Dr.

Procesual Civil
octombrie 2015

07

T. Briciu
Curs 1

I . Forma procesului civil

In legatura cu aceasta se retin 3 parti ( 3 elemente) :
1. Sesizarea instantei
2.Cercetarea si dezbaterile
3. Hotararea judecatoreasca
Orice proces urmeaza aceasta schema.

1. Sesizarea instantei
In procedura civila, regula este aceea ca judecatorul
nu se investeste din oficiu, ci pentru a se realiza investirea,
acesta trebuie sesizat de persoana interesata.
Totusi, exista unele exceptii minore si de cele mai multe
ori partiale:
punerea sub interdictie a unei persoane a cerei stare
impune acest lucru :
Art. 165. - Interdicia poate fi cerut de persoanele
prevzute la art. 111, care este aplicabil n mod
corespunztor. Art. 111 prevede la lit. c si instanta

judecatoreasca => Instanta ar putea sa se

investeasca din oficiu.
In materie de divort: NCPC prevede, pe langa cererea
de divort, alte doua categorii de cereri, asupra carora
trebuie sa se pronunte atunci cand pronunta divortul,
chiar daca partile nu au cerut prin cererea de divort.

Art. 918 alin.(2) : Cnd soii au copii minori, nscui naintea

sau n timpul cstoriei ori adoptai, instana se va pronuna
asupra exercitrii autoritii printeti, precum i
asupra contribuiei prinilor la cheltuielile de

cretere i educare a copiilor, chiar dac acest lucru

nu a fost solicitat prin cererea de divor.

Insa, in acest caz, derogarea, exceptia este numai

partiala intrucat instanta nu se investeste cu privire
la intregul proces, ci numai cu privire la aceste cereri.
Ecercitiul din oficiu al actiunii civile in procesul penal
Art. 19 alin. 3 NCPP - Cnd persoana vtmat este lipsit
de capacitate de exerciiu sau are capacitate de exerciiu
restrns, aciunea civil se exercit n numele acesteia de
ctre reprezentantul legal sau, dup caz, de ctre procuror,
n condiiile art. 20 alin. (1) i (2), i are ca obiect, n funcie
de interesele persoanei pentru care se exercit, tragerea la
rspundere civil delictual.

Intre sesizarea realiz. de persoana interesata si situatia in

care instanta se poate sesiza din oficiu, exista si ipoteza in care
instanta este sesizata de catre alt organ al statului. Exemplu:
Ministerul Public, poate sesiz instanta in anume cazuri : minori,
pusi sub interdictie, disparuti.
NCPC, Art. 92. - (1) Procurorul poate porni orice aciune civil, ori
de cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime
ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor,
precum i n alte cazuri expres prevzute de lege.

Si in acest caz nu este vorba chiar despre o derogare de la

regula, pentru ca proc este si el parte la proces avand atributii
specifice partilor si introducand o cerere in interesul unei parti .
Este doar o situatie usor atipica.

2. Cercetare si dezbateri
Cercetarea vizeaza in principal rezolvarea chestiunilor
prealabile, cum ar fi exceptiile ridicate de parat : cererea nu a
fost timbrata, nu a fost semnata, nu se afla la dosar etc.

Tot in aceasta etapa se administreaza si probele, este

partea cea mai substantiala a procesului din punct de vedere al
duratei, iar dupa ce judecatorul se considera lamurit sub
aspectul probelor se trece la dezbateri. Dezbaterile au loc la
un termen, presupun concluziile finale. Dupa ce se inchid
dezbaterile, urmeaza cea de-a 3-a parte a procesului civil,
pronuntarea hotararii judecatoresti.
In etapa cercetarii si a dezbaterilor, sunt reglementate
anumite principii, ce vor fi analizate spre finalul cursului.

