FUNCTII VITALE SI ALTELE

Hiportcrntia. Yorbim deqpr;g ltillrrt't,r,r'tttio drr,eri l,crnpcratura

txilaril, sc lid,icri pcstg 3I-'. Ea sc tLul,ot'trrzi,, l'irr ttttci ct'erytcli a, procl.ucerii ctc ciildull , fie unei scrideri a pitt'rkrt'ilor rtrr cir,ltlurii'. (jattzclc calc
duc la, zrpari!,ia hipertermiei dctclrnirrri, rrrrlrIil]iciiri itt rncl,itbolismul
orga,nisrnului, din care motiv lUp-o_r1hrtx.liu, cslo do obicci iusolitii -.ile
cefalee, dureri in spate qi ln extrouill,it(,i, rtocolol'rtt'ca pulsului qi..n,
lespiial,iei, congestiafe!eir_iqapetcnfrl,, sol,o, liIrIbI usoitLii, oliguric
cu urini concentrate qi o stare g.onot'rtlii, rtll,rrt'rt,l ri', l,rtlbttl'iit'i nervoaEe
care pot sL elucS, in unele gaz-uri pitui, l:r, lrtllrttt'lit'i dr: r:rrrro,;tinlrL^qi
dglir. Totalitatea acestol Simptorrtr', l'ol'lttt'rlzit, sittr[t'orrrtt[ -tcbril. In
practica curentS, ins5,, l,ermenul ftrlrl'il (rr cortlttttrLi, cti lt,irr'l1t, tlc hipertermie.
Dupd, gradul d.e hipertcltttic tttisttt'lt,l ji, ltt rrxilri, t'r'lt<r(,ilt, febrild,
se imparte in urmd,toarele catcgot'ii :
'IemperaturS, normalS, 36-3?"
Temperaturd, subfebrili 37--:JS''
.Febr5, moderatd, 38
-39'
Febr5, ridicatS, 39

-41"eventual ,;i rruli trrtrll,.

Iliperpirexie 47-42"
Irebra prezinti, in mod obirsriuil; u,cck'rr5i oscilrt(ii zilnice ca gi
lcmlreratut':r nornralH,. Dirninea!il estc ttrri .i<llt,si-t,, trinrI vorbim d,e
rtirnisia rnal,inalI,, ilr"r'seu,ra, cste rnai ridica,l.i, r'itrrI vot'lrittt ttc cxacerbartit, vcsllct'alii,.
ll'onr1'rclutul'a, oca, nrai joasir, mi,sru'a,t,ti, in ortt's rlc 9.[ c1e orc,
srr llruu(,ut,o 1,ctnpera1,ut'a tlininri,, iar telttpttt'ltl;ttt'tt ctllt tntti rid.icat5,
1 or r lrct':r,1,rtt'ii, rna,rimii,.
r

:8t

In evolu,tia oric5,rei fetrre se pot ilistinge trei perioad.e : perioad.a

iniliald, perioada de stare si perioada de d.eclin. Durata qi wolulia
perioadelor pot fi trine studiate pe foiie ile temperaturd, (fig. 1a1).
l. Peri,oad,a ini,"ti,ald, sau d.e invazie a febrei. tr'ebra poate urca
brusc, in d.ecurs de clteva ore, temperatura ajungincl plnd, la 39-40",
ca d"e exemplu ln pneumonie. Acumularea imensi ile c5,td.ur5, este

favorizatd,, pe de o parte, d,e scld.erea pierd.erilor de c5ld.urd, printr-o

vasoconstric{ie perifericS, puternicd, insolitd, d.e senzalia d.e frig,
iar pe d.e alt5, parte, de contracliile musculare sub formd d.e tremurSturi,^manifestate prin frisonul de debut.
In alte cazwi, d.ebutul febrei poate fi lent, temperatura urcind.
progresiv dil zi in zi mai sus sub forma unor oscilalii ascend"ente,
ca de exemplu ln febra tifoicLd,.
2. Perioad,a d,o stare dureazE d.e la clteva ore pin5, Ia citeva sipt5mini. in aceast5, perioadS,, febra atinge punctul eiculminant. Can[itatea d.e cd,lclurd, necesar5, pentru starea ile hipertermie in aceast5,
perioad[ este furnizatd, ln primul rlnrl d.e ficat, pe seama proceselor
energetice d.eterminate d.e arrlerea glucidelor qi grS,similor, pentru
ca d.up5, epaizarea acestora s5, se atace qi d"epozitele d.e proteine.
Dupi oscilaliile ztlnice ale temperaturii qi dup5, evolu,tie d.eosebim
in aceastd, perioad.S, d"iferite tipuri rle febr5, :
- a) subfebrilitate rigid5,, ln fier5,str5,u. Temperatura nu clep5,ryeqte
37"14 iar oscilaliile din cursul zilei slnt abiatle Orl*}r2o. Aceast5,
fobrl este cle obicei neinfeclioas5,, de naturd, umoral5, sau vegetativi, ;
b) sutrfebrilitatea cu oscila-tii ,,fiziologice,, (fig. 1.4Z) ; temperatura
a j unge pind, la 37,6
" r8 iar oscilaliile sfurt de 0,4
Se intllne,ste
-37 qi
-0,5".
ln infecliile de focar
ln tuberculoza pulmonarS,
incipientS,;
- c) febra continu5, (fig. 143); bolnavul este tot timpul febril,
da,r oscilaliile d.intre temperatura cLe iliminea!5, qi cea d.e se&ra nu
dcprlqosc 1". Aceastd curb5, o intllnim in pneumonie, febr5 tifoitL5,,
tifos cxa,rrl,ematic etc. I
rI) fcbra remitent5, (fig. 1aa); oscila{iile tlintre temperatura de
dirrrinou,{,[ ryi cea d.e seara d.epiqesc 1", d.ar temperatura se menline
tot tirnpul cleasupra valorii normale. Se intilneste in septicemii,
supula,{,ii, l,ubercu}ozd, pulmonar5, gravra, unele fornie cle brorihopneul

monii ol,o.;
_ c) Icblil intermitentS, (fig. 1a5); cliferenla d.intre temperatura

de tlintirxul{ti ryi cca d.e sear5, este d.e citeva grad.e, temperatura minim5,
atinglnd vlilorilc normale. Temperatura se riciic5, brusc sub formi,
de acccs porrl,r'u citeva ore dupd, care scad.e sub 37'. Aceasti febrd,
o intilnim ln scpticemii qi anumite forme de tuberculozd pulmonard I
/) febra intermitontd, periorlici, are caracterele febrei intermitente, dar acceselo se repetS,la acelaqi interval de timp, putlncl fi soparate

285

,
o

o
I

ib

s
s
$o

,(v
i-

o
(f
@
cdl

a
,l(
0
h

o
rd

g.
k
I

Sj

''8
d

s=

&

287

':b

*
R
N

a
Q

\
N

'h

289

,d

o
E

o
)c!

k
!

tr{
I

*
N.

t,
-$

290

zile afebrile. Aceast5, febr5, o intiinim tn caz d.e malarie. Accesele

zilnice (febra cotidiand), la iLoud, zile (febra ter!6) (fig. la6)
Bau la trei zile (febra cvartd,);
g) febra hecticS prezintfi, b' curbd, asemd,nS,toare cu cea a febrei
intermitente, d"ar cu 6scilalii zilnice de 3-5', cu scd,d'eri.bruqte pln5
la temperatrira subnormai5,. Se tntllneqte ln septicemii gi formele
grave d.e tuberculozd, Pulmonard, ;
" lx) febra recureuti 1tig. L47): perioadele febrile tle 4-G zile cu
temperaturd, continud, a[iemeaz| cu pe-rioacLe afebrile de aceeaqi
Auritd,. Aceastd, ourb5, se tntllneqte in febra recurent6, precum qi
in unele forme ale limfogranulomatozei maligle; -i) febra ondulantd, (flg, l.aS); porioadele febrile alterneazd' cu
perio6'd e af ebrile ca si febia d'e tip i'ecurent, tnsd, trecerea d"e la perioad'a
itebrta la cea febril5, nu se face brusc, ci treptat prin oscilalii ascendente ryi descentLente, dtnct curbei febriio caracterul unei linii ontlulante. So lntllneqto ln brucelozd,;
j) febra he tip invers; temperatura minimd se inregistreaz6'
sea,rd,j iar temperatura maxiind, d"imineala. Aceastd febr5, este caracteristicd, pentru tuberculoza pulmonar5, grav{ i
k) febra neregulat5, ; ascensiunile qi- sciclerile^ de temperailtil
fi sistemat-izate.'In acest caz vorbim d.o febra neregulatd.
o, pot
'3. Perioad,a
d,e decl,i,n sau stadiul de d.efervescen!5,, asemd'ndtoare
poate
fi bruscd, sau critic5, gi lentd, plogresivd, sau liticd,.
debutului.
temperatula scade ln citeva
ln cazfle't-erminare bruscH, a febrei, paralel
Se amendeazS, ln mocl
ore Ia normal sau chiar sub normat.
febril, totul termiale
slldromrrlui
relativ brusc qi celelalte simptomo
nindu-se cu tr'anspiralii abund.ente gi poliurie (cle exemplu pneumonie
gi tifos exantematic).
' tr'ebra poate s5' se termine qi l,ent regresiv cind' temperatura
scade incet in mai multe zile prin 6sci1alii ctescentlente ca de exemplu
ln fobra tifoidd, sau scarlatin6.
Hipotermia. Yorbim dLe hipot ermie atunci cincl temperat'ura
organis'mului scad.e sub 36o. Starea cLe hipotermie este determinatd
fio- cte o pierdere excesivf, cte c|,ldurd, (ca fle exemplu la persoane
expuse frigului puternic),;fie d.e scdderea p-ronun\atd, a metabolismulufgi atimiiuared ard.erit6i"ain organism Ei tLeci a produoliei do cd,Iclurd,
(ca'd,e exemplu |n inani{ie, tulb-ur},ri edd.o-crine,. insuficientd, circulaiorie, afecliir.ni oartLiopirfironare, comd, hepaticd,, pierderi masive
cte slirge, ariemii tnaintate etc.), fie'tLe o intervenlie a sistemului nervos
central.
stf,rile de hipotermie au luat o importan!5, cleosebitd, in ultimii
prin
introd"uc6rea in clinicd, a hibernolerapioi, Prin aceastil metocld,
ani
so dOconect eazil, pe cale medicamentoasfl, centrii nervoqi de termore-

si

d.e

irot fi

291

,cd

g
,cd

o
E

)eJ

Fr
I

(.
Y

'e

,E

)d

o
)an

s
trr
I

N
$

s
\.
&

.E

293

"E

a putea red.uce temperatura sub valorile normal-e,

slare. Dentru
-ip"ir"i"
rezervele organismului prin procesul normal de
le- *"
u"iorpArrrul Te-pur*tura poatdfi reilus5, mult sub valorile normalea
*i *itttt. nrin scdd.erea mefabolismului, scad.o qi nevoia de oxigen
;;i;;il ;iri1;i & iri cap itolul,,I ngri j irea'b olnaviior tratali cu sub stan-

t'are"

!,e-

neutoplegice").

In .orsot tratamentului, prin hibernare artificial6,..temperatura

orEanismului poate fi reausX ti ZA -92". Se fac interventii chirurgicale
cind peric-o1ul
.yitate. hemorasiei se reduce mult
i;i;;;;i;;;A;2i
-28;,
Aceste s[6ri d.e hipotermie
incetinirii proc'eselor

ad;;';r;

au necesitat introtLuceiea unor metode noi

cl'e

m6surare a temperaturii,

ardtale mai
lnregistrarea conqtiincioasd, a _ temperaturii bolnavului po.ate
bdnuiala
*e ifu-Ei"" gtb"teii it cazrfl simulanlilor. Dacd' s9 P?tletermomeA f .d; i*egistrati, hr fi ileal6, de naturd' -,,termometricd)', direct'6. Se
su6 supraveghere
tiiiii"i boh?vu1ui se va face numaicur}atermicd,, .care. de otrioei
am6nunq{
motl
tn
apoi
i"iiitiii
qi nicicutipurile
a
bolnavului
*ir,t", generlg,
cu mai
-,a,
temlieratura
"rr
m5,sura
";;;;r;spintle
depaite.se
ad}"fra. Mai
ln
cele douS' axile sau in plus qi ln
"Ufq""it"
ae
termometre,
-uite
"*ufrplu
hebra simulanfiloT ({i* I?l inten!io33,!i,
*.i-qi fi-d"itrtei, buea1il.
cLate cbncludente Ia mdsurd'tori
niciodat5,
lie nf"rotici) nu o* a*
imetliat dupa afirmarea
a,febrilitate
tle
stirii
Cbnstatarea
,i*o1tro".
pentr'u
simularea febrei'
iigrli i"nrile ae cxi"e roGry pletteaz5, sigur
l\Ienliondm. in sfirsit c5,, in urma atlministrdrii atruzive cle antit iotice-si'ait" -6ai".*ehte iiainte cl.e stabilirea exactfl a diagnosticuili.;,i.ior-"ara d.e multe ori curbele febrile clasice, interprotarea
lor" devenind foarte grea sau chiar imposibild"
sus.

PULSUL

ocazia sistolei ventriculare, singele este tmpjns din cavitfllile

,,'ent;;ui;;;-I" ;it"rete'mari. Ac6astff masd' dP sfuEe lntlln-este tn
sisiemuf a*terial o aitX masd, d'e stnge de care se^love$e sub.influenla
Conllictul oare ia naqtore
;;ffi;AtA pot"roi.e a muqchiului iartliac.
pril. coloana sanguind
propagd,
se
stnge
Aoue voiume rtd

cu

t"ir; ;;i;

ai" arto""fe arteriJ

,il pri"-

alrtind.erea

irnei uiAe vlfrato:ii gi se. elteriorizeaa arterelor, sincrond, cri sistolele ventri-

suU forma

,tt*i.e

culare.
fi palpatd, (apastntl ugor arterele
Aooastd d"estind'ere ritmic6, poate .-u,,-6T
zvlcnituri ugoare, ritruice,
forma
sub_
pu s"frafrti" d.ure osbase)
pulsatile, d.e unde numele de Puls.
295

. lntrucit

la.aparilia-pulsului_intervin, atit inima, cit

ryi vasele,

el va reflecta, atiFstare_a funclionald a inimii, cit gi pe aceea a arterelor.,

dind in ace-Ia;i timp indicii pr.eqioase asupr'& stirii ;natomiee a arborle-

lui

arterial.
In bolile infeclioase acute, pulsul oglintteqte gravitatea infecliei.
Prognosticul $gprltle in acest6 cazuri ii maric rid,srird, de cari-tqile
pulsului. MocLificilrile caracterului pulsului dcl.ermind, si concluita
terapeuticS, in cele mai multe caz-w. Din acest nrotiv. examinarea,,
urmd,rirea.qi. notarea pulsului au o deosebitir, impor;tanld pentiri
ingrijirea bolnavilor.
_ Luarea pulsului, Pulsul poate fi lual, pe oricare arterd accesibilii
palpaliei,
9a# poate.fi co-mprim?In p" un plan osos : radiall, tempora_
I5, sup.erficial5, carob.itL{r humerali,, femurald,, pecr.ioasd, etc.
In pra-ctica
9.u9n!il, pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care rnbtiv, in
limbaj cotidian, prin puls-se in{elege puleul A.rteret..r.acliafe (tig. fig).
ltarea pulsului, bolnavul-trenui6 sd, fie'in repaus }iric si
._ f,,a
psihic cel pulin 5-10 minul,e inainte de num[rdtoare] inirueii-.,i1
etort sau o enro.lie oarec&I.e, in timpul sau inaintea luirii pulsuiui,
ar putea moclifica valorile reale. Bralul bolnavului trebuib sn, fitj
sprijinit, pgltrg ca mugctriul antebraluliri si se relaxeze,. Se repereazu
qan{ul rp{ial (tlenumit gi qanlul puisului) pe extremitatea d.istal{ r
an:tebratului,. in continuarea policelui. In apropierea marginii extme
? rete] anterio_are a .?ntebrafului dE,m cle r..r qan! nidrgiirit d.e tenmugchilor flexor ridiat al carpqlui'gi brahiErnaiur"fi-ii
1-gl"l-:1".
protunzimea cdruia se g5,segte artera radiali.
pulsului se faie cu virful d.egetelor inclex, rnediu li
. pPalparea
inelar
de la mina, d.reapti,. Dupr, ce
s-& reperat qanfril'lui, sc r-ir
-peretelui
exercita o uqoari, p""sii.ue a*r["a
arbeiial' fechiyalenti
aproximativ .cu -presiunea din in-teriorul vasului) cu cole trei degete
palpatoare, pini ]a perceperea zvicniturilor plinc ale pursului. Fixircrl
.dege-teior
_se realizeazd, cu ajutorul policelui, cu care irnbrifiqetrzi,
antebralul la nivelul respectiv.
Uneori artera ratliald prezintd, anomalii tlc rrozitie si nu va fi
gi,sitd, in qanlut pulsului; in aceste calzltri, eft vt ii cXutatd, in tabachera anatomic5,.
/Pulsul arterei temporale superficiale se iil tleirsupriu si in afrlril
unghiului temporal al fantei palpebrale, la o tlistanle Ac B-{ cnr
de acesta.
/ P"_t*i,! arterei fe_murale se plapeazi, in pnrl,ca superioa,rl tl 1riulghiului-Scarpa, sub arcad.a crural5,. Se u6urcir,zi'r, pir,iparea, dacri so
ldicd, qoltLul cu o pernf,,. Pulsul arterei peclioaso se-r,a,-ciutil pe fufLl
dorsalq a piciorului, deasupra
spafiiu intermetatiarsian,
pe traiectoria arterei, iar pulsul_primului
arterei cnrotidc la, git,, in ryrlnfrii
296

l;io.

1 19.

Luarea pulsului la nivelul

rilcliale,

artelei

Irig.

lig.

151.

150.

Sfigmograf.

Sfigmogram5,

297

format intre marginea anterioari, a sterno-cleido-mastoid.ianului

laringe.

gi

Pulsul poate fi lnregistrat qi pe calo instrumentalil,.

