INTRODUCERE

Poluarea apelor - fenomenul prin care se produc modificri calitative negative ale
proprietilor naturale ale apelor, ce au ca urmare scoaterea lor parial sau total din folosin.
Dup originea sursei de poluare: poluare natural i poluarea artificial.

Poluarea natural
Sursele de poluare natural: caracter permanent sau caracter accidental;
-

Surse naturale de poluare cu caracter permanent:

srurile minerale solubile splarea rocilor de ctre apele de suprafa sau freatice;
particule solide eroziunea solului (aluviuni);
substane organice n descompunere descompunerea vegetaiei acvatice submerse/emerse;
Surse de poluare natural cu caracter accidental:
- particulele de substane ce ptrund n ap ca urmare:
- fenomene geologice: erupii vulcanice, cutremure;
- fenomene meteorologice: uragane, inundaii, furtuni de praf;
- fenomene complexe: alunecrile de teren.

Poluarea artificial (antropic): introducerea n apele naturale a unor substane poluante n

mod direct sau prin deversarea apelor uzate menajere, industriale, agricole sau provenite din alte
activiti umane.
Poluarea termic a apelor
Surse de poluarea termic: utilizarea apelor continentale sau oceanice litorale ca ape de rcire
n termocentrale i centrale nucleare;

Consecinele polurii termice:

modific concentraia oxigenului dizolvat n ap, prin micorarea coeficientului lui de solubilitate;
intensific activitatea microorganismelor din ap intensific descompunerea SO crete
deficitul de oxigen din ap;
mrete nevoia de oxigen a hidrobionilor: creterea temperaturii cu 10 0C mrete de 2,2 ori nevoile
respiratorii ale poichilotermelor;
scade concentraia azotului i a CO2 din ap afecteaz echilibrul ionic al apelor;
scade concentraia ionilor de calciu din ap modific metabolismul osos la peti i formarea
exoscheletului la molute i alte nevertebrate acvatice.
Poluarea termic afecteaz negativ biocenozele acvatice n ansamblul lor:
afecteaz negativ creterea i reproducerea tuturor microorganismelor acvatice;
diminueaz diversitatea fitoplanctonului: ex.: diatomeele creterea temperaturii apei cu 10 0C
scade de 2,5 ori diversitatea specific a populaiilor de diatomee ( unele diatomee termofile
proliferare anormal odat cu nclzirea apei);
modific succesiunea normal a speciilor de fitoplancton: la 250C diatomeele nlocuite de
cloroficee; la 33 350C cloroficeele nlocuite cu cianoficee;
proliferarea anormal a cianoficeelor - duntoare:
o surse de hran mai puin eficiente dect diatomeele i cloroficeele;
1

conin toxine din grupul biliproteinelor intoxic direct hidrobionii sau se

acumuleaz n lanurile trofice;
influeneaz negativ nevertebratele din ecosistemele acvatice:
o cladocerele - cele mai sensibile la nclzirea apei: la 300C, Daphnia magna are
longevitatea medie de 3 ori mai mic dect la 150C;
o copepodele - surs important de hran pentru alevinii i puietul petilor rpitori
afectate de temperaturile ridicate;
o larvele de insecte (efemeride, perlide, trichoptere, odonate) - victime ale polurii
termice, deoarece sunt specii stenoterme criofile;
o fauna bentonic (n special molutele) - deosebit de sensibil la poluarea termic;
o nevertebratele marine (grad accentuat de stenotermie) - mult mai sensibile la poluarea
termic dect speciile dulcicole;
o fauna din mrile calde - mai sensibil la creterea temperaturii apei dect cea din mrile
reci (animalele din mrile calde triesc la temperaturi mult mai apropiate de temperatura
maxim tolerat dect speciile omologe din mrile polare);
o