3. Hotararea judecatoreasca: finalitatea procesului, solutia.

Are doua componetente :

A. Jurisdictio: judecatorul analizeaza faptele prezentate si

eventual probate, le incadreaza in drept si aplica dreptul,
stabilind de partea cui este dreptatea
B. Imperium: hotararea este obligatorie pentru parti. Daca
nu se supun, se poate aduce la indeplinire pe cale de
executare silita.
Hot se bucura si de alte prerogative ( le vom analiza):
autoritatea de lucru judecat, este act autentic, dar in faza
aceasta, obligativitatea este importanta ca si caracteristica.
Chiar daca imperium este o componeta atat de importanta,
nu inseamna ca hotararea nu trebuie motivata. Trebuie, trebuie
sa se spuna si de ce solutia este aceea.
Art. 425 alin.(1) lit. B NCPC:
Art. 425. - (1) Hotrrea va cuprinde:
b) considerentele, n care se vor arta obiectul cererii i susinerile pe
scurt ale prilor, expunerea situaiei de fapt reinut de instan pe baza
probelor administrate, motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz
soluia, artndu-se att motivele pentru care s-au admis, ct i
cele pentru care s-au nlturat cererile prilor;

Totusi exista si exceptii de la regula motivarii.In aceste situatii,

dreptul de a cunoaste motivarea a fost restrans din ratiuni
superioare, iar restrangerea acestui drept, reducerea lui este
proportionala scopului urmarit.

In cazul stramutarii nu se motiveaza hotararea :

prin natura institutiei se stie despre ce este vorba, nu
mai e de discutat, de motivat. Aceasta hotarare nu
se motiveaza, se considera ca e data pe baza
aprecierii discretionare a judecatorului: nu sunt
probe, sunt simple suspiciuni. Aceasta hotarare nu ar
trebui motivata si pentru considerentul ca nu poate
fi atacata ( ***cu anumite exceptii, de cautat***) , iar
motivarea ar fi necesara pentru a sa stii cum sa
ataci.

Istoric: in 1997- lege- stabilea ca nicio hotarare de prima instanta sa nu se

motiveze, decat daca o parte solicita expres sau se formuleaza cale de
atac. Motivarea era de natura hot, nu de esenta ei. De natura hotararii
cand partea vrea si face cerere de motivare sau formleaza cale de atac,
penta stii ce sa critice. Sistemul a funct pana in 2001.

Pe langa forma procesului, mai exista in doctrina si notiunile

de materie a procesului si metoda .

II.Materie: procesul civil nu este decat o etapa mai acuta

a raporturilor civile. Nu este altceva decat conflictul din parti,
care in realitate a existat permanent( = raport juridic in care
partile au pozitii contradictorii- vanzare), insa fie nu a fost
constientizat, fie a fost acutizat etc.
III. Metoda: modul in care se ajunge de la materia
primara(fapte lato sensu- adica si acte) a procesului, pana la
hotarare. Aceasta materie litigioasa nu ajunge la judecator in
starea ei pura ci printr-o metoda : cererea de chem in judecata.

De regula, in acest sens, reclamantul recurge la un avocat ,

care are si el propria lui metoda, afla faptele , totul, de la
reclamant, "judeca", se gand cum ar trb prezentata materia
litigioasa judecatorului pentru a-i favorabila reclamantului si ii
da o anumita forma, interpreteaza cumva, arata de ce dorinta
reclamantului este corecta. Cererea de chemare in judecata se
comunica paratului. Se duce si el la un avocat. Avocatul
paratului are doua matrii litigioase: cea prezentata de reclam si
ce ii spune paratul. Daca e indentitate, toate bune si frum. Dar
intre cele doua de reg nu exista identitate si din materia
litigioasa prezentata de parat , fomuleaza, propune propria
solutie, prezinta dorintele lui.
Acum judecatorul are contact cu materia litigoasa, are
doua modele, el trb sa compare cele doua modele, sa
administreze probele si apoi sa deduca, sa stabileasca materia
litigioasa si apoi sa vada daca coresp modelului reclamantului,
modelului paratului sau unui tert model creat de judecator(care
poate sa ia cate ceva din cele doua: admiterea in parte).
Judecatorul are un handicap, pentru ca el nu stie cum s-au
intamplat lucrurile corect, cum pot afla avocatii reclamantului si
paratului si partile favorabile si partile nefavorabile. Judecatorul
deduce. Din probe care sunt de cele mai multe ori incomplete:
pentru ca reclamantul prezinta ce ii e favorabil lui, paratul la
fel, dar astea nu mereu se prezinta toata materia, fiecare prez
ce ii e favorabil, dar raman si parti neacoperie( Ex: un act
favorabil reclamantului se afla in posesia paratului si nu il poate
proba ? ).
Judecatorul apeleaza si la prezumtii pe care i le ofera
legea sau apeleaza la prezumtii judecatoresti : este si asta o
metoda a procesului. Dupa ce afla faptele, judecatorul aplica
dreptul, cauta textele de lege, dar situatia este ingreunata,
textul de lege ii poate pune in sarcina fel de fel aprecieri, unele
ce tin de conceptiile lui asupra vietii si lumnii .
Exemplu :

