Universitatea Tehnica ,,Gheorghe Asachi" din lasi

Facultatea de Constructii si Instalatii

Master: Management si Tehnologii Speciale pentru Constructii
Forma de invatamdnt: zi, Durata studiilor: 2 ani

TEST GRILA
pentru
"MANAGEMENTUL RESURSELOR IN CONSTRUCTII"

1. Se numeste resursa:
a. toate materialele utilizate pentru executia unui proiect;
b. orice mijloc, care se poate exprima cantitativ, necesar executiei unei activitati;
c. toate echipele specializate folosite la realizarea unei Constructii.
2. Resursa umana, adica forta de munca necesara realizarii activitatilor din structura unui
proiect se exprima in:
a. ore pe schimb;
b. ore pe zi si ore pe luna;
c. om-ore sau om-zi.
3. Resursa materiala implicata in realizarea unui proiect se refera la:

a. materiale, semifabricatele, prefabricatele, confectiile si elementele metalice, etc.

b. totalitatea instalatiilor aferente organizarii de santier;
c. mijloacele de productie implicate in realizarea unui proiect.
4. Resursa stocabila se materializeaza in:

a. resursa , care neutilizata in intervalul programat isi pierde capacitatea de productie;

b. resursa , care neutilizata in intervalul programat, se poate conserva in perspectiva
utilizarii sale intr-o etapa viitoare;
c. resursa , care neutilizata in intervalul programat isi pierde valoarea de intrebuintare.
In categoria parametrilor resursei corespunzatoare realizarii activitatii if intra:
a. durata de realizare a unei activitati tjj;
b. numarul de muncitori din echipa specializata pentru executia activitatii ij;
c. intensitatea sau rata resursei intelegand prin aceasta cantitatea de resursa pe unitatea
de timp necesara executiei unei activitati ij.
6. Cantitatea totala din resursa necesara realizarii activitatii ij, se exprima cu relatia:
a

c.

vr

z(ij)

7. Cantitatea totala necesara dintr-o resursa s pentru executia unui proiect va fi:

8. Programarea cu analiza timpului si a resurselor consta in:

a. elaborarea unui program cu analiza timpului minorant si corespunzator acestuia a
unui program de resurse , considerandu-se ca acestea se pot asigura in orice conditii;
b. elaborarea unui program cu analiza timpului si corespunzator acestuia a unui
program de resurse ;
c. elaborarea unui program cu analiza timpului minorant si corespunzator acestuia a
unui program de resurse pentru care intensitatea profilului respecta anumite restrict! i
pe toata durata de executie .
9. Pentru executia construct! i lor se utilizeaza resurse ( FM , MM , OM ) care se pot clasifica
astfel :
a. resurse materiale , resurse umane, utilaje pentru construct!!, resurse financiare, etc.;
resurse stocabile, resurse nestocabile;
b. resurse perisabile si neperisabile'
c. forta de munca , mijloace de munca , obiecte ale muncii .
10. Intensitatea sau rata resursei implicata in realizarea unui proiect reprezinta :
a. cantitatea totala din resursa analizata necesara pentru executia proiectului ;
b. cantitatea zilnica din resursa analizata, necesara pentru executia unei activitati,
considerandu-se ca aceasta ramane constanta pe toata durata de executie a activitati i ;
c. cantitatea totala din resursa analizata necesara pentru executia unei activitati.
1 1 . Cantitatea totala din resursa analizata , necesara pentru executia unei
determina astfel :
a. ca produs intre intensitatea resursei si durata de executie a activitatii ;

activitati se

c. ca raport intre cantitatea totala din resursa analizata necesara pentru executia
proiectului si durata de realizare a acestuia .
12. Cantitatea totala din resursa analizata , necesara pentru executia unei
determina astfel :
a RS

activitati se

b- rt =rzij-tij
c. ca raport intre cantitatea totala din resursa analizata necesara pentru executia
proiectului si durata de realizare a acestuia.

