ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

ALBINEI
Capul
Ochii
Fiecare din cei doi ochi compusi cuprinde 3000 - 4000 omatidii la matc, 3000 - 5000 la
lucrtoare si 7000 - 8000 omatidii la trntor .
Albinele pot percepe radiatia ultraviolet (310-380 nm), "purpura albinei", violet( 380-420
nm), albastru ( 460-470 nm), albastru-verzui (470-500 nm), galben (540-580 nm),
portocaliu si rosu-orange (580-650 nm). Se pare c confund verdele si violetul cu
albastrul.
Abinele vd unele flori albe si vopselele pe baz de zinc, care nu reflect razele
ultraviolete, ca albastre-verzui iar vopselele albe pe baz de plumb ca albastre
strlucitore. Rosul ( 650-750 nm ) pare a fi perceput ca un gri nchis iar negrul ca un gol,
ca o lips. Percepnd lumina polarizat (si radiatia U.V.) albinele pot stabili pozitia
Soarelui cnd cerul este acoperit de nori.
Fiind astigmate albinele reusesc s vad la distanta de 25 mm forme nalte de 5 mm, la 400
mm forme cu nltimea de 20 mm iar la distante mai mari de un metru nu mai disting
detalii. De altfel pot deosebi figurile structurate cu forme multiple.
Trei oceli mbunttesc orientarea albinei determinnd intensitatea luminii.
Antenele
Antena este alctuit din scapus, pedicel si flagelul cu 10 articole. Pe antene sunt localizate
500 cavitti pentru miros, 12 perisori pentru pipit, organul Johnston pentru echilibru si
receptori pentru gust, pentru variatii de temperatur si pentru concentratia de acid carbonic
( <= CO2 ).
Aparatul bucal
Aparatul bucal al albinelor se compune din labrum (buza superioar), 2 mandibule (care,
spre deosebire de viespii sau brzauni, nu sunt zimtate astfel nct albinele nu pot rupe
pielita fructelor) si proboscis (trompa). Trompa (5-7 mm lungime) este format din
piesele de suspensie, 2 maxile si labium (palpi labiali si glosa) .
Toracele
Toracele este alctuit din trei segmente chitinoase: protorace, mesotorace si metatorace la
care se adaug primul segment abdominal - propodeum. Pe torace sunt fixate 2 perechi de
aripi si 3 perechi de picioare.
1

Piciorul este compus din coxa , trocanter, femur, tibie si tars. Pe prima pereche se afl peria
pentru curtirea antenelor, pe a doua spinul pentru descrcarea polenului sau propolisului
iar pe a treia pieptenul, peria si cosuletul pentru polen. Prin intermediul picioarelor
albinele pot detecta vibratii (sunete din substrat).
Cu ajutorul hamulililor ( sistem de crlige ) perechii posterioare aripile formeaz un singur
plan de lovire a aerului n timpul zborului. Cu 200-240 bti ale aripilor ntr-o secund
albina zboar cu 32 km/h fr ncrctur si cu 19 km/h cu ncrctur.
Abdomenul
Abdomenul este alctuit din 6 tergite si 6 sternite unite cu 12 pleure. Tergita a VI -a
acoper glanda Nasonov. Pe sternitele a IV - a, a V - a, a VI - a si a VII -a se gsesc
glandele (si oglinzile) ceriere.
Sistemul digestiv
Intestinul anterior se compune din faringe (cibarium), esofag a crui dilatare este gusa
(55 - 77 mm) si proventricol care are rolul de valv si filtru ntre intestinul anterior si
intestinul mediu.
Glandele mandibulare ale lucrtoarelor secret fermenti care nmoaie ceara si propolisul
si dizolv nvelisul uleios al polenului. Glandele salivare cefalice produc fermenti pentru
digestie iar cele toracice saliva necesar asimilrii hranei si curtirii celulelor fagurelui.
Glandele hipofaringiene secret lptisorul de matc si au o dezvoltare maxim la
lucrtoarele de 5-10 zile dar pot fi reactivate n caz de necesitate. Glandele din gusa produc
invertaza (descompune zaharoza n glucoza si fructoza) si acid formic.
Intestinul mediu este portiunea tubului digestiv unde are loc descompunerea glucidelor
(zaharuri), proteinelor (albumine) si lipidelor (grsimi) si absorbtia lor n hemolimfa.
Albinele nu pot digera amidonul (dect cu granule foarte fine), lactoza si dextrinele.
Prisosul de glucide (glicogen), proteine si lipide este acumulat n "corpul gras", n
principal, ntre nvelisul chitinos si diafragma dorsal .
Intestinul posterior cuprinde intestinul subtire si punga rectal terminat cu anusul.
Tuburile lui Malpighi (200 de tuburi urinifere) situate la nivelul unirii intestinului mediu cu
cel posterior au functia de a elimina din hemolimfa deseurile organice (uratii). Cele 6
glande rectale par a avea rolul de a capta apa din reziduri sau de a mpiedica putrefactia
acestora (n punga rectal se regleaz echilibrul dintre srurile si apa din corp).
Sistemul respirator
Sistemul respirator este constituit dintr-o retea de trahee si saci aerieni. 10 perechi de
stigme (orificii) permit inspirarea si expirarea aerului: 2 perechi (toracice) se deschid direct
la exterior, 7 perechi ( abdominale ) se deschid n atrium iar o pereche (abdominal) este
nefunctional. Sacii aerieni ( 3 cefalici, 2 mandibulari, 7 toracici si 3 abdominali ) au
functie respiratorie dar si fac corpul albinei mai usor. Traheele se divizeaz transformnduse n traheole care se deschid n celule.
2