In unele institulii existH, aparate speciale pentru lnregistrarea
graficfi, continui, a pulsului. Dintre acostea, .unele..recepfioneazfi,
iulsul ptin intermediul unei manqete, iI lnregistreazd, electronic qi
ii transmite frecvenla pe un cadgan. Existd aparate care lnregisttea'2il
concomitent cu fre'cvenla putsului qi tensiunea medie, iar cardiotahimetrul sesizeazd, perionalul de ingrijire prin semnale acustice qi
Juminoase qi asupra moclificdrilor d.e frecvenfd, ale pulsului.
Pulsul se va lua, Ia bolnavii spitalizafi, ln mod rogulat tle d.oui,
po
zi, iar frecvenla lui va fi notatd, pe foaia de- te_mperaturfl.
ori
I",a cerereh, meclicului sau in scop d.e orientare, luaroa pulsului se poato
efectua gi d.e mai multe ori.
La luarea pulsului se va liue seama d.e : frecven!il, ritmicitatet
volum, tensiune qi celeritate.
Iiecoenla pdtsul,ui poate fi lenti, sau rapidd,. Se stabiloqte prin
numd,ra,rea pulsaliilor pe minut, cu ajutorul ceasului obiqnuitr_previzut
cu secundaf, tindt ln mlna liberd. Dup5, co s-a palpat pulsul, se 1as5,
s5, treacI, clt'eia pulsafii, ptnd, ce zvicniturile dovin frocvente qi apoi
se numfi,r5,. Pentru o mai uqoarfl orientaro, numd,rdtoarea se va incepo
cintl arS,tf,toml secundamlui arat'd' ll4 -Llz -314 sau 1 minut intregNumd,rarea dweazd, 1- minut, insfl d.up5, o practicd, oarecare timpul
poate fi redus la 1/2 sau 1/4 minut, inmullintl rezultatul cu 2, respectiv
cu 4. Numd,rdtoaiea se va face cle la linie pinf la linie pe caclranul
secund.arului d,e la ceasornic qi se va lncepe totdoauna cu 0, pentru ir
nu numilra inceputul qi sfirgitul timpului de clouti pri.
Frecventa pulsului la aclultul sinfltos este tlc 170 -80 pe minut.
Pulsut fiind- rleclan,lat tLe contracliile cdftfiaco, flocvcnfa lui coincide,
in staro normalfl cu frecven$a sistolelor ventriculilro. Intrucit in unelo
cal,;rxi de miocarditd, nu toale conttacliile vcntriculilre sint transmise
d.e coloana tLe singe ln sistomul arterial, este rocotnandabil ca frecvenfa pulsului (ln cazurile suspecte sau ind.icate de rncdic) si, fie confruntatd, cu frecvenfa bdtdiior cardiace.
In contLilii fiziologioe, frecvenla pulsului v*riazd' dupi, .sex,
virstd,, lnd,lfimea corpu[i, efort, emolii pbzifiitl corpului, stiri fiziologice etc. Astfel, pulsul femeilor este cu 7 -8 bntli mai frecvent
decit aI bi,rbafiior, apropiindu-se mai mult de cifra 80, pe cind. pulsul
bflrbalilor se'apr6pie mai mult de cifra ?0. In funcfio de.{irst[,,
in mo'rul

*"';"';:lj;l;;'*iaza
la'copilul
298

mic

r"_-,,*ff
;=*
-120 pe minut

'L00

la 10 ani

Ia-20 d.e ani

tle la 60 de ani in
I-,a perSoanele

90

sus

60

90

pe minut
-100 po
minut

-80
-95 po minut

lnalte, pulsul este ceva mai rar d.ecit Ia cele scund.e.

In pozilia culcat, pulsul este mai rar decit i:n pozi{ia geztntl.
^ picioare
In
este ceva mai frecvent.

Pulsul se accolereazd, in caz de efort fizic sau psihic,^ln caz de

emolii, tensiune nervoasil, precum gi ln cursul digestiei. In timpul
somnului, dimpotriv5,, clatoritil red.ucerii necesitElilor energotice ale
organismului, frecvenla pulsului scade fa!d, tLe aceea din starea d.e
veghe. Din acest motiv, pulsul se va lua d,imineafa pe nemincate
dupH, tleryteptale dar inainte de ridicarea din pat gi dup6, masd,, dupd
orele de od.ihni,, lnsi, lnainte tle cind,.
In unele cazuri este necesar sd, so ia frecvenla p3lsului qi clupd
efort fizio, oomparindu-l cu frecvenla lui tlinainte. In acesto cazuri
se va urm6ri qi timpul necesar pentru revenirea la frecvenfa d.e repaus.
Inregistrarea frecvenlei pulsului se face pe foaia d.e temperaturfl
a bolnavului. Pe ordonata sistemului de coordonate se va nota frecvenfa pulsului (echivalent5, cu numf,rul bh,tf,,ilor pe minut), iar pe
abscis5, timpul cind s-a luat pulsul. I-,a tnd,$imea Iiniei verticale gi
orizontale, trase din cele d.ou[, puncte notate, se fixeazd, printr-un
punct frecvenfa pulsului la ora respectiv5,. Prin unirea acestor puncte
se obline o curbd, care reflectd, oscilaliile pulsului in cursuf zilei qi tn
cursul imbolnd,virii. Notarea pulsului se face cu cernealfi sau cu creion
roqu. Cifrele valorilor posibile ale pulsuiui sint ln aga fel tip5,rito pe
foaia de temperaturd,, ca linia groas5 - considerat'd, ca limiti intre
normal gi patologic - sd, corespund,d, cu o frecven!5, tl,e 80 depulsalii
pe minut. De aici in sus sau ln jos, fiecare linio sublire echivaleazd,
cu patru pulsalii pe minut, iar liniile groase cu cite 20 de pulsafli.
Dacd, frecvbnfa pulsului periferic nu corespnnde frecvenlei bd,t6ilor cardiace, luate la nivelul gocului apexian, se Yor lnregistra ln
foaia d.e temperature,, atit, frecvenla pulsului obiqnuit, cit ryi frecvenla
bh,td,itor cardiace printr-o linie rogie intterupt5,. Intrucit lipsa cle
colespond.en!il aratil totd.eauna un minus aI frecvenlei pulsului,
acesta va purta numele de puls cleficitar.
scattd, gi ln cazuri
Frecvenfa
nla pulsului poate sf, creascd, sau sfi, scattd
pa
ln primul caz vorbim de puls tahicarttio, iar fur al tloilea
do
tahi,card,ic, poate

fi doterminat

de cauze cardiace 9i oxtra-

rnif,iril-pulsalii[or putlnil" sh se ridice ptnil, la 1,5-0-_2,Q0

gi chiar mai mult. In unele cazttrirpulsul este e$a tte f6dV6frt

lnclt nu poate fi urmd,rit.

299

in

mod. constant, frecvenla pulsului creqte palalel cu teurperl*-

tura. Pentrr. fiecaro gqad. d"e temperaturil, pulsul creqte cu 8 -10

pulsalii pe minut. pe foile de tempe,raltu15,, curba -d.e temperatur3

$i eurba pulsului merg de obicei paralel. Cleqterea disproporlio-natil

i, frecventei pulsului fa!d, d.e tempelaturd, clen.otil cf,, aceasta se datoregte in ifara hipertermiei .si unei alte cauze - de obicei cardiace
gar-dd, personaiul tLe lngrijire in sensul unei eventuale
-'gi pune lncardiace
(fig. 152).
insuficiente
ln uriele cazrtri febrile, d,iscordanla dintre valorile pulsului qi
ale temperaturii se manifestd, tocmai invers, atlicd temPeraturS,
accelerat ln m[sur5, mai micd, d.ecit ce1 co ar fi coresinaltd, cu puls
-gradului
punzd,tor
d.e temperaturd,, de exemplu,_la o-.temperatur6
ie 39', un puls de numai 76 ln loc de 90 pe_minut cit ar fi de.aqt^gptat.
Aceast5, stare poartf, numele d.e brad.icard.ie relativd, qi se lnttlneqte
in febra tifoidf, gi in unele meningite.
Tahicarclia foate apfrrea qi |n afara febrei ca un mocanism de
compensaro a atificitului de oxigenare q fesuturilor, qompensarea
reatZlnatu-se prin creqterea vitezei d.e circulafie, d.e exemplu in caz de
insuficionfe circulatorii centrale sau periferice (miocard.ite, endocard.ite, leziuni valvulare, colaps circulator etc.), in caz da anemii inaintaie, hemoragii abuntLente, unele intoxicafii, prgclm qi in cazul
tulburlrilor caidiace d.e naturfl nervoasd, qi endocrind,.
TahicarcLia poate sd, apard, gi sub forrri[ do paroxisme. In aceste
calatri, inrogistrarea pulsului se va face dup5, nocesittrfi, independent
d.e orarul fix aI inregistrilrilor. Crizele paroxistice d.e tahicard.ie se
noteazd, totd.eauna in foile d.e temperatuq5.
Pul,sut, brad,iaaril,i,a, ca gi pulsul tahicardic, poate fi cletelminat
de catiZe caidiaoe qi extracardiace. Numd,nrl pulsaliilor, poate si
scatld, la 60 -50 -40 pe minut sau qi mli pul,in.
Pulsul bratLicarclic apare in unele cazluti dc rniocardite acute
(d,iftericd,, tificil), mixedem, icter accentuat,, inl,oxicalia cu digitald,,
mercur etc., in i,fecliunile care mflresc tonsiunca intracraniand,, ca
hemoragia cerebratd,, tumorile intracraniene, unele m:ningite etc.'
precum qi in caz tle inanilie.
7t caz cte tulbur5ri de conducere in sisl,crnul excitoconductor
al inimii, numirul pulsaliilor pe minut poate s[ scad.d, pind, la 30, 20
sau chiar qi mai mult. Acest gratL d.e bradicardie nu mai este in stare
sd, aprovilioneze organismul cu slngele necos&r. In urma cLeficitului
cle oxigen aI creierului qi chiar al inimii, bolnavul pierde cunoqtin,ta
qi este cuprins de convulsii tonico-clonice, starea lui fiind foarte grav5,
qi insofit5, d.e periccl de moarte (sintlromul Atlams-Stokes).
Ri,tmiai,tatea. Pulsul poate fi ritmic sau aritmic. In stare normali,
volumul qi intensitatea pulsaliilor sint uniforme, pauzele dintre pul300

I
i

,d
?
d
g

g
o
>cd

c
I

'e

$
C

a
301

sali-i fiinrt egale. un astfel de puts este ritmic. Daci putsaliile nu sint
uliforme qi sint separate intre ele de distanfe inegale,'pulsul este
aritmic. Nu prrtem vorbi d.espre o ritmicitate ferfectd,, intrucit qi in
stare normald, frecvenla pulsului variazdu cu respirafia. In tirirpul
inspirafiei, pulsul devine mai frecvent, iar ln &piialie mai rar.

Aceasta este aritmia respiratorie ryi nu are nici o semnificatie patologicd,. In majoritatea calurilor insd,, pulsul aritmic este ri.eterminat
d.e o lmboln5vire a rniocardului sari a ploxurilor nervoase din jurur

inimii.

Deseori aritmia este urma,rea unei suferinle a sistemului nervos

contral, cerebro-spinal sau simpatic.
Pentru a sesiza stdrile d.e aritmie se vor observa intensitatea qi
volumul pulsafiilor, precum gi distanfa care le separd,. Aritmia poate
sd, se prezinte cu regularitate, lipsitd, de orice regularitae, sau sd,
aparh, _numai ttin cind ln oind. Din acest motiv, pentru sesiza,rea
aritmiilor, de multe ori este necesarS, o observare mai lndelungatd,
qi sistematicf,, a pulsului.
Uneori, pe 1ing6, pulsalia normald, care are o singurd, und.f,, so
percepe o pulsalie mai s1abS cu doud, unde de intensitdli diferite.
Acesta se numelte puls dicrot. Apare in febra tioid6, anemii grave,
tubercuioza pulmonard,.
In unele imbolnd,viri ale med.iastinului, cu aderenle intratoracice
qi pericartlice, ln timpul inspirafiei pulsul este mai mic sau chiar
d.ispare complet, pentru ca in expira{ie sI reapard, normal sau sf,, se
intensifice. Din cauza aderenlelor circula$ia venoasd este stlnjeuitd, qi astfel in timpul inspiraliei inima primeqte nu.mai o cantitdto
foarte red.us5, d.e singe. Acesta este pulsul paradoxal Kiissmaul.
llransformarea unui puls ritmic in puls aritmic mai ales d.acf,,
este lnsolit qi de sciderea forfei de contracfie a inimii sau cu tahicard.ie - denotd, totdeauna tnr5,utd,firea funcfiei card.iace, ceea ce
trebuie ad.us imediat Ia cunoqtinfa medicului.
Volumwlsau ampli,tudi,neapulsuluipoate fi mare sau mic. El se
micqoreaz5, pe m5,surd, ce ne ind.epd,rti,m d.e inimd,. \rolumul pulsului
este determinat tle cantitatea d.e slnge po care inima o arunc5, in
artere in cursul unei sistole. Din acest motiv, el va fi totd"eauna d"e
amplitucline mai mare cind. inima normald, sau hipertrofiatd, Jlttoreazd,
energic gi nu este nici un obstacol ln calea singelui. Dimpotrivti, in
caz de tahicard"ie, clntL timpul afectat pontru umplerea diastolicd a
inimii este prea scwt, ia. caz de cLebilitato cardiaci, sau a unui obstacol
in calea singelui (tle exemplu stenozi, aorbicd,), pulsul este mic.
In caz de puls mic, el se ya palpa ds ambels p5,r!i, comparativ"
Afecliunile care diminueazfi, lumonul a,rterolor pind, la rad.ial5,, ca :
tumorile, cicatricile, end.arteritole etc., rea,lizeazS, un puls asimotric,
302

partea afectatS, pulsul devine mic, iar de,partea sd,ni,volum normal. Aceeaqi tLiferenf5, de volum poate si
existe qi lntre pulsul radial qi pulsul^membrelor inferioare, ln func,tio
d.e loci,lizarea procesului moibid.. In uaele cantti, pulsul dintr-o
paito sau de la membrele inferioare poate sd, apar5, pulin lntirziat fafd
sd,ndtoasd.
d.e partea
- Iansi,wnea
pul,sutwi, poate fi tl.urd, sau moale. Ea este tleterminatfl,
forfei
de oonlraclie a inimii. Aprecierea teusiuuii pulsului
d.e valoarea
reoesale portru comprimarea arterei
so faoo priu afrecierea fo46i
-camtl
afecliunilor lnsolite cle hipertrofia
ratliale. PuIsuI este tl.ur ln
for.la cle contlacfie a- inimii qi
milreqte
Aceasta
stlng.
ventriculului
impinge singele d.in ventriculul stlng cu o puterg mai maqe in artere.
Uiinp6trivXl tensiunea pulsului scade qi acesta devine moale ln cazurile cincl scatle forla il.e contracfie a inimii.
celeritatea pul,sului, reptezintfi, ruteala tle rirticare gi rLe-clisparifie
a und.ei pulsatile, ceea ce reprezittil in fontl yiteza de efectuare a
pulsaliei.- Sub acest laport, pufsut poate fi celer sau tard. Pulsul
este celer in caz cle insuficien{d, aortic5,, c5,ci unda pulsatild, dlspqrg
repede prin refularea unei pnrli a singelui d.in aortd, in ventriculul
stfog. Dimpotrivtr, , ln caz d.s st6nozd, aortie5r- ein,el existi un obstacol
in ci,lea sfrgelui, precum gi ln caz de a,rterioscletozilr.cind. elasticitatea vaseloi estb mai retl.risd,, pulsul are o duratd, mai lung6,, atl'ic6
este tard,.
Sonzalia tactil6, obfinutd, ctt ocazia palpd,qii pulsului cLepintle
in mare nid,surfi, de star'ea perelilor arteriali. Palparea arterelor dd,
inttioii prolioase pentru sttbilfuea tliagnosticului,- lns5, aceasta nu
rnai catl.e fn competenla asistentei. Totuqi ea trebuie sd, cunoascfl
aceste senzalii tactile d.eterminate d.e motlificarea Per_elilor arteriali,
pentru a putea aprecia valoarea Pylsului qi la acei bolnavi care preZintd, d.iferite imbolnilviri ale vaselor.
Palplncl un puls trebuie stabilit rtac5, perelii arteriali nu prezintd,
rnoclificfrri patologice. Artera va fi compriTatd, 9! apoi rostogoliti
sub degete.^Peretele arterial trebuie sd, d.ea in mod. normal se.nzafia
unui trib perfect elastic. Perelii arteriali igi po! pierde elasticitatea,
pot tleveni figizi, prin incf,rch,rea lor cu sd,ruri minerale d'o-calciu,
ingroryali, sinu-=ogi. Motl.ificd,rile de alrplitur[i:re,- tensiuno ryi coleritate
so-voi iriterpreta tr aceste cazuri in funcfie do motlificd,rile anatomico ale perelilor atteriali.

in sensul

cS, d.e

toasd, rd,mine tte

RESPIRATIA

Aportul tte oxigen trecesair proceselor vitale ale organismului

prin respirafie. Ea inclutts uqmitoa,rple etape:

se

asigurd,

303

7. Etapa pul,rnonard,, reprezentatd de perioad.a in care aerul

p5,truncle prin cd,ile respiratorii pind, la pl5,mini qi se distribuie in
alveolele pulmona,re.
2. Etapa sangui,nd, reprezentatf, tle schimburile de gaze dintre
aerul alveolar qi singele din capilarele circula.tiei miei. Oxigenul d.in
aerul inspirat este preclat singelui, acesta debarasindu-se in acelaqi
timp de trioxiclul d.e carbon qi tle apd,.
3. Etapa c,ircul,atorie reprezentatd, tl"e transportul oxigenului
pini inlesuturi qi a bioxidului rte carbon tle la lesuturi la alveolele
pulmonare pentru eliminare. Prin mod.ificarea distribuliei singelui
in organism, circulalia poate interveni in reglarea respiraliei, modificind debitul circulator al diferitelor organe dupf,, nevoile metabolice ale acestora.
4, Etapa tistllard, reprezentatd, rle schimbul ile gaze d"intre singe
qi lesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimahic, in urma cf,,ruia oxigenul este cedat $esuturilor ln vederea asiguri,rii proceselor
de ard"ere, iar bioxidul de earbon este incorporat in singe cu
scopul de a fi eliminat prin pld,mini.
Asistenta va putea {ine sub observalie fazele respiraliei ln ansamblul lor, d.ar in limbajul curent prin observare qi inregistrarea
respiraliei in foaia de temperatw5, a bolnavului, se inlelege numai
faza pulmonarS, a acesteia.
Pdtrund"erea aerului iu cutia totacici pini, in alveole qi eliminarea
lui sint asigurate de miqcfl,rile de clilatare qi de revenire ale cutiei
toracice. Dilatarea cutiei toracice (inspirafia) este asiguratd, prin
muqchii inspiratori qi inspiratori accesorii I revenirea ei (expiralia)
se face ln mod. pasiv, d.atorit5, elasticitdfii plS,nrinilor ryi toracelui.
Dac5, toracele gi-a pierdut elasticitatea sau dac5, evacuarea aerul,ui
rlin plf,,mini este impiedicatd, de un obstacol pe ciile aeriene, expiralia se face cu ajutorul muqchilor expiratori.
Respiralia in stare normalS, se face liniqtit, fd,rd nici un efort.
Migcd,rile cutiei toracice sint simetrice, ritrnice qi abia vizibile.
Frecvenla normal5, este de L6 -20 pe minut clar poate prezenta
uqoare varialii dupH, sex qi virst5,.
Amplitud"inea qi frecvenla miqci,rilor respiral,orii sc ad.apteazS,
dupi, necesitd,lile d.e oxigen qi grad.ul d.e satural,ie cu bioxid. d.e carbon
al singelui qi lesuturilor. Cum procesele de hematozi pot fi deranjate
in imbolnS,viri foa,rte variate, tulbur5,rile rIe rcspiralie vor constitui
un ind.iciu foarte important pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evoluuliei bolii, recunoaqterea eonrplica,tiilor, ca qi pentru
prognosticul bolii. Din acest motiv, urm5,rirea rcspiraliei qi inregistrarea ei pe foaia d.e temperaturS, a bolnavului reprezint5, o etap[ obligatorie a muncii de ingrijire a bolnavului.
304