13. Intensitatea profilului pentru resursa analizata reprezinta :

a. cantitatea totala din resursa analizata necesara pentru executia unei activitati .
b. suma intensitatilor resursei analizate, corespunzatoare activitatilor ce se deruleaza
simultan intr-o anumita zi "z" din intervalul de executie a lucrarilor ;
c. suma cantitatilor din resursa analizata corespunzatoare realizarii proiectului .
14. Intensitatea profilului pentru resursa analizata reprezinta :
a. ordonata cuprinsa intre axa timpului si profilul resursei , intr-o anumita zi "z" din
intervalul de executie a lucrarilor ;
b. cantitatea zilnica din resursa analizata , necesara pentru executia unei activitati,
considerandu-se ca aceasta ramane constanta pe toata durata de executie a activitatii ;
c. suma cantitatilor din resursa analizata corespunzatoare realizarii proiectului .
15. Profilul resursei implicata in realizarea unui proiect reprezinta :
a. variatia in timp a consumului din resursa respectiva pe toata durata de executie a
lucrarilor ;
b. consumul total din resursa analizata, corespunzator realizarii unui proiect ;
c. variatia in timp a diferentei dintre consumul zilnic maxim si consumul zilnic mediu .
16. Consumul total din resursa analizata , implicata in realizarea unui proiect se stabileste astfel
a. Rs=

- *'=

17. Consumul total din resursa analizata , implicata in realizarea unui proiect se stabileste astfel:

b. RS =
(ij)eG
c

=r -

18. Consumul total din resursa analizata , implicata in realizarea unui proiect se stabileste astfel:

b- ry = r z i j - t ( j
profilul resursei
S

axa timpului

19. Alocarea euristica a resurselor presupune :

a. condensarea graficelor retea ;
b. alegerea unui numar mare de resurse pentru care se va rezolva separat problema
alocarii ;
c. detalierea graficului retea initial.

20. Alocarea euristica consta in repartizarea resurselor pentru executia activitatilor in fiecare zi
a planului calendaristic, tinand seama de urmatoarea conditie :
a. respectarea relatiilor de succesiune intre activitati ;
b. reducerea duratelor de executie pentru toate activitatile modelului grafic ;
c. asigurarea resursei analizate, mai ales pentru activitatile critice .
21. Alocarea euristica consta in repartizarea resurselor pentru executia activitatilor in fiecare zi
a planului calendaristic , tinand seama de urmatoarea conditie :
a. reducerea duratelor de executie pentru toate activitatile modelului grafic ;
b. asigurarea resursei analizate , mai ales pentru activitatile critice .
c. asigurarea prin alocare a necesarului de resurse pentru fiecare activitate , cu
respectarea restrictiei impuse de nivelul maxim disponibil .
22. Alocarea euristica consta in repartizarea resurselor pentru executia activitatilor In fiecare zi
a planului calendaristic, tinand seama de urmatoarea conditie :
a. asigurarea resursei analizate, mai ales pentru activitatile critice ;
b. urgentarea maxima a executarii activitatilor ;
c. reducerea duratelor de executie pentru toate activitatile modelului grafic;
23.

Nivelarea euristica a resurselor , folosind algoritmul Burgess - Killembrew presupune:

AT

a.

^(Rz}2 > rnin ;

:=\

A,

b. V(/? 7 ) 2 max ;
c.

> const

24. Intre costul si durata de executie a unei activitati se stabileste o dependents liniara de forma:
a. Cy = a;j + by tjj;
b. Cy = ay - by t y ;
c. cy = ajj tjj + bjj .
25. Costul marginal, corespunzator executiei unei activitati reprezinta:
a. valoarea cu care scade costul de realizare a unei activitati,corespunzator reducerii
duratei acesteia cu o unitate de timp ;
b. valoarea cu care creste costul de realizare a unei activitati, corespunzator reducerii
duratei acesteia cu o unitate de timp;
c. valoarea cu care creste costul de realizare a unei activitati, corespunzator reducerii
duratei acesteia cu A t .
26. Ecuatia de bilant a costurilor, legate de realizare unui proiect este de forma:

a. A C =VA,+AC;-A, ;
b.A = A

A ~"
-*"

