Testu 1

1.Dr. si obligatiile vinzatorului pag 28

1.1.Enumerati oblig. vinzatorului.
Efectele contractului de v-c se prezinta prin 2 categorii de obligatii:oblige vinzatorului si obligatiile cumparatorului.Prin
contract de v-c vinzatorul se oblige sa-I predea cumparatorului un bun in proprietate.Daca de jure efectul contractului de
v-c presupune mai intii de toate transferul de proprietate asupra bunului vindut,atunci de facto efectul principal al vinzarii
este predarea ateriala a bunului catre comparator.Astfel,obligate de baza a vinzatorului,care poate fi dedusa chiar din
definitia legala a contractului de v-c,este de a preda bunul vindut in proprietatea cumparatorului(art 753 al1CC).respectiva
obligatie include un sir de conditii,dupa cum urmeaza:
A)Predarea in termen a bunului proprietate impreuna cu documentele de insotire a acestuia.
B)Asigurarea
dobindirii dr. de proprietate asupra bunuluigarantarea contra evictiunii:fapta tertii personae este o tulburare de
drept,cauza evictiunii este anterioara vinzarii,cauza evictiunii nu este cunoscuta de cumparatoe
C)Respectarea conditiilor cu privire la calitatea bunului.
D)Respectarea conditiilor cu privire la cantitatea bunului.
E)respectarea conditiilor cu privire la asortiment , completivitate, carnitura sau ambalaj.
-Conservarea bunului Predarea bunului fara vicii materiele
1.2.Caracterizati urmatoarele oblig. ale vinzatorului: de predare a bunului, de predare a bunului fara vicii, de al garanta
pe comparator impotriva evictiunii.
a) de predare a bunului- prin contract de v-c vinzatorul se oblige sai predea cumparatorului un bun in proprietate .De
iure efectul acestui contract presupune mai intii transferul dr. de proprietate asupra bunului vindut iar de facto efectul
vinzarii este predarea materiala a bunului catre comparator.Dr. de proprietate in cazul bunurilor imobile se transmite la
data inregistrarii in registrul bunurilor immobile(art321 CC)iar in cazul bunurillor mobile dr. De proprietate este transmis
cumparatorului in momentul predarii materiale a bunului daca legea sau contractul nu prevede altfel.Vinzatorul este
obligat sa transmita bunul cumparatorului la data prevazuta in contractul de c-v,iar in cazul cind partile nu au stipulat data
in contract,transmiterea bunului trebuie sa se faca la data care poate fi dedusa din contract sau intr-un termen
rezonabil,calculat de la data incheierii contractului,in celelalte cazuri.Vinzatorul e obligat ca la transmiterea bunului sa
remita si documentele referitoare la bun:documentele de transport,documentatia tehnica,certifiatul de calitate,certificat de
conformitate etc.
Pedarea bunului presupune remiterea acestuia catre dobinditor precum si catre caraus sau oficiul postal pentru a fi
expediat, daca acesta este instrainat fara obligatia de a fi transportat.
b) de predare a bunului fara vicii- vinzatorul este obligat sa transmita bunul fara careva vicii de natura juridical sau
materiala. La bun imobil dreptulk de proprietate se transmite la predare la bun imobil la inregistrare.Daca ne referim la
vicii de natura juridical atunci vinzatorul este obligat sa predea cumparatorului bunul liber de orice sarcini( de a nu fi
gajat, de a nu fi instituit un dr. de servitude asupra bunului).Exceptie: cazul cind cumparatorul a fost de accord sa
primeasca bunul cu sarcini( gajat).Se considera vicii de natura juridical si situatia cind registrul bunurilor imobile este
inscris un dr. inexistent.Deasemenea vinzatorul este obligat sa predea bunul fara vicii de natura materiale.Acesta nu are
vicii materiale daca: corespunde destinatiei stabilita in contract, corespunde destinarii obisnuite si are caracteristici care in
mod obisnuit au si alte bunuri de acelasi fel sip e care cumparatorul le poate astepta tinind cont de tipul bunului.Se
considera vicii materiale cind ansamblarea convenita in contract a fost efectuata defectuos de catre vinzator si atunci cind
cuparatorul ansambleaza defectuos bunul din cauza indicatiilor eronate de ansamblare, deasemenea este viciu cind este
transmis o parte din bun ce nu corespunde cantitatii,sa predate o parte din bun,un alt bun,cind e viciata numai o parte a
bunului.
c) de al garanta pe comparator impotriva evictiunii-vinzatorul are obligatia de al garanta pe comparator impotriva
evictiunii. Daca un tert in temeiul dreptului sau asupra bunului aparut inaintea incheierii contracului de v-c , intenteaza o
actiune de evictiune impotriva cumparatorului, cumparatorul este obligat sa atraga ca copirit pe vinzator si sa opuna
exceptiile pe care acesta lear fi opus.Neatragerea vinzatorului in calitate de copirit il elibereaza pe acesta de raspundere
fata de comparator daca vinzatorul va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului.In cazul evictiunii
cumparatorului in baza drepturilor unui tert asupra bunului care sa constituit inainte de incheierea contarctului de v-c
vinzatorul repara prejudicial cauzat cumparatorului ce include restituire pretului bunului,restituirea valorii fructelor,sa
plateasca sporul de valoare,sa achite cheltueli de judecata,sa suporte cheltueli necesare si utile.
1.3.Stabiliti corelatia dintre notiunile ,,termenul predarii bunului,, si ,,momentul executarii obligatiei de predare a
bunului,,
Termenul predarii bunului este perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi onoreze obligatiile. Momentul
executarii obligatiei de predare a bunului este o categorie care trebuie indepplinita de catre vinzator intrun anumit
termen.Aceste doua expresii cu toate ca sunt diferite dupa continut ele sunt legate una de alta, deoarece termenul este o
perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi execute obligatia sa contractuala, adica momentul executarii obligatiei de
predare a bunului nu trebuie sa aiba loc in afara termenului predarii bunului. Momentul executarii obligatiei de predare a

bunului se manifesta prin predarea bunului catre comparator sau catre persoana indicate de el, prin punerea bunului la
dispozitia cumparatorului sau la oersoana indicate de el daca bunul urmeaza sa fie predate la locul aflarii lui sau prin
predarea bunului catre caraus sau oficiul postal pentru a fi transportat la comparator daca contractul nu prevede altfel, iar
termenul predarii bunului se manifesta prin faptul ca vinzatorul este obligat sa transmita bunul cumparatorului la data
prevazuta in contractul de v-c, iar daca partile nu au prevazut data in contract transmiterea bunului trebuie sa se faca la
data care poate sa fie dedusa din contract sau intrun termen rezonabil calculate la data incheierii contractului.
2.Contractul de mandate.
2.1.Ce obligatii are mandatarul dupa executarea mandatului?
Dupa executarea mandatului mandatarul are obligatia de a transmite mandantului toate informatiile necesare , sa dea
lamuririle cerute de mandant asupra executarii mandatului ,iar la executarea acestuia sal informeze neintirziat .O alta
obligatie de asemenea este faptul ca mandatarul este obligat dupa executarea mandatului sa remita mandantului tot ceea ce
a primit pentru executarea mandatului si nu a uitilizat in acest acop, precum si tot ceea ce a dobindit in executarea
obligatiilor sale.Legea stabileste obligatii speciale ale mandatarului in ceea ce priveste confidentialitatea informatiei
detinute de el.In acest sens art 1042,al1CCprevede ca mandatarul este obligat sa nu divulge informatia care i-a devenit
cunoscuta in cadrul activitatii sale,daca mandantul are un interes justificat in pastrarea secretului asupra ei
2.2.In ce cazuri mandatarul are dr. la remuneratii?Poate fi stabilita remuneratia in natura?
Obligatia principala a mandantului in cazul contractului de mandate oneros rezida in remunerarea mandatarului.In acest
sens art 1033 al1 CC prevede ca mandantul este obligat sa plateasca mandatarului remuneratie numai in cazurile prevazute
de lege sau de contract.
Modalitatea de remunerare a mandatarului se poate stabili prin acordul partilor in mod diferit.Aceasta se poate face intro
suma baneasca fixa platita integral la momentul incheierii sau executarii contractului , deasemenea poate fi facuta esalonat
prin achitare esalonata .Prin acordul partilor retributia partilor poate fi sub forma unor beneficii patrimoniale.Remunerarea
poate fi stabilita prin contract in baza legii , prin uzante sau in dependenta de valoarea serviciilor acordate.
Odata ce prevederile CC referitoare la mandat nu stipuleaza nimic despre interzicerea remuneratiei in natura atunci
remunerarea in natura se permite.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
Reiesind din faptul ca mandatarul nu are dr. sa foloseasca in avantajul sau informatia pe care o obtine sau bunurile care
le primeste ori pe care este obligat sa le administreze si ca este obligat sa intoarca mandantului tot ceea ce a primit pentru
executarea mandatului sin u a utilizat in acest scop, in situatia noastra mandatarul B are obligatia de a satisface pretentiile
mandantului A.
3.Continutul contractului de donatie.
3.1.Enumerati obligatiile donatorului in cadrul contractului de donatie.
In cazul contractelor de donatie care contin promisiunea de a transmite un bun in viitor,principala obligatie a
donatorului consta in predarea bunului.In cazurile cind obiectul contractului reprezinta un lucru,executarea obligatieie se
realizeaza prin inminarea propriu-zisa a lui sau prin
a)Principala obligatie a donatorului consta in predarea bunului
b)Obligatia donatorului de a plati despagubiri la cererea donatarului in cazul in care donatorul a renuntat unilateral la
executarea contractului de donatie din alte motive decit cele de imposibilitatea executarii contractului dat din cauza ca este
periclitata propria intretinere sau executarea obligatiilor sale legale de intretinere a unor alte personae.
3.2.Analizati drepturile donatarului in cadrul contractului de donatie conditionata
Unul din drepturile donatarului ce decurge din contractul de donatie este de a primi darul.Continutul acestui drept este
determinat de obligatia donatorului de a prelua bunul.In cazurile cind donatorul nu executa obligate de predare donatarul
este in drept sa solicite transmiterea bunului precum si repararea daunelor cauzate.reiesind di faptul ca contractul de
donatie conditionat este unul sinalagmatic acesta poate renunta la indeplinirea sarcinii, insa acest drept este urmat de
obligatia donatarului de a plati despagubiri donatorului.
3.3.Epuneti condiitiile in care donatorul poate renunta la promisiunea de a dona in viitor si argumentati aceasta
posibilitate legala.
In conditiile in care donatorul este in imposibilitate de a executa promisiunea de a dona in viitor acesta poate renunta la
executare.Starea de imposibilitate reiese din celelalte obligatii ale sale care le are si ca indeplinirea promisiunii ar duce la
pereclitarea propii intretineri corespunzatoare sau lapericlitarea executarii obligatiilor sale legale de intretinere a altor
personae.Astfel obligatiile donatorului care fac imposibil respectarea promisiunii de a dona fara a pereclita propria
intreyinere sau intretinerea altor personae trebuie sa nu existe la momentul incheierii contractului de donatie ci sa apara
dupa incheierea acestuia.Aceste obligatii trebuie sa inrautateasca starea patrimoniala a donatorului.Aceasta imposibilitate
poate aparea din reducerea veniturilor, inrautatirea sanatatii, falimentul intreprinzatorului individual, etc.
Prin obligatii legale de intretinere a altor personae se are in vedere doar obligatiile instituite prin lege (intretinere
copiilor de catre parinti , a bunicilor de catre nepoti, etc.).In cazul in care donatorul isi asuma obligatia de intretinere prin
contrac aceasta nu permite de a renunta la executarea contractului fara a achita despagubiri.

Posibilitatea de a renunta la execuatrea promisiunii de donatie acordata de CC este salutabila deoarece astfel se apara
interesele altor personae si se evita lezarea acestor interese (ex: se apara interesele copiilor minor ice sunt la intretinerea
parintilor de a duce un mod de viat corespunzator).
Testu 21.
Notiunea si elementele contractului de v-c.
1.1.Relatati notiune si elementele contractului de v-c.
Prin contract de v-c o parte (vinzator) se oblige sa predea in proprietatea celeilalte parti (comparator), iar aceasta se
oblige se preia bunul si sa preia bunul convenit.(art 753 al1 CC)In opinia mea merita atentie definitia data de dan
Chirica,care mentioneaza ca v-c este acel contract prin care una din parti(vinzatorul) transmite celeilalte
parti(cumparatorului) in schimbul unei sume de bani numita prt,un drept de proprietatea asupra unui lucru anume
cuprinzind dr si oblige.
Smaranda Angheni:c.v-cacord de vointa ce se realizeaza intre 2 parti,v-c,prin care v se ob in principal sa transmita dr.
de prop. Si sa predea bunul iar c se ob sa plateasca pretul bun.
J.Jeunet:v-cmodelul contr translativ de prop si instrument principal de circulatia bunului.
Elementele contractului de v-c-conditii de fond
a)Partile-vinzatorul, cumparatorul,pot fi pers.fizice si juridice.Cerinte:partile sa aiba capacitate juridical de a contracta
sis a fie titularii a dreptului de proprietate sau a unui alt drept real in privinta bunului.Restrictii:avocatii,jud-nu pot dobindi
drepturi litigioase.Tutore,curator,rudele gr.4 nu pot incheia contracte cu cei pusi sub tutela ,curatela.
b)Obiectul jur.-prestatia la care se oblige partile-2 obligatii reciproce-actiunile vinz. Si cump.
Obiect material:bunul si pretul.cerinte:licit,in circuit civil,sa existe,sa fie determinat sau determinabil,posibil.
c)Pretul:sa se exprime in bani sis a fie determinabil sau determinat.
d)Continutul-drepturile si obligatiile partilor
e)Termenul contractului1-la data stabilita sau care poate fi dedusa 2-in orice moment in cursul perioadei 3-in termen
rezonabil de la incheerewa contractului
f)forma dicutabil apare si ca con de valabilitate:scris,verbai si actiuni concludente.
1.2.Caracterizati elementele contractului de v-c.
Partile in contractul de v-c este vinzatorul si cumparatorul ce dispun de capacitate juridical civila( capacitatea de
folosinta si de exercitiu). Vinzatorul-persoane fizice si juridice, cetateni straini, apatrizi.Vinzatorul trebuie sa aiba
capacitatea de a contracta sis a fie proprietar sau sa aiba un alt dr. real asupra bunului. In afara de proprietar pot fi de
exemplu intrprinderile de stat si municipale ce au bunuri in gestiune economica.Deasemenea calitate de vinzator o are
comisionarul, administratorul fiduciar casa de amanet, executorul judecatoresc in cazul bunurilor
sechestrate.Cumparatorul-persoana care are capacitatea de a contracta.De obicei acesta capata dr. de proprietate asupra
bunului cumparat dar ca exceptie este cazul comisionarului intreprinderilor de stat si municipale ce au bunuri in gestiune
economica darn u devenind proprietary.
Obiectul reprezinta prestatiile la care se obliga partile.Acesta are doua acceptiuni: obiect juridic-sunt actiunile
vinzatorului indreptate de a transmite dr. de proprietate asupra bunului; obiect material-este bunul remis de catre vinzator
cumparatorului.Referitor la bunurile obiectului material sunt citeva conditii: sa fie licit-ilicit este bunul daca actul juridic
in privinta lui incalca dispozitiile legale si contravine bunurilor moravuri; sa fie in circuitul civil-sa faca parte din
categoria bunurilor neinterzise; sa fie alienabil, sesizabil si prescriptibil ;sa existe in momentul incheierii contractului( e
valabil contractul de v-c asupra bunurilor viitoare); sa fie determinat sau detterminabil,macar in specia sa: sa reprezinte o
prestatie posibila,deoarece este nul contractul al caror obiect este o prestatie imposibila ( nimeni nu poate fi obligat la o
prestatie imposibila).
Pretul reprezinta echivalentul obligatiei de predare a bunului care poate fi exprimat in plata unei sme de bani
datorata.Pretul trebuie sa fie exprimat in bani sau sa fie determinat sau determinabil.Este determinat cind este stability
cuantumul si determinabil atnci cind se convine asupra modului de determinare a acestuia.
Continutul contractului de v-c reprezinta dr. si oblig. Partilor.Dr. partilor este posibilitatea acestora de a pretinde
predarea bunului de catre partea adversa iar obligatiile partilor este conduita la care sunt impuse acestora.
Termenul reprezinta un element esential, astfel vinzatorul trebuie sa predea bunul la data stabilita in contract sau care
poate fi dedusa din contract,in orice moment in cursul perioadei stabilita in contract, intrun termen rezonabil.Contractul de
v-c cu clause de executare stricta la data stabilita daca din contract nu rezulta clar ca la incalcarea acestui termen
cumparatorul perde interesul fata de executarea contractului.
1.3.Formulati particularitatile si specificul unor varietati ale contractului de v-c, cum ar fi(vinzarea bunurilor
immobile, vinzarea bunurilor de consum, vinzarea intreprinderilor ca un complex unic).
Particularitati ale contractului de v-c cu amanuntul de consum :Obiect lui e bunul destinat folosintei
personale,casnice ,familial,e cont public,de adeziune.Cumparatorul are dreptul sa prechimbe bunul:14 zile,bun
nealimentar,cheltuelile preschimbarii se suporta de cuparator,-bunul nu e utilizat,nu sia pierdut calitatile de