Sistemul circulator
Sistemul circulator este alctuit din inima cu 5 cavitti, aorta si lacune de hemolimfa.
Circulatia este continua prin aort (de la inim la cap) apoi lacunar, prin cavitatea
corpului, facndu-se cu ajutorul diafragmelor.
Sistemul muscular
Musculatura albinei const din muschii striati si muschii zborului .
Sistemul nervos
Creierul este alctuit din protocerebrum prelungit cu 2 lobi optici, deuterocerebrum din
care se formeaz nervii antenari, tritocerebrum si ganglionul subesofagian. Lantul
ganglionar, aflat n continuarea ganglionului subesofagian, este format din 2 perechi de
ganglioni toracici si 5 perechi de ganglioni abdominali.
Sistemul neuro-endocrin
Sistemul neuro-endocrin cuprinde celule neuro-secretoare, glande protoracice (prezente
doar n stadiul larvar secret ecdisonul, hormonul nprlirii) si glandele retrocerebrale:
corpora cardiaca (stocheaz si distribuie secretiile cerebrale) si corpora allata (secret
hormonul "juvenil" care mentine insecta n stare de larv, regleaz metabolismul si
controleaz dezvoltarea organelor sexuale).
Aparatul reproductor
Aparatul genital al mtcii este constituit din 2 ovare cu 150-180 ovariole (tuburi ovigene)
fiecare, 2 oviducte laterale , oviduct median , cavitate vaginal si organele anexe:
spermateca (2,1 mg), glanda n Y si bursa copulatrix.
Aparatul genital al trntorului este compus din 2 testicule, 2 canale deferente, 2 vezicule
seminale (0,43 mg), 2 glande mucoase, canalul ejaculator si bulbul cu lob penat.
Aparatul genital al albinei lucrtoare este atrofiat, ovarul avnd 3-5 ovariole (15
exceptional).
Aparatul vulnerant
Aparatul vulnerant cuprinde ansamblul motor , ansamblul glandular (gl. acid , rezervorul
de venin si gl. alcalin sau lubrefiant) si ansamblul vulnerant (lanteta si stiletii). Acul
poate fi retras dintr-un nvelis chitinos, cuticula insectelor. Printr-o nteptur sunt
inoculate 0,1 - 0,3 mg de venin, doza letal fiind 2,8 mg pe kg corp.
Stadiile de dezvoltare ou - adult
I.
Oul (1,4 - 1,6 mm lungime si 0,11 mg greutate) de o zi are pozitia vertical pe fundul
celulei.
3