Ilrmd,rirea mecanicii respiratorii se face in practica curentd, plin

sirnplf, observalie qi numd,rarea miqc5,rilor respiratorii pe minut
(tehnica numdratului yezi mai jos). Controlul constantelor fiziologice in cursul bolilor insofite de insuficien!5, respiratorie, precum si
in cursul tratamentelor complexe, ca : ir.grijirea boinavilor incongtien!i, in stare de hibernalie, anestezia,li etc., necesit5 controlul mecanic, automat qi continuu al respirafiei.
Unele aparate fac lnregistr5,ri mai eomplexe, cum este card.iol ronul, care, ald,turi de amplitudinea gi frecven.ta respiratorie,
nr5,soar5, gi tensiunea arteriald, qi este prevd,zut cu un integ'rator pentru
rleterminarea frecvenlei pulsului.
Elementele care trebuie uXmirite la luarea respiraliei (bolnavul
fiintl deztrr5,cat) sint :
a) Ti,mpul resp,irator. Prin ttilatarea cutiei toracice se mi,resc
toate diametrele ei. La femei, dilatarea priveqte mai mult diametrul
llntero-posterior, realizat prin ridicarea qi proiectarea inainte a sterltului. I-,a birbali se dilatS, mai mult diametrul transversal, iar la
copii gi bdtrini, mai mult diametrrrl vertical, prin contqaclia ctiafragmului. Conform acestor trei clirectii de milrire a capacit5,fii cutiei toracice deosebim o respiralie tip costal superior la femei, o respiralie
l,ip costal inferior la birbali qi o respiralie tip abtlomina,l la copii qi
bd,trini.

in unele stdri patologice, tipurile cte respiralie se pot mod.ifica.

^ln caz
cd, diafragmul este tulburat in funcliunea sa prin procese
intlamatoare d"e veciniltate simfize pleurale, meteorism, ascitd,
- frenici sau ln caz de d"ispnee foarte
ircoentuatd,, paralizia nervilor
pronunfatd,
va fi qi la bd,rbagi cle tip costal superior.
- respiralia
lnvers, in eaz
de newalgii intercostale, paralizia mugchilor tora-

<,elui etc.r respirafia devine abtlominald, qi la femei.

b) Si,metri,a mi,scd,ri,lor respi,ratori,i,. Miqcd,rile respiratorii ale
celof douil hemitorace slnt in sta,re normalil simetrice, cei d.oi pld,mini
lrrr,rticipind in mod. egal la procesul de respiralie. in caz de dureri

ale peretelui toracic sau ale pleurei, in caz de paralizia

tnusculatulii unui hemitorace, precum qi de scoaterea din funcliune
l,olu,l5, sau parliali a unui pld,min ca qi in coleclii pleurale abundente,
ptteulnonie masivS, obstruarea unei bronhii principale, hemitoralt,lo bolnav lryi diminueazd, miqci,rile sau se imotiilizeazd, complet.
lrt ltrod compensatof, de partea rd,mas5, ind.emn5,, miqcS,rileclevinmai
ir,tttple, accentuind. prin aceasta asimetria miqcd,rilor respiratorii.
c) Arupli,tud,,inea miscd,rilor respi,ratori,i se mod.ific5, cle obicei
;xr,ra,lel cu frecvenla respiraliei. In gene al, frecvenla mai mare *
lerspira,fiei este insolit5, de micqorarea amplitud,inii, iai se5rterea fr'ecvenf,ei, cle rni,rirea amplitudinilor respiratorii.

rurrcentuate

20 - c.16

305

d) Iractsen{a mi;cdri,l,or respt'i,ratorii, in stare fizi.ologic5, este in

funclie tte sex, vtrsii,, pozifie, activitat-e muscularS,, temperatura

mediului ambiant, precum Si d.e statea d.e veghe sau somn.

1.,a b[,rba!i fr6cven{a 4espii.afiei este de 16 pu minulr. iar la femei
de 18 -20. Da,cd, frecveitra respirri,triei se accalateazd, vorbim cte tahipnee, iar in. caz eontqar, de bradipneo.
'Ira nou-nd,scufi, nrimirul inspirafiilor este tte 40
-50 pe minut,
scdzinrl treptat piriA in jurul vlrstei cle 30 de ani, cind se st'abilizeazil
la cifuele do mai sus.
In pozitio culcat, frecvenla este mai micd, decit-ln pozifie qeziutl.
cre$te gi mai mult.
In picio-are,'uum5,rul'respiraliilor
Activitatea musoulard,, necesitlnd. un aport mai mare de oxtgen,
ptovoacd, o cregtere a fteoventei mqcd,rilor respiratorii ln rap_ort cu
intensitatea efoitului muscula,r. Dimpotrivd,, ln sornn, numilrul respi-

scado sub frecwonla co-nstatatfi,- in sta,re d.e veghe.

Temperatura mediului ambiant influenfeazd, frecvenfa. -Creqterea
temperat'urii mettiului va d.etermina o crerytero paralel5 a freoveulei
miqderilor rospilatorii. Polipleea, apd,mtd, la o temperaturd' mai
inaltd,, teprezi-ntd, un mijloc-tte pierrtere tLe ci,ldurd, a organismului.
Exist* in mod normal un raport constant lntre frocvenla respira{iei qi a pulsului de 4 I 1; acesl raport poato sd, so modifics foarte
mult lntr-o serie de std,ri patologice.
Num5,rarea miqcd,rilor respiratotii so face timp -cLe l- minut
intreg, avind. grijd, c-a operalia sf, se fac5, fd,r6 qtirea bolnavului,.cd,ci
respiii,tia este rin act ieflex, inconqtient, dar controlat d.e voin!!,,
ttif caie motiv bolnavul, obs6rvintt cd, i se numilrd, frocvenla -iSgirilor rospiratorii, lqi poate modifica ritmul ryi astfel nB se mai.obfin
valori riale. Dacil'e$te posibil, numirfi,toa;ea 8e va face tn timpul
somnului; se va aqeza mina u$or cn fala palm-ard, pe supra{at3 tqrycelui botn'avului qi'so vor numd,ra inspiraliilo d}nd, miqc6rile cle ridicare a peretelui t6racic (fig. 153), _Dac5, boinavul oqto treaz, .congtientt
d.upd, f,erminarea numd,i5,iii bdtd,ilor pulsului, fd,r.{, a se pdrd,si mina
boinavuiui, se 1ror numdra gi migcd,qile-respiratorii, urm[rind migod,rile cutisi {oracice sau ale p'eretelui abttomiral numai p4in inspocfie,
ff,,rd qtirea bolnavului.
Trecvenla respiraliei se inregistreazd" \rt foaia rlo temperaturi
ta fel ca qi dempeiatuia gi pulsul. Graficul Bo v& dosena cu creion
albastru. bufba-respiratriei trebuie sd, meargd, paralel cu cur.ba d.e
temperatufd, qi cui.ba filtsutui- Cele _trei Cur.bo inlegistleaz6 trei
tunclii de bazi, ale orEaiismului : circulafia, respiralia qi termoreglarea. brice incquciqare-intfe aceste trsi curbe somnalizeazf,, o abatere
tn funclia organelor vitale gi poate sL fie incticill instald,rii unot
complicalii.

raliilor
'

306

tr'recvenfa respiraliei creqte it caz cle emo.tii, efort fizic, hipertiroid.ism, in stiri febrile, ln cursul bolilor infeclioase acute, in afecliunile pere,tilor toracici, ln bolilo care recluc suprafa,ta respiratorie, in
anemii, hemoragii, intoxicalii cu oxid de carbon, in bolile inimiit
ale rinichiului. In toate aceste eazlur,i, hematoza fiind cleranjat5,,
organismul caut5, sfi, compenseze
d.eficitul do oxigen prin cregterea frecvenlei respirafiei.
Frecvenla respiraliei scade
in caz d,e obstacole in cd,ile respiiatorii superioare sau inferioare, in tumorilo mediastinale,
in caz de pierd.ere a elasticitd,{,ii cutiei toracice.
e) Ri,t'ntil,. Migcfi,rile respiratorii iqi pf,stteazd, in stare
nolmali, un ritm regulat, inspiraliile qi expiraliile succedinduse Ia intervale constante. SRitmul respiiator poate ti tulburat
prin atingerea centrilor nervoryi
decauzetoxice, autotoxice thepatice, renale), infecfioase, neuroreflexe etc. In acest caz, automatismul mi,sc5rilor respiratorii este grav tulburat, miqc[rile respiratorii succed.ind.u-se
neregrrlat, aritmic, d.ezord.onat
Fi.g. 15i. - Nnmlrarea respiraliei.
lvezi^ r,Dispneea,, ).
In unele*azuri d.e obstacole in cd,ile respiratorii, inspiralia pretrrngitd, qi profundd poate fi insofitd, tte uri zgomoi wimit'cofnaj,
determinat de trecerea aerului prin porliunea strimtatfi.

In cazll existenlei unor bbsticol'e mai importante, in timpul

cforturiloi cLe inspira{ie neputlntt intra o cantitdte suficibntd, de aer

in pld,mini, corespunzd,toa,re grad.uluidedilatalie a toracelui, se creeazd,

o diferenld, de presiune lntre aerul atmosferio gi aerul intraalveolar"
In vederea echilibrhrii acesteia, vicLul relativ intratoracic, creat in
l impul inspirafiei, va aspira pd,rfile moi a1e peretelui toracic, determitrlnd o d.eprimare tn regiunile supra- qi subclavicularil, epigastricd,
precum ryi in spaliile intercostale. Aceast5, miqcare paradoxald a perc{,ilor toracici, rnanifestatil prin d.epresiune in timpul inspirat,iei, poartd, numole de tiraj.
307

Diferitele motl"ific5,ri ale respira,tiei nu apar in general

Di,sTtneea.
-ci
izolate,
se combinS, intro ele, manifestinilu-se sub forma caracteristicd, a d.ispneelor. Prin dispnee se infelege respiralie grea. Subiectiv,
ea se manifistd, printr-o set? mai mult sau mai pulin acc_entuat5, cle
ae1, ia1 obiectiv^prin migcflri respiratorii forfate.. Setea d.e aer este
d.et'erminatd, d.e &citatia' centrului respirator prin singele incd,rcat
cu bioxicl de carbon sau eventuat d.e alte substanle strdine care ciiculil
in slnge gi reprezintd, semnalul de alarmd al clefioitului de oxigen.
Din aiest' mofiv, dispneea, ca gi mottificirile elementare aIe.-miqcf,rilor respitratorii,'vofti d.etetminate nu numai tle imbolnd,virile ap.aratului fespiqator, ci gi tLe toate afecliunile caxe tulburd schimburile
normale de gaze.
Cint!. boinavul nu mai poate intteplini eforturi de respiralie cu
murychii utilizali obiqnuit, intrd, in acliune alli rnurychi,-care in nod
nofinal ru parbicipd,li, pro'cesul d.e respiralie, ca : strno-cleido-mastoidianul, scaienii, &intratut mare, pectoralut ma19 $i mic, qi dinlatul
mic, cire constituie grupa mugbhilor respirat.orii accesoli. ?entru ca
*"e{ti muqchi sd,-gi g}seiscd, uri punct rte sprijin fix I veelerea dilatd,rii cutiei toraciieibolnavul se va aryeza intr-o_qozilio- forlatd,, numitd, ortopnee, in pozilie gezlnd, cu capul ,si trunchiul aplecate inainte
qi cu bra!^ele fir,at6 in jos,'spriiiirindu-se de ele pentru a putea imotriliz& umelrr.
Dupd, frecventa, amplitud.inea qi ritmicitatea respiraliei, d'eosebim utm5toarele tipuri de d.ispnee:
1,,

Dispnee cu acCelerarea ritmului' respi''

mfi,ritf,,

2,

au rd,ri,rea 'titmul,ui, re-spirator

Ddspmea
-Frecvenla

r (tahipnee sau polipnee). Frecventa respira.tiei este

amplitudinea^micqoratd, rlspirafia _este superficiald, .d.ar ritmicfl.
Se intilneqte in toate cd,zurile d.e lerlucefe a suprafefei respiratorii,
in bolile chrcLiace care tulbur5, hematoza, ln anemii, st5,r! toxi-infecqi
lioase, procese intraabdominale care ridicd, !tr* plt*lnilor. leduc
i,stfel'siprafala respiratolie (meteorism, ascit5,, sarcind, etc.)'

r ato

respiraliei poa-te s5 scatla, la 12 -10 -8 sau

putin.
ct scitLerea frecvenlei c4eqte amplitudinea,
Paralel
inia, ii mai
iar inspira.tiiie ctevin profunde. Aceast5, formi d.e tlispnee se.intilneEte
in ca, Ae dbstacole ii cd,ite respiratorii. Bratlipneea poate fi determinatd, d.e d.eranjarea fazei inspiratorii sau a,faz,ei ex_pirat-orii a_respila!iei. Pe baza aLestui criteriu, in catlrul bratLipneei doosebim d.ispneea
inspiratorie ryi clispneea expiratorie.
a) Di,sytneaa inspti,ratorie sau brad,ipnee-a inspi,ratorie se oaractegrea, atrevoioasd,, for!at5', conqtientd', cu
yizeazh priirtt-o insfiratrie
-a,
p*rii"ipr:r"a activfi, tutufor niuqchilor accesori. Ea se intilneqte in
taz cle-ofustacol aI ci,ilor lespiratorii superioare. Inspiralia este inso(bracLipuee).

308

!itd, rle cornaj_qi tiraj. Acest tip ele respiralie mai poate apirea qi ln
caz de paralizie incompletil a muqchilor res iratori.
b) Dispneaa eupiratoris suu brail,i,pneea erlti,ratori,a se caracterizeazil p!1qtr-o inspiralie relativ normal5,, urmatd, d.o o expira,tie
grea, penibil5,, forfatd,, conqtientd,, zgomotoasi, lnsolitd, atl.esea d.e
un geam[t. Aceastd, formd cle dispnee apa,re in caz d.e obstacol in
c5,ile respiratorii inferioare, ca in astm brongic sau brongiolitd, capiIard, (spasmul, respectiv obstruclia bronhiolelor), precum gi ln Caz
de emzifem pulmonar, cino lipsa cLe elasticitate a pldminilor impiedicd,
retraclia lor fiziologicd,, necesitind intervenlia unor mugchi expirat,ori.

3.

diod,

Dispnee au parturbarea ri,tmiad, Fi peri,oo, _r es pi,r a!,iei,. Eespirafia pierde ritmul ei normal, insd

rrrodificf,rile care caracberizeazd, aritmia se manifestd, dupi b puriodicitato ritmicd,. Ele se d.atoresc perturbd,rilor funclionale ale
oentrilor respiratori. Deosebim mai multe forme de dispnee cu pe l,urbare ritmicd gi porioclicfi a respiraliei :
al Dispneeu Choyne-Stokes este format5, din succesiunea ciclicd,
il unor perioade de respirafie accelerat5, intrerupte prin scurte perioad.e d.e apnee. l\{iqci,rile respiratorii sint la lnceput superficiale,
devin apoi din ce ln ce mai ample; paralel cu creqteiea amptituainii,
creqtb ryi frecvenla lor plnd,la un maxim; d.in acest momentlncepe sd,
scadd,, atit frecven\a, cit qi amplitudinea, pind ce-se instaleazd o perioadd d"e apnee tLe 5
fn cursul perioadei de apnee
-20qicle secund.e.bioxid,
so acumuleazd, in singe
d^e carbon, care exciti,
lesuturi
contrul respirator qi ciclul reincepe.
Eespi4alia Cheyne-Stokes apare

in

caz d.e imbolnd,viri insolite

rlo hipertensiune intracranianS, ca tumori qi hemoragii cerebrale,

rrrcningite, in arterioscleroza cerebral5,, insuficienla citculatorier precurn gi in ursmie.
b) Dispneea Kiissmaul se caractefizeazil printq-o bratlipnee

Iirarte accentuatd,, cu o inspiralie profundd, qi zgomotoasd,, urmatd, de

o pauzd, Iung5, qi apoi d.e o expiralie tot aga tle lung5, ca gi inspilalia.