consum,cupm.are probe ca bunul a fost cumparat de la vinz.Restrictii nu se preschimba;pietre scumpe,metale

pretioase,cosmetic,parfumerie,marfuri chimice de uz casnic,artcol din mase plastice
In calitate de subiecti ca vinzator apare intotdeauna antreprenorul, iar in calitate de cumparator apare
consumatorul.Acestcontract are loc in baza ofertei publice. Este destinat satisfacerii necesitatilor masei populare . Este ,
pe linga CC este reglementat de alte acte normative speciale (reguli de preschimbare a marfurilor alimentare , reguli de
comercializare cu amanuntul a bauturilor alcoolice).Acesta presupune prevederi speciale cu privire la caracteristica
bunului vindut. Pretul se stabileste in mod egal pentru toti cumparatorii. Cumparatorul poate schimba bunul care nui
convine dupa forma, gabarit, culoare, in termen de 14 zile lucratoare. Se prezuma ca bunul cumparat pentru consum era
viciat la momentul transferarii riscului daca in termen de 6 luni cumparatorul constata viciul bunului.
Particularitatile contractului de v-c a bunurilor immobile:
Tereni prop.pul a statului si unit.adm-ter.teren prop.privata:ter de destinatie Agricola,lot pomicol,lot de pe linga casa,teren
destinat constructiilor.Pretul liber si prt normative la prop,st.Obiect a contr v-c a incaperilor de lo9cuit:case de locuit,o
parte din ele,apartamente procurate,privatizate,incaperi isolate de case si apartamente,apartamentele membrilor
cooperative de constructive.
Obiect al acestui contract sunt bunurile immobile, care pot fi terenuri, case, etc. In cazul terenurilor cu destinatie Agricola
si cele a fondului silvic vinzatori pot fi doar cetateni ai RM si cumparatori deasemenea. In cazul imobilelor ce apartin
statului vinzator este statul. Pentru trecerea dr. de proprietate la comparator contractul de v-c trebuie inregistrat la registrul
bunrilor immobile, precum in scris si autentificat notarial. Vinzarea cumpararea terenurilor proprietate publica se face la
prt normative iclusiv in baza licitatiei.In cazurile vinzarii terenurilor pe care sunt amplasate constructii se va forma din
pretul terenului plus pretul imobilului amplasat pe acest teren.In cazul vinzarii incaperilor de locuit specific este ca pot fi
utilizate doar cu scopul de a locui sin u altul . In cazul privatizarii este specific faptul ca bunul trece din proprietatea
statului in proprietatea private.:contra bonului patrimonial,mij.banesti si cu titlu gratuity.,se cere acordul tuturar membrilor
adulti a familiei ce locuesc impreuna.Organe abilitate cu drept de a efectua privatizarea:Departamentul
privatizarii,Comisii rationale.Lprivatizarea apartamentelor se achita integral sau in rate timp de 5 ani cota initiala de 40 %.
Particulariatile de v-c ca un complex unic patrimonial:
Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului intreptinderea ca un complex patrimonial
unic(include cladiri,acareturi,utilaj,materie prima,productie finalita,dr si ob ,dr la simbilica. cu exceptia drepturilor si
obligatiilor inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile acestora, edificiile, terenurile de pamint, inventarul,
productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante datorii, etc.). Este folsit in vederea infaptuirii activitatii de
antreprenoriat cu activitate de fabricare a productiei,executare de lucrari si prestare servicii. Este un complex patrimonial
dinamic adica infaptuirea tranzactiei nu atrage suspendarea sau intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de fostul
proptietar. Contractul dat se incheie in forma autentica si se inregistreaza in registrul. Pentru incheierea acestui contract
se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul contabil, lista de datorii,concluzia auditului asupra valorii
intrprinderii.Obiect-intreprinderea ca bun indivizibilSunt 3 etape:inregistrarea de stat a contr.v-c,predarea-primirea
intrep,inregistrarea dr.de prop.
Contract de achizitii puyblice cont. cu titlu oneros incheiat in scris intre unul sau mai multi operatori economici si una
sau mai multe autoritate publice,ce are ca obiect procurare de bunuri executare de lucrari,prestare de sevicii pentru
necesitatile publice.Subiecti:cuparator-aut.adm-pub,pers,jur,de drep public,ofertant-operatorul economic,furnizorofertantul accdeptat.Obiect-marfuri a caror valoare depaseste 10000 lei.Termen deobicei 1 an.Forma scrisa.Pret e in lei
sau valuta straina.Proceduri:licitatie deschisa,limitate sau electronic,accord-cadru,dialog competitive,achizitie,cerere de
oferta,procedure negociabile.Etape:publicarea conditiilor de participare la licitatie,selectarea ofertelor,prezentarea
ofertelor de furnizor,examinarea ofertelor,acceptarea,incheerea contract.Garantie de executie a furnizoruluio:garantie
bancara,cautiune,stand-by,cec,cambie,depuneri,trata.Contractul se inregistreaza la agentia reserve material,achizitii pub si
ajutor umanitar apoi la Trezoreria de stat.
Alte varietatew:
1cont.v-c la licitatie
2contr.de proba sau la vedere
3.contr de furnizare de energie electria si gaze nat
4cnt de de v-c la burse de marfuri e intre intermediarii autorizati a bursei brokeri in incinta bursei sub supravegherea unei
autoritati.5-contr v-c ca pact de rascumparare6 vinzare de dr litigioase
2.Raspunderea partilor potrivit contractului de transport de marfuri.
2.1. Care sunt particularitatile raspunderii transportatorului in transportul feroviar.
O particularitate a contractului de transport este faptul raspunderii sporite a carausului, clientului si destinatarului, astfel
conform codului transportului feroviar, in cazul deteriorarii sau pierderii vagoanelor si conteinelor care apartin caii ferate
sau clientilor si destinatarilor sau altor organizatii, partea care se face vinovata de pierderea sau deteriorarea bunului este
obligate sa plateasca o amenda in marimea incincita a valorii vagoanelor si conteinelor deteriorate sau pierdute, conform
preturilor acestora la momentul deteriorarii sau pierderii.Pierduta se considera incarcatura daca nu a fost livrata in

decursul a 30 zile de la expirarea termenului de livrare sau 60 zile de la preluarea incarcaturii de catre caraus in caz incare
nusa convenit asupra unui astfel de termen.
2.2.Se poate de pretins plata penalitailor in speta.In ce marime se repara prejudicial.
Conform prevederilor legale pentru intirzierea transportarii incarcaturii la destinatie carausul poarte raspundere in
proportie de 100% din taxa de transport si este obligat sa repare prejudiciul cauzat astfel.Daca incarcatura a fost livrata cu
intirziere iar cel indreptatit sa dispuna dovedeste ca prin aceasta a suferit un prejudiciu, carausul va plati o despagubire,
insa numai pina la valoarea transportului. Cel indreptratit poate pretinde pentru despagubirea datorata dobinzii in marimea
stabilita de CC referitor la dobinda de intirziere. Dobinzile incep sa curga din momentul reclamatiei fata de caraus sau
daca nu a fost formulate o asemenea reclamatiei dim mimentul chemarii sale in judecata. Deci plata penalitatilor poate fi
ceruta de catre Ocolu silvicpentru intirziere a carei marime(dobinda) nu poate fi mai mare de 9% peste rata de refinantare
a Bancii Nationale a Moldovei pentru anul dat.Astel Calea ferata a moldovei va repara prejudiciul cauzat marimea caruia
nu poate depasi valoarea transportului.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In speta data instanta de judecata va da cistig de cauza carausului( ocolul sivic Breansk).astfel calea ferata va plati
penalitati de intirziere (dobinda) marimea careia nu va depasi 9% peste rata de refinantare a BNM a anului respective,
deasemenea aceasta va repara prejudiciul cauzat astfel clientului in marime ce nu depaseste valoarea transportului marfii
date .bobinda de 20000 va fi achitata in masura in care aceasta suma nu va depasi suma permisa de CC de 9%peste rata
de refinantare BNM , prejudiciul de 50000 va fi raportat la suma de bani a carei marime va fi insa numai pina la valoarea
transpotului .
3.Efectele contractului de comodat
3.1.Enumerati principalele dr. si oblig ale partilor contractante.
Comodatarul este obligat sa pastreze sis a ingrijeasca bunul primit in folosinta cu deligenta unui bun proprietar.Este
obligat sa ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat. Este obligat de a folosi bunul numai in scopul stability prin
acordul partilor sau numai dupa destinatie.Are obligatia de a suporta chetuielile necesare folosirii bunului. Raspunde
pentru cauza neimputabila lui daca nu dovedeste ca prejudicial ar fi survenit chiar daca el siar fi onorat obligatiile de
conservare a bunurilor, este obligat sa repare prejudicial in caz de nerestiutire la scadenta bunului .
Are dr. de a cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente suportate in legatura cu conservarea
bunului primit.Cu acordul comodantului poate transmite bunul altor terti si raspunde pentru deteriorarea bunului de catre
terti.Are dr. de retentie a bunului in legatura cu cheltuielile suportate asupra bunului primit in folosinta-cheltuieli ce
trebuiau suportate de comodant.
Comodantul daca nu transmite bunul comodatarukui poate fi tinut numasi la repararea prejudiciukui cauzat, acesta este
obligat sa restituie comodatarului cheltuielile extraordinare si urgente.El poarta raspunderea numai pentru intentia sau
culpa grava.Raspunde pentru daunele cauzate comodatarului prin ascunderea viciilor bunnului transmis.El deasemenea
are dr. la restituirea imediata a bunului si repararea prejudiciului cauzat.Acesta poate rezilia contractul in virtutea unor
circumstante neprevazute cind comodatarul foloseste bunul neconform destinatiei stabilite, comodatarul a decedat sau sia
incetinit activitatea atunci cind este persoana juridical
3.2.Determinati continutul obligatiei comodatarului privind restituirea bunului, precum si suportarea riscului pierii
fortuite a bunului
Obligatia de restituire a bunului primit de catre comodatar in folosinta gratuita acesta o are la expirarea termenului
contractului de comodat.In situatia cind in contractul de comodat nu este stipulate un termen bunultrebuie restituit de catre
comodatar la sfirsitul valorificarii lui in scopul mentionat in contractul respective.In cazul in care a trecut o perioada
suficienta pentru valorificarea bunului comodantului poate cere restituirea acelui bun. Deasemenea daca termenul
contractului de comodat nu poate fi stability in baza scopulor de utilizare a bunurilor comodantul este in drept sa ceara
restituirea acelui bun in orice moment.
In contractul de comodat comodatarul este acel care raspunde pentru cauza neinputabila lui ( cazul fortuity) daca acesta
nu dovedeste faptul ca prejudicial ar fi survenit chiar daca el siar fi indeplinit obligatia de a pastra si ingriji bunul cu
deligenta unui proprietar sis al foloseasca numai in scopul stability in contract sau determinat prin natura bunului si alte
obligatii pe care le are comodatarul.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
-incalcarea obligatiei de catre comodatar raspundere fara vinovatie
Intre aceste 2 categorii exista legatura si anume: comodatarul in conformitate cu prevederili CC are obligatia de a pastra si
ingriji bunul cu deligenta unui bun proprietar, sal folloseasca numai in scopul stability in contract, de a nu da bunul in
folosinta unor terti decit cu acordul comodantului , respectarea acestor obligatii il elibireaza pe comodatar de raspunderea
in cazul fortuit, iar neexecutarea unei obligatii dintre acestea il impune pe comodatar de a raspunde si pentru cauza
neimputabila lui , adica raspunde fara a fi vinovat
-obligatia de compensare a cheltuielilor extraordinare facute de comodatar pentru conservarea bunului-dr. de
retentie