27. Optimizarea costului corespunzator realizarii unui proiect presupune :

a. reducerea duratei totale de executie a proiectului si corespunzator a costului, pana
cand se ajunge la o durata optima si la un cost minim;
b. marirea duratei totale de executie a proiectului pentru a ajunge la un cost minim;
c. reducerea costului pana la o valoare minima, rezultand de aici o durata totala optima
pentru executia proiectului.
28. Proiectarea procesului simplu de construct!! consta in:
a. Stabilirea unei metode adecvate de munca grefata pe o succesiune normala a
operatiilor in cadrul procesului;
b. Masurarea muncii in vederea fundamentarii normelor de munca si a depistarii
consumului inutil de munca in activitatea executantului sau utilajului;
c. Stabilirea marimii unor elemente ce caracterizeaza;
29. Proiectarea procesului simplu de construct! i consta in:
a. Stabilirea metodei optime de munca grefata pe o succesiune optima a operatiilor in
cadrul procesului;
b. Stabilirea unei metode adecvate de munca grefata pe o succesiune normala a
operatiilor in cadrul procesului;
c. Stabilirea marimii unor elemente ce caracterizeaza;
30. Proiectarea procesului simplu de construct!! consta in:
a. Stabilirea unei metode adecvate de munca grefata pe o succesiune normala a
operatiilor in cadrul procesului;
b. Stabilirea marimii unor elemente ce caracterizeaza;
c. Stabilirea marimii unor parametrii tehnico-economici prin care se poate caracteriza
procesul
3 1 . Productivitatea muncii reprezinta:
a. Acea insusire a muncii omenesti de a crea in unitati de timp diferite o cantitate mai
mare de bunuri materiale, exprimand in final eficacitatea cu care este chelruita munca
omeneasca.
b. Acea insusire a muncii omenesti de a crea in aceeasi unitate de timp o cantitate mai
mare sau mai mica de bunuri materiale, exprimand in final eficacitatea cu care este
cheltuita munca omeneasca.
c. Acea insusire a muncii omenesti de a crea in unitati de timp diferite o cantitate mai
mare sau mai mica de bunuri materiale, exprimand in final eficacitatea cu care este
cheltuita munca omeneasca.
32. Analiza generala pune in evidenta:
a. O imagine de ansamblu a procesului de productie

b. O imagine de ansamblu a procesului de productie, respectiv a procesului simplu de

constructie, marcand numai succesiunea stadiilor de transformare si control precum si
conexiunile dintre acestea
c. O imagine de ansamblu a procesului de productie, respectiv a procesului simplu de
constructie
33. Studiul activitatilor la locul de munca se realizeaza prin tehnici speciflce concretizate in:
a. O imagine de ansamblu a procesului de productie, respectiv a procesului simplu de
constructie
b. Analiza activitatii executantului colectiv (analiza activitatilor multiple);
c. Analiza activitatilor executant-individ;
34. Studiul activitatilor la locul de munca se realizeaza prin tehnici specifice concretizate in:
a. Analiza activitatii executantului individual;
b. O imagine de ansamblu a procesului de productie
c. Analiza activitatilor executant-individ;
35. Masurarea timpului de munca serveste in general la:
a. Analiza activitatilor executant-individ;
b. Compararea diverselor metode de munca in vederea selectarii metodei optime;
c. Fundamentarea metodelor si normativelor de munca;
36. Masurarea timpului de munca serveste in general la:
a. Evidentierea pierderilor de timp si a cauzelor acestora;
b. Analiza activitatii executantului individual;
c. Fundamentarea metodelor si normativelor de munca;
37. Timpul productiv (Tp) - este:
a. Este timpul in cursul caruia executantul efectueaza lucrarile necesare realizarii unei
sarcini de munca.
b. Este acela in cursul caruia un executant, la inceputul schimbului de lucru, creeaza la
locul de munca conditiile necesare desfasurarii activitatii si la terminarea schimbului,
aducerea locului de munca la starea initiala.
c. Este acel timp in cursul caruia executantul efectueaza sau supravegheaza lucrarile
necesare modificarii cantitative si calitative a obiectului muncii, efectuand si actiuni
ajutatoare pentru ca modificarea sa aiba loc
38. Timpul de intreruperi reglementate (TV) este :
a. Este acel timp in cursul caruia procesul de munca este intrerupt in scopul mentinerii
capacitatii de munca si al satisfacerii necesitatilor fiziologice si de igiena personala
ale executantului, in cursul programului de lucru.
b. Este acel timp in cursul caruia procesul de munca este intrerupt pentru a avea loc
odihna si necesitatile firesti ale executantului, precum si intreruperile conditionate de
tehnologie si de organizarea muncii.
c. Este timpul de intrerupere a procesului de munca, care rezulta inevitabil din
tehnologia si din organizarea muncii, prevazute la locul de munca respectiv.

