Tema:Procuratura

Cuprins
1. Introducere.
2. Procuratura ca subiect al dreptului de procedura penala.
3. Procurorul.
1.Introducere.
Ca subiect al dreptului procedural penal putem privi orice persoana care participa in
raporturile procedurale penale si in acest fel capata drepturi si obligatii procedurale penale si
astfel participand la realizarea acestor drepturi si obligatii ale sale.
Deci ca subiect al raportului de drept procesual putem privi orice persoana care activeaza in
cercul strans al exercitarii unor obligatii pe care acesta le capata conform legislatiei in vigoare.
Exista o clasificare a subiectilor dreptului procesual penal.
Acestia pot fi participantii la procesul penal, organele de stat competente si reprezentantii
lor, subiectii care favorizeaza desfasurarea procesului penal si subiectii care reprezinta si apara
interesele participantilor.
Procuratura incadranduse in aceasta clasificare se atribuie organelor de stat competente si a
reprezentantilor lor.
Deci procuratura pe deplin cuvant intra si participa ca subiect al procesului penal astfel
capatand unele obligatii si dobandind astfel unele drepturi.
Asa dar putem spune de procuratura ca un organ care are rolul de aparare a legalitatii,
drepturilor si libertatilor cetatenilor (al. 2 art. 1 al Legii cu privire la procuratura).
Intreg sistemul procuraturi se poate descrie astfel ca un sistem unitar si unic unde este
prezenta ierarhia organelor procuraturii.
Deci sistemul procuraturii cuprinde:

 Procuratura generala;
Procuraturile teritoriale (de circumscriptie orasenesti municipale, raionale si
interraionale);
Procuraturile specializate (militare, ecologica, de transport, de supraveghere in
institutiile penitenciare);
Daca sa vorbim de procuror acesta supravegheaza respectarea legislatiei in procedura
penala (art. 124 Constitutia Republicii Moldova, c. 2,3 a legii cu privire la procuratura, art, 35,
98, 188, 195, 217 c.pr.p.R.M.).
2.Procuratura ca subiect al dreptului procedural penal.
Procuratura ca subiect al dreptului de procedura penala conform legislatiei in vigoare apara
legalitatea, drepturile si libertatile cetatenilor Republicii Moldova (alin 2 art.1 din legea cu
privire la procuratura). Intreg sistemul organelor procuraturii cuprinde:
Procuratura Generala;
Procuraturile teritoriale (de circumscriptie orasenesti municipale, raionale si
interraionale);
Procuraturile specializate (militare, ecologica, de transport, de supraveghere in
institutiile penitenciare); conform art 124 din Constitutie.
Conform art. 34 al codului de procedura penala in cazurile penale atributiile de procuror ii
revin doar procurorului, loctiitorului procurorului si ajutorilor acestuia numiti in modul
prevazut de lege.
Legea cu privire la rocuratura inclusiv si Constitutia Republicii Moldova stipuleaza direct
atributiile procurorului si anume supravegherea de catre el a executarii exacte si uniforme a
legilor de catre organele de stat, persoanele fizice si juridice, apara ordinea legala, drepturile si
libertatile cetatenilor, contribuie la infaptuirea justitiei in numele legii.

Conform art. 15 cod de procedura penala in tot cursul cercetarii penale sau anchetei
preelimenare procurorul este obligat sa ia masuri prevazute de lege pentru a inlatura orice
incalcare a legii, indiferent cine a savarsit aceasta incalcare.
Atributiile date sunt concretizate si bine stipulate pentru cauzele penale in capitolul 2 si 3 al
Legii cu privire la Procuratura. Si art. 35, 98, 191, 308.al codului de procedura penala al
Republicii Moldova.
Procurorul este unicul subiect care participa in toate fazele si etapele procesului penal.
El supravegheaza respectarea legii in cursul pornirii procesului penal. A efectuarii cercetarii
penale sau anchetei preelimenare.
In cursul judecarii cauzei in instanta de judecata procurorul sustine, prezinta invinuirea din
partea statului.
Procurorul este obligat sa faca apel sau recurs impotriva hotararii judecatoresti ilegale sau
meintemeiate si sa atace hotararile ramase definitive, in condiitiile legii prin caile extraordinare
de atac.
Procurorul General este numit in functie de catre Parlament, la propunerea presedintelui
parlamentului.
Ordinea de numire in functie a procurorilor ierarhic superiori si mandatul acestora este
stipulata de p. 2, 3 al aceluiasi articol.
Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia
activitatii didactice si stiintifice.
3.Procurorul in procesul penal.
Cum am mai mentionat in randurile de sus procurorul este unicul subiect care participa in
toate fazele si etapele procesului penal.
Atributiile procurorului in procesul penal le pot efectua doar procurorul sau ajutorii lui si
loctiitorii in conformitate cu legislatia procesuala.