In cazul in care comodatarul face niste cheltuieli extraordinare in cazurile necesare si urgente pentru a conserva bunul si
aceste cheltuieli sunt suportate de catre el , acesta are dreptul de a cere compensarea acestor cheltuieli de la comodant iar
daca comodantul nu doreste sa compenseze cheltuielile suportate de comodatar ultimul poate recurge la retinerea bunului
pina ce nui vor fi compensate cheltuielile mentionate mai sus.Pentru alte creante fata de comodant decit cele mentionate
comodatarul nu poate retine bunul.
-obligatia comodatarului de a plati contra valoarea uzurii bunului-caracterul gratuity al contractului
In cazul in care comodatarul in urma folosirii bunului in conformitate cu destinatia stabilita in contract, starea bunului
suporta modoficari sau inrautatire , acesta nu poarta raspundere, iar daca in urma folosirii de catre comodatar a bunului
gradul de uzura este mai mare decit sar fi uzat in conditii obisnuite (utilizarea neconform destinatiei stabilite) atunci acesta
este tinut de a plati contravaloarea uzurii bunului.Acest fapt nu afecteaza caracterul gratuity al contractului ci asigura
respectarea contractului de comodat , asigurind respectarea drepturilor comodantului fata de bunul dat in folosinta gratuita
Testu 3
1.Contractul de prestari servicii
1.1.Notiune si caracterele juridice
Prin contract de prestari servicii o parte (prestator) se oblige sa presteze celeilalte parti (benificiar) anumite servicii iar
aceasta se oblige sa plateasca retributia convenita.
Caracterele juridice
Contractul de prestari servicii este un contract consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au
convenit asupra clauzelor esentiale.Ca si in majoritatea contractelor civile , unica clauza esentiala legala a contractului de
prestari servicii este cea cu privire la obiectul contractului.
Partile contractului de prestari servicii se obliga reciproc si corelativ astfel incit contracrul de prestari servicii este unul
sinalagmatic, adica clientul trebuie sa achite retributia convenita pentru serviciul care este prestat de catre prestator.
Prin caracterul oneros se intelege ca ambele parti urmaresc obtinere de foloase patrimoniale.
Este un contract intuitu personae-prestatorul este dator sa execute prestatia personal doar daca aceasta reiese din contract
din imprejurarile concrete sau din natura prestatiei.
Are un caracter de executare succesiva ceea ce ii este caracteristic rezilierea.
Are un caracter comutativ, astfel partile cunoscindusi dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractul ui de presttari
servicii.
1.2.Particularitatile rezilierii contractului de prestari servicii
Caracteristic este faptul daca dupa inceperea relatiilor contractuale, contractul de prestari servicii se reziliaza din motive
intemeiate atunci prestatorul este indreptatit sa solicite o parte din retributie pentru serviciile prestate pina in momentul
rezilierii. Daca pplata sa facut in avans prestatorul restituie suma de bani proportional lucrului facut.Daca rezilierea are loc
nu ca rezultat a nerespectarii conditiilor contractului de catre benificiar , sau daca benificiarul reziliaza din cauza ca
prestatorul nu respecta prevederile contractului atunci prestatorul nu are dreptul la retributie in masura in care serviciile
prestate de acesta nu prezinta interes pentru benificiar.Contractele de prestari servicii incheiate pe un termen mai mare de
5 anni pot fi reziliate din initiativa prestatoru ui doar dupa scurgerea unei perioade de 5 ani si cu previzare de 6 luni.Ca
urmare a rezilierii a contractului dat serviciile prestate si retributia platita prestatorului nu se restituie.
1.3.Formulati deosebirile si asemanarile contractului de prestari servicii in raport cu contractul de antrepriza
Spre deosebire de contractul de antrepriza care are drept obiect rezultatul materializat al activitatii antreprenorului
( producerea unui bun, prelucrarea lui), in cadrul prestarilor de serviciu activitatea prestatorului este indreptata spre
satisfacerea doleantelor clientului, indiferent de atingerea de catre acesta a scopului urmarit. Astfel contractului de prestari
servicii este caracteristic obligatiile de diligenta nu de rezultat ca in contractul de antrepriza..O alta deosebire este ca
prestatorul in cazul antreprizei executa pe propriul risc o anumita lucrare, in timp ce la contractul de prestari serviciii
astfel de prevederi nu sunt. La contractul de antrepriza remuneratie depinde de rezultat, fapt ce nu exita in cazul de
prestari servicii, deoarece in acest caz sunt obligatii de diligenta. O alta deosebire este ca in antrepriza antreprenorul poate
de sine statator sa-si aleaga modul de executate a lucrarii, spre deosebire de antrepriza. Spre deosebire de prestari servicii,
in cazul antreprizei bunul produs de antreprenor ii apartine cu drept de proprietate pina la preluarea acestuie de catre
client. Specific contractului de antrepriza spre deosebire de prestari servicii este faptul ca in cazul unor lucrari
complexe( constructiile) in afara de forma scrisa a contractului clientul trebuie sa prezinte un sir de documente necesare
pentru executarea contractului.
Asemaneri dintre aceste contracte este faptul in ambele contracte este caracterul intuiti persone. Acest caracter vizind
numai organizarea si conducerea lucrarii, iar nu si executarea ei efectiva, cu exceptia cazului cind contractul prevede
aceasta sau reese din imprejurari.sau natura contractului.Deasemenea se deosebeste si prin celelalte caracter: cu executare
succesiva, consensual, oneros, sinalagmatic, cumutativ. In ambele cazuri, daca legea cere precum si genul lucrarii atunci
atit antreprenorul cit si prestatorul trebuie sa dispuna de licenta.In cazul ambelor contracte se aplica regulile generale
referitoare la forma actului juridic.
2.Contractul de comodat.
2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de comodat.Care sunt consecintele nerespectarii formei cerute.

Deoarece lacapitolul comodat nu sunt prevederi referitoare la forma contractului atunci contractul dat poate fi incheiat in
orice forma-oral, scris.Aici se aplica regulile generale si anume: daca costul bunului este mai mare de 1000 lei se cere
incheierea contractului in scris, nerespectare aceste forme nu afecteaza valabilitate a contractului ci lipseste partile de a
aduce proba cu martori.Cit priveste forma contractului de comodat in cazul cind obiect al acestuia este un bun imobil,se
aplica reglementarile specifice formei contractului de locatiune.Astfel facind o anologie cu regulile stipulate la art 876
CC,mentionam ca contractul de comodat al unui bun imobil trebuie sa fie intocmit in scrs.Daca termenul contractului de
comodat al carui obiect este un bun imobil depaseste de 3 ani,contractul urmeaza a fi inscris in registrul bunurilor imobil.
2.2.Care sunt consecintele nerespectarii de catre comodatar a obligatiilor sale.
Nerespectarea obligatiei de catre comodatar acorda comodantului dr. De a cere restituirea bunului si reparatia
prejudiciului cauzat.Nerespectarea obligatiilor duce la rspunderea acestuia si pentru cauza neimputabila lui daca nu
dovedeste ca prejudiciul ar fi survenit chiar daca el siar fi onoorat obligatiile.Raspunderea comodatarului pentru cazul
fortuit survine si atunci cind acesta nu restituie bunul in termen.pag 174
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In speta data instanta coect a admis actiunea prin care au obligat piritii la plata sumei solicitate in parti egale deoarece
acestia nu au respectat conditiile intelegerii si sau deplasat in alta localitate .Plus la aceasta automobilul a fost deteriorat
din neatentia piritilor fapt ce exclude cazul fortuit si impune raspunderea acestora .ei raspund solitar deoarece au luat acel
bun inpreuna.
3.Contractul de v-c a bunurilor imobile.
3.1.Notiune si caracterele contractului de v-c.
Prin contractul de v-c a bunurilor imobile o parte (vinzator) se obliga sa predea un bun imobil in proprietatea celeilalte
parti (cuparator), iar aceasta se obliga sa preia bunul si sa plateasca pretul convenit.
Caracterele juridice:
-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.
-caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente.
-caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului
-translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator
-oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial
-cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp
3.2.Evidentiati specificul si particularitatile contractului de v-c a bunurilor imobile
Particularitatile contractului de v-c a bunurilor immobile: Obiect a contr v-c a incaperilor de lo9cuit:case de locuit,o
parte din ele,apartamente procurate,privatizate,incaperi isolate de case si apartamente,apartamentele membrilor
cooperative de constructive.Obiect al acestui contract sunt bunurile immobile, care pot fi terenuri, case, etc. In cazul
terenurilor cu destinatie agricola vinzatori pot fi doar cetateni ai RM si cumparatori deasemenea. In cazul imobilelor ce
apartin statului vinzator este statul. Pentru trecerea dr. de proprietate la comparator contractul de v-c trebuie inregistrat la
registrul bunrilor immobile, precum in scris si autentificat notarial. Vinzarea cumpararea terenurilor proprietate publica se
face la prt normative iclusiv in baza licitatiei.In cazurile vinzarii terenurilor pe care sunt amplasate constructii se va
forma din pretul terenului plus pretul imobilului amplasat pe acest teren.In cazul vinzarii incaperilor de locuit specific este
ca pot fi utilizate doar cu scopul de a locui sin u altul . In cazul privatizarii este specific faptul ca bunul trece din
proprietatea statului in proprietatea private.
3.3.Expunetiva assupra necesitatii evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator avind o
reglementare proprie in CC
Necesitatea evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator rezida din specificul obiectului
contractului.Potrivit legii privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului obiect al contractului de
vinzare cumparare a terenurilor pot fi: terenurile proprietate publica si terenurile propietate privata.Terenurile proprietate
publica sunt de 2 tipuri:terenuri proprietate de stat si terenuri ce se afla in proprietatea unitatilor administrativ
teritoriale.Importanta acestora deriva si din art. 127 alin. 4 Constitutia RM care determina continutul proprietatii
publice.Prin urmare proprietatea publica este protejata de catre stat si anume prin reglementarile din legislatia in
vigoare.Importanta terenurilor propriettate privata se manifesta prin obligativitatea de inregistrare a acestora in registrul
bunurilor imobile, in registrul cadastral al detinatorilor de terenuri.Proprietatea privata este recunoscuta si protejata de stat
(art. 46Constitutie).
Deasemenea in conformitate cu legislati civila incaperile de locuit sunt incluse in categoria bunurilor imobile.Incaperile
de locuit ca obiect al contractului prezinta importanta care deriva din necesitatea inregistrarii acestora in registrul
bunurilor imobile.
Legislatia civila prevede o reglementare proprie in calitate de contract civil a contractului de v-c a bunurilor imobile,
datorita specificului obiectului acestuia, care este protejat de stat fiind tinuta o evidenta stricta a acestuia.

Testu 4
1.Continutul contractului de antrepriza.
1.1.Enumerati drepturile si oblig. Clientului
Clientul are urmatoarele drepturi:
- sa ceara de la antreprenor executarea unei anumite lucrari fata de care acesta are interes,- sad ea antreprenorului indicatii
referitor la mopdul de executare a lucrarii care sunt obligatorii pentru antreprenor,- poate cere remedierea bunului daca
acesta este cu vicii,- de a stabili un termen pentru inlaturarea viciilor,-poate sa remedieze el insusi bunul sis a ceara
compensarea cheltuielilor,-are dr. sa ceara rezilierea contractului din cauza viciilor,- daca clientul nu a remediat viciile sau
nu a reziliat contractul atunci acesta are dreptul de a reduce retributia cu o suma corespunzatoare diminuarii valorii
lucrului din cauza viviului.
1.2.Determinati continutul oblig. Informative ale antrprenorului precum si efectele nerespectarii acestora
O particularite a contractului de antrepriz o constituie obligaia informaional a antreprenorului, care trebuie s fie
onorat de acesta la ncheierea contractului sau, dup situaia real, imediat dup ce faptele respective au devenit
cunoscute antreprenorului. Aceast obligaie rezulrt din necesiatea evitrii unei pagube de la bun nceput, cnd nc exist
o asemea posibilitate.
Legea prevede patru circumstane depsre care antreprenorul este inut s-l informeze pe client, i anume:
a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;
b) viciile materialelor vor face ca produsul final s fie afectat de vicii;
c) respectarea indicaiilor clientului amenin trinicia sau utilizarea lucrrii;
a) exist alte circumstane care nu depind de antreprenor i care amenin trinicia sau utilizarea lucrrii
Ne onorarea obligaiilor informaionale de ctre antreprenor are efecte negative pentru el. Aceste efecte se manifest prin
faptul c n asemenea situaii clientul este n drept s cear repararea prejudiciului cauzat i, respectiv, antreprenorul este
obligatr s suporte acest prejudiciu, care a survenit din inaciunile sale proprii.
1.3.Stabiliti corelatia dintre:
a)riscul executarii lucrarii de catre antrprenor-dr. la remuneratie
Prin contractul de antrepriza , antreprenorul se oblige sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare. Daca executarea
contractului divine imposibila din cause de forta majora, antreprenorul nu are dreptul la plata pretului, dat fiind faptul ca
nu a predate clientului rezultatul munc ii sale. Antreprenorul are dreptul la retributie numai in cazul cind imposibilitatea
finisarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de client sau a indicatiilor acestuia cu conditia ca
antreprenorul si-a executat obligatiile de informare.
b)executarea lucrarii din materialele antreprenorului-dr. de proprietate asupra lucrarii
O particularitate a contractului de antrepriza este faptul bunul produs de antreprenor apartine acestuia cu titlu de
proprietate pina la preluarea acestuia de catre client. Astfel momentul trecerii dr. de proprietate de la antreprenor la client
la client este acel al predarii bunului catre client. Aceasta regula se aplica numai in cazul in care antreprenorul efectueaza
lucrarea din materialul sau, acesta trebuie sa transfere in favoarea clientului dr. de proprietate asupra bunului.
c)riscul peirii fortuite a lucrarii-intirzierea receptionarii lucrarii de catre client
n noul Cod civil sunt difereniate cteva riscuri referiotare la contractul de antrepriz, i anume:
a) riscul pieirii bunului (materialelor)
b) riscul imposibilitii terminrii lucrrii
c) riscul pieirii sau deteriorii fortuite a obiectului contractului
d) riscul nttrzieri recepionrii obiectului de ctre client
Repartizarea riscvului este supus unor reguli speciale. Norma general const n faptul c riscul contractului este suportat
de antreprenor, deoarece el i-a asumat obligai de a efectua o lucrare pe riscul su. Acest risc s pstreaz pn la
transmiterea obiecului contractului clientului. Legea expres stipuleaz c riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a obiectului

contractului pn la recepionarea lui l suport antreprenorul. Aceast regul se aplic i n cazul ntrzierii recepiponrii
din culpa antreprenorului.
Clientul poart riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a bunului dac el este proprietarul acestui bun. Clientul poart, de
asemenea riscul pieirii fortuite a obiectului contractului din momentul recepionrii lui. Clientul poart acest risc i n
cazul n care el ntrzie cu recepionarea lucrrii. n acest caz riscul trece asupra clientului de la data n care el s-a pus n
ntrziere, adic de la data cnd recepionarea urma s aib loc.