39. Timpul de folosire a utilajului cuprinde:

a. Timpul de munca neproductiv;
b. Timpul de functionare inutila
c. Timpul de deservire a locului de munca.
40. Timpul de folosire a utilajului cuprinde:
a. Timpul de functionare utila;
b. Timpul de deservire tehnica;
c. Timpul de deservire organizatorica.
41. Timpul de folosire a utilajului cuprinde:
a. Timpul odihna si necesitati firesti;
b. Timpul de munca neproductiva;
c. Timpul de nefunctionare.
42. Definirea managementulului resurselor umane vizeaza:
a. Functiunea care faciliteaza angajarea unor lucrari de mare complexitate tehnica;
b. Functiunea care permite organizatiilor sa-si atinga obiectivele prin obtinerea si
mentinerea unei forte de munca eficiente;
c. Functiunea care permite organizatiilor sa-si atinga obiectivele prin obtinerea si
mentinerea unor directive clare;
43. Definirea managementulului resurselor umane vizeaza:
a. Functiunea care faciliteaza cea mai eficienta folosire a oamenilor in vederea realizarii
obiectivelor individuale si organizational;
b. Functiunea care permite organizatiilor sa-si atinga obiectivele prin obtinerea si
mentinerea dotari tehnice deosebite;
c. Functiunea care permite organizatiilor sa-si atinga obiectivele prin obtinerea si
mentinerea unor directive clare;
44. Managementul resurselor umane:
a. Este defmit ca ansamblul activitatilor de ordin strategic si operational (planificarea,
recrutarea si mentinerea personalului), precum si crearea unui climat organizational
corespunzator, care permite asigurarea cu Resurse Umane necesare indeplinirii
obiectivelor organizational;
b. Managementul resurselor umane este acea activitate organizational^ care permite
folosirea cea mai eficienta a utilajelor pentru a atinge scopurile organizationale si
individuale;
c. Managementul resurselor umane este acea activitate organizational;! care permite
folosirea cea mai eficienta a obiectelor muncii, prefabricated, semiprefabricatelor
etc., pentru a atinge scopurile organizationale si individuale;
45. Managementul resurselor umane:
a. Managementul resurselor umane este acea activitate organizational^ care permite
folosirea cea mai eficienta a utilajelor pentru a atinge scopurile organizationale si
individuale;

b. Managementul resurselor umane este acea activitate organizational^ care permite

folosirea cea mai eficienta a obiectelor muncii, prefabricatelor, semiprefabricatelor
etc., pentru a atinge scopurile organizationale si individuale;
c. Consta in numeroase activitati, care includ si urmatoarele: Analiza si proiectarea
fiselor de post; Planificarea personalului; Recrutarea, selectarea si orientarea
personalului; Consultants oferita angajatilor pentru viitorul carierei personale;
Evaluarea performantelor; Compensatii si avantaje specifice locului de munca;
Sanatate si siguranta; Relatii la locul de munca; Disciplina, controlul si evaluarea
functiilor personalului; Programarea muncii, etc.
46. Managementul resurselor umane:
a. Managementul resurselor umane este acea activitate organizationala care permite
folosirea cea mai eficienta a utilajelor pentru a atinge scopurile organizationale si
individuale;
b. Managementul resurselor umane este acea activitate organizationala care permite
folosirea cea mai eficienta a oamenilor (angajatilor) pentru a atinge scopurile
organizationale si individuale;
c. Managementul resurselor umane este acea activitate organizationala care permite
folosirea cea mai eficienta a obiectelor muncii, prefabricatelor, semiprefabricatelor
etc., pentru a atinge scopurile organizationale si individuale;
47. Managementul resurselor umane (MRU) consta in numeroase activitati, care includ si
urmatoarele:
a. Sanatate si siguranta;
b. Relatii la in cadrul firmei de constructii;
c. Siguranta functiilor personalului;
48.Managementul resurselor umane (MRU) consta in numeroase activitati, care includ si
urmatoarele:
a. Securitatea muncii pe santiere;
b. Relatii la locul de munca;
c. Siguranta functiilor personalului;
49. Caracteristicile importante ale managementului resurselor umane se concretizeaza in:
a. Managementul resurselor umane este oriental inspre profit;
b. Managementul resurselor umane este oriental spre individ;
c. Managementul resurselor umane este oriental inspre actiuni eficiente ale managerului
50. Caracteristicile importante ale managementului resurselor umane se concretizeaza in:
a. Managementul resurselor umane este orientat inspre actiune;
b. Managementul resurselor umane este orientat spre cresterea calitatii lucrarilor;
c. Managementul resurselor umane este orientat inspre satisfacerea personalului angajat.
51. Caracteristicile importante ale managementului resurselor umane se concretizeaza in:
a. Managementul resurselor umane este orientat inspre satisfacerea personalului angajat;
b. Managementul resurselor umane este orientat inspre actiuni eficiente ale managerului
c. Managementul resurselor umane este orientat inspre viitor