- NCC , art 1189 in materia ofertei prevede sintagma "

dupa imprejurari"- obliga judecatorul la o analiza, ii lasa
o mare marja de apreciere. Dar aprecieea asta a lui
trebuie motivata.
NCC, art 1541 lit. B cu privire la reducerea
cuantumului penalitatilor prevede sintagma vadit
excesiva fata de ce putea fi prevazut de parti. Exista
mijloace tehnice prin care judecatorul ar putea sa
stabileasca ce ar fi putut fi fost prevazut, dar notiunea
de vadit intra in marja lui de apreciere: nu este egal
cu " mai mare", apreciaza de la caz la caz, potrivit
conceptiilor lui.
- Alte exemple :sintagmele " bun proprietar", " interesul
minorului", din diverse materii
Misiunea judecatorului ar putea fi complicata si atunci
cand exista o lacuna a legii. Cand legea nu spune nimic,
judecatorul trebuie sa rezolve pricina apeland la regulile
generale: analogia legii, analogia dreptului, iar daca acestea nu
sunt posibile: potrivit principiilor de echitate.

II. Definitia procesului civil

Def.: activitate desfasurata de instanta, parti, organe de

executare si alte persoane care part la infaptuirea de catre
organele jud a justitiei in pricinile civile, in vederea realizarii
sau stabilirii drepturilor sau intereselor civile deduse
judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti
sau altor titluri executorii, conform procedurii prevazute de
lege.

Se prevad notiunile de Realizare sau stabilire :

realizare cand reclam cere sa oblige paratul sa faca
ceva, sa nu faca ceva, sa dea ceva etc. si stabilire -

cand cer enumai sa i se constate un drept, sa se

stabileasca faptul ca este al lui.
-

Se prevad notiunile de drepturi si intrese: pentru

ca de reg este in justitie se deduc drepturi, fie de a le
realiza, fie de a le constata, dar exista si situatia in care
se deduc interese, cum este cazul actiunilor posesorii.
Posesia nu e un drept.

- Se prevad notiunile de Judecata si executare

silita. Procesul nu e compus numai faza de judecata, ci
si din faza de executare. Aceasta chiar daca in fata
judecatprului se desfasoara este numai judecata si
executarea e in fata executorului si ar putea chiar sa nu
ajunga in fata judecatorului. Executarea este tot o
parte a procesului civil.
- Nu numai hotarari judecatoresti ci si alte titluri
executorii. Exista si procese care ar putea avea numai
faza executarii: in ipoteza existentei unui act autentificat
de notar care spune ca ai o creanta certa si exigibila. In
ipoteza in care nu se executa, se mai judeca, se merge
la executor => proces doar cu etapa executarii aici.

III. Exigentele art. 6 CEDO pentru asigurarea unui

proces civil echitabil- aspecte esentiale.