2.Contractul de v-c
2.1.In ce forma trebuia sa fie incheiat contractul in speta?Aveau dr. partile prin contract sa stabileasca astfel
momentul transferului dr. de proprietate catre comparator?
Deoarece obiectul contractului de v-c are o valoare ce depaseste 1000 lei acesta trebuie incheiat sub forma scrisa pentru a
putea fi adus aproba cu martori, insa nerespectarea aceste forme nu afecteaza valabilitatea contractului.Partile aveau dr.
deoarece conform CC dr. de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil, daca legea sau
contractul nu prevede altfel.
2.2.Cine va suporta prejudicial cauzat?Argumentati raspunsul.
Riscul peirii fortuite il suporta proprietarul bunului.Proprietar al bunuluieste Dumbrava deoarece el dobindeste potrivit
conditiilor contractului dreptul de proprietate la momentul incheierii acestuia. Deoarece incendiul a avut loc din neglijenta
fiului acestuia ceea ce nu constiutie caz fortuit, Dumbrava nu va fi tinut la repararea prejudiciului respective.
2.3.Solutionati litigiul
Potrivit CC dr de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului daca legea sau contractu nu
prevede altfel.Potrivit datelor spetei partile au convenit dobindirea dr. de proprietate la data incheierii contractului.Prin
urmare Dumbrava a devenit proprietarul bunului in momentul incheierii contractului cind a predate suma de 1500 lei
urmind ca ulterior, peste 3 zile sa achite restul sumei sis a primeasca bunul. Pornind de la datele spetei putem mentiona
faptul ca Dumbrava nu sa prezentat la data stabilita in vederea primirii bunului din motive intemeiate(motiv de
boala).Astfel prezentarea lui ulterioara este justificata.
Incendierea bunului a avut loc din neglijenta fiului lui
Ghimpu.Dumbrava este proprietarul bunului dar el nu va fi tinut la repararea prejudiciului.Din potriva el poate cere
repararea acestuia fiind proprietarul bunului.
Dumbrava cere de la Ghimpu restituirea a1500 lei, iar GHimpu cere plata a 1500 lei pe motiv ca Dumbrava este dj
proprietarul bunului.Astfel instant va hotari ca Dumbrava in calitate de proprietar al bunului sai achite lui Ghimpu suma
datorata cu posibilitate de a pretinde repararea prejudiciului cauzat de fiul major a lui Ghimpu printro actiune separate,
3.Efectele contractului de concesiune.
3.1.Enumerati dr. si oblig.concedentului
3.2.Caracterizati oblig. Concesionarului
3.3.Evidentiati deosebirile si asemanarile efectelor contractului de concesiune cu alte contracte asemanatoare.

Testu 5
1.Contractu de v-c de bunuri pentru consum.
1.1.Notiunea si caracterele juridice
Prin contract de v-c de bunuri pentru consum o parte (intrepriinzator) se oblige sa transmita dr. de proprietate asupra unui
bun pentru consum (bun mobil)celeilalte parti (consummator) iar aceasta se oblige sa achite pretul convenit. Notiuneintreprinderea de comert cu amanuntul se ob sa transmita in proprietatea consumATORULUI MARFURI DE CALITATE
ADECVATA SAI OFERE INFORMATIA AUTENTICA SI SERVICII PREVAZUTE DE CVOPNTRACT,SAI ASIGURE
O DESERVIRE COMERCIALA DE NIVEL IAR CONSUMATORUL SE OBLIGA SA PLATEASCA O SUMA DE
BANI.
Caracterele juridice:de adeziune,public-oferta publica
-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.
-caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente.
-caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului
-translativ de proprietate dr. de proprietate trece de la vinzator la cumparator
-oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial
-cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp
1.2.Analizati continutul dr.cumparatorului de preschmbare a bunului pentru consum.
In conformitate cu CC cnsumatorul ce a procurat un bun pentru consum este in dr. Sa preschimbe bunul care nui convine
dupa dimensiuni, forma , gabarit, model, culoare sau ccompletare.Termenul limita in care cumparatorul poate sa
preschimbe bunul este de 14 zile care incepe sa curga din momentul receptionarii bunului de catre cumparator, cu conditia
ca vinzatorul nu a stabilit un termen mai mare.Pot fi preschimbate bunurile nealimentare cumparate pentru consum.Bunul
ppoate fi preschimbat cu un alt bun similar numai in locul unde la procurat sau alt loc stabilit de vinzatorIn acest termen
consumatorul poate preschimba bunul cu un alt bun similar kiar daca exista diferenta de pret.In cazul diferentei de pret
vinzatorul este obligat sa efectueze recalcularea,.Daca bunul similar pretins de catre cumparator este mai scump atunci
acesta plateste diferenta de pret vinzatorului, iar daca bunul pretins este mai ieftin atunci vinzatorul este obligat sai
restituie diferenta de pret cumparatorului.Cheltuielile suportate de catre cumparator in legatura cu preschimbarea bunului
le suporta insasi cumparatorul.Daca bunnul nu poate fi preschimbat cu altul cumparatorul este in drept sal restiutuie si sa
ceara echivalentul banesc.Pentru a fi preschimbat bunul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii>bunul nu a fost
utilizat, nu sia pierdut calitatile de consum, cumparatorul dispune de probe ca bunul a fost cumparat de la vinzator.
.Restrictii nu se preschimba;pietre scumpe,metale pretioase,cosmetic,parfumerie,marfuri chimice de uz casnic,artcol din
mase plastice
1.3.Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de vinzare
cumparare.Contract
Spre deosebire de alte varietati ale contractului de v-c la contractul de v-c de bunuri pentru consum apar in totdeauna in
calitate de parti antreprenorul(vinzatorul) si consumatorul(cumparatorul),in calitate de obiect al acestui contract sunt
bunurile pentru consum.Acest contract spre deosebire de altele se incheie in baza ofertei publice, adica bunurile sunt
expuse cu etichete in vitrina, punerea la dispozitie a meniului, descrierealui in cataloage si alte propuneri adresate unui
cerc nedeterminate de persoane.Specific este ca momentul incheierii contractului se considera acel al alegerii marfii de
catre cumparator sau din momentul alegerii si transmiterii acestuia de catre vinzator la cererea cumparatorului.Un alt
specific in raport cu alte contracte este ca bunul pentru consum poate fi preschimbat de catre cumparator cu un alt bun

10

similar, aceste bunuri fiiind in mod exhaustiv enumerate in legislatie. Obiect lui e bunul destinat folosintei
personale,casnice ,familial,e cont public,de adeziune.Cumparatorul are dreptul sa prechimbe bunul:14 zile,bun
nealimentar,cheltuelile preschimbarii se suporta de cuparator,-bunul nu e utilizat,nu sia pierdut calitatile de
consum,cupm.are probe ca bunul a fost cumparat de la vinz.Este destinat satisfacerii necesitatilor masei populare . Este ,
pe linga CC este reglementat de alte acte normative speciale (reguli de preschimbare a marfurilor alimentare , reguli de
comercializare cu amanuntul a bauturilor alcoolice).Acesta presupune prevederi speciale cu privire la caracteristica
bunului vindut. Pretul se stabileste in mod egal pentru toti cumparatorii. Cumparatorul poate schimba bunul care nui
convine dupa forma, gabarit, culoare, in termen de 14 zile lucratoare. Se prezuma ca bunul cumparat pentru consum era
viciat la momentul transferarii riscului daca in termen de 6 luni cumparatorul constata viciul bunului.

2.Contractul de antrepriza
2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de antrpriza?Care sunt consecintele nerespectarii formei simple scrise?
Fata de forma contractului de antrepriza se aplica regulile generale cu privire la incheierea actelor juridice.Astfel acesta
poate fi incheiat oral, in scris, in forma autentica, in dependenta de obiectul material al contractului. ) Trebuie s fie
ncheiate in scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice i persoanele fizice i dintre
persoanele fizice dac valoarea obiectului actului juridic depeste 1000 de lei, iar in cazurile prevzute de lege,
indiferent de valoarea obiectului.
Nerespectarea formei scrise a actului juridic face sa decada partile din dreptul de a cere, in caz de litigiu, proba cu
martori pentru dovedirea actului juridic.
Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui numai in cazul in care acest efect este expres prevazut de
lege sau prin acordul partilor.
2.2.Cine este obligat sa prezinte materialele necesare executarii lucrarii?Cine suporta riscul peirii fortuite a
materialelor prezentate?Care sunt consecintele neexecutarii lucrarii in termen in speta?
Antreprenorul care efectuiaza lucrarile este obligat sa prezinte materiale necesare executarii lucrarii, iar riscul peirii
fortuite a materialelor prezentate le suporta proprietarul acestora. Neexecutarea in termen a lucrarii acorda dreptul
clientului de a rezilia contractul si a cere repararea prejudiciului cauzat astfel.Exista exceptie de precaritate, atunci cind
creditorul din imprejurarile existente, conchide ca lucrarea nu va fi executata in termen, acesta poate rezilia contractul si
cere repararea prejudiciului.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In cazul in care B a aplicat exceptia de precaritate si a reziliat cobtractul cu A, atunci acesta poate cere repararea
prejudiciului cauzat astfel, iar daca B a contractat un alt antreprenor, in timp ce contractul cu A era valabil si termenul de
executare nu expirase, astfel incalcind clauzele contractuale cu A, stiind ca incapacitatea nu duce la incetarea contractului
de antrepriza, atunci A nu este tinut la repararea prejudiciului cauzat lui B.

11

3.Elementele contractului de leasing.

3.1.Enumerati elementele esentiale in contractul de leasing.
Elementele contractului de leasing sunt: partile, obiectul , pretul, forma contractului.
3.2.Caracterizati elementele esentialeale contractului de leasing.
Contractul de leasing poate genera atit raporturi bilaterale cit si tripartite.
Partile:
a) locatorul, persoana fizica sau juridica ce practica activitate de ntreprinzator si transmite, n conditiile contractului de
leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumita perioada, dreptul de posesiune si de folosinta asupra unui bun
al carui proprietar este, cu sau fara transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului;
b) locatarul, persoana fizica sau juridica ce primeste, n conditiile contractului de leasing, n posesiune si folosinta bunul
specificat n contract pentru o anumita perioada n schimbul achitarii ratelor de leasing. n cazul n care locatarul este
persoana fizica ce nu practica activitate de ntreprinzator, operatiunea de leasing cade sub incidenta legislatiei cu privire la
protectia consumatorului;
c) vnzatorul (furnizorul), persoana fizica sau juridica ce vinde locatorului, n conditiile contractului de vnzare-cumparare
ncheiat cu locatorul sau ale contractului complex ncheiat cu locatorul si cu locatarul, bunul solicitat de locatar.
Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu exceptia:
a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a caror circulatie este limitata prin lege;
b) terenurilor agricole;
c) bunurilor consumptibile;
d) obiectelor proprietatii intelectuale care nu pot fi cesionate.
Bunul mobil care face obiectul contractului de leasing conserva natura mobiliara pe durata contractului, chiar daca este
anexat sau incorporat intrun imobil, in masura in care nusi perde individualitatea.
Pretul:valoare de intrare - valoare la care a fost achizitionat sau produs bunul de catre locator, taxele vamale si alte
impozite prevazute de legislatia n vigoare (cu exceptia impozitelor care urmeaza a fi restituite agentului economic de
catre organele fiscale), precum si, dupa caz, orice alte cheltuieli aferente achizitionarii, livrarii si punerii n functiune a
bunului n corespundere cu contractul de leasing; valoare totala - valoare a ratelor de leasing la care se adauga valoarea
reziduala;valoare reziduala - valoare la care, la expirarea contractului de leasing financiar, se face transferul catre locatar
al dreptului de proprietate asupra bunului; rata de leasing - plata periodica, efectuata de locatar catre locator, care
reprezinta:
a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobnda de leasing, n cazul leasingului financiar;
b) cota de amortizare calculata n conformitate cu actele normative n vigoare si un beneficiu stabilit de partile
contractante, n cazul leasingului operational.
Contractul de leasing se incheie in forma scrisa
3.3.Categoriile cotractului de leasing (operatiunile de leasing, particularitatile lor si natura juridica)
Sunt cunoscute urmatoarele operatiuni de leasing:
a) leasingul financiar, operatiune care trebuie sa ndeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii:

12

- riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al

leasingului sa fie transferate locatarului la momentul ncheierii contractului de leasing;
- suma ratelor de leasing sa reprezinte cel putin 90% din valoarea de intrare a
bunului dat n leasing;
- contractul de leasing sa prevada expres transferul dreptului de proprietate
asupra bunului obiect al leasingului catre locatar la expirarea contractului;
- perioada de leasing sa depaseasca 75% din durata de functionare utila a bunului
obiect al leasingului;
b) leasingul operational, operatiune care nu ndeplineste nici una din conditiile
contractului de leasing financiar;
c) leasingul barter, operatiune n cadrul careia locatarul achita valoarea ratelor de
leasing prin bunuri al caror proprietar este;
d) leasingul compensational, operatiune n cadrul careia locatorul primeste n
contul ratelor de leasing marfa produsa cu utilajul obiect al leasingului;
e) lease-back, operatiune n cadrul careia o parte transmite unei alte parti
proprietatea unui bun n scopul de a-l lua ulterior n leasing;
f) leasingul de consum, operatiune de leasing n cadrul careia locatarul are
calitatea de consumator, definita n legislatia privind protectia consumatorului;
g) leasingul direct, operatiune de leasing n cadrul careia locatorul ntruneste
concomitent si calitatea de furnizor al bunului;
h) leasingul intern, operatiune de leasing n cadrul careia toate subiectele snt
rezidenti ai Republicii Moldova;
i) leasingul international, operatiune de leasing n cadrul careia locatorul sau
locatarul nu este rezident al Republicii Moldova.
Testu 6
1.Cotractu de transport de marfuri.
1.1.Notiune si caracterele juridice ale cotractului de transport de marfuri.
Prin contractul de transport o parte(caraus, transportator) se oblige fata de cealalta parte (destinatar, pasager sau client)
sa transporte incarcatura la locul de destinatie,iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia cuvenita.
Caracterele juridice:-sinalagmatic;-oneros;-consensual;-comutativ;-real se incheie numai la preluare marfii pentru
transport.
1.2.Caracterizati elementele contractului de transport de marfuri.
Subiectii: carausul si destinatarul.Destinatarul persoana fizica, juridical imputernicita cu receptionarea marfurilor ,
bagajelor si mesageriilor.Caraus apare persoana fizica sau juridica caresi asuma obligatia de asi transporta incarcatura
catre destinatar (agentul transportator) cerinte fata de caraus: carausu tre sa fie inregistrat intro forma organizatorico
juridical ; carausul trebuie sa dispuna de o licenta corespunzatoare.
Obiectul este fgormat din 2 elemente: 1)prestarea serviciilor de deplasare in spatiu a incarcaturii;2)achitarea platii
cuvenite.Serviciile de deplasare in spatiu pe linga transportul incarcaturii presupune si incarcarea si descarcarea marfii,
cintarirea ei, pstrarea ei in cursul transportului.
Forma scrisa.Contractul de transport de marfuri este constatat printro scrisoare de trasura.scrisoarea de trasura se
intocmeste in cel putin 3 exemplare ce este semnat de client si caraus.Un exemplar se pastreaza la client, al 2 insoteste
incarcatura, al treilea este transmis carausului.La scrisoare de trasura trebuie anexate documentele necesare trecerii prin
vama.
Termenul depinde de tipul de transport, viteza de deplasare a mijlocului de transport, de distanta la care incarcatura
urmeaza sa fie deplasat si alt circumstante.Legea admite incheierea contractului de pe termen lung.Termenele sunt
stabilite de lege sau de contract,in caz contrar transportare se va face intrun termen rezonabil.
Pretul reprezinta taxa de transport care se stabileste prin acordul partilor daca legea nu prevede altfel.Taxa se stabileste
da catre organelle competente,in cazul nostrum de Ministerul Transportului si Comunicatiilor.
1.3.Stabiliti temeiul in baza caruia destinatarul dobindeste dr. si oblig. in comtractul de transport de marfuri.
Drepturi si oblig. se nasc pentru destinatar in momentul intocmirii scrisorii de trasura, in cazul in care clientul face o
mentiune in scrisorea de trasura in acest sens.Transmiterea incarcaturii si a scrisorii de trasura se face cvontra unei
recipise.Din acest moment contractul de transport este considerat executat si dr. de dispozitie asupra incarcaturii trece la
destinatar daca in scrisoarea de trasura nu este stipulate altfel.In baza acestora destinatarul are urmatoarele oblig. :
- sa preia incarcatura sis a ferifice cantitate si calitateta , sa achite taxa de transport si alte parti, sa achite taxele de
transport restante sis a restituie carausului cheltuielile suportate pe parcursul transportarii incarcaturii;- sa descarce marfa
daca aceasta rezulta din contract;- sa elibereze mijlocul de transport de ramasite;
-deasemenea are dr. Sa ceara carausului contra unei recipise de primire cel deal 2 exemplar al scrisorii de trasura si
predarea incarcaturii; are dr. De a refuza receptionarea marfii numai in cazul cind calitatea ei a fost diminuata prin