Irrecvenla miqcirilor respiratorii poate sL scattf, pln6, Ia 10

-8 sau
rnai mult. Se constatd" it caz de hipertensiune intracranian5,,
infecfii grave, comd, d.iabeticd, qi agonie.
c) Dispneea Bouchut se caracterizeazd, plin inversarea timpului
respiraliei normale, in sensul ptelungirii inspiraliei fafd, tle o expirafio mult scurtatfl. Ciclul respirator este format clintr-o inspiralie
lungtr, qi forlati, urmatf,, de pauzh, respiratorie qi d,intr-o expiralie
Irruscd,, scurtd,, dupd ca,re urmeazi,
o pa:nzd, - inspiralia
- f5,rd,tlenici
ciclului urmi,tor. Ciclurile de respirapie
tip invers se
repetf,, in.
rnod ritmic.
ryi

309

Dispneea Bouclrrt.este insofitd, de obicei d.e

brtd,ile aripilor nad-e cianozd,. se intilneqr"'u r-""uop;;il;iil;piitor.
. d) de
-Di,spneea Bi,ot se caracterizeazd, pr.in miqcd,ri resrrlratorii ritr,ice,
arnplitudine normald,, O*r-a*sie".lt"
de 10-30 de secunde.. Oispneed Birt ;9 iltiineryte
in-meningite, stfi,ri
comatoase.qi in agonie, reprezentind stadiur pili.trr,iiil,a determinat5, de sedclerea accentuaid, a e"citauiute,tii
6""ffiiir
.4.._D i..s.p % e e a il, ez o r rl a n at d,. Cind. respirafia uu mai
prezintS,
nici o ritmicita,te sap perioaititrt"
vorbim tte
clispnee d ezord onati,.
auerite,
-Migcd,rile' r*pir.tgii
despdrlite de intervate
inegate, i+'-nr*t," $i-";;$;il#por deveni
sacad.at_e, modif icd,rile nu se iepet5, I a- i
utervale
formd de disnnee este de obicii e"trarespiratt d e termin.t"
de d'eregrar"i gr^oi i.fida".i-i"*pirJio"i prin ru, tiliiitlterminate,
diferite procose intraeraniene (encefarite, tumori, n"-^o"agii^il';i:

sului qi

h""'i,i"'#;;i'i;;;
r#ii;";;'"

""i*i"ffiili
;r.;il;iluf,iu

"aiIi.#

.
intoxicalie

c'u";t;I;;';#ldi,ii

*rdoJ, -li3"-ia-a" [i,iil,]", iiillti i g.rave

umorale (insuricienfd, hepaticd,
"*
qirenalffiid;;;;;iffiLl sAu neu_),
roreflexe (dureri foarte iccentuate, uroogii*ai,
;il;,# ;e incord"are nervoasS, etc.).
sc vor observa condili,e d.e producere
raport deosebim: dispneea de efort, dispneeaadedispneei. sub acest
dtcubit qi dispneea,
i

nf ecli oase

Dilp',gga de-eJort fudicf, satura{ia

insuficientd a organismului cu
oxigen
-, in timpur efortului
ttatoriti'tulb*i"ii-sru
i"."ffiii circula_
liei pulmonar-e. Aceasta poate fi determinat,r,-ae

a aparatului circulator,.fie a aparatului,"upir*tor.o i*n"i"e"iie, fie

D,ispneea de d,ecubi.t..qn*ru^tn p,ozi!ia-ffi;;;;'
din care motiv
inrpune bolnavului o,pozifi'e qggitd Sirpou"u
de decubit trddeazd,,
de asemenea, o circuldpiu'ins"ti"i"ntt G' pi;*i;;,
;;-;;Li"e caro.iprin plocese pf"]rrr-p"lr"onare. sau diafragmatice,
igif sau
care
ledug . suprafafa respiratbrie. piin _ enmprrmarea parenchimului.
decubit dorsai, pr^_isiunea ifir*anaom^rna,re riaie "di#ragmut In
qr
comprim5, gi mai mq,l, ptdainii. Toracelg tntin_
p"-*pi*I*l*
patului
executf, nriqcrri mai niici decit- in pori1,i"-q"ri"i;
i##il""r venos
,rE**t.-IT;;;tti;
drn mernbrele inferioa,rg sp_re plnmiii
inutt
de ortopnee, d iafragm.d qqr,o*r-t j-r- .est_e
Jil"a- iC g" Et"i^t"* organeior intraabcr.ominald qi astfer
pmfririii se dilal,d,
m'ai muit, mugchii
respiratori accesorii vor p-utea d.estind.e in mai
mare
mdsurx cutia,
toracicd,, iar
sinsere venos-din
-"*r""rulrc"#;;; it*ffi*, d ebara_
slud circulalia de un surplus A"lt"g".de repaus este o .ispnee permanenti, care
apare inclu_
^,*
srv ln
pozilia de ortopnee. Ea se datoreqte, fie unui
"?U:rn.r,ea
obstacol ln cd,ile
310

respiratorii, fie tulburdrii cLe reglare centrald,, fie unei insuficienlo

circulatorii de o gravitate extremi.
In raport cu mottul d.e aparjlie qi cu orarui dispneei deosebim
dispneea paroxistic5, qi dispneea accid.entald,.
Di,spneea paroni,sti,cd, apare in accese repetate, atit ziua, ctt gi
uoaptea. Ea este lntilnitd, in astm bronqic, astm card.iac qi ed.em
pulmonar. Dispneea paroxisticd, din cursul astmuiui bronqic se observ5, mai ales dimineala gi se d"atore,ste contrac,tiei spastice a bronhiolelor, caro ingreuiazd, expiralia aerului d.in pld,mlni I cea din cursul
astmului cardiac qi ed.emului pulmonar are un orar mai ales nocturn,
datorind.u-se insuficienlei acute ventriculare stlngi.
Dispnee* accid,entald, apare neaqteptat, traducind o tulburare
a,cutd, cte hematozi, ln cursul unor procese patologice acute ale pli,rninilor sau ale c5,ilor respiratorii, ca : bronhopneumonie, pneumonie,
infarct pulmonar, pneumotorax sufocant, corpi strd,ini intralaringieni,
crup difteiic, laringit5, subgloticil,, la,ringit5, striduloasi, etc., precuA qi
ln intoxicafii eu anumite substanfe, ca bioxid. de carbon, aspirin6
otc.
Cunoa,sterea cliferitelor forme d.e d.ispnee, recunoa,$terea lor la
patul bolnd,vului qi interpretaqea lor vor ajuta asistenta si-,si lntteptineaseH, sarcina de supqaveghere a bohnavilor. Aparilia sau tlispa,ri.tia
unei dispnee s&u moditicarea earacterului ei, aparilia sub formd, de
aocese paroxistice sau acciclentale vor reflecta evoiulia bolii, efectul
rnodicamentelor ca qi aparilia evontuald, a unor complicalii in cursul
irnbolnd,virii de bazd,. Din acest motiv, observarea qi inreg'istrarea pe
foaia d,e temperaturd, a ryespira,liei bohravului constituie o sarcini, tot
rlrya de importanti, ca qi mdsurarea qi lnregistrarea valorilor tempera-

turii

corporale.
TENSIUNEA ARTERIALA

Presiunea exercitat5, fls singele circulant asupra pere.tilor a$edbn-stituie tenSirlilea arteriald,. Yaloarba ei este determinatd, tle
f orla tle contraclG'ri himii-(cfin6-risigurfpiopulsarea slngelui in arborele arterial), de rezistenla intimpiuat5, d.e singe, tezisten!f,, d,eterminat6 de elasticitatea qi calibrul sistemului vascular qi cLe viscozitatoa singelui.
Ilensiunea arterial5, scade in mod. progresiy iLo Ia centru p poriforio. Aceast5, scd,d.ere, pini la a,rterele la nivehLi cd,ibra se obiqnuiegte
curent s5, se determine tensiunea alterial5,, nu este prea fursemnat5,;
sc[derea accentuatf,, se prod.uce numai ln arteriqle.
Yaloarea bensiunii arteriale fiind. tLeterminat5, ln primul rtntL d.s
forfa do contraclie a inimii, ea vat'tazil in moct fiziologic in raport

riali

311

cu fazele revoluliei card.iace. Tensiunea arteriald, prezintS, valoarea,

cea mai lnaltd, ln cursul sistolei, cind, ald,turi d.e cantitatea d.esinge
existentd, in arborele vascular, inima mai pompeazd, incil o cantitate
de singe peste cel existent ln vase. AceastS tensiune poa,rt5, nurnele
de tensiune sistolic5, sau maximd,. Tensiunea arterialS, v& avea cea
mai micd, raloare ln cursul diastolei, ilnct fortra d.e contraelie a inimii
fiintl absent5,, presiunea v& fi determinatd, numai de actua\tzarea
energiei potenliale clin perelii vaselor, caqe, gralie elasticit5,,tii lor,
vor cfluta si-gi revin5, la calibrul lor anterior sistolei. intniclt in
cursul diastolei o parte a singelui d.in artere trece cd,tre sistemul
capilar, valorile cele mai joase ale tensiunii arteriale le vom obfine
la sfirqitul diastolei. Aceastd, presiune poartd, numele de presiune
diastolicd, sau minim5,. Ea ne iutticd, rezistenla pe care trebuie sd, o
invingd, inima cu ooazia contracliei ventriculare, la care se ad.aug5,
ln timpul sistolei, presiunea rezultatd, din forfa de contrac$ie a inimii.
Elasticitatea qi calibrul vaselor determinf,, rezistenla pe care o
va intimpina singele la periferie, avind un rol hotdrltor asupra valorilor tensiunii arteriale. Pierd.erea elasticitd,tii vaselor prin iliferite
procese patologice, ateromatoza
- depunerea de silruri minerale in
perefii lor etc. - au ca rezultat urcarea tensiunii maxime qi scfrd"erea
tensiunii minime.
O vasodilatalie generald, determind, scd,clerea presiunii aa.teriale,
pe cind vasoconstlicfia, urcarea ei. Din acest motiv factorii care sint
in stare sI, rnoclifice calibrul arterelor (factorii renali, umorali,
end.ocrinirneulovegetativi etc.) vor plovoca gi modific5,ri ale tensiuaii
arteriale. Astfel tensiunea arterial5, va prezenta modificf,,ri importante
intr-o serie de afecliuni cardiace, vasculale, tenale, endocrine, hematologice, neuropsihice etc., din care motiv md,surarea qi lnregistrarea valorilor ei sint obligatorii, atlt pentru stabilirea diagnosticului,

pentru ulmililea evoluliei bolii.

Tehnica mdsurd,rii valorilor tensiunii arteriale t'rebuie sf,, fil
cunoscutS, de asistentil. Inr'egistralea acestora ln foaia rte temperaturd, a bolnavului, la intervale stabilite de med.ic, cade ln sarcina ei.
Tensiunea arl,eriald, poate fi apreciat5, clupd, tensiunea pulsului
care este in funclie de tensiunea aaterial5,. Pentru aceasta Be vor aplica
degetele ind.ex, mediu qi inelar d.e la mina dreaptfi pe artera radial5,,
Ia nivelul qanlului pulsului, in aqa fel ca inelarul sd, aibil o pozi$ie
perifericS. Cu acesta se va exercita o presiune mai male asupra arterei, pentru a lmpiedica refluxul singelui de la perifetie spre centru.
Se va exercita apoi cu inclexul o presiune crescind5, asupra atterei,
pin5, ce unda pulsatild, clispare de sutr degetul mediu, carc palpeazra,
foatte fin aitera. Presiunea digitald, .a indexului exercitatd, in
momentul clispari,tiei undei pulsatile de sub degetul mediu echivaleazH,

clt

3L2

ryi

rrprolimativ cu valoarea tensiunii arteriale de la nivelul artelei

raLliale.

Acest proced.eu necesiti, o exper.ienfi, indelungati, clin partea

cxarninatolului qi cu toate acestea aprecierea rd,mine-pur subie'ctivi,;
<lin acest motiv nu.serveqte decit pentru o orientard aproximativd,.
I)eterminarea exact5,, qtiinfific5, a lensiunii ar.teriare se-face cu marometle speciale, denumite tonometre qi sfigmomanometre.
rn p.ractica curenli, nrilsurarea tensiunii ar,ter,iale se face d.upd,
rrrctocla inclilecti. rn loc s5, se determine elir.ect tensiunea singeiui
<[in arterx, se va cletermiua in mod indirect forla necesard, pelntru
cornplirnarea completd, a unei a,rtere, care practic echivaledzd, ctt
yirlcralea tensiunii din arterd. in vedei'ea acediui scop se comprimi
(,rr o n)an$et5,-pneumatic5, legatd, de un manometru s6gmentul jnemlrlului la nivelul cd,ruia se face determinarea, pind,cetispar complet
trrrlsaliile artelei de sub nivelul compresiei. se deconiprimd, dpoi
Irr.ptat presiunea din manqetd,, plnd, ce apare prima untt}, pursat-ili.
l'r'esiunea existenti, in-ma.nqetd, in acest moment echivaleaz}, cu pr.esirrnea, maximf, a slngelui din arter,a comprimatd,. varoarea ei se p6ate
cili pe tonometrul legat cu circuitul manqetei.
Metod,a Ri,aa-Rocci. Dupi, metoda Biva-Bocci, determinarea
t,.nsiunii arteriale se face pe- cale palpatorie. Aparatul este format
rlinl,r-o rnanqetr, pneumaticd, in comunicare cu-o pard de cauciuc.
l,lrrnorrul mangetei este in legiturd, cu un manorfretru cu me1,cur.
griutlat pin5,-la 300 mm. Aparatul este prevd,zut cu o supapil reglabilr,
rl. Iiu.pala de cauciuc, pr'fr cate conpii.utul de aer ar'minqete"i pnerrrrurl;ice poate fi evacuat (fig. lda).
I)ontru determinalea tensiunii arter,iale, bornavul va fi aqezat
irr pozi!,ie culcat,sau qezind furtr-un fotoliri, rezemind"u-qi bralele.
Nliurmrnetrul se
pe noptierd, sau po milsuld, lingd, bolnav.
s. lixeazd bralul-plas-eaz.d'
c1e ling5,-manornetru in ext6nsie qi se aplic'n manqeta.
{'rr iujutolul perei d.e cauciuc se intloduce aer.in manset-a pneumaticd,.
i:rr clr cealalt5, mind,, examinator.ul palpeazd, pulsul'r,adial aI bohai
vrrlrri.cle la ac.ela,si membru. Prin intr.oducerda aelului ln manqetil,
rrcca,st&
umfld, Dj -c9mprimf,, in mod circular braful, din ce in ce'mai
^se
n.rrrlt', pinil
ce inchide complet lumenul arterei, iina aispare pulsul.
l)itt.aeest mornent, cu ajutorul ventilului,se'face d.ec6mpriinarea
rr,olului de manget5,. in rnomentul cind trece prima uncld *pulsatitd
str noteaz5, valoarea tensional5, d.g ne manometril cu mercur'l aceasta
r,r.hivallnd cu tensiunea maximd,.
r'Ietoda Korotkots. Palpalea pulsului periferic crevine posibili,
rlrrrrra,i tlupf,, rrducerea ac6entuatd, a comfrresiunii exter,ioai.e; din
rrrxrsl; rnotiv, pin metoda palpatorie se obfin valori tensionale
frulin
trte,i sclizube cleclt realitatea. Korotkov a iirtrodus metoda ausdutiat

.) l.)

Fitt,

154,

Aparat Riva-Rocci pentru mdsurarea tensiunii arteriale'

Fig.
3'1"4

155.

Sfignrotensiofon.

torie de lnlegistrare2 cal.e asigur.5, perceperea mult mai precoce

migcf,rilor pulsatile, deci imediat d.up5, d.eschiderea lumenului arterial qi trecerea primei uncle d.e ginge.
Dupf,, aplicarea manqetei pe braful bolnavului, se pompeazd, aar
in lumenul manqetei, plnd, la tLisparilia pulsului radial, d.eci peste
tensiunea maximd,. Se aplic5, un stetoscop imed,iat sub marginea
inferioard, a mangetei, deasupra arterei humerale. Clt timp presiunea
din mangetd, este superioard, tensiunii sistolice;nu se va a:uzi niciun
fenomen acustic deasupra arterei cercetate. Prin tleschiderea supapei
tnangetei pneumatice, acea$ta se decomprimd,lent, proglesiv, pinS
co presiunea ei scacle imediat sub valoarea presiunii intraarteriale. In
ncest moment, singele d.e deasupra comprimd,rii tl.estindle cu for,t5,
pcrclii arteriali qi pS,trund.e ln partea distald, a arterei. Desthderea
ln'usc5, a perelilor arteriali prin presiunea sistolic5, maximtr, qi clecomlrrimarea lor in timpul presiunii diastolice minime dd, nagtere la un
1,on ritmic legat tte vibraliile perefilor arteriali comprimafi. Presiunea
:rrltatd, d.e manometru, in momentul cind. se percepe primul ton artelial, r'eprezintd, valoarea tensiunii maxime. Pe md,surd, ce se continu5,
rtcconrprimarea, tonurile tlevin din ce fur ce mai puternice, pentru
<rr l& nn moment dat tonul arterial sd, se transforme, corform legilor
rcnstice ale lichid.elor, intr-un suflu. Continulncl decomprimarea,
l,onnrile arteriale I'eapar, d.ar acum slnt mult mai puternice, foarte
Holtol'e, chiar vibrante. Din acest momeut, intensitatea tonulilor
:tt'toliale goade brusc, pentru ca in scult timp sd, d.ispard, total. Presittnca din manqetd,, lm'egistrati, pe manometlu tn momentul ctnd,
l;onulile arteriale sld,besc brusc, reprezintd, valoarea tensiunii tliasl;olice din arter d,.
Pentru simplificarea md,sur'5rii tensiunii arteriale s-au elaborat
rlilolite aparate uqor transportabile. Astfel cunoaqtem fonosfigmotttrlnometrul gi sfigmotensiofonul und.e manometrul cu mercnl esto
trrlocuit cu un manometru metalic.
tTnele maaometre metalice au cad.rane cu graclafii tluble : una
<lo cttloare roqie, care indicd, valoric presiunea tn gteutatea coloanei
tlrr tttercur, iar cealalt5,, d.e culoa,r.e neagre,, care ind.ic5, valorile presiunii
'irt grcul,atea coloanei d.e apd,. Ira noi se obignuie$te a se exprima
villot'ile tensionale ln greutatea coloanei d.e mercur. Manometrele
r rtctalice pierd cu timpul clin elasticitatea 1or, din care motiv, la auumite
intel'vale, este bine sB fio velificate prin compalalie cu manometrele
rlrr rrrer,cur. De aceea, tttilizatea tensiometrelor cu manometru de
ntol,cul este pr.eferabil5. Azi se construiesc astfel de aparate cu sistem
por"[ect inchis cale pot fi transportate f5,r5, s5, se scurgi, mercurul din
r'ozolvol' sau din titr, qi l]UL(,l:{azd, precis, fd,rH, s5, necesite verificdri
poliodiss.
315

Metod,a oscilometr'icd. Comprirna,rea progr.esiv5, a alterelor prin

manqeta pneumaticS' provo.ac5' vibra^lii tl'in partea-pere!'ilor arteriaii'
Intensitatea acestor vibralii este ln func-tiB de glaclul de comprimare
qi astfel tensiunile maximd qi minim5, pot fi determinate d,in observa-

i."a sao lnscrierea acestor vibra{,ii, exprimate de acul manornetrului

Fiq.