Sunt cuprinse si in principiile NCPC sau in Constitutia Romaniei

1. Accesul la justitie : particularitati

Atunci cand Curtea Europeana vorbeste de acces la

justitie, se refera la ambele faze. Prin urmare, exista
condamnari ale statelor pentru impiedicarea executarii, chiar

daca judecata a fost exeptionala, a mers impecabil. Tot lipsa de

acces la just este, in ipoteza in care impiedicarile au vizat doar
faza executarii.
Atunci cand se vorbeste de acces la justitie, nu inseamna
ca CEDO respinge existenta unor proceduri prealabile sau a
unor proceduri prealabile cu caracter jurisdictional in fata
organelor administratice, insa cere ca dupa parcurgerea
acestora sa se poata accede la instanta.
Pot exista piedici: Ex : inexistenta unei cai procesuale pentru
accesul liber la just, de ex. daca ar exista o lege care sa zica ca
actul x nu se poata ataca deloc = obstacol juridic.
Dar CEDO cere eliminarea si a obstacolelor de fapt: taxe
judiciare, depunerea unei cautiuni etc. In legatura cu aceasta
insa, nici taxele, nici cautiunile, nici alte conditii de rigoare a
cererii de chemare in judecata, nu reprezinta in sine obstacole,
curtea le recunoaste ca fiind compatibile. Ea spune numai ca
accesul la just este un drept, nu absolut, ci relativ, poate suferii
aceste obstacole, daca ele sunt puse de catre stat pentru a
urmari un interes just si daca nu sunt disproportionate cu
interesul urmarit.
Curtea nu spune ca nu poti sa pui taxe judiciare de timbru,
poti sa pui, ca urmaresti interesul de a finanta justitia, dar sa
nu fie disproportionate incat sa anihilezi substanta dreptului de
acces la justitie. Staele pun taxe, dar asigura si ajutor publ
judiciar, balansand astfel situatia.
Daca CEDO constata ca intr un caz concret, exista taxe
judiciare si exista posibilitatea ajutorului public, dar ajutorul
public nu functioneaza, de exemplu nu se admit cereri desi
sunt justificate , va condamna statul.
Accesul la just se refera la o judecata in fond, nu si la caile
de atac. CEDO nu vizeaza si accesul in fata cailor de atac. Prin
urmare, in caile de atac conditiile de restrictie pentru a accede
la ele pot fi mai mari si sunt in general mai mari.

2. Cauza sa fie examin in mod echitabil, public si intr-un

termen rezonabil.

Examinarea in mod echitabil nu are nicio legatura cu

echitatea. Nu trebuie sa confundam echitatea in
drept( judecata in echitate) cu procesul echitabil (respectarea
princip fundamentale :aparare, egalit, contradictorialitate etc.)
Public. Publicitatea este o conditie , dar nu tot procesul
trebuie sa fie public. Curtea accepta ca anumite parti ( spre ex.
administrarea de probe) sa poata fi facute in camera de
consiliu. Dezbaterile eventual sa fie publice. Curtea permite ca
in anumite cazuri sa se deroge de la principiul publicitatii si
stabileste ca anum procese nu se jud in mod public. De obicei
vizeaza protectia unor categorii de persoane, interese private,
interesul statului. De asemenea, se permite o derogare de la
principiul publicitatii, atunci cand procesul nu vizeaza fondul.
Exemplu : cand se dispune sechestrarea bunurilor. Nu se judeca
in mod public.
Ce inseamna public? Poate participa cine vrea, dar cu
anumite conditii: tinuta corespunzatoarea, in limita locurilor din
sala.
Publicitatea prin alte mijl: inregistrarea, transm live este
posibila?
Briciu : nu. Publicitatea in sala este destinata tuturor. Tocmai
prin asta, nu e de acord cu ideea de a transmite un proces. +
ca mai apar si comentatori neavizati. Dreptul este lasat in
umbra, fata de ceea ce e considerat spectaculos pentru un
realizator de programe.
Se permite luarea de imagini, inainte de inceperea
procesului, dupa proces sau la pronuntarea hot. Jurnalistii se
pot interesa de dosar, cu incuviintarea presedintelui instantei si
cu privire la informatiile de int public.

Sedinta se inregistreaza de catre instanta. De catre parti se

poate inregistra doar cu incuv presedintelui instantei.