II.
Oul de 2 zile are pozitia oblic pe fundul celulei.
III.
Oul de 3 zile este culcat pe fundul celulei; "coaja" oului ncepe s se desfac si apare larva.
IV.
Larva de o zi are forma ndoit, cu aceeasi dimensiuni ca si oul, fundul celulei fiind
umectat cu "lptisor". Timp de 2 zile si jumtate larva este hrnit cu "lptisor": larva de
lucrtoare cu 18 % secretie hipofaringian si 82 % continut de gus iar larva din botc cu
100 % secretie hipofaringian (mtcile provenite din botci de salvare au o greutate cu
10 % mai mic si 20 ovariole mai putin dect mtcile iesite din botci de roire).
V.
Larva de 2 zile are forma semicircular, are dimensiunile dublate si pluteste pe "lptisor".
VI.
Larva de 3 zile ocup jumtate din suprafata fundului celulei si este asezat pe un suport
abundent de "lptisor" . ncepnd cu cea de-a treia zi a stadiului larvar larva de lucrtoare
sau de trntor este hrnit cu hran predigerat ( 15 % secretie hipofaringin , 64 %
continut de gus si 21 % polen ) iar larva din botc cu 50 % secretie hipofaringin si 50 %
continut de gus .
VII.
Larva de 4 zile formeaz un inel ocupnd aproape toat suprafata fundului celulei.
VIII.
Larva de 5 zile ocup tot fundul celulei si ncepe s-si schimbe pozitia spre vertical . Pn
n a 6-a zi larva nprleste de 4 ori si primeste ~ 8700 vizite din care ~ 2800 pentru hrnire;
larva din botc este vizitat de 10 ori mai des, hrnirea influentnd activitatea glandei
corpora allata si eliberarea n cantitate mare a hormonului juvenil care produce dezvoltarea
ovarian la larva.
Acelasi hormon declanseaz dezvoltarea ovarelor la lucrtoare (la numai 24 de ore)
dup pierderea mtcii si n lipsa oulelor sau larvelor de maximum 3 zile. nssi
absenta puietului necpcit , prin relatiile de hran , induce dezvoltarea ovarian la
albine . Cnd culesul este slab si familia de albine nu are suficiente rezerve de hran
greutatea mtcilor si albinelor eclozionate este cu 12 % mai mic.
IX.
Larva de 5,5 zile a mtcii, de 6 zile a lucrtoarei si de 6,5 zile a trntorului este asezat n
pozitie vertical timp de 1,5 zile, 2 zile si respectiv 3,5 zile; si tese coconul iar celula
ncepe s fie cpcit.
4

X.
Prenimfa este stadiul care dureaz o zi la matc, 2 zile la lucrtoare si 4 zile la trntor si n
care are loc a 5-a nprlire.
XI. Nimfa
( pupa ) este faza de dezvoltare cu durata de 5 zile la matc, 8 zile la albin si 7 zile la
trntor si se ncheie (dup a 6-a nprlire) prin eclozionarea mtcii, albinei si trntorului
ntr-a 16-a, a 21-a respectiv a 24-a zi dup depunerea oului n celul.
Ou
( I. - III. ), puiet necpcit tnr (IV. - VI.) , puiet necpcit vrstnic (VI. - IX.) , puiet
cpcit (X. - XI.), puiet cpcit la eclozionare (ou depuse n urm cu 19 - 20 zile ori
cpcit cu 9 - 10 zile nainte) si ( XII. ) adult.
Pentru dezvoltarea optim a puietului este necesar mentinerea n cuib a umidittii relative
la 75-80 % si temperaturii la +34...+35 C. La +37C albinele eclozioneaz cu 1-2 zile mai
devreme (a 19-a sau a 20-a zi) dar cu aripile nentregite iar la +30C albinele eclozioneaz
4 zile mai trziu (a 25-a zi) . O scdere a temperaturii n cuib la +24 ...+16 C pentru un
interval de timp scurt (< 6 ore) nu duneaz grav puietului .
Albina
Lungimea corpului 12-14 mm; greutate medie 100 mg (120 mg la eclozionare, 80 mg la
plecarea la cules, 120 mg la ntoarcerea de la cules, 150 mg la iesirea cu roiul, 70 mg la
mbtrnire, 140 mg dup iernarea cu mierea de man) .
Apis mellifica carpatica :
Lungimea aripii anterioare :
9,64 mm Campia deVest
9,52 mm Transilvania
9,50 mm Munte
9,49 mm Podisul Moldovei
Diferentele apar si la lungimea trompei (6,3-6,44 mm) (care este direct proportional cu
capacitatea gusei ), la indicele tarsian (56,9 %) sau la indicele cubital (a / b = 2,24).
Celula de lucrtoare are baza hexagonal , diametrul de 5,41 mm (5,3-5,5 mm), adncimea
de 10-12 mm si nclinarea de 4-5 fat de orizontal ( 85-86 de la vertical ).
Substantele de comunicare sunt substante care modific comportamentul sau fiziologia
individului. Substantele alelochimice actioneaz ntre specii: allomonii (secretii antibiotice,
atragerea polenizatorilor , ...) si kairomonii (fagostimulente ...). Feromonii actioneaz n
5