156.

l\Issurarea tensiunii artetiale crt tensio{ortul.

metalic sub for,ma unor oscilafii. Aparatele utilizate pentr'u lru'egistrarea oscilaliilor arteriale poart5, _numele de oscilometre._tipul
oscilometitl Pachon (fig. 157), compus dintr-o
i,cestor aparate'este
-pneumaticd,,
legatfl de un manometru metalic, care aratd'
manqet{,
constant presiunea din manqetfi,. I\Ianometa.ul comunicfi, cu un I'ezervor, lt'interiorul c5,r'uia se-g5,seqte fi"l!6 q capsul5,.cu porefi-mecare le-ar'
talici, ioarte sub_tiri qi sensibili h 6scilaliile cit de.rnici pe
jntermed.iul
plin
teinlegistleazS,
qi
pe
care
pelelii
dr.teriali
u*"cot* ^inclicator.
Clt timfr lumenul man-setei este in leg[,_tur'6 cu
unui ac
manometrut prin rozervorul mare, mottificd,rile tle _presiune determinate de schiinb5,rile d.e calibru aie arterei se egaleaz[, prin faptul
ci schin pd,rile tonsionale intereseaz5, atit interiorul- cit qi exteriorul
eapsulei qi astfel uu se instaleazfl nici o_ diferenli, de presiune lntre
ceie ttouf, p5,rgi ale acesteia. Daed, insd, lumenul manqetei se separfl'
de rezervd' qi mano*etru (cu aiutorul unui truton), .rd,mlnind. ln
contact no-di cu supra,fafa internfl a capsulei, atun-ci toate modificd,rile de valori ale ir.terei se vor transmite tlirect la capsuld,, care
la rlndul ei prin acul intlicator le va iru'egistra sub form5, c1e oscila{ii.
316

fehuica :atilizatd, pentru determinarea tensiunii arteriale cu

osc'ilometrul Pachon (fig. 158) este tot cea a decomprimd,rii progresive. Se aplicd, manqeta pneumaticd, pe bralul bolnavului qi se pomplz5,
irr ea ael pind ce se obline o tensiune supel,ioar,d, celeia presupusH, din
:rlteld. Jn acest moment, ar'tera este complet inchisfi, cit,cula!,ia sin-

Fi11. 757.

- Oscilometrul

Pachon.

in vasul respectiv oprindu-se. Undele sanguine, rolinute ln

;rropagarea lor spre periferie de compresiunea mangetei, se lovesc
rlrr.rnalginea superioa,r'5, a acesteia, ceea ce df, naqtere la mici oscilalii
rtrriforme, numite supramaximale. Aceste oscila{ii pot fi puse ln evirlrrtrl,{, prin lnchiderea comunicafiei manqetei cu rezervor:ul gi manoIttrrl,r'trl (cu ajutorul butonului), manqeta rf,mininct in contact clil.ect
nunr{ti cu lumenul interior al capsulei.
Se lncepe decomprimarea mangetei prin d.eschiderea ventilului,
pitt[ ce presiunea din mangetf,, scade sub nivelul tensiunii maxime.
Itr rtccst, nroment, unda sanguinS, sistolicd, d.ezlipeqte per.efii arter,iali
r,otrrptimafi qi p5,trunrte in g,r'ter6, ceea ce d.i, naqtere unei miqcfi,ri
oxcililt,oare de o amplituttine mai mare declt oscilaliile supramaxirrrtlc. Din acest moment, oscilaliile mai mari se menlin mai departe,
itth'ucit uncla sanguin5, sistolicf,, dezlipeqte perelii arteriali numai
1rtrnl,r'u timpul sist;Iei, pentru ca in tiriput aiastolei (einrt tensiunea
rololr,nei de singe este mai mied,),lumenul arterial sd, rfi,min5,mai departe
cotrrprimat. Prin deschiderea trutonului se m5,soar5, cu manometrul
l,r' trxiunea clin manqet5, echivalentd cu tensiunea din arter5,. Yaloarea
grrlrri

Ll I /

tensiunii din manqet5,, in momentul cintl amplit"dl*3,oscilti-ilgr

maxlme.
creqte ln mocl, brusc, reprezintS, valoarea tensiunii al'tel'rale

Continuind decomfirimarea manqetei, u1.tLa_^sanguinS, sistolicS,

destintle-perelii arteriaii din ce ln de'mai mult, dln.cL naqtere la oscimomentul clncL pre_qiulga d.in mangetf,,
i;!ii Ail J" tn tn mai ample.
- a In
clevenit ega15, cu cea-di:r lirypul diastolei,
,ri.r, tsi r'6cap5,td, calibrul ei normal gi ln
diastold,'gi astfel migcdrile perelilor .tlevin
bluso mai reduse, ceea co Bo tnregistteazil la ac'ulincLicator prin scH,tlerea brusch a
amnlitutLinii oscilafiilor'. Prin cleschiderea
-

buf,onului se va md,sula presiunea d.inmansetH, tn acest moment,- care echivaleazH,

iu

oresiunea intraarterialS,

din timpul

d.iasiolei, acticil cu tensiunea minimd,. Yaloarea tensiunii din manqet6, tn momentul ctntL amplitudinea oscilaliilor scatle
trrusc, r'epreziftil valoarea tensiunii minime, d.iastolice.
Red.uclnd. mai departe presiunea d.in
mansetfl. sub nivelul tensiunii miniure,
vor mai'constata prezen\a unor oscila.tii
determinate de expansiuuea sistolic5, obignuitd, a pere!ilor arteriali. Aceste oscilalii
poart5, numelo d.e inframinimale.
Sesizarea precisil a momentut"ui clld
oscilaliilo
suprimaximale se transform5'in
Fig. tss.- Sehema oscilometrutui Pachon.
oscilaiiile teisiunii maximale, precum qi a
momentului clncl oscilaliile tensiunii diaqi
stolioo se transforma, tn oscilalii inframinimale, este dificild,
utipreconizeazd'
motiv
se
o expefientrS, indelungatd,. Din acest
"ur'"
lizavea a douf,, reze Yoal'e de aer in mangeta pneumaticf,', aplicate una
pesie atta sub forma liglelor de pe acoperiq. hezervorul p,oximal al
iranqetei amortizepzd,-oscilaliile supramaximale, care astfel nu Yol
mai deranja variaiiite de presiune din mangeta a doua'
oscilometlele construite dupd, principiul aparatului Pachon slnt
destul do numeroase. Amintim oscilometrul Uskov qi oscilotonometrul
Beklinghausen. Oscilometrul Eazumov funclioneazl 9" I" mano'
metru iu alcool qi dH, posibilitatea lnor d.eterminE,ri foarte precise.
Oscilometrelo pot fi utitizate ,1i pentru sta' lirea permeabilitillii
arterelor la extremitdli.
318

Pentru m5,surarea oscilaliilor ar.teriale d"e o amplitucline minica de exemplu in_ stdrile d"e hipotensiuno contiolatd,, se utili-

rrrirld,,

z.r'lzd, oscilometr.e speciale, legate d.o

amplificatoare electroriice.
Pentru lnr.egistrarea continuil a tensiunii arteriale existf,, aparate
slrocia,l constluite (fig. 159). unele dintre acestea inscriu grafidcurba

r:io. r50.

Aparat pentr* hrregistrarca continui a tensiunii arteriare.

lrrrirr,(,iilol tonsionale intr-o unitate de timp. AIte tipuri de apalate

Irrx.r'iu snb forma unei curbe continue ten[iunea arderiald, **-ai" p"
rrrr
.kinrogr':rf. obiqnuit. -Manqeta acestol apalate este confcctrionatd,
rlitrl,r'-rrn
mill,clial absolut ile,xtensibil, caie se muleazd, perfect pe
;rrr,r,l,r,rr, tlisl,a,l[ a anteblafulul. Manqeta este plini, cu UtniA, cdre
IrrlnHluil,o unclcle sistolice ale pursului radjai unei membrane de
crr,llrriuc. I\r accastd, membranH, este fixatd, o piesd, intermediard,
rrr,r'r,, prrrhrlnrl oscilaliile membr,anei determiuate de varialiile tensiorru,kr rulo Iichidului din manget5, permito sc6parea unui jet constant
rlo n,or'.rronrplirnat, tn.fgn-clie de oscilaliile membranei [e care este
tixn,l,. Aslful so cleeazf,, diferenle de.presiune in interiorui aparatului,
cnrrr pot fi lnscrise cu ajutor.ul unui lambur special pe un timograti
319

Existf,, qi aparate care funcfioteazd' f5,rH, manqete. Acestea inqi amplitudinea pulsului ratlial.
T ensiometr el a el ectri,c e lnregistratoare f unclio naazil qi la tListan![,
in sensul c5, partea aparatului ca,re face lnsclierea graficH, a tensiunii,
poate
fi aqezal il la d.istan{d, d.e bolnav.
*
Alte trpuri de aparate lnlegistreaz5, varialiile teusiunii arteriale
pe cale fotograficfi, asemH,nitoare electrocardiografelor. Aceste apaiate, denumibe fototensi,ometre, func,tioneazd ca o celulf, fotoelectricd,.
Oricare ar fi aparatul sau- metoda utilizatd, pentru m5,surarea
tensiunii arteriale este bine sH, se !ind, seama de anumite reguli practice elementaro pentru a evita unele erori de lnlegistrare.
Manqeta va fi legat5, strins de braluI bolnavului, lnfiqurat5, c-u
pinza sa exterioard lipsitd cte etasticitate qi fixatil bine cu cataramele
culelelor exterioare. Dacfi, aplicarea manqetei se face lax, aceasta nu
se rra modela biue pe suprafala trrafului qi tensiunea ctin manqetil
rru va reflecta tensiunea arteriali,.
Mauometrul se plaseazil la nivelul arterei, asupra cf,reia se face
determinarea tensiunii. Dacd, se utilizeazfi, un manometru cu mercul',
se rra avea grijfi, ca diviziunea 0 a tubului manometric sf,, fie la nivelul
arterei. Bolnavul trebuie totd.earura astfel aqezat, inclt artera in
eauzd, sd, fie la in6llimea inimii.
Determinarea tensi.unii arte'iale se va face totd-eauna ln repaus.
Bolnavul otrosit, emolionat sau in timpul unui efort. frzic ptezintil
totdeauna modiiicH,ri tensionale; din acest motiv, m5,surarea tensiunii arteriale trebuie sd, fie preced.atd, totdeauna d.e liniqtilea bolnavului. Din acelaqi motiv trebuie evitati, qi discutarea valorilor tensionale otrfinute.
Yalorile tensiunii arteriale in primele momente dupH, aplicarea
manqetei sint uneoli mai crescute decit la rn5,surd,torile ulterioare,
eeea ce se datoreqte reac,tiei psihice d.eclanqat5, de comprimarea blalului. De aceea este nerysarla in caz de suspiciune s{, repetS,m m5'surarea (eventual tle n ai multe ori), firh s5, scoatem man$eta 9i .p"
bra.tul bolnavului, decomprimlnd numal !,tr!gt ln intervalele dintre
md,dur5,tori. Dacd, valorile-oblinute vor fi d-iferite, se va line seama de
cele oblinute la ultima determinare.
in unele caz:uri, valorile tensionale pot fi cliferite- la cele dou5,
ruembre supelioare;'alteoI'i exist6 o tlifelen{5,-peste-limita fiziologicH,
intre tensirinea mlsuratd, la memtlrele superioare fa!d, de cea de Ia
membrele inferioare. Aceastil d.iferenld, tensionald, se datoregte unei
scd,iteri a circulaliei arteriale de la nivelul membrului respectiv, in
urma obliterd,rii parliale sau totale a lumenului unui vas. I)in acest
registreazd, tensiunea medie tlupd, duritatea

320

motiv, dupd, inilicaliile medicului, se vor face m5,sur5,tori comparative

cle cite ori se ive.ste Yreo suspiciune ln acest sens.
Yalorile tensiunii arteriale se raporteazil la gteutatea coloanei
de mercur d.in manometru exprimatS, in milimetri sau centimetri.
Yalorile oblinute prin metoda auscultatorie la acLultul s5nd,tos, in
stare de iepaus fizic qi psihic, variazdu rntre-{._.$-i" r49 .q,g$g-Pelt,_u
tensiunea maxim5, si lntre 75 qi 90.rnmHg pdritru tensiunea mrmn+a.
Yalorile tensiunii arteriale se inregistreazil in foaia d.e temperaturd, a bolnavului in subrubricile rezer'vate de-a lungul marginii inferioare a foii ; dacd, foaia de temperatur'5, nu are rubrici- speciale
pentru tensiunea alteriall, notarea valorilor se Ya Sp-ecifica dupa
hiva Eocci cu literele IiR, urmate de valorile tensionale maximd, qi
minimd,, de exemplu : RB :1.25'l8O mmHg.
Nivelul tensiunii arteriale variazd, in raport cu sexul, vlrsta,
plecum qi cu olarul activit5,lii fiziologice in cursul zilei.
Astfel :

ori

ln primii ani ai vietii, tensirtnea sistolicd variazl intre 75 9i 90 mmHg

in pr1-q1!i. atri..aL,vietii, Jgq-qiunea.-$!3qt-qlisi."variazi-.intre.-50-;i 60 mmHg
tn iopilirie tensiunea sistotici viriaz[ intre 90 qi 110 mmHg

i8ffi;

in Eu6eiiate terGiu-frta-siEtolici variazi lntre 100 qi 120 mmHg

in pubertate tensiunea diastolicl varig-zd lntre 65 9i 75 mmHS t

/ 'ta a-dulti tenSiunda sistolicd variazi intre 115 qi 140 mmHg I
ta adu&,LreusitBsa-diastelis5JgIi*(a Jl["t_1q J5 li. 90. gUSlH C,_.
peste 50 tle ani tensiunea-Cistolice ejunge pini la 150 mmHg
peste 50 de ani tensiunea diast.olicl ajunge pini la go mmllg
cunoaqter,ea raportului dintre tensiunea maximd, gi minim5 este,
de asemenea, foarte^ importantS,. Diferenla tlintle tensiunea sistolicS,
si cea diastoiicd, poartd, numele de tensiune cliferenlial5,.
La femei, tensiunea arteriald, este in general ceYa- mai mic5' (cu
I"r-10 mmllg) d,ecit la bi,rbafi, cu exceplia perioadei pubertilii'
Nivelul tensiunii arteriale variazd, qi in cursul aceleiaqi zile,
pl.ezentind. oscilalii de 10-20 mmEg. YarialiiJe zilnice sint in leDi cu temperatura
liltura cu grad.ul c1e activitate a organismului
Ine6iului imbiant. Tensiunea cea - mai coborit5, se gd'seqte ln
timpul somnului. Dimineala, r'alorile sint d.e asemenea mai mici,
ridi^cindu-se Spre sear'[. Teniiunea arteriali se ulcd, in cursul eforturilor fizice, dupi5, mese atrundente, precum si in cursul emo-tiilor' YaIorile tensoriate sint influenlate $iae temireratula mediului inconjur,d,tor. in timpul activitd,fii, in camere sirpraincilzite sau. in cursul
zilelor cflldulbase tensiuneir, arteriald, scade. I-,a frig, d-impotriv5,
clatoritfl vasoconstricliei generalizate, tensiunea arteriald,- creqte'
Gradul d.e urcar.e a teniiunifarteriale ln aceste stf,ri nu depincle numai
2l-c.16

|1'

321

de intensitatea factorilor cauzali, ci qi c1e gladul de react'ivitate a

organismului, care determind, varialii indivieluale.
Yarialiile fiziologice ale tensiunii arteriale in cursul zilei nu
clep5,qesc 20, maximum 30 mmllg, dar qi aceste moclificS,ri relativ
mici pot avea o semnificalie patologic5,, ceea ce reclam5, lnregistr area sistematicil qi conqtiincioasd, a tensiunii atteriale.
Nivelul tensiunii arteriale poate s5, ttepS,geascd, vaiorile normale in
pIus, cind vorbim de hipertensiune, sau ln minus, cind. vorbim d.e hipotensiune. Modificd,rile (ln plus sau in minuq) pot sd intereseze, atit
tensiunea minimi,, clt qi tensiunea maxim5,. In aceste cazari, tensiunea diferenlial5, rS,mine nemodificatd,. In alte cazuri, ins5,, varialiile tonsiunii maximo qi minime nu se fac paralel, ceea ce deternrinS,
modificarea tensiunii diferenliale, realizind tablourile de hipertensiune maximd,, hipotensiune maximd,, hipertensiune minimi qi hipotensiune minimd,.
Ilipertensiunea arteriald, apare ca un simptom in bolile r''ascl:rlare, ale rinichilor, in tulbur5,ri endocrine, rnenopauzii, hipercortieisrn, boala Basedow, intoxicalia saturnind, etc. sau constituie o boalir
ind.ependentd,, boala hipertensiv5,.
Ilipotensiunea arterial5, apare o dat5, cu scdderea forfei tlc
contrailie a inimii (miocard.ite, endocardite, afecliuni valvulare str-r,biiizate) apoi ln caz de insiuficienfd, circulatorie perifericd,, prin t'elaxarea perelilor vasculari (ca in vasodilatalia paraliticd a bolilor
infeclioase), in caz de reducerea rnesei sanguine (hemoragii, dialee,
vlrsd,turi aceentuate, transpiralii abund.ente etc.), plecur)l qi unele
tulbur5,ri er^ [ocrine (ae exeinptir insuficienla glancieiol suprarenate).
Yarialiile independente ale tensiunii maxime qi minime pot avea
utr sens divergent prin creqterea tensiunii maxime cu scd,derea concomitentd, a tensiuni^ -.rinime, sau de sens convergent , prin scd,delea
tensiunii maxime qi cregterea eoncomitentd a celei minime. Modificarea d.ivergentS, a tensiunii maxime qi minime se observd, in caz de
insuficienfd, aorticE, boala Basedow, anemii accentuate qi scleroza
vaselor mari. Modificarea convergentfl se constati in stenoza mitral5,.

