’o frazt naivd de cronict. Ceca ce se exsiagte din ele tot i2voarelor strline 0 datorim; ca atat mai mult se pretwegte tosk fapta elogiath de pane stelin’. ‘rCavaler al ericei» vu fi deci Dau IT + cel Viteaz », care, fn sbuciumata lui domnie, necontenit contestatt i impirita chiar ou sivali din alt partid, se aldturt, printr'an « tractat de apSrare » politic fui Sigismund, sees aa introduce moda ostire de mercenari gi izbuteyte a se mentixe prin exoism contra Turcilor, eacerind chiar pentru scust timp Giurgint gi Silistrr dela dingi Tn nceeagi calitate ni se Safatigead gi infeleptal oranizator al Moldovei, Alexandnt eel Bun, care sti gata 1a 1426 de a fucepe risboiul cu Turcii, Ia Brita, si eftre stirsitul viefii sale respinge atacuri tircepti gi se amesteci fa rsboin! litvano-polon. O frumoasd. birainfS, al clei loc nu se gtie, clgtigara fii Ini Alexandru cel Bun, sdrobind in Tunie 1433 ostirea, turcesse’, intrati fn fard dupa jsf. ‘Pe cind Moldova dices jalnica priveliste a sfagie- silor interne, ca interveniii polone, ise Para Roini- nueasci schimba, din aceleas\ ori de partid, gi cam tot aga de repede, Domi, apirn, in mijlocal Rom- nimil ardetene, $i din leaghnui de: straveche vitejie dacick, un mare ostay care, ficindy-gi botezul de singe tu fuptele pentru apirarea Banatui, devine cap de cruciatt si erou al Creptingtapii Se mimes ta inceput oan Valalid, adie RomBnui dar, primind rangal de nobil, igi zise Loon de Hrenyade; el ajunge voevod al Trauslvanied si, pe nn timp, guveruato- rol Ungariei. Spiritul Renagtesii Intinied aymele fa- ralliei, cu epitettl Corvinus, Iuat dela corbal purtat ca herb pe armele sale. Tithuri i demni ‘grafic calitajilor fui militare gi nenamiratelor i2binuzi impotrive duymanitorcrucii, isi mu ca ww condotier de-imercenori, ci noma in jrintee celor de wn wean cu dansul din Banat si Ardeat. Aceasta rezultS din cele mai autorizate studi istorice. Sub toate ra- porturile, deci si chiar deck soarta Ml flcea si lupte sub un steag steein—care nu era insé ational, ei de cruciati catolicd, —isprivile fui Toan Corvinul sunt Japte romdnesi si se pot Snscrie in palmaresul national, Bilitia dela Poarla de Fir, raga Aviind Transilvania, cu Solocul gi Secuit, cu titlal de « voevod s, si Banstul, cu titlal de comite af ‘Timi. ENCICLOPEDTA ROMANIEE once, Ioan Voevod sati 4 Inned Vouk s Sim i se va aice, se prezinth ditt r44t ea fguvernator al finutucilor romnesti supuse Eoroanel angare gi emarehiz san apie for al liotarelor grey amteninfate de Turci . Petes a eabuna lebénalle tut det Osova. gi Belgrad (contra Ini Tsnc-beg), ofensiva tures se desKinfui asupra. Ardea: {ulni prin pasurile Munteniei, in dowa campanii exeoutate in ctursn! «nai au —— ry? : ‘Inck din jarna anului x4qr~—r442, Mezee-beg_pitrunse prin pasul dela ‘Turn Rogt gi, dupa ce jefti sesul Mureyulni, se fntitni ‘eu ostile intrunite ale episeopntn Gheorghie Tepeg de Alba, ale nobilimed gi ale Ini Tonn-Vod8. Ostasii episcopuln fark batuli, Ia Sén-Tmdre el cian, iar Toan Vodk se retrase rinit. Aduutndn-st in pript ogtile din’ districtele romfinesti el clgtigi, dupa 8 zile, In 25 Martie 1442, o biruinfé deplin’. « Victoria. destvarsitk fu exelusiv a Romnilor , zice 4-1 N. Torga, cued pe cimpul de lupti peste 20.000 de Turci, in fruute cu Meret-beg si fiul sit, Locul biruintei, dpi ni, ar fi Poarta de Fier unde lupta ca mare ercism Keadig, wn tovarig de arme al fui Toon Vodk, Alte sfici arth c& batilias'a dat tn jorul Sibinln. Biruinfa determin pe Domnii romani, Viad Dracut si Wing, Sh treack de parten Crestinilor, incheind fegiturt eu Toan Voda. ¢Voevodtl Valahiei, ice cronica tured, a sérit si el cu 0 oaste de