13

vatamare sau alterare pentru care porta vina carausul;daca sa constatat pierderea incarcaturii sau incarcatura nu a ajuns la
desinatie destinatarul poate valorifica toate drepturile ce reies din contractul de transport de marfuri impotriva carausului.
2.Contractul de v-c de bunuri pentru consum
Notiune-intreprinderea de comert cu amanuntul se ob sa transmita in proprietatea consumATORULUI MARFURI DE
CALITATE ADECVATA SAI OFERE INFORMATIA AUTENTICA SI SERVICII PREVAZUTE DE
CVOPNTRACT,SAI ASIGURE O DESERVIRE COMERCIALA DE NIVEL IAR CONSUMATORUL SE OBLIGA SA
PLATEASCA O SUMA DE BANI.Caractere:oneros,sinalogmatic,consensual,translativ
de prop,de dispozitie,de
adeziune,public.Sae inchee verbal probat prin bon sau cont,vinzatorul are ob de furnizare de informatii.,el e ob sa vinda
produsele numai in cadrul termenului de garantie-se indica in docum de insotire ce e perioada de timp stabilita de
producator sau vinzator in care produsul trebuie sasi pastreze caracterele calitative iar consumatorul are drept la remediere
sau inlocuirew si termen de valabilitate-se indica pe etichete perioada de timp stabilita de producator in care produsul
poate fi consumat si isi pastreaza caracterele calitative
daca au fost respectate conditii de
transportare,manipulare,depozitare,exploatare.
2.1.Ce dr. Are consumatorul in cazul procurarii bunurilor cu vicii.
In caz de vicii de care nu se stia consumatorul are la discretie sa in cadru termenului de garantie sau valabilitate urm.cai:1remedierea gratuita a deficientelor sau recuperarea cheltuelilor in leg. cu remedierea 2-reducerea corespunzatoare a
pretului de cumparare 3-preschimbarea gratuita a marfii viciate 3-rezilierea contractului si cerearea despagubirilor, 4compensarea prejudiciului moral
*Cind depisteaza viciile in termenul de garantie inainteaza scris pretentiile si in 14 zile se face expertiza pe cheltuisala
vinzatoruli,daca e vina consumatorului el achita expertiza.
*Daca un consumator cumpara de la intreprinzator un bun mobil si in termen de 6 luni de la transferul riscului constata
un viciu al bunului se prexzuma ca bunul a fost viciat in momentul transferarii riscului cu exceptia cazului in care
prezumtia nu este compatibila cu felul bunului sau al viciului.Astfel consumatorul are dr. De a restitui bunul, preschimba
bunul si cere repararea prejudiciului cauzat astfel.
*Pretentiile nascute din vinderea bunului cu vicii pot fi inaintate de consumator,de asociatiile consumatorilor sau de
organele de stat ce protejeaza consumatorii.
2.2.In speta cine trebuie sa aiba calitatea de pirit?Argumentati rspunsul.
In speta data calitatea de pirit trebuie sa o aiba intreprinzatorul (magazinul) adica cel ce a vindut bunul pentru
consum,deoarece contractul este sinalagmatic partile au obligatii reciproce corelative si raspund reciproc.In cazul nostru
intreprinzatorul este vinzatorul care trebuie sa garanteze impotriva viciilor materiale.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.Ce suma trebuie sa i se restituie cumparatorului?Argumentati raspunsul.
Reclamantului trebuie sa i se restitue suma integrala achitata pentru frigider precum si prejudiciul cauzat acestuia.In
cazul in care piritul a fost atras in instanta de catre reclamant in termen de 6 luni de la trecerea riscului atunci se considera
ca bunul a fost viciat in momentul incheierii contractlui.Insasi faptul ca bunul sa defectat de 2 ori in termenul de garantie
este un argument ca bunul nu a corespuns calitatii necesare.
3.Elementele contractului de antrepriza .
3.1.Descrieti componenta obiectiva si subiectiva a contractlui de antrpriza.
Partile contractului de antrepriza sunt: antreprenorul si clientul. Antreprenor este considerata persoana care isi asuma
obligatia sa efectuaze o lucrare in favoarea altei persoane. Client este considerata persoana ce insarcineaza o alte persoana
sa efectueze o anumita lucrare. In aceste calitati pot activa atit persoanele fizice cit si cele juridice.In materia antreprizei
sunt aplicabile regulile de drept comun in ce priveste capacitatea partilor de a contracta cu aplicarea unor reguli speciale.
In calitate de client poate aparea orice subiect de drept fara ingradiri. Fata antreprenor insa se impune unele conditii
speciale. Daca in aceasta calitate apare o intreprindere ea trebuie sa aiba personalitate jur. Si sa fie inregistrata in modul
cuvenut.
Obiectul contractului este rezultatul activitatii antreprenorului .Obiectul contr de antrepriza poate fi producerea sau
transformarea unui bun cit si obtinerea de alte rezultate prin efectuarea de lucrari . obiectul acestui contr este un bun
individual determinat in cayul producerii sau un alt rezultat material privitor la un bun individual determinat in cazul
transformarii sau executarii altei lucrari.
3.2.Clasificat termenii aplicati in contractul de antrepriza, precum si evidentiati importanta acestora.
In contractul de antrepriza partile pot stabili trei categorii de termene :-termenul general de executare a lucrarii(perioada
de timp in care lucrarea trebuie finisata integral, iar rezultatul ei predat clientului );-termenul de executare a unor lucrari
care poate fi prezentat sub forma unui program de executare a lucrarilor;- termenul final la care lucrarea trebuie terminata
si predata clientului. O data ce aceste termene au fost prevazute in contract ele devin obligatorii pentru parti, iar incalcarea
lor implica raspunderea partilor.

14

Termenul are importanta pertru ambele parti deoarece interesul clientului consta in receptionarea bunului la timp a
obiectului contr, iar pentru antreprenor , importanta termenelor se manifesta prin faptul ca dupa executarea lucrarii si
predarea ei clientului el are dreptul la remuneratie.
3.3.Formulati modul de determinare a retributiei si efectele pe care le genereaza.
Pretul sauremuneratie antreprenorului este suma de bani pa care clientul se obliga sa plateasca antreprenorului pentru
lucru efectuat. De regula pretul in antrepriza se stabiliste prin acordul partilor in momentul inchierii contr si se stipuleaza
in contract. CC admite si posibiulitateaq stabilirii pretului in mod tacit daca in raport cu imprejurarile asemenea lucrari se
fac numai in schimbul unei retributii. Daca nu este stabilt cuantumul retributiei se considera ca sa convenit in cazul
existentei unei tarife asupra retributiei tarifare, iar in cazul inexistentei unor tarife asupra retributiei obisnuite. Daca contr
de antrepriza prevede executarea unor lucrari complexa de lunga durata pretul se determina prin intocmirea devizului .
Devizul se intocmeste de regula de catre antreprenor de comun acord cu clientul si constituie un cxalcul al materialelor ce
urmeaza a fi utilizate si al lucrarilor ce urmeaza a fi executate .CC stabileste 2 categorii de preturi :daca la momentul
incheierii contractului a fost posiubil de a determina cu certitudine pretul si volumul lucrarilor, se stabileste un pret
forfetar . In acest caz clientul poate pretinde o reducere pe motiv ca lucrarea a solicitat mai putine cheltuieli, iar
antreprenorul nu poate cere majorarea pe motiv ca lucrarea a solicitat mai multa munca sau mai multe cheltuieli decit se
preconizau. Pretul forfetar ramine acelasi chiar daca au fost aduse modificari termenilor si conditiilor initiale de executare
daca partile nu au cunvenit altfel; dac la momentul incheierii contractului este imposibil de a determina cu certitudine
volumul si pretul lucrarii se intocmeste un deviz estimativ care poare fi majorat, dar pentru aceasta antreprenorul este
obligat sa justifice majorarea retributiei. Clientul va fi obligat sa plateasca devizul estimativ majorat daca aceasta majorare
rezulta din lucrarile sau cheltuielile pe care antreprenorul nu lea putut prevedea la momentul incheierii contractului.

Testu 7
1.Notiunea si caracterele juridice ale contractului de donatie.
1.1.Definiti notiune si enumerate caracterele juridice
Prin contract de donatie o parte( donator) se oblige sa mareasca din contul patrimoniului sau cu titlu gratuity patrimonial
celeilalte parti ( donator).
Caracterele juridice:-cu titlu gratuit;-translativ de proprietate;-comutativ;-sinalagmatic (donatia conditionata) sin toate
celelalte cazuri este unilaterl obligational-generind obligatii numai pentru o parte; consensual(cind contine promisiunea de
a dona in viitor) si real in toate celelalte cazuri;
1.2.Delimitati contractul de donatie in forma de plati periodice de contractul de renta cu titlu gratuit.
Contractul de donatie este unul real iar cel de renta cu titlu gratuit este unul consensual.In cazul contractului de donatie
functioneaza rezolutiunea acestuia in cazul starii de nevoie deasemenea si nulitatea acestuia in cazul maladiilor prezumate
a fi letale pentru donator,prevederi de care renta cu titlu gratuit nu dispune.In cazul donatiei in cazul decesului donatorului
platile periodice nu se mai fac iar in cazul rentei cu titlu gratuit platile sunt facute de catre succesorii
debirentierului.Contractul de donatie cu plati periodice se poate incheia sub orice forma iar cel de renta cu titlu gartuit sub
forma autentificata notarial in caz contrar fiind lovit de nulitate.
1.3.Determinati momentul incheierii contractului de donatie.Expuneti prevederile legale referitor la momentul
incheierii contractului de donatie.Identificati divergentele existente si propuneti modalitatea de inlaturare a
divergentilor.
Conform CC contractul de donatie se considera incheiat din momentul transmiterii bunului.Daca bunul mobil este
transmis fara acordul donatarului donatorul poate stabili un termen rezonabil in care donatarul trebuie sa acepte sau sa
refuze donatia.La expirarea acestui termen daca donatarul nu refuza bunul contractul se considera incheieat.In cazul
promisiunii de donatie pentru a fi incheiat nu este necesara transmiterea bunului ci respectarea formei autentice.
In reglementarile privind donatia exista divergente referitor la reglementarile caracterului real si consensual al
acestuia.Astfel in definitia contractului de donatie se mentioneaza ca donatorul se obliga sa mareasca din contul
patrimoniul sau cu titlu gratuit patrimoniul donatarului.Aceasta reglementare ne da impresia ca are un caracter consensual
deoarece acesta se obliga pe viitor in timp ce contractul este deja incheiat.Aceasta prevedere se refara anume la
promisiunea de donatie in viitor, insa in celelalte cazuri se aplica o alta prevedere care spune ca contractul de donatie se

15

considera incheiat in momentul transmiterii bunului fapt ce confirma caracterul real.Pentru elimina aceste divergente
consider ca in definitia legala a acestui contract cuvintele ,,se obliga sa mareasca,, sa se substituie cu cuvintul ,,mareste,,,
iar in prevederile referitoare la promisiunea de donatie sa fie inclus caracterul consensua, astfel incit definitia legala a
contractukui de donatie sa devina o norma clasic generala in raport cu promisiune de donatie care sa fie una clasic
speciala.
2.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata .
2.1.Care sunt temeiurile de rezolutiune a contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata si
efectele rezolutiunii?
Benificiarul intretinerii are dr. Sa ceara rezolutiune contractului daca dobinditorul incalca obligatiile
contractuale.Deasemenea dobinditorul poate cere rezolutiune contractului in cazul imposibilitatii executarii obligatiilor
contractuale in virtutea unor circumstante independente de vointa lui.
In cazul rezolutiunii contractului de catre benificiarul intretinerii acesta are dr. Sa cear fie restituirea bunului fie plata
valorii lui, iar valoarea intretinerii prestate de dobindior nu se restituie.
2.2.Poate oare fi anulat contractul pe motiv ca benificiarul intretinerii a decedat pina la inceperea executarii
contractului din parte dobinditorului.
Decesul benificiarului nu este un motiv de anulare a contractului deoarece acesta a fost incheiat cu respectarea
conditiilor cerute (forma autentica) si este un temei de incetare a contractului.Ca argument poate fi si faptul ca este un
contract consensual pentru valabilitatea caruia este suficient acordul liber exprimat al partilor fara a fi executata
prestatia.In speta noastra lipsa discernamintului este motiv pentru anularea contractului.
2.3.Care trebuie sa fie solutia legala?
In situatia data instanta va acorda cistig de cauza fiicei lui Scrieru deoarece la momentul incheierii contractukui de
instrainare a buului cu conditia intretinerii pe viata tatal acesteia (Scrieru) la momentul incheierii contractului nu avea
discernamint.Astfel contractul va fi nul deoarece nu au fost repectae conditiile de fond-discernamintul.

3.Contractul de v-c a intreprinderii ca un complex patrimonial unic.