DIUREZA

Diureza are scopul de a elimina din organism suhstanlele inutile piovenite din nietabolismul intermediar protidic, care acumulate
in singe devin toxice pentru organism. Eliminarea acestor substanle
se face in solulie apoasS, qi lmpreun5, cu ele pS,rd,sesc organismul ryi
sd,rurile minerale, precum gi o serie d.e alte substante cle dezasimilalie
d.e care organismul nu mai are nevoie.

aD

putea orienta asupra raportului dintre cantitatea de

se va recolta separat urina emis5, intre orele 8 qi 21 .si cea eliminatS, intre orele 21 qi
8 dimineala urmd,toare. L,a diabetici, pentru ulmS,rirea d.inamic5, a
toleranlei f-a\5, de hidra-tii d.e carbon, urina totald, ctin 24 de ore se va
colecta separat in trei (eventual in mai multe) mostre, dupS num5,I'ul meselor consumate de bolnav.
Asistenta va ed.uca bolnavul s5, urineze numai in urinal gi s5 nu
alurrce urina. Determinarea cantitS,fii tle urin5, nu se poate face pe
baza apreaielii bolnavului. Bolnavul imobilaat,la pat va fi invitat
ca inainte d.e d"efecare sd,-qi goleascd, venica ul'inard,, pentru a nu elimina urin5, in ploscd,, ceea ce ar impiedica determinarea exactd, a ei.
IJrina emis5, d.e bolnavi in urinale va fi colectati, in vase cilind.rice, glad"ate, cu git larg, cur5,fite riguros si bine acoperite. Yasele
vol fi linute totdeauna la r5,coare, pentru a preveni d.escompunerea
ulinii in timpul colectd,rii. Pentru a lmpied.ica procesele de fermentalie se vor ad5,uga la urina colectatd, citeva cristale de timol (care
nu mod.ificd, reacliile chimice). Dacd, nu arrem la clispozilie vase gladate c1e la fabricd vom putea utiliza orice borcan de 2-4 kg, pe
cale-l vom glad.a noi - pe baza md,suri,torilor anterioare - cu un
cleion dermatograf, sau cu benzi de leucoplast, lipite vertical pe
sticle qi pe care se n.oteazd, cu cerneal5, nivelurile corespunzd,toare
volumelor fixe d.e urin5,. Sticlele trebuie etichetate, purtind numele
bolnavului, numi,rul camelei qi aI patului.
' Pentru a no putea da seama de circulalia lichidelor din organism
este necesar ca, alf,tuli de inregistrarea volumului diulezei, sd se
noteze exact qi cantit5,file de lichid.e ingerate. Prin lichide ingerate
se lnlelege tot ceea ce a bd,ut bolnavul: apd,, ceai, catea, supf,,, sirop
etc., la care se vor adi,uga qi lichiiLele provenite din zu'zavaturile qi
fluctele consumate. P"aportul d.intre cantitatea de lichide ingerate
qi cantitatea eliminat5, r'eflectd, bilanful circulaliei apei ln olganism.
Acest raport fiind influenlat qi de o serie de alli factori ca : natura
biochimici, a alimentelor consumate, apa pierdutil prin perspilalie
qi pl'in scaun etc., este trine ca paralel cu determinarea cantitd,lilor
de urind, emise qi de lichirte consumate sd, se fac5, qi gi'aficul evoluliei
greutd,lii corporale, prin cintd,rirea zilnic5, a bolnavului.
Cantitatea de urin5, emisd, in 24 de ore se noteazd, zilnic pe foaia
d"e temperaturd, a bolnavului (fig. 160). Notarea se face pi'in haqurarea p5,tr5,!elelor corespunzdtoare cantit5,filor de urin5, qi zilelor respective. Ilasurarea se face cu cleion albastru. Nivelul liniei groase
a foii d.e temperaturd, corespulde cu 1 I de ulin5,, fiecale linie orizontal5, in plus sau in minus echivalind cu 100 g. In acest fel, distaula
afectatd, pe ordonata foii de temperatur'5, pentru 1 gr'ail de tempera-

Pentru a

urin5, emis5,

se

in cursul zilei qi cea din cursuf nopfii,

325

,d

i.!

G
b0
6t

o
I

'lb

*
\s
!q

"

tur5, echivaleazd' cu 500 ml de urin5,. Nota,r'ea diurezei se face tottleauna dimineala, pentru a cuprinde atit urina emisd,ln timpul zilei
pe cea tlin timpul nopfii.
cit qi
-Cantitatea
d.e urind, eliminat5, ln 24 ile ore este d.e aptoximativ
1,500 f5a-bdrbafi, cantitatea este ceva mai mare, 1,200-1,800 I,
iai ld;femei ceva maimicI,, 11000-1,400 l. fntluclt volumul ulinii este
in funclie, pe d.e o parte, tte cantit5,file de lichide ingerate, iar pe cle
altd, parte, d.e cantiti$ile ile lichide rr_ierd.ute pe- cale_ extraurinard,
(transpilafii, scaun, evapolate, prin plf,mini), volumul urinii po?te
varia gi ln condilii normale intre limite foarte mari (500-B 000_ ml.).
Sxcrefia de urind, creqte ln emolii sau sub influenla frigulul Dimpotriv5, iegimul sec, munca fizici' fnsolit5, de transpiralii abundente
scad trec5,tor volumul ulinii. Astfel cle varialii, oriclt cle mari ar fi,
t1ac5 nu recunosc alte canze se lntadleazi, ln limito fiziologice qi nu
au uici o semnificalie patologicd,.
Variali,i,le Ttatologice ale iliurezei. In condilii patologice, excrelia
ulinii poate fi mS,rith,la peste 3 000 ml o-ind vorbim de poliurie, m_icqolati- sub 1 000 ml, clnd vorbjm de oligurio sau poate fi complet
suTrimat5,, cfnd. vorbim de anurie. Anulia este totdeauna patologicH,,
ln-schimb'poliuria qi oliguria pot fi considerate ca semne patologice
numai tlacd, se ploduc ln lipsa faetorilor fiziologici cle m5,rire sau redueele a excrefiei. Astfel se-poate lntimpla ca o poliurie fiziologicd, sd,
fie cle un volum mai mare declt o poliulie patologicd, sau oliguria
fiziologicd, sd, fie de un volum mai mic tleclt oliguria patologicd,. Poliu'
riile qi oliguriile fiziologice slnt totcleauna trecdtoare.
al Z ,l i, u r i a survenittr, ln std,ri patologice poato fi trecd,toare
sau dirra6il6.- F Poliuria trec5,toat'e se constatd, ln std,rile tet'minalo ale perioadelor tte oligurie, clntl prin lncetarea cauzei care a cleterminat retenlia
de lichide li or'5ianisni se produce o poliulie. In aceste cazuri, poliqt
ria nu are nici o semnifiealie patololricd, qi fur realitate se lncadreazd,
poliuliile fiziologice, c[-ci rinichiul iutleplinegte acum.o fuqqlig
printle
-pe
care-mai lnainte, tlin motive extrarenale, nu a putut-o fntLeplini.
Astfel, poliuria trecfi,toare apare :
d.e defervescenfd, a unor boli infeclioase, ca :
- tn perioada
pneumonial
hepatita epidemicd,, mala,r'ia etc. Aceastf,, poliurie poartd,
numele de poliurie criticd, sau crizd, urinar5,;
1 duptr, crize de colici renale, aceese de angin5, pectorald,, tle
epilepsie gi isterie ;
ln perioacl.a de compensale a stda'ilor de insuficienfd, oircula-

tolie;-

in perioatta tle resorblie a edemelor, transsudatelor qi

datelor

exsu-

seroase.
327

Poliuria tlurabild sau permanent5, apare in caz de :

renalf,, qi d.egenereScen!5, amiloidd,, cind. rinichiul
- Scleroz5,
qi-a piertlut
capacitatea de concentrare qi astfel, pentru eliminarea
prod.uselor de d.ezasimilalie

Ei a

s5,rur-ilor minerale in exces, este necesard,

o mai mare cantitate de solvent. In aceste cazlnri, cantitatea urinii

poate s5, creasc5, pin5, Ia 5-6 litri in 24 d.e ore;
- in tliabetrl zab"arat qi insipid, clncl poliuria se datoreqte unor
ca:uze hormonale ; in primul caz, eliminarea cantitd,-tilor mari de glucozd, prin urin5, necesiti,, conform legilor osmotice, o mare cantitate
cte ap5,; ln al doilea caz, lipsa de secre-tie a hormonului antidiuretic
hipofizar impiettici, resorblia tutrulard, a apei. In aceste cazttri, _cantitatea de urin5, eliminatH, poate sd, ajungd, p1n5, la 10-30 de litri;
- in pielite, pielonefrite, tuberculozS, renald, qi uneori in cistite,
clncl excrelia m5,ritil de urini, are un caracter de reflex de apilrare

organismului.
l)) O"!.j g.u.r i, a survenitd, in st5,rile patologice poate fi determinat5, de cauze renale gi extrarenale. Ea apare;
afecliunilor insolite cle cleshiclratarea organismului
- in cazul ahundente,
prin transpiragii
vd,rsd,turi incoercibile, diaree accentuate I
hemoragiilor atrundente I
in
cazul
- in perioada de formare a colecliilor seroase;
- in cazuri de insuficien!5, circulatorie cu formare d.e edeme I
- in colici renale prin reducerea secre.tiei renale pe cale reflexd,;
- in perioada acuti, a unor boli infeclioase (pneumonie, hepatite
etc.) ;
in glomerulonefrite acute insolite d.e edeme.
-Oliguria
lnsole.ste in mod trec5,tor toate sti,rile febrile.
c) A_? u r i a este o stare foarte grav5,, pe care asistenta trebuie

sf, o raffitGze imediat medicului.

nin ac&t motiv,

ea trebuie

s5,

aqtepte la instalarea acestui simptom. Anuria, ca qi oliguria, poate avea, cailze renale qi extrarenale.
Astfel ea poate surveni in caz de glomerulonefrit5, acutfl, in nefroze toxice, ln nefropatia gravidic5, ln caz de arsuri lntinse etc.
Anuria apare qi in stS,rile de qoc traumatic qi chirurgical, ln caz de
traumatisme lombare, intervenlii chirurgicale in special asupra
cunoasc5, cazt:lrile cind poate

sf,, se

aparatulqi urinar, sau in caz de angajarea unui calcul intr-unul din

uretere. ln aceste cazwi, anuria se produce pe cale reflex6. Insuficienla circulatorie in stare d"ecompensatS, poate d.etermina, de asemenea, o anurie.
3. Caraeterele ealitative ale urinii. Asistenta va examina urina
d,in punct de vedere macroscopic qi, dacd are dispozi{ii,in acest sens,
va determina qi d.ensitatea ei. Modific[rile constatate le semnaleazd,
328

T*

medicului sau le pd,streazH, pind, la vizrtd,. Pentru a putea descrie

urina in mod sistematic, asistenta trebuie sd, cunoascd, caracterele
calitative ale urinii emise :
Cul,oarea. Urina normald, are o culoare galbend,-cleschis. Ea poate
sfi, varieze in limite normale, de la galben-deschis ca paiul plnd, Ia
brun-inchis. Culoarea urinii clepincle de conlinutul ei in substante
colorante. Astfel, cu cit urina va fi mai diluat5,, cu atl'r, va fi mai
deschisd, la culoare qi invers.
Concentralia urinii normale ln substanle colorante clepinde qi de
regimul dietetic, care determin5, qi reac\ia urinii. Un regim bogat
in carne aciclific5, urina, care ya avea o culoare mai inchisd,, pe clnd
regimul vegetarian, dimpotrivd,, alcalinizeazd, urina qi va ayea o
culoare mai d.eschisd,.
in cazuri patologice, in poliurie, culoarea urinii este foarte deschis[. In diabetul zaharat si insipicl sau in caztni de sclerozd, renal5,,
urina emis5, este complet incolord, ca qi apa. Dimpotrivd,, ln stirile
de oligurie, ca febrd,, nefrite etc. (d.ar qi in stS,rile fiziologice cu pierd"ere mare d.e apd, pe cale extrarenal6, ca ln eforturi musculare accentuate), urina este inchis5,, galtrend,-brun5 sau roqie-brund,.
prin ea
Culoarea urinii se modific5, ln cazurile clnd. se
"lipinfi,
cantitd,fi exasubstanle colorante, componenli normali ai urinii in
gerate, precum gi atunci cind. apar in urin5, substanle colorate anormale.

in

de ictere, culoarea urinii devine bruni,-inchis qi,

urinii prezintf,, aceeaqi culoare.
Singele coloreazd urina in ro.su-deschis, roqu-inchis sau roqu-brun,
dupi, cantitatea pe care o conline. De multe ori urina sanguinolentH,
este tulbure, roqie-verzuie, asemS,nd,toare cu o sp5,ld,turd, d.e carne.
Dacd, se ritlicd, b5,nuiala prezenlei singelui ln urind,, se va cerceta
dacd, nu are o alt5, provenienld,, spre exemplu uterind, (menstrualie,
cancer uterin etc.). Este important ca urina s5, fie vd'zlutd' imetLiat
Ia emisiune, fiindcd, se poate intimpla ca ea s5,-qi schimbe culoaroa
dup5, un anumit timp sau din clar5, si, devin5, tulbure.
Numeroase med.icamente schimbd, culoarea urinii: antipirina
coloreazdu urina in galben-intens, roqu-galben; piramiclonul in roz,
roqu-cd,r5,miziu; chinina, folia aaae urs'i, acid.ul salicilic ln cafeniuro$u sau trrun-negru; albastrul de metilen in albastru-verde; tripaflavina in galben aprins, iar bromoformul in verde.
Asistenta are sarcina ca ori de clte ori administreazil trolnavilor
astfel de medicamente, s5, atragd, atenlia efectului lor asupra culorii
urlnii, pentru a nu fi ingrijorali.
Aspectul urinii normale este clar la emisiune, transparent I
dup5, un timp, ea poate deveni tulbure qi ln motL normal se formeazd,
Astfel,

ca,z

ceea ce este mai semnifieativ qi spuma

329

htli un nor asemd,nfi,tor

fumului cl"e ligard, clenumit nubecul5,,

mucinei
spfllate d.e urina tlin cdile urid.in
coagularea
caro reault5,
nare, cars attteneazil gi celulele epiteliale d.in aceste cd,i qi mucusul
Nubecula se aqazd, repede pe funtlul vasului.
orgaielor
- Daofi, genitale.
urina este linutd,la rece, d.ar uneori qi la temperatuta camerei, d.evine tulbure prin precipitarea sH,rurilot minerals pe care le
contine.
In cazuri patologice, asp:ctul tulbure al urinii poate fi datorit
sd,ruilor miner-ale, puroiului sau microbilor. U:ina poate fi tulbure
d.e la emisiune sairloate sd, se tulbure numai d.up5, un timp de Ia
emisiune. In primultaz, aspectul se d.atoregte unei pielite sau cistite
cronice, fiincL-determinat de puroi, mucozit[fi qi silruri minerale care
au predipitat ln interiorul vozioii lnc{, lnainte cle eliminare I in aceste
cazivi s6 produco tn vezicd, o fermontalie alcalind, c&re favotizeaz1"
precipitarea sH,rurilor.
In unele cazari se pot elimina cu urina mici calouli. C5,tlerea lor
pe funcl.ul vasului tn cairo arineazd, bolnavul atrago atenlia prin zgo'
motul produs.
Mi,roswl. Acizii volatili aromatici d.in urinfl li coufer6, un miros
asem5,nd,tor cu col al bulionului. Urina nu pd,streazd, acest miros declt
in stare proaspd,td,. Dupd, onisiune, prin procesul fermentaliei alcaline, ea capd,ld' un miros amoniacal, miros urinos.
In stH,rile lnsolite d.e acid.ozd,, ca d.iabettl zaharat, inanifie, ln
vd,rsilturi abundente qi de lungd, duratfi,, urina poate pteze;nta un rniros particular aromatic, de fructe coapte sau de cloroform, tlatoritd,
acetonei.
In caz d.e fermentalie alcalind intravezicald' a urinii, ea qrezintd,
mirosul amoniacal imed.iat clupf,, evacuare. Numeroase substanfe
alimentare lmprumut5, urinii mirosul lor caraeteristic.
Beaali,a, Urina tn stare normald are o reaclio acitld,, ?v+d pE-ut
sub 6,5. il,eacfia urinei ilepincle ln primul ri!d" d.e regimul alimentar.
Regirirul bogat ln carne aciclitic5, qi mai mu1t, pe cinil regimul YSggtarlan scad"e acid"itatea urinii, aceasta putlnd. d.eveni chiar alcalin5,.
Urina, dupd, eliminare, in contact mai lnd.elunga,t ctl aerul-qi q f-*imentafiei i,moniacale, d.eviue alcalinfi,, ln urma c5,reia fostatii calcici,
amonid,co-magnezieni qi carbona.tii teroqi se precipitH,, urina d.eveninrl
tulburo gi fetidd,.
Eea'ctria hiperacid.d, qi alcalind, favorizeazd, precipitarea substanlelor tlizoivato In urind, qi tormarea calculilor ln c6,ilo urinare.
Danei,tatau, Acsasta este bine sil, fie d.oterminatd, imetliat dup5,
emisiune, c6oi prin r5,cire sil,rurile minerale aflate ln staro d.izolvatS,
prooipitfi. qi astfel tlonsitatea se schimbil. Din acest motiv, asistenta
mai