Termen rezonabil : se raporteaza la ambele faze ale

procesului. Daca pentru proces ai nevoie de parcurgea unei
proceduri prealabile si aia intra in notiunea de termen rezonabil
: plangerea prealabila din contenciosul administrativ sau
contestatia din contenciosul fiscal, in fata organelor fiscale.
Notiunea se verifica in concret in raport cu: numarul
partilor, complexitatea procesului, comportamentul procesual al
partilor. Partile nu pot invoca nerespectarea termenului
rezonabil, cand prelungirea procesului este urmearea propriilor
sale acte procesuale. Ex: cere tardiv o proba valoroasa care
face porcesul sa mai dureze un an si inst o incuviinteaza.
In NCPC, pt nerespectarea termenului rezonabil, cale
speciala: art. 522 si urmatoarele: contestatia impotriva
tergiversarii procesului.

3.Tribunal independent si impartial

Impartialitatea are doua valente

subiectiva : Ex.: lipsa de impartialitate decurge din
antipatii sau simpatii
obiectiva: Ex.: situatia creata te face in mod
rezonabil sa crezi ca judecatorul nu mai e partial, desi
nu stii ce e in mintea lui. Tine de credibilitatea
gandirii judecatorului cu privire la pastrea sau
pierderea impartialitatii.
Ex. 1: Judecatorul a fost avocat al uneia dinte parti,
intr-un proces anterior. Poate sa zica ca n-are nicio
obligatie, si-a luat onirariu atunci, s-au terminat
relatiile dintre ei. Dar problema se pune: nu cumva

este credibil in mod rezonabil pt cealalta parte sa

creada ca judecatorul nu mai e impartial? Ba da, e
rezonabil sa spuna ca nu mai are incredere in jud.
Ex. 2: Judecatorul care si a spus parerea cu priv la
pricina. Sigur s-a putea razgandi, dar partile pot avea
conceptia ca el e sigur, a luat decizia cu privire la
cauza ,nici nu a mai fost atent la ce s-a intamplat
apoi.
Ex. 3 : Judecator in penal care se pronunta pe arestul
preventiv si spune cat de vinovat e inculpatul, e putin
credibil ca l-ar mai achita pe fond. Ba chiar daca l-ar
achita ar fi sucept de daune pt ca l-a arestat nelegal.
Hotararea se pronunta in mod publ. Aceasta nu inseamna
neaparat ca cineva citeste o foaie in fata altor oameni. Se
respecta principiul si prin punerea la dispoz publicului prin div
mij: publicarea pe site, condica la dispoz tertilor etc.
IV. Principii

VCPC cunostea exact aceleasi princip, dar NCPC are un cap

destinat principiilor. In VCPC existau multe concretizari ale
princiipilor, dar nu se prevedeau expres ca principii.
NCPC capitol nou, cap. 2, le enumera pe toate, chiar si unele
care nu sunt principii . Ele au valoare reala prin concretizarea
lor, in tot codul.

1. Principiul legalitatii art. 7

Art. 7. - (1) Procesul civil se desfoar n conformitate cu

dispoziiile legii.

(2) Judectorul are ndatorirea de a asigura respectarea dispoziiilor

legii privind realizarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor prilor din
proces.

Procesul civ se desfasoara in conformitate cu dispoz legii.

Judecatorul are voie sa interpreteze.
Judecatorul nu poate decide contrar legii, chiar daca actioneaza
potrivit convingerilor lui.
Nu poate judeca in echitate( numai arbitrii pot judeca in
echitate, daca ambele parti sunt de acord)
Judecatorul poate si trebuie sa interpreteze legea.
Interpretand, uneori da sens unor termeni generali. Dar nu
devine legiuitor, desi totusi creaza drept pentru speta
respectiva, potrivit convingerilor lui. Ca sa interpreteze trebuie
sa cunoasca societatea, economia, filosofia dreptului, filosofie in
general.
Exemplu: art. 1551 NCC : Notiunea : de mica
insemnatate : trebuie sa interpreteze asta.