cadrul speciei , sunt difuzati ca aerosoli sau ca solutii apoase si au rol de marcaj ,
familiarizare , de respingere , inhibare , alarm , atractant , sexual , ...
Feromonul glandei Nasonov este o secretie volatil care serveste la recunoasterea
albinelor, marcarea urdinisului, orientarea roiului, marcarea locului de fixare a roiului si
marcarea unui loc de interes - surs de hran sau de ap. Roinita ( Melissa officinalis ) al
crei ulei volatil contine (ca si secretia gl. Nasonov) geraniol si citral este folosit pentru a
atrage si a determina asezarea roiului sau pentru a ajuta albinele s-si gseasc mai usor
stupul deplasat n alt loc.
Substante de familiarizare ( epagine ):
1. Epagina individual are efect atractant pentru "tovarsele" albinei.
2. Epagina teritorial marcheaz spatiul adpostului albinelor si partial poate fi identificat
cu propolisul.
3. Epagina de acceptare: introducerea botcilor artificiale n stup cu 24 de ore nainte de
transvazarea larvelor n ele sporeste numrul de larve luate n crestere de albine.
4.Epagina de orientare este substanta cu care albinele traseaz pista spre urdinis cnd este
modificat orientarea acestuia.
Repulsina actioneaz ca substant de respingere pentru albinele altei familii dar si ca
epagin de acceptare pentru albinele propriei familii (hrnitorul deja utilizat este
preferat unuia nou dar nu unuia folosit n alt familie).
Albinele fac deosebire nu numai ntre cele din stupul lor si cele strine ci si ntre cele din
familie si cele transferate din alt stup ca rame cu puiet. Disting chiar "surorile bune" de
"semi-surori" , "fiice" ale aceleasi mtci dar cu "tat" diferit. Albinele care formeaz roiul
sunt "surori bune" iar dac roiul pleac cu o matc nemperecheat aceasta are acelasi
"printe" ca si albinele roiului.
Sistemul de recunoastere a albinelor este afectat prin nlocuirea mtcii (cu una nenrudit),
transferul ramelor cu puiet si unificarea familiilor (fiind necesare 3 sptmni pentru
formarea unei familii unitare).
Substantele de alarm sunt acetatul de izoamil din venin si 2-heptanona secretie a
glandelor mandibulare. Emanatia acestor substante din acul nfipt n piele sau mprstiate
n jur de albinele agitate declanseaz agresivitatea albinelor si le determin s ntepe.
Substantele de alarm persist n aer aproape 10 minute la +20C, au mirosul vag
asemntor celui al perelor sau al bananelor, hidrolizeaz n mediu bazic (sau acid) si sunt
absorbite de crbunele de lemn.
Activittile albinei
1.Din prima pn n a 4-a ( si a 14-a ) zi dup eclozionare curt si lustruieste celule si
nclzeste puietul ( clocitoare ).
6

2.ntre a 3-a si a 6-a zi ngrijeste puiet vrstnic.