3.1.Notiunea si caracterele juridice..
In baza contractuklui de v-c a intrprinderii vinzatorul se oliga sa dea in proprietate cumparatorului intreprinderea in
calitate de complex patrimonial unic, cu exceptia dr. Si oblig. Inalienabile.
Caracterele juridice:de dispozitie,de antrepriza,public
-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.
-caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente.
-caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului
-translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator
-oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial
-cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp.
3.2.Expunetiva asupra incheierii, formei si modalitatii inregistrarii de stat a contractului de v-c ca un complex
patrimonial unic.
Contractul dat datorita importantei pe care o are se incheie in forma autentica si se inregistreaza la camera inregistrarii de
stat pentru ca acesta sa fie valabil.Momentul incheierii contractului dat se considera inregistrarea de stat a
acestuia.Predarea se considera efectuata daca sunt respectate conditiile de fond a actului de predare si inregistrare
contractului.Dreptul de prop asupra intreprinderii trece la data predarii.Intreprinderea se considera predata la momentul
semnarii actului de predare de ambele parti si din acest moment riscul peirii si deteriorarii fortuite trece la
cumparator.Incheierea contractului presupune intocmirea de catre parti a unui sir de acte cum ar fi:actul de inventariere,
bilantul contabil, si altele.Deasemenea este necesar de a se face evaluarea patrimoniului intreprinderii in baza unei
concluzii a unui auditor independent.Intreprinderea se cinsidera predata catre cumparator in momentul semnari actului de
predare de catre ambele parti, moment din care riscul peirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderiii trece la
cumparator.Partile au cerinta
inregistrarii de stat imediate a trecerii dr. De proprietate. indivizibilSunt 3
etape:inregistrarea de stat a contr.v-c,predarea-primirea intrep,inregistrarea dr.de prop

16

3.3Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de vinzare
cumparare. Obiect-intreprinderea ca bun indivizibilSunt 3 etape:inregistrarea de stat a contr.v-c,predarea-primirea
intrep,inregistrarea dr.de prop.E insotit intotdeauna de cesiunea de creante si de preluare datoriilor vinzatorului de
comparator.
Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului intreptinderea ca un complex patrimonial
unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile acestora, edificiile, terenurile
de pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante datorii, etc.). Este folsit in vederea
infaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un complex patrimonial dinamic adica infaptuirea tranzactiei nu atrage
suspendarea sau intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de fostul proptietar. Pentru incheierea acestui contract
se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul contabil, lista de datorii,concluzia auditului asupra valorii
intrprinderii.

Testul 8
1.Raspunderea juridica civila in cadrul contractului de transport.
1.1.Conditiile si temeiurile generale ale raspunderii civile in cadrul raporturilor de transport.
Temeiurile de raspundere civile in cadrul transportului dat sunt cele generale si anume.neexecutarea obligatiei sau
executarea necorespunzatoare a acestuia.De aici reiese necesitatea existentei vinovatiei pentru cel ce raspunde .In
contractul de transport se aplica regula cu privire la prezumtia culpei carausului.
1.2.Caracterizati raspunderea carausului potrivit contractului de transport de incarcaturi.
In CC este stipulate ca carausul raspunde pentru distrugerea, pierderea totala sau partial , ori pentru deteriorarea
incarcaturii, in masura in care distrugerea, perderea sau deteriorarea a avut loc intre momentul preluarii sic el al livrarii,
precum si pentru depasirea termenului de livrare.Deasemenea acesta este tinut sa repare prejudiciul cauzat prin
neexecutarea altor obligatii contractuale.Marimea pretentiei de despagubire poate fi limitat prin contract.Pentru intirzierea
transportarii incarcaturii la destinatie carausul poarta raspundere in proportii de 100%. Din taxa de transport si este obligat
sa repare prejudiciul.La deteriorarea incarcaturii carausul poarta raspundere egala cu diminuarea valorii incarcaturii.DAca
intreaga incarcatura este depreciate in urma deteriorarii despagubirea nu poate depasi suma care ar fi trebuit platita in
situatia perderii totale.Daca transportarea este facuta de mai multi carausi succesivi fiecare din ei raspunde pentru
executarea intregului transport.Carausul este tinut sa repare prejudiciul cauzat pasagerului cu exceptia forte
majore.Carausul raspunde pentru perderea sau deteriorarea bagajului cu exceptia cind va dovedi forta majora, viciul
bunului sau vina pasagerului.
1.3.Stabiliti corelatia dintre :
a)prezumtia nevinovatiei carausului sarcina probatiunii
In contractul de transport este regula cu privire la prezumtia culpei carausului.Astfel sarcina probatiunii ii revine
carausului,insa exista de la aceasta regula si exceptii atunci cind carausul este exonerat de raspunderesi anume cind

17

ditrugerea, prederea, deteriorarea incarcaturii se datoreaza utilizarii unor vehicole deschise, lipsa sau defectele
ambalajului,incarcarea, descarcarea au fost facute de clientcare a actionat pentru destinatar sau de o terta persoana care a
actionat pentru client sau destinatar
b)depasirea termenului de transportare a incarcaturii-repararea prejudiciului sub forma beneficiului ratat.
DAca carausul nu transporta incarcatura in termenul stipulate in contract sau in termen rezonabil acesta incalca termenul
de transportare a incarcaturii.Astfel printro executare necorespunzatoare carausul cauzeaza prejudiciu destinatarului.In
aceasta situatie se naste dr.destinatarului de a pretinde repararea prejudiciului, si sub forma acelui de beneficiu
ratat.Acesta presupune foloasele patrimoniale pe care destinatarul trebuia sa le obtina dar din cauza carausului care nu a
transportat in termen incarcatura destinatarul nu a obtinut aceste foloase patrimoniale.

2.Contractul de donatie.(Speta)
2.1. Care sunt exigentele legale referitor la forma contractului care contine promisiunea de a dona in viitor?
In cazul contractului care contine promisiunea de a dona in viitor un bun pentru a produce efecte juridice acesta
trebuie incheiat in forma autentica. Nerespectarea acestei forme nu afecteaza valabilitatea contractului daca promisiunea
ete indeplinita cu exceptia cazului cind pentru instrainarea bunului se cere forma autentica.
2.2. Exista oare posibilitatea de a solicita execuatarea in natura a contractelor de donatie?
Prin executarea in natura se intelege transmiterea de catre donator a bunului ce face obiectul material al contractului
de donatie.Astfel, obligatiile ce reies din contractele de donatie se executa in natura , adica in mod corespunzator.
2.3.Oferiti solutia legala.
In conformitate cu prevederile CC promisiunea de a dona in viitor un bun trebuuie sa imbrace forma
autentificata.Astfel, reiesind din acestea Zubco nu poate cere execuatrea obligatiei ce reiese din contractul de donatie
deoarece promisiunea de a dona un bun in viitor nu a fost incheiata in forma autentica.

3.Pretul-element al contractului de vinzare cumparare.

3.1.definiti pretul ca element al contractului de v-c.
Pretul ca element al contractului de v-c este suma de bani pe care o primeste vinzatorul in schimbul bunului vindut, de
la comparator., adica echivalentul banesc, retributia.Pretul este obiectul contraprestatiei,este obiectul material a contr.v-c,e
element conditie de fond a contractului de v-c cu titlu oneros.
3.2.Caracterizati conditiile pe care trebuie sa le intruneasca pretul .
In conformitate cu CC pretul trebuie sa fie exprimat in bani in caz contrar va fi schimb.Deasemenea pretul trebuie sa fie
determinat sau determinabil.Pretul este determinat atnci cind in contract este stipullat cuantumul acestuia.DAca pretul nu
este determinat sau indicat direct partile pot conveni asupra modului de determinare a acestuia ex.pretul ce va fi stability
la cotatia de bursa sau pretul stability pe piata..O alta cinditie este ca pretul poate fi determinabil.Pretul este determinabil
atunci cind in contract este stipulate modul de calculare a acestuia.In contractile comerciale pretul poate san u existe.In
situatia data se considera ca partile in mod tacit sau referit la pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii
cotractului in ramura comerciala respective, pentru aceleasi bunuri vindute in imprejurari comparabile.Daca nu exista
contracte similare se va considera ca partile sau referit in mod tacit la un prt practicat pentru acelasi bun la data predarii
bunului.Statul poate stabili prt normative la produse dificitare d sau de importanta sociala la care se poate aplica adaus de
20% din pretul liber de livrare.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
a)prt-elementele esentiale a contractului de v-c
Pentru ca un contract v-c sa fie valabil acesta trebuie sa cuprinda toate elementele contractului pravazute de CC si
anume: partile, obiectul, continutul, termenul, si pretulAstfel pretul este un element essential al contractului de vinzare

18

cumparare.Daca pretul nu este determinat sau determinabil contractul este nul, iar daca pretul nu este exprimat in bani
acesta imbraca forma altui contract(contractu de schimb sau contracte nenumite)
b)nedeterminarea pretului intre comercianti-valabilitaeta contractului de v-c.
Referitorla prt in contractile dintre comercianti exista reguli speciale si anume: neidicarea pretului nu afecteaza
valabilitatea contractului deoarece se considera ca partile sau referit tacit la pretul parcticat in mod obisnuit in momentul
incheierii contractului in ramura comerciala respectiva pentru aceleasi bunuri vindute in imprejurari similare sau
comparabile, iar daca nu exista contracte similare in lipsa unor prevederi contrare se va considera ca partile in mod tacit
sau referit la un prt practicat la data predarii bunului.
c)nedeterminarea pretului intre comercianti-stabilirea acestuia potrivit prevederilor legale.
Cu toate ca avem economie de piata statul ppoate interven in domeniul privat stabilind preturi legale obligatorii pentru
parti, astfel asigurind protectia paturilor dezavantajoase ale societatii.Astfel normative este stabilita lista marfurilor de
importanta sociala comercializate la preturi libere cu aplicarea adaosului commercial in marime de pina la 20% din pretul
liber de livrare. Hotarirea cu privire la masuri de coordonare si reglementare de stat a pretului 1995,:pine,produse de
panificati,faina,lapte,za\har.

Testu 9

1.Elementele contractului de donatie.

1.1.Forma contractului de donatie.
Forma contractului de donatie depinde de obiectul acestuia.Daca obiectul contractului de donatie este un bun pentru a carei vinzare
este prevazuta anumita forma a contractului aceeasi forma este ceruta si pentru donatie.Promisiunea de donatie pentru aproduce efecte
juridice contractul acesteai trebuie sa imbrace forma scrisa si autentificata notarial.Nerespectarea formei nu afecteaza valabilitatea
donatiei daca promisiunea este executata benevol cu exceptia acelor bunuri pentru a caror instrainare este necesar autentificarea.
1.2.Delimitati obiectul contractului de donatie in general de obiectul donatiei cu sarcina.
In cazul contractului de donatie fara sarcina constitue obiect al doatiei intregul bun donat,iar in cazul donatiei cu sarcinadonatia
reprezinta numai partea excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atigere a scopurilor.
1.3.Argumentati interdictiile legale stabilite pentru incheierea contractului de donatie.
Este interzisa donatia cu exceptia donatiei neinsemnate , pentru realizarea unor oblig. morale:
-in numele persoanelor incapabile;- proprietarilor,administratorilor sau lucratori or din institutiilor medicale, educative de asistenta
sociala si de alte institute similare din partea persoanei care se afla in ele sau din partea sotului si a rudelor ecesteia de pina la gradul 4
inclusiv;-in relatiile dintre persoanele juridice cu scop lucrative.

2.Contractul de imprumut.
2.1.Care sunt exigentele legale referitor la dobinda in contractul de imprumut.
In baza unui contract de imprumut partile pot prevedea si plata unei dobinzi care trebuie sa se afle intro relatie rezonabila cu rata de
refinantare a BNM
2.2.Care sunt efectele incalcarii prevederilor legale referitor la marimea dobinzii.

19

Intelegerea asupra dobinzii prin care se incalca prevederile referitoare la dobinda si anume: plata unei dobinzi trebuie sa se afle intro
relatie rezonabila cu rata de refinantare a BNM, este nula.
2.3.Oferiti solutia legala la speta
Cuantumul dobnzii trebuie s fie ntr-o relaie rezonabil cu rata de refinanare a Bncii Naionale a Moldovei. Astfel, daca dobinda
de 10% este peste rate de refinantare, atunci cojocarul a pus o dobinda prea mare si grecu nu va fi obligat sa plateasca lui cojocaru
dobinda de 10% procente , daca in cele 10% au intrat si procentajul ratei de refinantare, cuantomul dobinzii este in limitele prevazute
de lege.

3 Contractul de transport
3.1 Notiunea si caractere juridice ale contractului de transport
Prin contract de transport o parte ( caraus, transportator )se oblige fata de cealalta parte sa o transporte impreuna cu
bagajele ei sau respective sa transporte incarcatura la locul de destinatie,iar cealalta parte se oblige sa plateasca
remuneratia cuvenita.
Caractere juridice:
-sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual.real(in cazul transportului feroviar de marfuri cotractul se considera
incheiat din momentul predarii bunului.
3.2.Clasificarea contractului de transport.
Cea mai raspindita clasificare a tipurilor de transport fundamentatat pe tipul (mijlocul) de transport folosit sunt
urmatoarele tipuri: feroviar, maritime, aerian, naval, si auto.
Mai sunt si alte tipuri de transport cum ar fi: urban, electric si prin conducte.In transportul auto sunt prevazute urmatoele
tipuri de transporturi : transportul de folos public-activitate de transport contra plata efectuata de agentul transportator; pe
rute regulate-transportarea pasagerilor conform peridiocitatii stabilite in oralul de circulatie pentru care sunt percepute
taxe, iar pasagerii sunt imbarcati si debarcati in statii prestabilite; transporturi la comanda transportarea ocazionala a
pasagerilor facuta in baza de contract incheiat in fiecare caz concret; turistice-transportarea ocazionala a pasagerilor in
scopuri turistice; in regim taxi-operatiuni de transport effectuate contra plata cu autoturisme special amenajate; de folos
propriu-operatiuni de transport fara incasarea unei taxes au echivalentul in natura.
In functie de obiect transportul se distinge in:transporturi de marfuri, calatori si bagaje precum si cel postal.
Dupa criteriul territorial:national si international.
Dupa numarul de carausi:succesiv-efectuat de mai multi carausi care se succed utilizind acelasi vehicol; combinat-in care
carausii se succed utilizind mai multe vehicole.
3.3.Stabiliti particularitatile juridico-civile a contractului de transport.Evidentiind principalele deosebiri si asemanari
ale contractului dat cu alte contracte civile asemanatoare.
Ca particularitati ale acestui contract in raport cu altele pot fi evidentiate urmatoarele:
-reglementarea juridical a contractului dat se contine nu numai in CC dar si in alte acte normative speciale
-calitatea speciala a participantilor acestui contract mai ales numarul acestora(caraus, client, destinatar)
-obiect de baza a contractului dat il constituie serviciile care au natura nu de drept ci de fapt se manifesta prin deplasarea
in spatiu a incarcaturilor , bagajelor, persoanelor.
-contractul de dtransport poate fi atit consensual cit si real
-contractul de transport are menirea de a asigura executarea altor contracte ca de exemplu v-c, antrepriza.
-dr. si oblig. specifice ale participantilor la contractul de transport(intocmirea scrisorii de trasura)
-raspunderea partilor in contractul de transport au unele particularitati distincte(functioneaza prezumctia perderii
incarcaturii de catre caraus)
-se aplica reguli speciale cu privire la termini, modul si ordinea de prezentare a reclamantilor si actiunilor
Testu 10
1.Contractul de transport de personae.
1.1.Notiune si caracterele juridice ale contractului de transport de personae.
Prin contract de transport de personae o parte (transportator) se oblige fata de cealalta parte (pasager) sa o transporte
impreuna cu bagajele ei iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia convenita.
Caractere juridice>
-caracter consensual;-sinalagmatic;- cu titlu oneros;-comutativ;
1.2.Caracterizati dr. calatorului in contractul de transport de persoane.
Caltorul are dreptul:
a) s fie nsoit de un copil n vrst de pn la 7 ani inclusiv, care va cltori gratuit dac nu ocup un loc aparte pe
scaun; iar n cazul cnd este nsoit de civa copii cu vrste de pn la 7 ani inclusiv, pentru fiecare copil, n afar de unul
transportat gratuit, s achite 50% din costul total al cltoriei pasagerului matur, cu dreptul de a ocupa un loc separat.
Costul cltoriei pentru copiii cu vrste de la 7 la 10 ani inclusiv este achitat n mrime de 50% din preul deplin al
cltoriei pasagerului matur, avnd dreptul a ocupa un loc separat pe scaun. Pentru cltoria copiilor n vrst de peste 10
ani se achit tariful deplin;