330

CqrulltslaL., Cantitatea sputei oste variabild,. Ea depinde de intensitatea gi intind.erea proceselor patologice d.e la nivelul c5,ilor respiratorii. In brongita catarald, pneumonie, tuberculoza incipie^nt'd' atc.,
cantitatea sputei poate varia intre 50 qi 100 mll24 de ore,. In bronqiectazie, caiverne-tuberculoase, gangrene pulmonare qi ed.emul pulmonar ci, ntitatea sputei poate ajunge pin5 Ia J- 000 mli24 d.e ore.
Evacuarea prin c5,ile respiratorii a unui abces pulmonar, a unui
empiem toracic sau a unui chist hitLatic poate determina o cantitate
qi irai mare d.o sput6. Eliminarea acestor coleclii masive .tle puroi
Lau oxsud.at prin cd,ile respiratorii poartd, numele d,e vomicd,.
Cantitatea d.e sputH, expectoratd, se reprezinth, grafic in foaia
d"e temperaturd,la fel ca qi urina, ln culoaro rogie.
Aspectul,, Aspectul sputei este tn funclie d.e consistenfa, aeralia,
trandfr-a.rrlnf aiqi vis cozitatea ei. D eos ebim :
V a) Sputa mucoasf, formatf,, d.intr-un lichicL viscos, aderent, bine
aerat,'d.e-culoare alb5-cenuqie, mai mult sau mai pulin t:ansparont.
Sputa mucoasd, se intilnegte in intlamalia bronhiilor qi in astmul
brbnqic. In acesta d.in urm[,, sputa conline numeroase d"opuri mici
opalescente d.e substanld, mucoas5,, asemS,n5,toare unor perle, d"o und.e
numele clo sput6 perlat5,.
b) Sputa purulentil are o consisten!5, cremoas5, sau lichid.H,, cle
culoare gd,lbuie-verzuie, d.estul d.o omogend,. Se intllneqte ln supuraliile pulmonare qi In caz cle cLeschictere a unei coleclii purulente
d.in vecind,tatea plilminului intr-o bronhie.
o) Sputa seroas6 oste formatS, diutr-un lichid transparent, u$or
rozal, acoperit cu un strat gros de sput[,. Apare in staza qi ettemul
pulmonar, fiind. format5, in parte clin ssrul sa,nguin care a transsu.tLat prin perelii alveolari.
il) Sputa pseudomembranoasfl este formatfl clintr-un exsudat cu
foarbe mu1t5, fibrind,, caro aparo sub formi, de membrane albe. Uneori
membranelo iau forma bronhiilor, reprod.ucind. cele mai fine ramificatii ale 1or. Aceastd, sput[ apa,re ln brongita tliftericil, d.ifteria laringia,nd, gi in brongita pseuclomembranoasd. Tn cazul d.eschid.erii prin[r-o bronhio a unui chist hittatic pulmonar sau hepatic, dupd, eliminarea lichicLului hittatio sub formfl de vomH,, pot ap5,rea ln sput5,
lambouri do membrane d.e md,rimi variabile sau chiar vezicule hid"atice.
e) Hemoptizia. Yorbim de hemoptizie cind sputa este formatS,
6in singe. Si:rgole expectorat este lichid", bine aerat cu rnulte
bule cte aer; la suprafafd, este acoperit cu un strat gros cle spum5,.
Ilemoptizia survino ln ca'z d.e tuborculozd, pulmonar5,, cancer
pulmona,r, bronqiectazie, gangrond, pulmonard,, iufarct pulm.onar qi
unele tmbolnd,rriri ale inimii qi ale organelor hematopoietice.
:t43

De multe ori este necesar ca hemoptizia sd, fie deosehitd, de hemain caz d.e hematemezd,, singele este d.e multe ori coagulat,
sub influenla acidtului clorhidric devine brun-inchis, conline mucozitd,li sau resturi alimentare qi are o reac.tie acid5.
De multe ori sputa are un catracter mixt, ca :
f) Sputa muco-purulentl. formatd, din mucus amestecat cu puroi.
Colorat5 in alb-g5,lbui sau lverztti, dup5, culoarea puroiului, sputa
este opac5,, netransparentS,. Puroiul poate fi amestecat cu mucus,
formind o masd, omogen5, sau s5, fie sub formi de monede sau pld,ci
izolate in masa mucusului, cind vorbim de sputa numular5,.
g) Sputa sero-mueo-purulenti reziltd, din amestecarea puroiului
qi a mucusului intr-o masd, seroas5,. De obicei apa,re intr-o cantitate
mare, care, recoltat5, lntr-un borcan d,e sticli,, se separd, in patru
straturi : stratul superior, spumos ; apoi stratul se os, i:r care inoat5,
porliuni muco-purulente urmat de stratul seros, f5,rd porliuni mucopurulente, de culoare verzuie qi stratul inferior grunjos, format d.in
puroi. Aceastd, sputi, este caracteristicd, pentru brongiectazie qi gangrend, pulmonarS.
h) Sputa sanguinolentd este o sputi, mucoas5,, purulent5, sau
seroasd etc., la care s-a amestecat qi singe. Astfel avem sputa ruginie
sau c5,rd,mizie din pneumonie, sputa sero-sanguinolentd, d.in ed.emul
pulmonar, sputa rozatd" gelatinoasil din cancerul pulmonar, sputa
brund,-inchis, viscoasi, aderent5, din infarctul pulmonar sau sputa
brunf,, fetitl6, din gangrena pulmonari,.
Culoarea. Culoarea sputei este foarte variatd, qi de multe ori patognorrltffientru anumite imboln5,viri: sputa mucoas5, este albd,,
albd,-cenuqie ; sputa muco-purulenti, are o nuan!5, g6lbuie-verzuie ;
sputele purulente sint galbene-verzui. In pneumonie, sputa are o
culoare ruginie-ci,rilmizie, in gangrena pulmonari, brund,-murdarn
iar in infarctul pulmonar este bruni,-inchis, aderent5, de vas qi foarte
ternez5,.

viscoasd,.

Sputa poate sd, ia culoarea unor substanle str5,ine, cu care se

amestec[. Astfel uneori, in urma inhalS,rii prafului de fdini, bolnavii
au o sputd, aIbL. Minierii qi fochiqtii, care inlmleaz[ praf de cd,rbune,
au o sputd neagri, etc.
Icterul coloreazd" qi sputaintr-onuan!f,, verde, datoritd, impregnd,rii cu bilirubind,, care se oxideazd" in triliverdind,.
lIirySal. Sputa nu ara in general nici un miros, totuqi ln unele
afeclifni ea prezint5, un miros fetid, ca de exemplu in dilatalia bronqich,, cavernele tuberculoase etc. In gangrena pulmonarS,, sputa are o
fetid,itate penetrant5,, insuportabilS,. In unele supuralii pulmonare,
sputa are mirosul pd,mintului sau aI paiului umed.
344

Sputa poate s5 confini, anumite formaliuni macroscopice caracteristice, care pot servi medicului pentru stabilirea diagnosticului.
Din acest motiv, asistenta va recolta din clncl in cind pu!in5, sput5,
intr-o cutie Petri. Plasincl cutia pe o suprafa!5, inchis5, Ia culoare,
medicul va putea sL recunoasc5, anumite elemente : cheaguri de fibrinil
mulate dup5, arborizalia bronhiilor; spirale Curshmann (fibre sub{iri,
mucoase, rd,sucite in form5, de spira,le, foarte compacte, lungi de 1-2
cm), caracteristice pentru sputa bolnavilor d.e astm bronqic I membrane
din vezicula-mami, a unui chist sau formaliuni calcare cu aspectut
unor pietre, numite bronqiolili.
Culoarea, aspectul qi cantitatea sputei expectorate pot fi de
multe ori d.enaturate prin unele alimente sau medicamente ingerate
sau ,tinute in gurd, inainte de expectorarea sputei. Din acest motiv,
in cazul expectord,rii unor spute mai deosebite, este bine ca asistenta
si, controleze cavitatea bucalf, a bolnavului.
GREUTATEA CORPORALA $I INALTIMEA

Cunoagtrea

greutillii corporale este important5, pentru aprecierea

stilrii de nutrilie a bolnavului, pentru stabilirea dozei terapeutice

de medicamente, pentru stabilirea

necesitilii calorice a organismului

ctt gi pentru urmf,rirea evoluliei bolilor.

Starea de nutrilie a bolnavului adult poate fi apreciatd, qi fdrfl

olntd,rire. MotLificdrile ln plus sau in minus, de Ia valorile considerate
ca norma,le, so pot stabili numai prin raportarea greuti,fii corporale
la fund,$imea persoanei respective qi la greutatea anterioarl imbolnfivirii. Din acest motiv, cu exceplia cazurilor la care mobilizarea
activi este contraintlicatS,, se va determina greutatea corporali, la
toli bolnavii internafi. Se va renunla Ia cintd,rire : bolnavii cu infarct
rniocard,ic, tromboflebite, cei cu traumatisme, stdri de goc, h-emoragii
etc. sau d.ac5, aceasta ar intirzia instituirea tratamentului. In caz de
dubiu, asistbnta va cere aprobarea medicului pentru cintirire.
0 importanfd, deosebitd, o prezintd, clntirirea sistematicd, a
sugarilor, unde curba ponderali, este un ind.iciu direct qi imerliat
asupra stilrii de nutrilie a dezvolt5,rii copilului.
Ctntd,ri,rea bol,naailor ad,uQ,i, se face cu tialanlele antropometrice,
care sint balan-te de tip d.ecimal, cu cursor qi greut5,li fixe, construite
d.up5, principiul cintarului roman. Greutd,lile inclic5, valori diferite
ln func.tie de distanla la care se afli, de la punctul de sprijin al tralanlei.
Pentru u$urarea operaliei d.e cintd,rire, cintarele se confecfioneazd, ctr
d.oud, cursoare, unul pentru modificS,rile d.e greutate pln5, la 10 kg
ryi altul pentru varialiile pin5, la 1 000 g. Migcd,rile de balansare ale
cintarului sint transpuse de un sistem tle pirghie verticali pln5, aproa345

pe de nivelul ochiului, pentru a lnlesni citirea valorilor. Pe aceste

cintare bolnamrl st5, d.e obicei ln picioa,re. Pe unele balanfe, postamentul de pe talerul unde std, bolnavul este prevS,zut cu un scaun,
pentru a uqura cint[rirea bolnavilor in stare gra.vd4 care nu pot sta ln
picioare. Gradarea qi verificarea balanfelor se fac la anumite intervale.
Cint5,rirea bolnavilor pe aceste balante se face foarte ugor, 1ns5,
gradul lor de sensibilitate se limiteazS, la 100 g; varialiile mai rnici nu
slnt d"e obioei sesizate d.e cintarele utilizate ln clinica aclultului.(fig. 16L).
lnainte de a efectua cintd,rirea bolnavului se va verifica de fiecare
dat5, balanfa, l5stnd. sf,, oseileze virful,incticator motril pln5, ce se opreqte
la virful indicator fix al punctului zeto. Dacd, balanla nu este echiiibrat5,, ea poate fi reglati cuajutorul sistemuluidecorecfie, care face
parte integrantd, din orico balanfI, antropometricd,. Acesta este format
clintr-un qurub orizont'al, fixat in prelungirea bralului scurt'al pirghiei decimale, peste care se intvlrteryte o piuli-fd, de o oarecaro groutate, apropiindu-se sau dep5,rtindu-se, prin lnvirtire pe gurub, d.e
punctul d.e sprijin albalanfei. Manevrtnd piulila pe qurubul orizontal,
acul balanfei se stabileqte ln punctul zeto, adicd' balanla intrd, in

echilihru.

Dup5, aducerea balanlei iu echilibru se imobilize azd" aatlindicator

tnchizind. bralul balanlei qi se inviti bolnavul sd, se a$eze pe cintar.
Dacd, bolnarul este adinamic, el va fi ajutat sau agezat d.e asistentS,
sau brancardieri pe scaunul cinta,rului (fig. 162). Se apreciazd, greutatea aproximativd, a bolnavului (eventual i se cer acestuia rela{ii) qi
apoi se imping greutd,file pe cnmoare la valorile apreciate. Sti ileschid.e
bialul baki,nfei $i in f11g9t1e de direc$ia tte leplag?,re a aculiliiindidator
se vor manewa greutd,lile furtr-un'Bens sau ln altul, ph6 ce acul inclicator se stabileqte pe punctul zero. Se citesc t[e pe scara cursorului
valorile oblinute qi'se imobilizeazil din nou bralul balanlei cu acul
indicator mobil, clntl bolnavul poate'p5,rd,si cl.n.tarul.
Pentru cintd,rirea bolnavilor ca,re nu pot fi rid.icafi din pat se
folosesc cintare speciale, cara stabilesc greutatea bolnavului lmpreunI,
cu aceea a patului din care se scad.e ta,raua patului, a lonjeriei gi a
cazatmamentului, obfinind. greutatea rea,ld, a bolnavului. Unele tipuri
ale acestor cintare sint prevdzute cu rofi gi se imping sub patul al
cd,rul bolnav trebuie cintd,rit. Aici, cu ajutorul unui sistem de plrghii,
balanla ritticd, patul, qi astfel se poate efectua clntH,rirea clupd; metocla
obiqnuitd,. Dup5, termina,rea cint5,ririi, ba,lanfa poate fi tndepdrtatd,
de sub pat gi tttilizatd,la un alt bolnav (fig. 163). AIte tipuri de clntare
fac corp comun cu patul, ia,r procesul cl.e ctrtfi,rire este facilitat printr-un mecanism electric (fig. 164). Aceste paturi-cintare se folosesc
in special in cazurile clnd aportul gi pierrlerile cLe lichid,e constituie
346

obiectul permanent qi netntrerupt al observafiei bolnavului (dializa

extrarena,li,, hidratare rapitld etc.).
Clnt5,rirea bolnavilor se va face totdeauna tlimineala pe nemincate
d.upd, ce bolnavul a a'yut scaun qi a urinat, avind aceeaqi hain6 cle
spital qi tlac5, este posibil cu acelaqi cintar; pentru clntiriri rnai exacte

Fig,
Fig.

141.
1A1.

bolnavului.
- Cintlrirea bolnavului.

l;ig.

162,

bolnavului ln po- Clntdrirea

zilie qezind.

se va stildea, clin greutatea totaii greutatea imbr5,cd,mintei gi lncd,lfd,mintei. In cazul cintd,ririi bolnavilor cu pat, se va utiliza totd"eaunzu
acelaqi eaz4mament de pat Si acelasi tip gi cantitate de lenjerie, a
cd,rei greutate, lmpreund, cu aceea a patului, se va scid.ea din,greutatea
totalh, cintd,rit5,.
Pentru cint5,rirea sugarilor se utilizeazi, cintare Ia care unul clin
talere este lnJoeuit cu ur cogulef sau scaf5,, ln care se culcd, copilul,
iar celd,la1t taler cu cursoarele cu greutd,fi fixe. Cintarele pentru copii
funclioneazil pe acelagi principiu al greutS,!ilor constante pe un bra!
de pirghie de lungime variabil5,, care echilibreazil o greutate variabil6,
347

gi un a1t bra! de pirghie constant. Aceste cintare func,tioneazd, de

ofuicei pin5, 1a-10 kg. Ele sint pravd,zute cu trei crrrsoare, dintre care
ctoul a-u scopuri iclentice eu acelea d.e la cintarul antropometric utilizat, la aclu4i, iar aI treilea, pentru echilibrarea cintarului cu gleutatea scuteceior ce se pun sub copilul d.ezbrfi,cat ca ocazia clntflririlor.

]:ig.

163.

- Cintar de pat (se introdtrce

sub

lenieria, saltearra

gi

pat si cinthre;te bolnar,ul impreurtl

patul\.

i::,:liiii:::

Fig. 164. - Pat cintar.

348

ctt

Yerificarea acestor cintare se face la fel ca qi la clntarele antropometrice. Grad.ul lor de sensibilitate este pind, la 10 g.
Cintflrirea sugarilor pe aceste tralan{e se face la fel ca qi cintdrirea
ad.ultului. Yerificarea si corectarea balanlei precedS, qi aici cintd,rirea
propriu-zisfl. intrucit sugarul este clntS,rit f5,r5, haine, pe cintar se va
aqeza un scutec sau o flanel5, I se va echilitrra apoi cintarul cu ajutorul
celui d,e-al treilea cursor negrad.at, dup5, ca,re cintS,rirea se va face ln
mod obiqnuit. Cind cintarul nu are cursor special pentru echilibrarea
greutdlii scutecelor, greutatea exactd, a acestora se va sc5,dea ln mod
ogligatoriu din greutatea m5,suratd,. Copilul se poate clnt5,ri qi imbrS,cat'
cu obligalia d.e a se scd,dea greutatea imbr5,c5,mintei. Se va avea grij5,
ca, in timpul cint5,ririi, copilul s5, stea liniqtit ln cogulelul sau scafa
balanlei, cici miqc5rile violente lmpietticd, oscilaliile libere ale acului
indicator fd,cinct imposibild, cintdrirea.
Cind. cintS,rirea se face numai pentru stabilirea cantitillilor de
lapte supte de copil nu este nevoie de scS,derea greutd,fii lenjeriei,
pentru ci,, in aceste canlrri, intereseazS, numai diferenla de greutate a
copilului inainte qi tlup5, alimentalie.
Copiii mai mari in stare grav5,, care mr pot fi ageza.ti pe clntar,
vor fi cintd,rili impreun5 cu asistenta,, cajre li va line in brale, urmind
ca, imed.iat dupd,stabilireagreutS,fiicomune asistenta s5, se clntS,reascd,
singur5,, calcullnd diferenta de greutate.
Atit pentru cintdrirea ad.ultului, cit qi pentru cintdrirea copilului
se mai rttlizeazd, qi cintare cu torsiune. Acestea nu prezint5, nici un
avantaj fa!5, c1e cintarele cu greutd,fi, ln schimtr se d.efecteazd, foarte
uqor qi nu slnt destul de precise.
Determinarea And,l!,i,mi,,i, corporale se face cu taliometrul. Exist5,
diferite tipuri, insd, fiecare are Ia bazd, o tijd, gradat[, pe care se miqc5,
un cursor in pozilie perpendicular5,. Bolnavul este a,ryezat ln picioare
sub cursorul taliometrului qi este invitat s5, stea ln pozi.tie cit mai
dreapt6. Cursorul este l5,sat jos, pin5,la capul bolnavului, d,upd, ca,re se
poate citi pe tija gradatS, in5,$imea corpului. Un prototip practic d.e
taliornetru este acela format din segmente montabile; acesta se
poate utiliza pentru situaliile in care sintem nevoili ca m5,suriltoarea
s5, se execute in pozi{ie orizontalS,.
M5,surarea dezvoltS,rii staturale a copiilor mici se face in pediometre. Acestea slnt jgheatruri grad.ate, prevd,zute cu cursoare, in care
sint culcali copii. Md,surarea se face ln acelaqi fel ca qi la adult, menlinind, copilul in pozilia lntins, drept.
De niulte ori, balanfele antropometrice destinate pentru cintd,rirea adullilorsintprevd,z'ltect o tijd, verticald,, grad.at5, in cm, pe care.
se poate citi qi in5,llimea bolnayului (fig. 165). Aceste tralan,te pot fi
utilizate pentru determinarea raportului tlintre greutatea corporald,,
349

xprimatd, in kilograme gi ini$imea bolnavului,- exprimati, in d'ecime trii Raportul greutatefln{,lfime, exprimat i:r valorile de mai sus, este
de 4,21a b5,rba!i qi 3,9 la femrci.
Bolnavii aduili se cintd,resc la intemarel apoi -de obicei de d-ou5'
ori pe sd,ptd,min5, precum qi iri ziua p1ec5,rii- In unele afecliuni sau in
cursuf unor tratamente este nece-

sar ca bolnavul

s5,

fie clntdrit ln

fiecare zi. Dacd, starea generald' a

trolnavului nu permite ridicarea lui
din pat qi aqezarea pe clntar, atunci
va fi cintfi,rit irnpreun5, cu Patut

cu ajutorul unui cintar care se

introduce sub pat. Astfel in afecliunil: insolite d.e ed.eme (ca insuficien{a cardiacd,, afecliunile renale
eilematoase, in caz de cirozd ascitogenS, sau alte afec-tiuni inso$ite de hiclropizie) bolnavul trebuit'
iintd,rit zrlrtic, pentru ca, prin tnregistrarea concomitentd a greut5,.tii corporale, a Uchidelor consurnate qi a diurezei, s5, ne Putent
orienta asupra gradului de reten{,ie
lichiclian5,. Bolnavii supugi tratamentu-lui cuACTI[ sau cortizon vor
fi, se asemenea, clnt5rili zilnic.
Corticoterapia favorizeazd rclinerea apei in organism, iar o d-at5,
cu incetarea administrd,rii hormonului apa acumulat5, se elimini,.
bollni[imii
165.
Fig,
- Determinarea
navului.
Sciderea bruscfi a greutd,lii corporale cu md,rirea diurezei serrnaleazd, inceperea eliminirii lichicl.elor fixate sub formd, de edeme.
D ac5, diurezd se menline, ia,r greutatea corporald, stagneazd,, lnseamn[
cd, lichid,ele ingerate-stnt, in cantitate mai mare decit cantitatea prescrisd,.