Efectele polurii termice asupra petilor

-

speciile autohtone suport n cursul anului variaii de temperatur cuprinse ntre 0 i 300C;
tolerana termic: ntre temperatura letal inferioar (n jur de 00 C) i temperatura letal
superioar (30 350C);
mrimea zonei de toleran termic: depinde de specie, vrst, stare fiziologic;
supravieuirea petilor la ridicarea T apei depinde de intervalul de timp n care are loc creterea
temperaturii ( chiar dac acesta se afl n zona de toleran termic):
o ocurile termice, chiar de scurt durat letale pentru peti;
o creterea lent a temperaturii mrete zona de toleran termic pn spre
temperatura letal superioar;
rezistena petilor la poluarea termic depinde de specie i de faza ontogenetic n care se gsete
individul:
o icrele i alevinii - mai sensibili la poluarea termic dect adulii;
o ciprinidele (specii euriterme)- suport mai bine creterea temperaturii dect salmonidele;
o salmonidele (stenoterme criofile) grav afectate de poluarea termic:
- reduce consumul de hran;
- grbete maturarea sexual;
- scade ritmul de cretere;
- scade longevitatea petilor.
reduce cantitatea de hran natural pentru peti: scade biomasa de diatomee, scade numrul de
cladocere i larve de insecte stenoterme diminuarea produciei de peti carnivori;
determin modificri oprir comportamentale perturb migraia petilor: anghilele adulte
ajunse n zone cu ape mai calde ea migraiei ctre mare perturbnd astfel reproducerea
acestora.

Studiu de caz:
Posibilitatile de poluare termica a panzei freatice in zona canalului Dunare-Marea Neagra
%PROGRAM DE DISPERSIE CU RETARDARe DAR CU VITEZA SI DL CONSTANTE IN TOATE
%X-URILE
% solutia numerica a ecuatiei dispersiei unidimensionala
%in cazul unei injectii continue in origine.
%cu solutia numerica in care se pune conditia ca la mare distanta concentratia in
%doua puncte succesive ramine constanta C(N-1,M)=C(N,M)
%asta inseamna:a(N,N-1)=1;a(N,N)=-1;d(N,j+1)=0; vezi algoritmul din carte
%dt=60 secunde
dt=60
%dx=0.01m este pasul de spatiu
dx=0.01;
%N este numarul de pasi de spatiu
N=40;
%deci se considera o distanta de 40cm. Eu iau i=1 in origine
%t=300 minute adica 5 ore este perioada in care se face analiza M*dt
%M=numarul de pasi de timp la poluare
%M1=numarul total de minute poluare plus depoluare
M=143;
%Calculeaza viteza in pori din formula DUPUIT in cazul experimentului cu
%acvifer freatic cu lungime de 40cm din laboratorul de chimie
%volum in cm cubi
volum=80;
timpmasurat=30;
debit=volum/timpmasurat
%latime in cm
latime=29;
q=debit/latime
%ne=porozitate cinematica sau efectiva
ne=0.2
lungime=38
h0=33
h1=29.7
%K in cm/s
K=2*lungime*q/(h0^2-h1^2)
panta=(h0-h1)/lungime
%UDarcy incm/s
UDarcy=K*panta
%u in m/s
u=(UDarcy/ne)*0.01
vitezarealapeora=u*3600
vitezarealapezi=vitezarealapeora*24
%u este viteza de transport...advectie in metri pe secunda
%u=0.00021
%DL=coeficientul de dispersie in m patrati/s
%alfal=0.038;
alfal=0.0326;
DL=alfal*u
%C0 este concentratia la frontiera care este considerata si sursa de poluare
C0=100;
%Construiesc un vector spatiu cu valori [0,1,2,...40] care are N linii si 1 coloana
for i=1:N
x(i,1)=(i-1)*dx;

end
%numesc acest vector x1...am nevoie de el ca sa fac desene
x1=x(:,1);
%construiesc vectorul timp t1 in minute pe care il voi folosi mai tirziu sa desenez cu el
for j=1:M+1
t(1,j)=(j-1)*dt/60;
t1=t(1,:);
end
%deci pentru fiecare j voi avea o valoare a timpului t1 in minute
C=zeros(N,M);
%concentratia initiala in tot domeniul este 0
for i=1:N
C(i,1)=0;
end
%daca vrei sa faci figuri diferite pui
ren=figure
figure(ren)
%CONSTRUIESC SOLUTIA NUMERICA
%programul asta poti sa il faci indepaendent de solutia analitica
%cu coeficient de retardare R
R=1;
DL=DL/R;
u=u/R
C0=100;
for i=1:N
x(i,1)=(i-1)*dx;
end
x1=x(:,1);
for j=1:M+1
t(1,j)=(j-1)*dt/60;
t1=t(1,:);
end
for j=1:M
%concentratia la sursa
C(1,1)=C0;
%concentratia initiala
for i=2:N
C(i,1)=0;
end
%se calculeaza coeficientii matricei a si ai vectorului termenilor liberi d
a(1,1)=1;
a(1,2)=0;
d(1,j+1)=C0;
a(N,N-1)=1;
a(N,N)=-1;
d(N,j+1)=0;
for i=2:N-1
a(i,i-1)=DL/(dx*dx)+u/(2*dx);
a(i,i)=-2*DL/(dx*dx)-1/dt;
a(i,i+1)=DL/(dx*dx)-u/(2*dx);
d(i,j+1)=-C(i,j)/dt;
end
%solutia sistemului de ecuatii , care da concentratia in toate punctele i,
%la fiecare pas de timp j
C(:,j+1)=inv(a)*d(:,j+1);
end
%asta este endul pentru for j=1:M
% FAC NISTE VECTORI din matricea concentratiilor (NUMERICE) ca sa pot DESENA