20

b) s restituie biletul n casa de bilete pn la plecarea autobuzului i s primeasc suma achitat n cazul plecrii
autobuzului cu o ntrziere mai mare de o or sau n cazul n care pasagerului nu i s-a acordat locul indicat pe bilet sau i sa acordat un loc de clas mai mic dect cea pentru care i-a fost vndut biletul;
c) s nnoiasc documentele de cltorie, achitnd suplimentar 25% din costul biletului, sau s-i recupereze costul
cltoriei minus 25% din costul biletului n cazul ntrzierii la autobuz n decursul a 3 ore, iar n cazul ntrzierii din
motive de boal sau din cauza unui accident - n decursul a 72 de ore din momentul plecrii autobuzului. Pentru nnoirea
biletului de cltorie n cazul ntrzierii cu peste 72 de ore, pasagerul depune o cerere n scris pe numele efului autogrii
(staiei auto), anexnd documentele ce confirm mbolnvirea sau producerea accidentului;
d) s-i recupereze costul deplin al cltoriei minus comisionul achitat pentru vnzarea preliminar a biletului la
restituirea biletului n casa de bilete cu cel puin 2 ore pn la plecarea autobuzului, iar la restituirea biletului dup acest
termen, ns cu cel puin 15 minute pn la plecarea autobuzului, s-i fie rambursat costul cltoriei cu reinerea a 15% din
costul biletului i a comisionului achitat pentru vnzarea preliminar a biletului;
e) s transporte contra plat, la tariful stabilit, bagaje n mrimile prevzute de prezentul Regulament, animale (cini,
pisici), animale mici i psri n cuti, cu prezentarea actelor eliberate de serviciul veterinar al rii din care se transport
animalul (n cazul transporturilor internaionale) sau al Republicii Moldova (n cazul transporturilor naionale) i cu
condiia lipsei obieciilor fondate din partea celorlali pasageri referitor la transportarea n salon a animalelor n cauz;
f) s declare valoarea bagajelor predate la transport, achitnd taxa stabilit;
g) s i se compenseze prejudiciul cauzat;
h) s obin gratuit i n timp util informaii complete despre serviciile de transport, condiiile i modul de circulaie.
1.3.Stabiliti particularitatile juridico-civile ale contractului de tansport de persoane in raport cu contractul de
transport de marfuri.
In cazul contractului de transport de persoane ca subiecti apar pasagerul si transportatorul in timp ce contractul de
transport de marfuri are ca subiecti clientul, carausul si destinatarul.Spre deosebire de contractul de transport de pasageri
cel de transport de marfuri necesita intocmirea scrisorii de trasura.In contractul de transport de marfuri incarcarea si
descarcarea acestora poate fi facuta de catre un tert in interesul destinatarului, in timp ce la contractul de transport de
persoane pentru imbarcarea sau debarcarea aceestora nu necesita astfel de prevederi.In cazul contractului de transport de
persoane carausul nu are atitea dr. cite le are in cazul transportului de marfuri(dr. de retentie asupra incarcaturii de care
dispune carausului).Deasemenea nu are atitea obligatii ca in cazul transportului de marfuri(sarcina probatiunii, prezumtia
perderii incarcaturii).Contractul de transport de persoane se confirma printrun bilet iar cel de marfuri prin scrisoare de
trasura.Contracftul de transport de persoane este unul consensual incheinduse prin simplu acord al partilor in timp ce cel
de marfuri este real in cazul transportului pe cale ferata potrivit caruia acesta se incheie numai la predarea marfii pentru
transport.Prin contractul de transport de persoane are loc deplasarea persoanelor dintrun loc in altul in timp ce la cel de
marfuri are loc transportarea marfii(incarcaturii) dintrun loc in altul.

2.Contractul de v-c.
2.1.Care sunt cerintele legale referitor la pretul contractului de v-c.Poate oare servi drept temei de declarare a nulitatii
contractului motivul invocat de reclamant referitor la ( neseriozitatea pretului)
Cerintele referitoare la pret si sunt stabilite in CC si anume ca pretul trebuie sa fie exprimat in bani determinati sau
determinabili.ca temei de declarare a nulitatii contractului, odata ce pretul este exprimat in bani si determinat nu poate
servi ca motiv neseriozitatea pretului. Cu toate ca avem economie de piata statul ppoate interven in domeniul privat
stabilind preturi legale obligatorii pentru parti, astfel asigurind protectia paturilor dezavantajoase ale societatii.Astfel
normative este stabilita lista marfurilor de importanta sociala comercializate la preturi libere cu aplicarea adaosului
commercial in marime de pina la 20% din pretul liber de livrare. Hotarirea cu privire la masuri de coordonare si
reglementare de stat a pretului 1995,:pine,produse de panificati,faina,lapte,za\har.
2.2.Ce trebuie sa intreprinda Efros pentru apararea dr. sale.Care sunt conditiile inaintarii actiunii de evictiune.
Pentru apararea dr. sale Efros trebuie sal atraga in calitate de copirit pe Postu si poate opune tertului toate exceptiile
care lear fi putut opune Postu.Neatragerea lui Postu in calitate de copirit il elibireaza pe acesta de raspundere fata de
cumparator daca va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului.
Pentru inaintarea actiunii de evictiune terta persoana trebuie sa dispuna de un dr. asupra bunului ce sa nascut inaintea
incheierea contractului de vinzare cumparare.Deasemenea cumparatorul nu trebuia sa stie despre existenta dr. asupra
bunului, obiect al v-c, de care dispune terta persoana.
2.3.Oferiti solutia legala.
In situati data Efros este cumparator de buna-credinta deoarece la cumpararea bunurilor mobile se prezuma ca exista si
acordul sotiei(sotului). Faptul ca televizorul era proprietate excluziva a sotiei acesta nu avea de unde sa stie.Astefel, Efros
este obligat sal atraga in calitate de copirit pe Postu si sa opuna exceptiile pe care ultimul le poate opune fata de
tert.Asadar vinzatorul repara prejudiciul cauzat cumparatorului.Odata ce Efros este de buna credinta acesta nu va raspunde
fata de terta persoana ci vinzatorul va fi cel ce va repara prejudiciul cauzat asfel.

21

3.Notiuni despre contractul de renta.

3.1.Definiti notiunea contractului de renta si enumerati caracterele juridice alle acesteia.
Renta se constiutue printrun contrac in baza caruia o parte( debirentier) se obliga sa plateasca periodic cu titlu gratuit
sau oneros o redeventa celelalte parti( credirentier).
Caracterele juridice:
-consensual;-sinalagmatic;--aleatoriu; cu titlu gratuit(unilateral obligational) sau oneros(translativ de proprietate); -cu
executare succesiva.
3.2.Determinati particularitatile contractului de renta referitor la partile lui, obiect, forma si termen.
In cazul contractului de renta parti sunt debirentier ( care se obliga la achitarea redeventei) si credirentier(benificiarul
rentei).Credirentier pot fi orice persoane fizice cu capacitatea necesara si numai organizatiile comerciale.Debirentier in
cazul rentei gratuite poat fi persoane fizice precum si organizatiile necomerciale.Renta poate fi instituita in favoarea unui
tert care devine credirentier, iar cel ce instituie renta se numeste constituitor, iar cu titlu oneros debirentier pot fi si
societatile comerciale.
Obiectul material al rentei este redeventa care urmeaza a fi achitata de debirentier si respectiv bunul transmis de
credirentier.Specific este ca redeventa poate fi platita in natura.
Forma contractului ceruta de lege este cea autentificata notarial.
Contractul de renta poate fi incheiat pe un termen determinat si nedeterminat.Renta viagera termenul acesteia este limitat
prin durata vetii unei sau mai multor persoane.Specific este prevedera ca daca nu se poate stabili cu certitudine termenul
contractului acesta se considera incheiat pe durata vetii credirentierului.
3.3.Delimitati contractul de renta de:
-contractul de intretinere pe viata:
1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se
cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru
valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala.
2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata
3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata
4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de
renta unde poate fi si persoana juridica
5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii
benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat
6)deasemenea ca dobinditor la contractul instrainartii bunului cu conditia intretinerii pe viata persoana juridica nu poate fi.
-de contractul de donatie sub forma de plati periodice
1)in cazul contractului de donatie sub forma de plati periodice acesta obligatie inceteaza odata cu decesul donatorului daca
in contract nu este prevazut altfel,iar in cazul rentei decesul debirentieruluiobligatia lui trece la succesorii care au mostenit
bunul.
2)contractul de renta necesita autentificare notariala , fapt ce nu este prevazut la donatia cuplati periodice cu exceptia
promisiunii de a dona in viitor
3)contractul de donatie cu plati periodice parti ale acestuia nu pot fi persoane juridice cu scop lucrativ, in cazul rentei cu
titlu oneros parti ale rentei pot fi persoane juridice cu scop lucrativ.
4)in cazul donatiei exista prevederi speciale si anume dr. donatorului de a cere restituirea bunului donat pentru
ingratitudinea din partea donatarului, prevederi de care debirentierul nu se bucura.
5)in cazul donatiei apare rezolutiunea contractului spre deosebire de renta unde functioneaza rezilierea contractului iar
rezolutiunea se aplica numai debirentierului(acesta avind obligatia de a restitui bunul primit credirentierului), daca in
contract nu este prevazut altfel.
Testu 11
1.Elementele contractului de mandat
1.1.Descrieti elementele contractului de mandat .
Partile ca elemente a contractului de mandat apare mandatarul si mandantul.Mandatarul trebuie sa aiba capacitate de
exercitiu deplina deoarece acesta in actele pe care le incheie in numale sip e contul mandantului trebuie sa manifeste un
onsimtamint valabil exprimat(sa provina de la o persoana cu discernamint si cu intentia de a produce efecte juridice).
Legislatorul scoate n relief calitatea specific a mandatului ca form juridic de intermediere.Mandatarul este persoana
inputernicita de catre mandant de a incheia acte juridice in numele sip e contul mandantului.Mandant este persoana care
inputerniceste oalta persoana (mandatar) de a o reprezenta la incheierea de acte juridice si de actiona in numele si pe
contul mandantului, indreptate spre aparitia, modificarea si stingerea dr. si oblig.civile.
Obiectul.Mandatul are ca obiect reprezentarea mandantului la incheierea de acte juridice de catre mandatar , adica
savirsirea de catre mandatar actiunilor juridice in numele sip e contul mandantului.Astfel obiectul contractului de

22

mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare care nu pot fi materializate.Acesta trebuie sa fie licit, adica
actiunile pe care trebuie sa le savirseasca mandatarul in vederea incheierii actelor juridice nu trebuie sa depaseasca
limitele legii.Obiectul trebuie sa fie o prestatie posibila care presupune posibilitatea executarii mandatului in mod
obisnuit.
Pretul ca element al contractului de mandate apare numai cind e vorba de mandatul oneros ce reprezinta remunerarea
primita de mandatar de la mandant.
Termenul contractului se stabileste de catre parti in functie de perioada necesara executarii mandatului si de
particularitatile acestuia sau se incheie un contract pe un termen nedeterminat.
Forma mandatului este cea scrisa.In vederea oferirii tertilor posibilitatii verificarea a limitelor imputernicirilor oferite de
catre mandant mandatarului.In practica mandatul se exteriorizeaza printrun inscris constatator cu denumirea de
procura.Mandatul trebuie sa fie autentificat notarial.
Continutul mandatului reprezinta dr.si oblig. pe care le au partile.
1.2.Delimitati mandatul general de mandatul special si de reprezentare.
. Legislatorul denumete n funcie de volumul de mputerniciri mandatul special i mandatul general.
Mandatul general se perfecteaz pentru toate aciunile posibile de reprezentare ale mandatarului, i este necesar
formularea mputernicirilor reprezentantului. n calitate de exemplu putem aduce mandatul eliberat de ctre o persoan
juridic conductorului filialei sau reprezentanei sale, sau persoanei ce presteaz servicii juridice. In timp ce mandatul
special const n faptul posibilitii svririi de ctre mandatar a unor categorii stricte (anumite) de acte juridice, care
constau n acoperirea unei operaii juridice (ncheierea unui contract de antrepriz capital) sau pentru anumite operaii
determinate (de acelai gen), ca de exemplu, mputerniciri pentru perfectare tuturor tipurilor de prestri servicii. Mandatul
special urmeaz s fie expres determinat n contract sau n procur.
Reprezentarea este acel procedeu prin care o persoan, numit reprezentant, ncheie un act juridic n numele i pe
seama altei persoane, numite reprezentat, astfel nct efectele actului se produc direct i nemijlocit n persoana i
patrimoniul acesteia din urm.
Astfel reprezentare se clasifica in:legala si conventionala.
Reprezentarea este legal atunci cnd legea mputernicete o persoan s svreasc anumite acte juridice n numele
i pe seama altei persoane. n aceast ipotez, cazurile i ntinderea mputernicirilor reprezentantului sunt determinate prin
lege.
Reprezentarea este convenional cnd mputernicirea se acord de ctre reprezentat reprezentantului printr-un
contract. Exemplul tipic de astfel de reprezentare l constituie mandatul.
Reiesind din acestea se constata ca reprezentarea este o notiune mai larga care cuprinde pe linga reprezentarea legala
si mandatul.
1.3.Comparati elementele contractului de mandat cu elementele contractului de intermediere.
In contractul de mandat parti sunt mandantul si mandatarul iar in contractul de intermediere parti sunt clientul si
intermediarul .Intermedierul avind menirea de a mijloci incheierea de acte juridice dorite de catre client,iar mandatarul in
cotractul de mandat este persoana imputernicita de a incheia acte juridice in numele si pe contul mandantului.
Obiectul contractului de mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare in timp ce obiectul contractului de
intermediere reprezinta totalitatea actiunilor intermediarului indreptate spre facilitarea incheierii contractului dorite de
catre client cu tertul(studiul pietii si alte activitati de marketing, identificarea tertilor care sunt potentiali contractanti cu
clientul, etc).
Dupa prt contractul de intermediere se deosebeste prin faptul ca clientul plateste remuneratie intermediarului in
dependenta de rezultatul obtinut(oblig. de rezultat) in timp ce mandatul poate fi si gratuit.Nu se neaga faptul ca
remuneratia la contractul de intermediere poate fi stabilita intro suma fixa sau in dependenta de valoarea obiectului
contractului.
In cazul contractului de intermediere este suficienta forma scrisa fara a fi autentificata notarial ca in cazul mandatului.
Termenul poate fi determinat sau nedeterminat la contractul de intermediere ca si in cazul contractului de mandate.
Contractul de intermediere este unul sinalagmatic intotdeauna instituind dr. si oblig. reciproce interdependente ,
correlative pentru ambele parti iar contractul de mandat cu titlu gratuit este unilateral cu exceptia mandatului oneros.
2.Contractul de schimb.
2.1.In ce forma trebuie incheiat contractul de schimb a apartamentelor
Deoarece apartamentele fac parte din categoria bunurilor immobile pentru a caror instrainare se cere forma scrisa
autentificata notarial si contractul sa fie inregistrat in registrul bunurilor immobile aceeasi regula se aplica si la contractul
de schimb
2.2.In ce masura regulile vinzarii se aplica contractului de schimb?
Asupra contractului de schimb se aplica in mod corespunzator regulile de vinzare cumparare daca aceste norme nu
intra in contradictie cu esenta schimbului si cu regulile specifice aplicate contractului de schimb
2.3.Ce consultatie trebuie sa oferiti partilor.