Probleme :
conflictul judecatorului cu legea, legea nu corespunde
conceptiilor lui
sau legea il pune in fata unor decizii care il fac sa apeleze
la cunostintele lui, econ, sociale etc.

2. Principiul contradictorialitatii

Contradictorialitatea

Art. 14. - (1) Instana nu poate hotr asupra unei cereri dect dup
citarea sau nfiarea prilor, dac legea nu prevede altfel.
(2) Prile trebuie s i fac cunoscute reciproc i n timp util, direct sau
prin intermediul instanei, dup caz, motivele de fapt i de drept pe care
i ntemeiaz preteniile i aprrile, precum i mijloacele de prob de
care neleg s se foloseasc, astfel nct fiecare dintre ele s i poat
organiza aprarea.
(3) Prile au obligaia de a expune situaia de fapt la care se refer
preteniile i aprrile lor n mod corect i complet, fr a denatura sau
omite faptele care le sunt cunoscute. Prile au obligaia de a expune un
punct de vedere propriu fa de afirmaiile prii adverse cu privire la
mprejurri de fapt relevante n cauz.
(4) Prile au dreptul de a discuta i argumenta orice chestiune de fapt
sau de drept invocat n cursul procesului de ctre orice participant la
proces, inclusiv de ctre instan din oficiu.
(5) Instana este obligat, n orice proces, s supun discuiei prilor
toate cererile, excepiile i mprejurrile de fapt sau de drept invocate.
(6) Instana i va ntemeia hotrrea numai pe motive de fapt i de drept,
pe explicaii sau pe mijloace de prob care au fost supuse, n prealabil,
dezbaterii contradictorii.

Principiu de baza in procesul civil. Importanta lui decurge din

faptul ca procesul civil este o prelungire acuta a raportutilor
civile dintre parti. Ea exista si inainte, in raporturile
substantiale, dar acum e si mai prezenta.
Contradictorialitatea presupune anumite obligatii pentru
instanta, anumite obligatii pentru parti si drepturi pentru parti.
A. Obligatii ale instantei
- citarea partilor ( este si elem al dreptului la aparare).
- obligatigitatea punerii in discutia partilor toate cererile,
exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept invocate.
Ex. Paratul spune ca cererea e prescrisa, instanta nu
spune nimic, administreaza probe si la sfarsit spune ca

admite exceptia presc si resp cerera ca prescrisa. Ac lucru

nu a facut ob dezbaterilor!!
In ipoteza administrarii probelor din oficiu. Inst. le poate
administra din oficiu, dar nu poate lua decizia ca le
administreaza pana nu pune in disc partiolor. Ex : proba cu
martori, poate nici nu e admisibila in cauza, trebuie sa
puna in disc partilor. Chiar daca nu vor partile proba,
instanta o poate dispune, dar trb sa-i intrebe, sa puna in
discutia partilor.
- hotararea:isi va intm hot numai pe motive de fapt si de drept,
pe explicatii sau mijloace de proba care au fost supuse
dezbaterilor contradictorii.

B. Obligatiile partilor
- trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util motivele
de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile, apararile si
mijloacele de proba.
Ex.: art 194 NCPC cuprinsul cererii de chemare in judecata:
motive, probe,
art 105 : intampinare, cuprins intampinare
=> inca inainte de primul termen, in parti exista o
contradictorialite scrisa.
- partile au oblig de a expune situatia de fapt corect si complet
- partile au obligatia de a expune un punct de vedere propriu...

C. Drepturi ale partilor

- Dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de
fapt si de drept invocata in cursul procesului, de orice
parte , chiar si de catre instanta.

In practica cand inst invoca ceva din oficiu are obiceiul de

a nu motiva. Din acest motiv, NCPC a stab obligatia instantei de
a motiva in acest caz pt ca partile sa-si poata spuna punctul de
vedere.