%VARIATIA CONCENTRATIEI IN SPATIU, LA DIFERITE MOMENTE DE TIMP

%DE EXE. CN1 este coloana 1 din matricea concentratiilor numerice,
%adica concentratia la momentul initial in toate nodurile
%CN2 este coloana 2 din matricea concentratiilor NUMERICE,
%adica concentratia la momentul dt=1minut in toate nodurile
%CN721 este coloana 721 din matricea concentratiilor NUMERICE,
%adica concentratia la momentul (721-1)*dt=12ore in toate nodurile
CN1=C(:,1);
CN35=C(:,35);
CN63=C(:,63);
CN86=C(:,86);
CN143=C(:,143);
%CN5cm este vectorul concentratiilor (NUMERICE) pentru i=6 *dx metri, la totzi timpii
CN5cm=C(6,:);
CN15cm=C(16,:);
CN25cm=C(26,:);
CN34cm=C(35,:);
CN39cm=C(40,:);
%deseneaza concentratiile numerice
% daca ai folosit hold on mai sus le pune pe acelasi grafic
%daca folosesti ren=figure, figure(ren) face desene diferite
%FIG2
plot(x1,CN35,'b',x1,CN63,'g',x1,CN86,'y',x1,CN143,'--');grid;
grid;
xlabel('distanta in m')
ylabel('concentratia in mg/l')
%ACEST gtext scrie pe figura daca CLICHEZI pe curba respectiva
%DACAnu iti place il scoti
%gtext('t=0');gtext('t=60s');gtext('t=10min');gtext('t=20min');
%gtext('t=100min');gtext('t=360min');gtext('t=720min');
%gtext('timp=720min,CONC=100mg/l');
%gtext('DL=0.002m*m/s');
%gtext('dx=0.01m,dt=60s,u=0.001m/s');
grid;
title('Variatia concentratiei la momentul T');
%vrei sa faci o figura noua
ren=figure
figure(ren)
%desenezi variatia concentratiei la 10cm de sursa , la totzi timpii, atit ANALITIC cit si NUMERIC
%FIG3
plot(t1,CN5cm,'r');grid;
xlabel('timpul in minute')
ylabel('concentratia in mg/l')
title('Variatia concentratiei la distanta de 5cm de mal');
ren=figure
figure(ren)
%desenezi variatia concentratiei la 15cm de sursa , la totzi timpii, NUMERIC
plot(t1,CN15cm,'r');grid;
xlabel('timpul in minute')
ylabel('concentratia in mg/l')
title('Variatia concentratiei la distanta de 15cm de mal');
ren=figure
figure(ren)
%desenezi variatia concentratiei la 25cm de sursa , la totzi timpii,NUMERIC
plot(t1,CN25cm,'r');grid;
xlabel('timpul in minute')
ylabel('concentratia in mg/l')
title('Variatia concentratiei la distanta de 25cm de mal');
ren=figure

figure(ren)
%desenezi variatia concentratiei la 34cm de sursa , la totzi timpiiNUMERIC
plot(t1,CN34cm,'r');grid;
xlabel('timpul in minute')
ylabel('concentratia in mg/l')
title('Variatia concentratiei la distanta de 34cm de mal');
ren=figure
figure(ren)
%desenezi variatia concentratiei la 39cm de sursa , la totzi timpii,NUMERIC
%FIG3
plot(t1,CN39cm,'r');grid;
xlabel('timpul in minute')
ylabel('concentratia in mg/l')
title('Variatia concentratiei la distanta de 39cm de mal');