52. Obiectivele urmarite de managementul resurselor umane in Tncercarea sa de a ajuta firma de

construct!! sa devina eficace includ urmatoarele:
a. Sa ajute firma de construc|ii sa atinga un profit cat mai mare;
b. Sa sporeasca nivelul de satisfactie al angajatului fata de locul de munca;
c. Sa ajute la mentinerea eficacitatii profesionale.
53. Obiectivele urmarite de managementul resurselor umane in incercarea sa de a ajuta firma de
constructii sa devina eficace includ urmatoarele:
a. Sa ajute firma de constructii sa isi atinga scopurile;
b. Sa sporeasca nivelul de satisfactie al angajatului in ceea ce priveste salarizarea:
c. Sa ajute la mentinerea eficacitatii profesionale
54. Managementul resurselor umane reuneste un ansamblu de activitati prin care se asigura:
a. Planificarea, Procurarea, Mentinerea, Dezvoltarea
b. Procurarea, Mentinerea, Dezvoltarea
c. Planificarea, Mentinerea, Dezvoltarea
55. Determinarea necesarului viitor de personal presupune doua componente esentiale:
a. Previziunea cererii de personal si previziunea ofertei interne de personal.
b. Previziunea cererii de utilaj si previziunea ofertei interne de utilaj
c. Previziunea cererii de manopera si previziunea ofertei interne de manopera.
56. Disponibilul curent de personal - specifica:
a. Pentru fiecare tip de post de munca (categorie de personal), numarul de persoane care
detin abilitatile / cunostintele necesare pentru ocuparea unui post de acel tip.
b. Pentru fiecare tip de post de munca (categorie de personal), numarul de persoane care
detin abilitatile / deprinderile / cunostintele necesare pentru ocuparea unui post de
acel tip.
c. Pentru fiecare tip de post de munca (categorie de personal), numarul de persoane care
detin abilitatile necesare pentru ocuparea unui post de acel tip.
57. Recrutarea din interior - presupune:
a. Identificarea persoanelor din cadrul organizatiei care ar putea ocupa un loc de munca
devenit vacant si care, in prezent, ocupa o alta pozitie mai putin importanta.
b. Identificarea persoanelor din cadrul organizatiei care nu ar putea ocupa un loc de
munca devenit vacant si care, in prezent, nu ocupa o alta pozitie mai putin
importanta.
c. Identificarea persoanelor din cadrul organizatiei care ar putea ocupa un loc de munca
devenit vacant.
58. Recrutarea din surse externe se poate realiza prin:
a. Anunturi in mijloacele de informare in masa,
b. Anunturi prin personalul deja angajat;
c. Prin apelul la prieteni, colegi de scoala etc.

59. Recrutarea din surse externe se poate realiza prin:

a. Anunturi prin personalul deja angajat;
b. Prin apelul la prieteni, colegi de scoala etc.
c. Prin apelul la serviciile oferite de firme si agentii specializate de recrutare.
60. Recrutarea din surse externe se poate realiza prin:
a. Anunturi prin personalul deja angajat;
b. Recrutare directa din scoli si universitati
c. Prin apelul la prieteni, colegi de scoala etc.
61. Selectia personalului poate fi un proces complex, cu mai multe etape:
a. Selectia preliminara; selectia preliminara; interviul preliminar;
b. Selectia preliminara; selectia preliminara; interviul preliminar; testarea; verificarea
referintelor; interviul de angajare; examinarea medicala; selectia propriu-zisa
(alegerea angajatului sau angajatilor);
c. Interviul de angajare; examinarea medicala;
62. Avantajele interviurilor strucrurate sunt multiple:
a. Permit caracterizarea potentialului angajat;
b. Furnizeaza un mijloc de obiectivizare a informatiilor culese (contribuie la reducerea
erorilor de apreciere din partea celui care intervieveaza);
c. Asigura o apreciere a calitatilor profesionale si spirituale.
63. Avantajele interviurilor strucrurate sunt multiple:
a. Permit culegerea sistematica a intregii informatii necesare;
b. Asigura o apreciere a calitatilor profesionale si spirituale.
c. Permit caracterizarea potentialului angajat;
64. Avantajele interviurilor strucrurate sunt multiple:
a. Asigura o apreciere a calitatilor profesionale si spirituale.
b. Permit caracterizarea potentialului angajat;
c. Asigura o cunoastere similara pentru toti solicitantii intervievati.
65. Cele mai eficace metode de analiza a posturilor sunt:
a. Intervievarea; ancheta prin chestionar; analiza functionala a postului;
b. Caracterizarea sarcinilor din post;
c. Utilizarea fisei postului, cu principalele sarcini de munca.
66. Chestionarul de analiza a posturilor poate avea urmatoarea structura:
a. Atributii si responsabilitati ce revin ocupantului postului; masini si echipamente
utilizate; programul de lucru; mediul de activitate (conditiile de munca);
b. Titlul postului; departamentul, organizatia; descrierea continutului muncii (sarcinile
de munca executate); atributii si responsabilitati ce revin ocupantului postului; masini
si echipamente utilizate; programul de lucru; mediul de activitate (conditiile de
munca); situatii de rise; aptitudini fizice si psihice necesare; abilitati particulare
necesare; cerinte educationale si de pregatire profesionala.