riticti, unfifoalf gi nestribatuti, ced slujeatt de cetnte, ‘spre 4 nintcl de sigur restul armatei fogare, ‘Unui expedifin de risbunare, condusii de page Sehiheddin, fn tolul verti, cu 80.000 de ostasi gi_ordint SK cucerenset Asdealal. ‘Treciind pe la ‘urnu jeftii marginea Yfirit tn dram spre Orgova, de nde se Indrept spre Poaria de Fier ca sh patranda tu Ardeal. Paga ducea cu sine ¢ostile din Rumetia on achingit 94 ieniceri, care dupk Valahia, se pregiteau si prade Ungaria » (eronien tured). “In acea strémtonce,, la ‘Zticani,’ flirt de veste i-a lovit Inneul, i-a état, iva nimicit, ucigind gi pe beglerbeguls, dupa coi smonise fu strimtoare, prefficindu-se ck fuge. «Niet jumitate din acea ogtire n'a treont Duntirea inapoi ‘ici s'a potnpit de ‘amele Ardelonilor gi de /urie. Romdnilor » (Heltal, eronica maghint®), ocehe Lula dela Talomifa, x492 Alte mirtusli vorbese de o teri Infriugere @ ‘tarelor, venifi ta Septemvrie, acelagi an, pe valen Talonijei to sus, fintiod de bund seami si treack pe la Brat. Acolo tnst fi astepta Viad Draeul, Doma ‘ili, unit ca Toam Corvin chemat in grabs. Tupta € povestitd ew accent sineer de un saport venetian, «Si mergiod prin toatl acea fart, priidand si furind, com fewseri iu curs de mulfi ani... Voevodul Ungurilor, care oflase aceasta, se pregiti cu aproape 25,000 eflére}i gi fnacmfndu-se ea semnul sfinted MARU WATALIT Ata ROMANILOR ruc, inerse si afle pe ‘Tureii aceia, Si a fost la 2 Septomvrie gl a inceput bitalia In ceasu? af treilea (orn 9) din zi si a Ginut pln noapten. $i a fost o Adtdtie Joarle treo, ash tacit, cn ajutornl Atotpate nlcului Duamezeu, crostini nu rtmas birwitori si s'a reelpitat toath prada, si pe Mingk aceasta aw fost ucigh gi DANY mai mult de 70.000 ‘Purcl. Sia fost nga de mare nunirul moxtitor de duces singe toatii Vionisen + > Taloatiga. Sian aflat marti tai cipi- suai tured... apeoayie ht se mai putea des! de trupari, Si-arwiesta ea Saplea infriingere co ant avieo Parel o, Vinlonta tuptei rasace yt dliuts’o. diploma regal i Corvin: « Se dete, zive acolo, o lapta i aspre prin cioeniren de aunbe pintile, se porneste miele, se rap Tiniile de bntaie 3 lapta infil Ucigdonre io ANA. seara. taczin, Gi in sfasgit, prin] crarea dreptet Celui prea Tnalt se ptine capt rs Doinlui pein himsinge alor niogts gf Tubal dager inving’ se pan pe fags isto in laste (size lor, Si ick fe votha de un tia: ela faceusti ealastyolt tile grew dle Grecnt, ne payin, contsibuit “eed Abin oxi ce ust fg zovith i aw pierit dle sthies, Craiuta din Rateans Reailtatil eestor trol patra caine mit, cig Hf un fan cu puter comfines prin eruianut fd) Loan Corvin, mudntui ‘Trans voit de ewtaunitaten ¢ editor de prada, alte porsy Ine. civ mini Ineumetat prin aceste Szhiari, Toun Voda, vi Mecese cilverifin wilitark in Talia Renastesei, i nal wult cu ccilul{i prineipi erestini era pltrans de npiritul cavalerewe nl secolului, concep planal nei cruciate en mijlodee “romney, Cx. loake of la marea ofersiva din aj43_ et ehewit si pe despotul tsb Oheonghe Trancoviei, si pe Scanderbeg, geosul ex- pedijiel fui ern format ‘din peste 20.000 de Romfni. Avitid alttturt pe Muntenit fai Viad Dsued), el innints bitwitor pind 1a Nig, deschide dram prin cheile Bat- canilor, adapt» Diewingg decistet ustpra for{efor tureegti nelannte din Macedonia gi Ruuwella, $4 s¢ opei ttogh Sofhy he Fw a dow ofeunivis romduenseit asupra Baleanitor, up accea ot) Vodil, cuceritorul Vidinulat 41 Nienpole intn, regolt terminati prin duze~ owl dezastra del Vasu (F444): Euscse injghebatt in forge rumsdao-tinggiro-poloe, ToT “CUACH SE OFTIERA YUE yEAME CORVITUL ‘Grae oe Lenard Beh da sae. 5¥2 Chiav

    You might also like