Pierderile mari de lichitLe prin vdrsSturi gi d.iaree determini o

scf,dere a greutilii corpora,ler- indictnct grachrl cle fleshidratare a
botnavului. Cintd,rirea este obligatorie in timpul tratamentului cu
medicamente d.iuretice I de asemenea, crt ocazia stabilirii toleranlei
fa!5, de hiclrafii de carbon la bolnavii diabetici. In vederea d'etermindrii
metabolismului bazal, greutatea trebuie stabiliti precis.
350

Greutatea corporal5, a bolnarrului trebuio notat6 pe foaia d.e

temperaturd,. La acl,u$i, adnota,rea se face fui kilograme, ln rubrica
razetvatil, pentru acest scop;lacopilnl mic, greutatea corporal5, este
roprezentatd, grafic pe sistemul de coordonate teziarrat, in mocl special
pentru atlnotarea curbei de d.ezvoltare ponderalS, a copilului.
SCURGERILE PATOLOGICE ALE ORGANELOR GENITALE FEMININE

Glanttele mucoasei genila,le qecreti o cantitate redus5, d.e lichid,

care contribuie la plgcosql gg autoapd,rane a apa,ratuhri genital fa!i,
de infecfii. In cond"ifii fiziologice, cantitatea acestei secrelii esie
reclusd,, arya lucit nu se scurgo nici o da-bf, ilin yagl! gi deci nu pd,teaz[,
ruf5,ria. A,ceastd, secrefie constituio leqcareea fiziologicd,.
Cind, aceastd, secrefie devine mai abundent{, se extetiorizeazd,
sub forma unei seurgeri iritante, de cantitate variabil5, qi poarti numele de leucoree patologic5,. AJteori, scurgerile slnt amestegate sau slnt
formate numai d.in singe ; in afara perioadelor menstruaJe, acestea au o
semnificalie patologicS,.
Io p"uriola u-nei astfel d.e scurgeri se vor ana)iza cantitatea,
culoarea, aspectul qi ritmul scurgerilor.
Canti,tatea este variabilS, de la ciliva ml., care abia p5,teazd,Ienieria bolnavei, pinS,la citeva sute mI. In inflamaliile cronice cantitatea
leucoreei este micd,, fur schimb in afecfiunile aoute gonoeocice scurgerea,
este d.e cantitate abund.enti,. Cantitatea poate sd, atingi 200-400 m}
in caz de hidroree
Culoarea scurgerilor poate fi altr*.:lfiptoasi, in caz d.e leucoree
a femeiilor tinere, gdJbuie-verzuie in caz de gonococie, rogie apoas5, sau
cafenie in cazul tumorilor organelor genitale sau roqie-aprins clnd
este formatd, din singe.
Aspaatul, scurgerilor patologice este de asemenea foarte cliferit"
Scurgerea seroasd, sau mucoasd,, albd, sau incolori,, in cantitate redusd,,
apare qi la fete tinere qi se datoregte de obicei unei tulburdri generale
a organismirlui: anemie, clebilitate, stare limfatici, etc.
Scurgerea muco-purulentd, sau purulentfi este g5,lbuie sau galben5verzuie, cu un miros penetrant resping5,tor ; apa,re ln metritele gonoco rrice sau d.up5, avorturi septice.
Scurgerea seroasd,, fluitl5,, putinct ajunge pind, la 400 m1 in 24
<le ore, apa,re in caz de fibrom uterin, viciu de pozifie a uterului, salpingite, tulburfl,ri ovariene sau tn nevropatii.
Scurgerea sanguinolent5,, fluicld,, foarte abuntlentS, rogie-apoas5,
sau d.e culoaro cafenie, cu,miros fad, apare ln cancerul organelor genitale.
Scurgerea sanguinolent5,-purulentf,,, in cantitate mai red.usd,, se cons35L

ln ca,z de inflamalii ale uterului qi in caz de cancer infectat.

Scurgerea ro,sie, formatd, prepond.erent din singe, se constatd in
eaz de avort, polipi ai colului sauend.ometrite hemoragice, dac5, singera,rea apare in afara pierd.erilor menstruale.
Ri,tmul scurgerilor. Scurgerile pot fi continue sau pot apfirea mai
ales la oboseald,. Uneori se accentueazd" in preajma menstrualiei,
datoritd, congestiei premenstruale. Se lntlmpld, c& scurgerea sd, survini
la mijlocul ciclului menstrual sub forma unei secrelii de lichid clar
ca gelatina, d.atorit5, hipersecreliei foliculare.
Scurgerile hemoragice pot apilrea sub forma unor menstrualii
prelungite qi ln acost caz vorbim d.e menoragie, sau ln cursul perioadelor menstruale, cind" vorbim de metroragie. Ilemoragia poate fi
6pontane,, ca de exemplu in fibromul uterin, sau apare mai mult provocati,, ca in cancerul uterin.
Secreliile patologice din organele genitale trebuie prezentate
medicului la vizitd'. Pentru recoltarea scurgerilor, asistenta va aplica
rrn tampon de tifon (nu ile aatd,)la vulva bolnavei, fixindu-lcu ajutorul
unui pansament in T. Tamponul cu secrelie se pdstreazillnt'r-o tivild,
renal[, acoperiti, cu un capac netransparent. T5,vi!a trebuie s5, fie
curat5, .;i uscatS,; ad5,ugarea d.e sutrstanfe dezinfectante peste sau
sub tampon nu este permisS, c5,ci denaturea,zdu aspectul secreliei.
Prezentarea se face cu ajutorul a dou5 pense I minuirea cu mina a
tamponului nu este ad.misd,. DupE, ce a fost vd,zrtt, de med.ic, cu aprotrarea lui, tamponul va fi ars; eI nu va fi niciorlati, aruncat in coqul
tatd,

de hirtii.

ln

nobeazd,

spitalele de specialitate, felul qi cantitatea scurgerilor

pe foaia de temperaturS,.

se

URMARIREA APARITIET UNOR MANIFESTARI PATOLOGICE

ln afar5, de comportamentul funcliilor vitale qi vegetative, asistenta va urmflriqiaparilia eventuald, a unor manifestd,ri patologice.
Descoperirea, precoce a aceastora poate sd dea cheia tliagnosticului
sau poate preveni unele complicalii instalate in cursul bolilor.
Y Transpirafia. Transpiralia este un fenome+ fiziologic prin care
ofganismul iqi intensificd, pierderile cte cllclurd,. Intr-o cantitate excesivil are semnificalie patologic6, putlnd duce uneoriladeshidratarea
organismului. Transpirafia poate fi continu6 sau periodicd, ca in
aazttl febrelor intermitente, sau sil indice sfirgitul unei febre continue,
ca de exemplu ln criza pneumonicd. Ad.esea transpiralia apare dup5,
un orar mai mult sau mai pulin regulat.
Transpiralia poate s5, aib5, un caracter regional. Astfel lntilnim
transpiralia palmelor gi a plantelor in cazul bolii Basedow.
352

Culoarea tegumentelor. Culegerea datelor semeiologice relativ

la pielea bolnavutui cade ln sarcina meclicului. Tolr$ir asistenta ln

cai,ul lmbr[,c5,rii qi clezbrdc5,rii bolnavului, toaletei zilnice qi cu ocazia

aplicd,rii procetl.e6lor terapeutice, trebuie sd observe bine tegumentele
b-olnarrului, pontru a putea sesiza moclific[rile survenite in timpul
intornd,rii, ele putintl avea importan!6 tn mersul bolii.
Paloarea exageratd, a pielii se constat5, 1n caz de anemii qi de
irigare insuficientE, a pielii. Pa,loarea instalatd, ln mod brusc se datoro$to de obicei unei hemoragii. Prin pierderea unei cantitnli- {e
singe, organismul se anemiazd,. O paloare extremd, se constati, ln
cazuii de colaps qi qoc datoritd, atlundrii singelui in vasele abdominale
cxcesiv ttilatate, lipsind pielea de o irigare suficient5,.
Cianoza se manifestil prin culoarea albastrd, a tegumentelor. Ea
se datoreqte tulbur5,rilor de hematozd,, care fac s5, se acumuleze hemoglobini, rbrlusd, tn sfurge. Astfel ea apare ln afecliunile aparatului
respirator care d.eranjCazil procesul d.e respira.tie, ca : obstacole tn
r:alea aerului, red.ucerea suprafefei respiratorii, sau alterarea func.tiei
rnuqchilor respiratori I de asemenea, tn cursul afecliunilor aparatului
circulator inso-tite d.e insuficienla inimii drepte cu stazf,, venoasd,
consecutivi,, precum qi ln unele boli congenitale ale inimii.
Cianoza poate s5, aparf,, qi localizatil, cind. circulalia d.e reintoarcere a unei regiuni este deranjatd, printr-o trombozi s&u compresiu-nea
rrnei vene. Ea poate apdrea qi sub formd, de crize, cind are o canzd,
spastici,.
Roryeala intens5, a pielii po4,te s5 apar5, ln emolii, in cursul efortului filic iau in caz de febr*. ln pneumonio, jumf,,tatea de fa!5, din
partea afectati, este mai roqie, congestionat5,. O roqeafi, anormald,
a,pare ryi in unele afecliuni hemoragice.
Coloralia galbend, a tegumentelor apare in caz d.e ictere sau in
urrna consumirii unor medicamente ca: atebrini,, acid picric etc.
Irrterul se manifestf,, mai lntfi la sclerotice, puttntt avea uuanle sau
inteusitifi diferite : icterul flaniu este galbeu-paliit, icterul rubin are
o nuanld, roqie asemi,ndtoare culorii portocalei, icterul verdin este
un icter intens cu nuanfd, vetcle, iar icterul melanic se caracteriz,eazd,
prinl,r-o nuanfi, neagr5,. Coloralia ictericd poate semnala apa,rilia
rrnoi boli infeclioase, de aceea va fi raportati, imetliat medicului.
In cursul diferitelor imbolnilviri pot s6 apard, pigmentafii ainorrutt,lo alo pielii, ca d.e exemplu culoarea galbend, ca paiul fur oancer qi
amrrria pernicioasd, culoarea brund,, cenuqie-murdar ln cirozf,, hepaticd,, culoarea bronzatX in boala Atlclison, culoarea cenuqie-murdar
tn supuralii pulmonare cronice etc.
2:l - c. l0

353

Edemul. Edemul este un fenomen foarte frecvent i:r cu,rsul

bolilor renale, card.iace, carenliale sau inflamatoare. Begiunea ed.ema\iatd, este maivoluminoasd,, pieleamaipalidil, lucie qi mai str5,vezie,
nu prezintd, cute, ci,ci pielea qi lesutul subcutanat stnt infliltrate cu
serozitate. Pieleatgipierd.o elasticitatea qi p5,streazf,, un oarecare timp
urmele d"e presiune a d"egetelor. Erlemul poate filocalizat sau generaliazl;ln acest ultim caz vorbim d.o anasarcd,.
Eclemul de culoare albd,, localizat mai intii Ia pleoape, apoi Ia
organole genitale, so datoreqte unor afecfiuni renale.
Ed.emul, trsofit d.e cianoz5,, localizat inilial tn pd,rlile declive
ale corpului, se datore$to stazei yenoase. DI poate fi localizat, cind
staza venoasd este d.eterminatS, d"e un obstacol ln calea unei vene, ca :
tromboza, compresiunea externd, tle cd,tre o tumoare etc., sau generalizat ln afecfiunile card.iace gi pulmonare, cara, priu insuficienfa
inimii drepte, cteeazd o stazd, generald, ln sistemul yenos. El se mai
numeqte gi ed.em albastru.

Eclemul survenit la bolnavi caqectici, canceroqi, tuberculoqi,

subnutrili sau dup5, perioade lungi cle inanilie, ln distrofii hepatice etc.
apare ca o consecinfi, a sc5,clerii proteinelor plasmatice gi retlucerii

presiunii coloid,-osmotice a singelui

Ed.emul de culoare roqie

qi poart5, numele d.e ed"em caqectic.

localizatin jurul proceselor inflamatore

poartd, numele de od.em inflamator.

Edemul poate avea qi o cauzd, alergicd,, ctncl vorbim de edem
angioneurotic.
Deseuama{iile. Descuamaliile trebuie observate cit, mai precoce,
ele putlntl semnala o boald, infeclioasd,, prin care bolnavul a trecut
recent. Eecunoaqterea oi poate contribui la stabilirea cliagnosticului
bolii aotuale. Prezenta descuamlrilor are o ma,re importan!6, tn special
Ia copiii la care bolile infec,tioase lnsolite do descuamd,ri sint, mai
frecvente.
Se va observa caracterul d.escuamafiei, ea puttntl fi : furfurq,cee,
lamelaril sau fur lambouri qi se va raporta metlicului ca,mcterul ei
exact, regiunea ryi timpul tn care a apdrut.
Erup[iile cutanate. Erupliile cuatanate pot apdrea in cursul
spitalizdrii. Ele trebuie observate qi semnalate imetliat medicului,
putlnd reprezenta boli in"fecto-contagioase. Erupliile cuatanate pot fi
determinate de :
boli infoclioase acute : scarlatind,, rujeol[, rubeol5,, varieeld,,
febrd- tifoicld, tifos exantematic, herpes, erizipel qi erizipeloid, zond, :
- reaclii a,lergice, ca : urticarie, boala serului;pielii,
ca clungile
- hiperexcitabilitatea nervilor vasomotori ai
frousseau qi dermografismul, care apar uneori ln meningite, neurastenie, boala Basedow etc.l
354

- actiunea toxici, gi d.e sensibtTizare a unor substan,te med.icamentoase, ca : chinina, a,ntipirina, beladona, bromul, iodul, salicilatul,

morfina gi uneori antibioticele.

Hemoragiile eutanate pot apil,rea d.e la o zi la atrta. Ele trebuie
recunoscutelnfazaprecoce, cdci pot fi semnale d.e alarmd, a unor std,ri
hemoragipare sau septice foarte grave. Pot apf,rea sub formi, de
hemoragii mici, punctiforme, ovalare sau rotund.e, d.enumite peteqii,
sau sub formH, de pli,ci hemoragice d"e extintlere mai mare, numite
echimoze. Caracterul lor hemoragic se diferenfiazd, de erupliile congestiyo prin faptul c5, nu tlispar la presiunea ttigitald,.
Eemoragiilo outanate pot fi insolite de hemoragii ale mucoaselor :
epistaxis, hemoragii gingivale, hematemezi,, melend, etc. Ele apa,r ln
cursul bolilor infecfioase acute, fur bolile organelor hematopoietice, in afecliunile lnsolite de insuficienld, hepaticd,r ln caz tie avitaminoz5,, precum qi in cursul intoxicaliilor medicamontoase, fiind.
d"etorminate clo tulbur5,ri de coagulars 6 stngelui, d"o o mod.ifica,re
cantitativS, sau funcliona,li a trombocitelor sau de o fragilitate capilari exagerat5, d.e naturi, toxicS, sau infec-tioas5,.
Hemoragiile de la nivelul pleoapelor qi conjuctivelor, care apar
tn cursul acceselor de tuse, se datoresc uneori stazei yenoase.
Parezele gi paraliziile. Asistenta va observa d"ac5, se instaleazS,
tulburiri cle motricitate la bolnarnul tngdjit. Deficitul motor poate
fi pa,n$ial, clad. vorbim de pareze, sau poate fi total, cind. vorbim de
pa,ra,l2ii. Ea trebuie s5, qtie sd,localizeze deficitul motor la : membrele
inferioa,re, superioare, musculatura trunchiului, muqchii felei etc.,
apoi d.acI, intereseazi, un membru ln lntregime, sau numai anumite
grupo musculare. In acest ultim caz se va orienta dacd, paralizia
intereseazi, mai mult musculatura proxima,ld, a membrului atins sau,
dimpotrivd, mai mult musculatura dista,I5,.
Pa,raliziile pot fi periferice sau centrale. In primul caz este
atins neuronul periferic, membrul paralizat esto flasc, moale, lipsit
d.e tonicitate ryi migcdrile pasive pot fi executate cu o amplitutline mult
mai ma,re. In aI doilea caz, membrul atins este spastic, cu tonusul
pd,strat, chiar exagerat; migcdrilo pasive se pot executa cu o amplitudine mult mai mic5,.
Asistenta adund, datele privincL para,liziile gi parezele exclusiy
prin observalio. Ea nu a,re dreptul de a face lncercd,ri sau tentative
de miqcdri cu pd,rtile pa,ralizate, acoasta putlnct duce Ia agraya,rea
std,rii bolnavului.
Pa,ra,Iiziile membrelor pot fi i:rsofite rle pa,ralizia musculaturii
vezicii urinare sau rectului, ceea ce so traduco prin retenlie de urini
gi fecale, sau d.e paralizia sfincterelor, clnd. apa,re fenomenul d.e incontinenf6 uriua,rd, gi de materii fecale.

Asistenta trebuie sd, fie atentd,la orice mani-festare patorogicd, a

bolngvului I anginele, modificd,rile aspectului limbii, tuiburd,riie de
sensibilitate,-ca qi_orice simptom sublectiv semnalai d.e bolnav (pe
care a_cesta, de multe ori, pind, la vizit'a medicului iI uitd,), trebuie'-si,
fie ad-use la cunoqtinla acostuia, cd,ci numai prin ace6,str, strlnsd
colaborare intre asistent5, qi medic se rra putei urmd,ri intr-ad.evir
qtiinfific starea bolnavului.