Exceptii: lipseste contradict

- ca urma a vointei sau neglijentei partilor
Art 411 NCPC: judecatorul va suspenda judecata cand
ambele parti o cer; in ac caz, partile nu mai au o pozitie
contradictorie (temporar) sau cand niciuna din parti, legal
citate, nu se infat si nu a cerit judecarea in lipsa : nu vin si
nu au cerut niciuna in lipsa : concluzia este ca nu mai
exista dorinta de judecata se sup. 6 luni, apoi intervine
perimarea.

3. Principiul dreptului la aparare : Constitutie si NCPC

Dreptul la aprare
Art. 13. - (1) Dreptul la aprare este garantat.
(2) Prile au dreptul, n tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau,
dup caz, asistate n condiiile legii. n recurs, cererile i concluziile prilor
nu pot fi formulate i susinute dect prin avocat sau, dup caz, consilier
juridic, cu excepia situaiei n care partea sau mandatarul acesteia, so ori
rud pn la gradul al doilea inclusiv, este liceniat n drept.
(3) Prilor li se asigur posibilitatea de a participa la toate fazele de
desfurare a procesului. Ele pot s ia cunotin de cuprinsul dosarului,
s propun probe, s i fac aprri, s i prezinte susinerile n scris i
oral i s exercite cile legale de atac, cu respectarea condiiilor prevzute
de lege.
(4) Instana poate dispune nfiarea n persoan a prilor, chiar atunci
cnd acestea sunt reprezentate.

2 valente :
-

fiecare parte are dreptul sa-si angajeze un avocat( sau

cons jur in cazul pers. juridice)
- ca partile au dreptul in tot cursul procesului de a
participa la fazele de judecata, de a propune probe,
ridica exceptii, sustine oral sau in scris, sa exercit caile
de atac etc.
Intra si dr. de a recuza instanta- la aparari.
Prezenta avocatului : in NCPC in forma initiala, se mentiona ca
recurs nu se putea fara avocat sau consilier juridic cu ex cazului
in care ruda gr 2 sau sot e licentiat in drept. Aici era chiar oblig
de a-si angaja av. Sanct : nulitatii
Aceasta reg a foat inlaturata de catre Curtea Constitutionala,
ca fiind contrara acesului liber la just, 6 cedo etc.
Puncte de vedere societate : S-a sustin ca este o ingradire
a accesului la just, in faza recursului.
Motivarea CCR : in totate tarile UE exista reg asta si alte
tari din afara UE, in unele chiar si cu privire cererea de
chem in jud etc. A mai constatat ca CEDO cand vorbeste
de acces liber la just nu se refera si la recurs, doar la prima
inst.A mai constatat ca recursul e f tehnic, in general
creaza dezb la nivelul ICCJ, 8 motive de recurs, un strain de
drept ar fi greu sa incadreze in asta. Desi pare o obligatie,
ea decurge din drept, ar face ca dr la recurs sa devina
efectiv. CCR a constat asta, dar a aratat ca exista anum
oameni care nu au posib de a-si angaja un avocat. Exista
legea de ajutor judicar, dar are plafoane f mici si sunt
oameni care nu pot angaj un av si nu pot beneficia de
ajutor public judicar pentru ca depasesc putin plafonul.
Dar in loc sa declare legea neconstitutionala, a declarat
NCPC. :))