3.Din a 6-a pn a 12-a zi ngrijeste larve tinere si temporar intr n suita mtcii ( doic ),
-pn n a 8-a zi dou treimi din timp albina se deplaseaz pe faguri sau st n repaus.
4.ntre a 7-a si a 13-a zi secret cear, cldeste faguri, cpceste celule sau recepteaz
nectar (cereas, constructoare, receptoare).
5.n a 15-a , a 19-a si a 21-a zi comprim polenul n celule.
6.n a 4-a , a 7-a , a 10-a , ntre a 14-a si a 17-a si ntre a 19-a si a 21-a zi albina efectueaz
zboruri de orientare . Cu "fata" la stup albina "planeaz" , se nalt si coboar , se apropie
si se deprteaz , se deplaseaz la stnga si la dreapta si "memoreaz" culori , situatie si
repere optice pentru a-si recunoaste stupul . ( Este probabil ca albinele "memoreaz" si
coordonatele cmpului geomagnetic avnd n vedere ca corpul albinei contine particule de
magnetit ( ca si porumbeii ) . ) Lundu-si zborul albina se nalt pn la un punct unde se
agit dup aceea descrie cercuri largi pe msur ce se ridic apoi se "nscrie" pe un
"culoar" de zbor de 2 - 4 m diametru la nltimea de 5 - 10 m . Psrile , chiar mtcile ,
care traverseaz aceste "culoare" sunt imediat atacate.
Deriva albinelor:
a) albinele tinere se dezorienteaz si intr la alte familii;
b) de la familii fr matc la familii cu matc;
c) de la familii slabe la familii puternice;
d) de la familii asezate central la cele situate la margine.
7.ntr-a 21-a zi albina devine paznic al urdinisului "controlnd" intrarea n stup si blocnd
cu propolis bresele stupului , curtitoare ndeprtnd resturile din stup , sanitar evacund
cadavrele si propoliznd cadavrele voluminoase sau ventilatoare asigurnd aportul de
(7.000-18.000 litri / or) aer n cuib si pulveriznd apa pe faguri si peretii stupului.
8.ntre a 20-a si a 24-a zi devine cercetas descoperind prima o surs de hran si
"recrutnd" culegtoare, prin dansuri mobilizatoare, la ntoarcerea n stup:
a) dansul circular indic surse la maxim 100 m distant;
b) dansul semicircular balansat ( n form de 8 ) indic surse la distante mai mari de 100
m.
Prin frecventa si durata balansului abdomenului si agitrii aripilor cercetasa comunic
abundenta nectarului, concentratia de zaharuri si distanta pn la surs. Unghiul format
ntre linia median a dansului si verticala fagurelui ( albinele percepnd directia fortei
gravitationale ) reprezint unghiul cu vrful la stup ntre surs si Soare. Mesajul dansurilor
este completat de componente gustative si olfactile. Cercetasele sunt capabile s evalueze
capacitatea sursei de cules si n functie de aceasta s realizeze mobilizarea si distribuirea
numrului corespunztor de culegtoare necesar exploatrii sursei.
9.ncepnd cu a 21-a - a 24-a zi pn a 30-a - a 35-a zi n timpul culesului sau a 40-a - a
60-a zi primvara si toamna albina recolteaz nectar , man , polen , propolis sau ap.
7

Activitatea culegtoarelor se desfasoar pe o raz maxim de 3 - 5 km, raza normal de