c. Aptitudini fizice si psihice necesare; abilitati particulare necesare; cerinte

educationale si de pregatire profesionala
67. Principalele premise ale analizei functionale a postului sunt:
a. Trebuie facuta o distinctie clara intre sarcinile postului, care constau in activitati
desfasurate la locul de munca, si functiile postului care reprezinta scopul activitatilor
de munca;
b. Toate posturile sunt legate de gradul de cunoastere a calitatii angajatilor;
c. Angajatii utilizeaza abilitatile personale in comunicarea cu colegii de serviciu;
68. Principalele premise ale analizei functionale a postului sunt:
a. Toate posturile sunt legate de gradul de cunoastere a calitatii angajatilor;
b. Angajatii utilizeaza abilitatile personale in comunicarea cu colegii de serviciu;
c. Angajatii utilizeaza resursele fizice in relatie cu lucrurile, resursele mentale in relatie
cu datele si resursele interpersonale in relatie cu oamenii;
69. Principalele premise ale analizei functionale a postului sunt:
a. Angajatii utilizeaza abilitatile personale in comunicarea cu colegii de serviciu;
b. Toate posturile sunt legate de date, oameni si lucruri;
c. Toate posturile sunt legate de gradul de cunoastere a calitatii angajatilor;
70. Caracteristicile personale ale ocupantului unui post de manager:
a. Inteligenta, memorie; capacitate de organizare si de gestiune a timpului;
b. Personalitate; creativitate; sociabilitate; dinamism;
c. Inteligenta, memorie; capacitate de organizare si de gestiune a timpului; nivelul
vocabularului si fluenta exprimarii; personalitate; creativitate; sociabilitate;
dinamism; spirit de initiativa si de decizie; autonomie, sens al responsabilitatii;
incredere in sine
71. Pentru functia privind lucrul cu datele sunt utilizate urmatoarele pozitii pe scara de valori:
a. Sintetizare, coordonare, analiza, compilare, calculare, copiere, comparare.
b. Sintetizare, coordonare, analiza, compilare, calculare, copiere.
c. Sintetizare, coordonare, compilare, calculare, copiere, comparare.
72. Caracteristicile personale ale ocupantului unui post de personal de birou:
a. Nivelul vocabularului si corectitudinea scrierii; aptitudini in redactarea unei adrese;
b. Inteligenta; memorie; capacitate de a invata pe baza experientei; atentie; nivelul
vocabularului si corectitudinea scrierii; aptitudini in redactarea unei adrese;
dinamism; initiativa; autonomie; incredere m sine; rezistenta la stres; spirit de
organizare; mod de prezentare;
c. Incredere in sine; rezistenta la stres; spirit de organizare; mod de prezentare.
73. Caracteristicile personale ale ocupantului unui post de personal muncitor:
a. Inteligenta concreta; memorie; capacitate de a invata; atentie; dexteritate; vigilenta;
forta fizica; vivacitate; rezistenta la munci de rutina; spirit de echipa; rapiditate /
precizie; punctualitate;
b. Capacitate de a invata; atentie; dexteritate; vigilenta;
c. Rezistenta la munci de rutina; spirit de echipa; rapiditate / precizie; punctualitate;