4. Rolul activ al judecatorului

Art. 22. - (1) Judectorul soluioneaz litigiul conform regulilor de drept

care i sunt aplicabile.
(2) Judectorul are ndatorirea s struie, prin toate mijloacele legale,
pentru a preveni orice greeal privind aflarea adevrului n cauz, pe
baza stabilirii faptelor i prin aplicarea corect a legii, n scopul pronunrii
unei hotrri temeinice i legale. n acest scop, cu privire la situaia de
fapt i motivarea n drept pe care prile le invoc, judectorul este n
drept s le cear s prezinte explicaii, oral sau n scris, s pun n
dezbaterea acestora orice mprejurri de fapt sau de drept, chiar dac nu
sunt menionate n cerere sau n ntmpinare, s dispun administrarea
probelor pe care le consider necesare, precum i alte msuri prevzute
de lege, chiar dac prile se mpotrivesc.
(3) Judectorul poate dispune introducerea n cauz a altor persoane, n
condiiile legii. Persoanele astfel introduse n cauz vor avea posibilitatea,
dup caz, de a renuna la judecat sau la dreptul pretins, de a achiesa la
preteniile reclamantului ori de a pune capt procesului printr-o tranzacie.
(4) Judectorul d sau restabilete calificarea juridic a actelor i faptelor
deduse judecii, chiar dac prile le-au dat o alt denumire. n acest caz
judectorul este obligat s pun n discuia prilor calificarea juridic
exact.
(5) Cu toate acestea, judectorul nu poate schimba denumirea sau
temeiul juridic n cazul n care prile, n virtutea unui acord expres privind
drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridic i
motivele de drept asupra crora au neles s limiteze dezbaterile, dac
astfel nu se ncalc drepturile sau interesele legitime ale altora.
(6) Judectorul trebuie s se pronune asupra a tot ceea ce s-a cerut, fr
ns a depi limitele nvestirii, n afar de cazurile n care legea ar
dispune altfel.
(7) Ori de cte ori legea i rezerv judectorului puterea de apreciere sau i
cere s in seama de toate circumstanele cauzei, judectorul va ine
seama, ntre altele, de principiile generale ale dreptului, de cerinele
echitii i de buna-credin.

2 tipuri de judecatori :
-jud acuzatorial, are un rol pasiv, partile au rolul principal.
Judecatorul chiar daca vede greseli, nu le spune, decat la
sfarsit cand da solutia
-jud inchizitorial, rol activ al judecatorului. judecatorul
suplineste in multe cazuri absenta de spirit a partilor sau a
reprezentantilor lor. Tipul acesta este prevazut de NCPC roman.
Judecatorul staruie pt solut amiabila a cauzelor, le zice si
de posibilitatea medierii, le da termen sa se impace etc.
Judecatorul da calificare exacta cererii in raport de
continutul ei si nu dupa denumirea data de parte.
Ex. : Daca cere nulitatea absoluta, dar in motivare vine cu
un caz de nulit relativa, el poate pune in disc partilor, sa l
intrebe ce vrea de fapt.
Sau formuleaza recurs, dar in lege scrie ca se poate ataca
cu apel, poate pune in disc partilor ss intrebe ce a vrut si
poate reclaif recursul ca apel.
Dar nu poate face asta fara sa puna in disc partilor, pt a
resp principiul contradictorialitatii
Judecatorul conduce dezbaterile, ia orice masuri sunt
necesare pentru buna desfasurare a procesului civil.
Judecatorul pune in discutia partilor introducerea in cauza
a unor terti, iar cand legea prevede poate introd el din
oficiu.
Exemplu: Anularea unui contract cu 4 parti, reclamantul
cheama in judecata doar una si daca instanta ar dispune
anularea, aceasta nu va prod efecte fata de ceilalti care nu au
fost parte in proces. Normal ar putea respinge cererea ca
inadmisibila , dar poate pune in discutia partilor sa-i cheme si
pe restul.

Aceasta este regula, sa puna in discutia partilor introd in

cauza. Dar exista si cazuri cand se prevede expres ca instanta
poate introd din oficiu. Exemplu: In materia filiatiei, art. 436
NCC : parintii si copilul vor fi citati in toate cauzele privitoare la
filiatie si cand nu au calit de parat sau reclamant in proc si cand
reclamantul refuza sa-i aduca.
O asemenea situatie este intalnita si in materia asigurarilor.
Instanta poate ordona probe din oficiu chiar peste viinta
partilor, daca e legala si daca a fost pusa in discutia
partilor.
Rolul activ - limite : se pronunta doar pe ceea ce reclamantul
ii cere. Exemplu: Daca reclamantul nu cere dobanzi si cere
doar capital, nu poate sa i dea si dobanzi si capital.
Nu se poate pronunta pe altceva sau pe mai mult decat s-a
cerut.