cules fiind de 0,75 - 1 km ( consum de 40 % din nectarul acumulat ) la temperaturi mai
mari de +12C. Dintr-o familie cu 1 kg ( 10.000 ) de albine 0,2 kg ( 2.000 ) sunt
culegtoare iar dintr-o familie de 3 kg: 1 kg ( 10.000 ) sunt culegtoare.
Activittile nu se succed ntr-o ordine invariabil si ireversibil, albinele ndeplinindu-le n
functie de nevoile familiei (albinele devin culegtoare de la vrsta de 5 - 10 zile sau
culegtoarele redevin cerese si doici).
Temperatura toracelui albinei este cu 20C mai mare ca temperatura ambiental dar nu
depseste +38C. La +40,5C albina si nceteaz activittile n stup, +50C moare, la
+8C amorteste iar la +6C i nceteaz functiile vitale.
Matca
Lungimea corpului 20 - 25 mm; greutate 250 - 280 mg ( diametrul toracelui ~ 5,2 mm ).
Celula de matc - botca - este vertical , cilindroid (de forma unei ghinde) cu diametrul de
8 - 9 mm si lungimea de 20 - 25 mm ( ~ 824 mm capacitate ).
Durata vietii este de 3 - 5 ani (8 ani maximum).
Suita mtcii este format din 10 - 12 doici cnd matca este n repaus, 8 cnd depune ou, 6
cnd se deplaseaz. Suita se schimb la trecerea de pe o parte pe alta a fagurelui si la
trecerea pe alt fagure.
Matca este hrnit ntotdeauna cu lptisor de matc primind 17 mg de hran glandular de
la 5 - 7 doici la interval de 10 - 15 minute. Rar, cnd este izolat n colivie sau pn cnd
se mperecheaz, matca se hrneste singur cu miere.
O matc de calitate (ntr-o familie puternic cu resurse de hran abundente) depune mai
mult de 180.000 ou ntr-un sezon dar prolificitatea ei scade de la vrsta de 2 ani si nu
va fi pstrat dect pentru obtinerea unor descendente cu aceleasi calitti.
Substanta de matc secretat n principal de glandele mandibulare este constituit din 3
compusi acizi si 2 aromatici , cei mai importanti fiind acidul trans 9 ceto 2 - decenoic si
acidul trans 9 hidroxi 2 - decenoic.
naintea mperecherii matca "produce" numai compusi acizi, cantitatea de feromon fiind de
2 ori mai mic dect la o matc mperecheat.
Cantitatea de feromon este redus la o matc btrn, la o matc trntorit (arenotoc) - nu
s-a mperecheat n 20 - 30 zile dup eclozionare - si la o matc cu aparatul genital lezat - n
timpul mnuirii neatente a ramelor, nghemuirii ntre lucrtoare sau iernrii ntr-o familie
slab.
Feromonul mtcii este dizolvat de alcoolul etilic, acetona sau cloroform si absorbit de
acetofenona, benzofenona sau esterii acizilor carbonilici din plantele aromate.
8

63% din substanta de matc este rspndit de albinele din suita n familie si n 15 - 30
minute feromonul este absorbit si descompus de cuticula albinelor . Inhib dezvoltarea
ovarelor la lucrtoare , opreste cresterea botcilor , atrage trntorii la mperechere ,
atrage albinele din roi , determin fixarea roiului si formarea ghemului , mentine
coeziunea familiei si indic albinelor prezenta si starea mtcii . Substanta de matc
este atractant pentru albinele din suita dar cnd matca este tratat brutal sau
nghemuit de lucrtoare are efect de stress si alarm.
Analogul sintetic al feromonului mtcii, acidul 9 - oxo - decenoic (Apiroi), are si o actiune
antimicrobian si imuno - stimulent n loca european si loca american .
Matca nu are glanda Nasonov.
"Plnsetul mtcii" este un "sunet" de alarm prelung si repetat al mtcii care rtcit ntr-un
stup strin sau cuprins de panic - din cauza fumului, zgomotelor sau luminii - este
nghesuit ntr-un "ghemulet" de 6 - 10 albine ce vor provoca sufocarea sau molestarea ei.
Trntorul
Lungimea corpului 15 - 18 mm; greutate medie 200 mg.
Celula de trntor are baza hexagonal , diametrul de ~ 6,54 mm si adncimea de 13 15 mm.
Pn n a 4-a zi de viat sunt hrniti de lucrtoare apoi se hrnesc singuri cu miere din
faguri. Dup a 8-a zi , ntre orele 11 si 17, ies la zbor iar n a 12-a zi ating maturitatea
sexual. Triesc 32 - 58 zille.
Nu au aparat vulnerant si glanda Nasonov; trntorii tineri particip la nclzirea puietului
(iar n timpul unui cules abundent la receptarea nectarului); pot ptrunde liber n orice
familie; jumtate din trntorii iesiti la zbor nu se mai ntorc n familiile de origine. Sunt
alungati toamna din familie numai dac matca este mperecheat, tnr si integr.