Procurorul are urmatoarele atributii:

Procurorul supravegheaza respectarea legii in cursul pornirii procesului penal si
a efectuarii cercetarii penale si a anchetei preliminare.
Procurorul decide aplicarea sau refuzul aplicarii masurilor de protectie de stat fata
de partea vatamata, martori si alte persoane care acorda ajutor in procesul penal.
In cursul judecarii cauzei in instanta de judecata, procurorul prezinta invinuirea in
numele statului.
Procurorul este obligat sa faca apel sau recurs impotriva hotararilor judiciare
ilegale sau neintemeiate.
Procurorul General si adjunctii lui sunt obligati sa atace hotararile judiciare
ilegale sau neintemeiate, ramase definitive in conditiile cailor extraordinare de atac.
Procurorul nu poate participa la actele de procedura in procesul dat daca exista motivele,
aratate in articolul 22 din codul de procedura penala al Republicii Moldova:
1. daca el personal, sotul sau ascendentii ori descendentii lor, fratii si surorile si copiii
acestora, afinii si persoanele, devenite
prin infiere potrivit legii astfel de rude, sunt direct sau indirect interesate in proces;
2. daca el este parte vatamata si reprezentantul ei, parte civila, parte civilmente
responsabila, sot sau ruda cu vre-una din aceste
persoane, sot sau ruda cu invinuitul in proces;
3. daca el a examinat demersurile privind aplicarea masurii preventive sub forma de
arest si emiterea mandatului de arestare sau
privind prelungirea duratei tinerii sub arest ori daca el a examinat recursurile privind
legalitatea aplicarii sau refuzului aplicarii
masurii preventive sub forma de arest, prelungirii sau refuzului prelungirii duratei tinerii
sub arest;

4. daca a participat in procesul dat in calitate de martor, expert, specialist, traducator,

secretar, persoana ce a efectuat cercetarea
penala, anchetator penal, procuror, aparator, reprezentant legal al invinuitului, reprezentant
al intereselor partii vatamate, parte civila
sau parte civilmente responsabila;
5. daca a efectuat o cercetare sau un control administrativ al imprejurarilor cauzei sau
a participat la adoptarea unei hotarari
referitoare la acesta cauza in orice alt organ obstesc sau de stat;
6. daca partile in proces vor arata alte imprejurari, ce trezesc indoieli in privinta
nepartinirii procurorului.
Faptul ca a participat la efectuarea anchetei penale sau a cercetarii penale, sau ca a
sustinut invinuirea in fata instantei de
judecata, nu constituie o piedica pentru participarea ulterioara a procurorului la proces.
Daca exista motive de recuzare, procurorul este obligat sa declare, ca se recuza el
singur. Pentru aceleasi motive il pot recuza pe
procuror: invinuitul, aparatorul, precum si partea vatamata si reprezentantul ei, partea
civila, partea civilmente responsabila sau
reprezentantii lor.
Chestiunea recuzarii procurorului se decide in cursul cercetarii
penale sau anchetei penale de catre procurorul ierarhic superior, iar in instanta de judecata - de
catre instanta, care judeca procesul.

Ministerul Educatiei si Tineretului din Republica Moldova

Universitatea de Stat de Educatie Fizica si Sport

Referat
La Bazele Statului si Dreptului

Procuratura

Efectuat :

Storoja Tamara
gr. 409 k
Facultatea : kinetoterapie

Chisinau 2015