23

In cotractul de schimb este necesar de a indica valoarea fiecarui bun schimbat.IN cazul nostru, este necesar de a fi
indicata valoarea apartamentelor, fapt necesar pentru ase vedea daca intre apartamentele schimbate exista vreo diferenta
de valoare, iar in caz de existenta a unei diferente, care se numeste sulta, aceasta trebuie compensata printro suma de bani
proportionala diferentei. ...
3.Contractul de transport maritim.
3.1.Notiunea contractului de transport maritim
3.2.Caracterizati conosamentul, stabiliti functiile lui.
3.3.Stabiliti deosebirile si asemanarile dintre contractul de transport propriu zis si contractul de navlosire

Test 12
1Continutul contractului de renta
1.1Enumerati obligatiile debirentierului
Debirentierul are obligatie de a plati redeventa. O alta obligatie este ca debirentiereul suporta si riscul pierderii sau
deteriorarii fortuite. Acesta nu poate sa renunte in mod unilateral la executarea propriilor obligatii restituind bunul primit,
chiar daca a renuntat la ratele de renta platite, deasemenea de a instraina, a ipoteca greva in alt mod bunurile primate de le

24

persoana care a constituit renta.Rezilierea contractului de renta in cazul contestarii acestuia de catre un tert, debirentierul
are obligatia de a restitui bunul primit credirentierului,
1.2Care este modalitatea de asigurare a executarii obligatiilor debirentierului in cadrul contractului de renta? Ce
poate intreprinde credirentierul in cazul neexecutarii contractului de catre debirentier?
Modalitatea de executare a obligatiilor debirentierului in contractul de renta este faptul ca asupra lui se rasfring, in caz de
reziliere, efectele rezolutiuunii, adica debirentierul este obligat se restituie bunul primit de la credirentier fara a-I fi
restituita prestatia acestuia facuta in fovoarea credirentierului. In caz, de neexecutare a contractlui de renta de catre
debirentier, credirentierul poate rezilia contractul, asfel acesta primeste bunul de la debirentier fara ai restitui prestatiile
facute de acesta in favoarea sa.
1.3.Este oare dator crederentiere sa garanteze debirentiere de evictiune si de viciile bunului transmis.Argumentati
raspunsul.
Lefislatia civila a RM referitoare la contractul de renta nu da raspuns expres la aceasta intrbare insa in literature de
specialitate se sustine ca transmitind un bun in proprietate in schimbul redeventei, credirentierul este obligat sal transmita
liber de vicii materiale si juridice.Respectiv ca si vinzatorul , credirentierul datoreaza garantii de evictiune si de viciu.Cu
toate ca in contractul de renta garantia de evictiune si de vicii nu este prevazuta expres si luind in consideratie faptul ca in
legislatia civila analogia legii se permite, prevederile de garantie, de evictiune si de viciu prevazute la contractul de v-c se
pot aplica in mod similar si contractului de renta.
2. Contractul de donaie.
2.1. n spe, avea dreptul donatorul s revoce donaia? Este oferul donatorului persoan apropiat?
In speta data donatorul are dr. sa revoce donatia deoarece CC prevede ca donatia poate fi revocata daca donatarul a
atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator
sau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava sau daca refuza fara motive intemeiate sa
acorde donatorului intretinerea datorata.In situatia noastra soferul donatorului poate fi o persoana apropiata, adica una de
care donatorul este legata sufleteste, iar daca intre sofer si donator nu exista relatii de rudenii,adica soferul nu este o ruda
apropiata
donatorului, atunci faptul ca B la batut pe sofer nu constituie un temei de revocare a donatiei , ci temei de revocare a
donatiei constituie ca B la insultat pe A, situatie ce atesta o ingratitudine fata de donator.
2.2.Cum are loc revocarea donatiei.
Daca donatia este revocata se poate cere restituirea bunului donat.Revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul
unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.
2.3.Solutionati litigiul in esenta
In situati noastra bunul donat de catre A lui B va fi revocat de catre acesta pe motiv de ingratitudine fata de donator fapt
prevazut in CC.Faptl ca B la insultat pe A si la batut pe soferul acestuia peste un an din momentul donatiei nu permite
invocarea prevederilor CC referitoare la faptul ca revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul unui an din momentul
in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare,deoarece termenul de prescriptie de un an incepe
a curge din momentul in care donatorul a luat cunostinta de motivul de revocare,adica de actiunile de ingratitudine ale
donatarului , dar nu din momentul efectuarii donatieiAstfel instanta de judecata va da cistig de cauza donatorului incit
acesta sasi revoce bunul transmis prin donatie donatarului.
3.Efectele contractului de leasing.
3.1.Enumerati obligatiile locatorului.
Locatorul este obligat:
a) sa nu intervina n alegerea bunului si/sau a vnzatorului (furnizorului) facuta de locatar daca contractul de leasing nu
prevede altfel;
b) sa coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vnzare-cumparare (furnizare) a bunului;
c) sa nu opereze modificari n contractul de vnzare-cumparare (furnizare) fara acordul locatarului;
d) sa dea locatarului contra plata bunul sau n posesiune si folosinta temporara;
e) sa ncheie, din nsarcinarea locatarului, contract de vnzare-cumparare (furnizare) cu vnzatorul (furnizorul), sa
plateasca pretul bunului si sa ncredinteze locatarului executarea obligatiilor sale privind receptionarea bunului,
formularea cerintelor care izvorasc din acest contract daca contractul de leasing nu prevede altfel;
f) sa primeasca bunul la expirarea contractului de leasing daca locatarul nu-si exercita dreptul de a achizitiona bunul cu
titlu de proprietate sau de a prelungi contractul conform prevederilor prezentei legi;
g) sa garanteze locatarului folosinta linistita a bunului;
h) sa respecte dreptul locatarului de a opta pentru achizitionarea bunului, prelungirea contractului ori restituirea bunului.
3.2.Caracterizati obligatiile locatarului.
Locatarul este obligat:
a) sa prezinte locatorului informatii referitoare la bun si/sau la vnzatorul (furnizorul) lui n vederea ncheierii unui
contract de vnzare-cumparare (furnizare) daca contractul de leasing nu prevede altfel;

25

b) sa execute obligatiile de receptionare a bunului si de formulare a cerintelor ce rezulta din contractul de vnzarecumparare (furnizare) daca contractul de leasing nu prevede altfel;
c) sa informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de vnzare-cumparare (furnizare);
d) sa asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, mentinerea n stare de functionare si folosirea lui
numai n conformitate cu clauzele contractuale;
e) sa suporte toate cheltuielile de transport, receptie, montare, demontare, exploatare, ntretinere, pastrare, deservire
tehnica, reparatie, asigurare a bunului, precum si alte cheltuieli aferente, daca contractul de leasing nu prevede altfel;
f) sa plateasca ratele de leasing n modul si n termenele stabilite n contractul de leasing;
g) sa permita locatorului verificarea periodica a starii bunului si a modului de exploatare a bunului obiect al contractului
de leasing;
h) sa l informeze pe locator n timp util despre orice tulburare a dreptului de proprietate venita din partea unui tert;
i) sa restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul n starea stipulata de contract, lundu-se n considerare
uzura normala, n cazul n care nu-si va exercita dreptul, prevazut de prezenta lege, de a achizitiona bunul cu titlu de
proprietate sau de a prelungi contractul.
Potrivit regulilor CC locatarul are dr. de a allege atit bunul care urmeaza sa fie cmparat si urmeaza sa fie cumparat si dat
in leasing cit si vinzatorul bunului beneficiind de acest dr. locatarul, totodata perde dr. de a inainta pretentii locatorului in
cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre vinzator.Tinind cont de faptul ca vinzatorul transmite bunul direct
locatarului acesta va fi indreptatit sa exercite dr. cumparatorului aparute din contractu de v-c dintre locator si vinzator. Cu
exceptia dr. de a rezolvi sau modifica contractul pentru a caror reziliere locatarul trebuie sa obtina acordul locatorului.
Din momentul preluarii posesiunii locatarul isi asuma toate riscurile pentru pierderea bunului inclusive in cazul fortei
majore, deasemenea suporta cheltuielile de intretinere si reparare a bunului.Locatorul care are obligatia de asigura
locatarului folosinta bunului pe tot timpul locatiunii in situatia in care nu mai poate asigura din motive fortuite, folosinta,
acesta nu mai suporta riscul contractului.Riscul va fi suportat de locatar el fiind obligat sa continuie platile de leasing.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
-dr. de proprietate asupra bunului ce formeaza obiectul contractuluide leasing-sarcina suportarii riscului pierii
fortuite a acestuia :
Potrivit regulilor generale riscul pieirii fortuite a bunului il suporta proprietarului.In cazul contractului de leasing locatarul
poate obtine dr. de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing, in cazul in care, exercitindusi dr. la
obtiune locatarul cumpara bunul respectiv.Deasemenea potrivit prevederilor CC si a legii cu privire la leasing locatarul isi
asuma, din momentul preluarii posesiunii, toate riscurile pentru pieirea bunului, inclusive cele datorate unei forte
majore(daca partile prin contract nu au derogat de la prevederile legale).Astfel in cazul contractului de leasing locatarul ne
fiind proprietar al bunului suporta toate risurile pentru pieirea bunului. Locatorul si mentine dreptul de proprietate asupra
bunului dat locatarului n posesiune si folosinta temporara.Riscul distrugerii, al pierderii sau al deteriorarii accidentale a
bunului se transfera locatarului n momentul n care acesta preia bunul daca contractul de leasing nu prevede altfel. Din
acest moment, locatarul poarta raspundere pentru orice prejudiciu suferit de locator. Daca locatarul executa contractul de
leasing, locatorul sau un tert nu poate pretinde la bun, cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau de contract.
-alegerea bunului si a vinzatorului de catre locatar-raspunderea locatorului pentru neexecutarea obligatiilor de catre
vinzator
Potrivit legislatiei in vigoare locatarul are dr. sa aleaga independent bunul si/sau vnzatorul (furnizorul) ori sa ncredinteze
locatorului aceasta alegere.Daca bunul si/sau vinzatorul sint alese de catre locator atunci acesta raspunde in cazul in care
vinzatorul nusi executa obligatiile contractuale, in schimb daca locatarul isi exerrcita dr. de a allege bunul si/sau vinzatorul
atunci locatorul nuraspunde pentru neexecutarea obligatiei de catre vinzator.Totodata partile contractului de leasing
potrivit prevederilor CC pot prevedea si o alta situatie dupa vointa.
-opozabilitatea efectelor contractului-exercitarea de catre locatar a dr. rezultate din contractul de vinzare cumparare
incheiate intre locator si vinzator:
Contractul de v-c incheiat intre vinzator si locator produce efecte atit intre parti cit si in raport cu tertele personae.Astfel
locatarul nefiind parte la contract exercita dr. rezultate din contractul de v-c incheiate intre locastor si vinzator.Potrivit
prevederilor CC vinzatorul bunului este obligat direct fata de locatar pentru garantii legale sau conventionale inerente unui
contract de v-c.In situatia cauzarii unui prejudiciu locatarul nu va putea sa ceara repararea prejudiciului de la vinzator daca
pentru acelasi prejudiciu vinzatorul a raspuns in fata locatorului deoarece vinzatorul nu raspunde in fata locatorului si a
locatarului pentru acelasi prejudiciu.

Test 13
1. 1

26

1Prin contr.de expeditie o parte(expeditor) se oblige pe contul si in numele celeilalte parti(lient)sau in nume propriu sa
incheie un contr.de transport sis a efectueze actele necesare in vederea efectuarii transportarii iar clientul se oblige sa
achite remuneratia convenita(comision).
Caracterele juridice:
-consensual deoarece se considera inchiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.clauzele
esentiale ale contr.de expedtie sunt cele cu referire la obiect si la marimea remuneratiei.
-sinalagmatic deoarece naste obligatii corelative pentru ambele parti.
-comutativ ,cu executare succesiva.
1.2Drepturile si obligatiil expeditorului
Expeditorul este obligat sa indepliniasca exact indicatiile clientului-atunci cind respectarea indicatiilor impedica
transportareaeconomica a marfii expeditorul trebuie sa aduca la cunostiinta clientului despre acest fapt..atunci cind
clientul insista asupra indicatiilor sale expeditorul trebuie sa le respecte dar riscurile leva suporta clientul.
Obligatia de asigurare a incarcaturii - aceasta oblgatie a expeditorului survine in cazul cind clientul remite o indicatie,insa
nu inseamna daca lipseste indicatia bunurile vor fi expediate fara a fi asigurate.expeditorul este obligat sa efectueze
asigurarea incarcaturii la discretia sa prin alegerea libera si neconditionata a companiei de asigurare.
Expeditorul organiziaza transportarea marfurilor insa fara ca sa efectueze el deplasarea lor la destinatieodata cu inchierea
contr.de transport expeditorul este obligat sa comunice instructiunile pentru deplasarea marfii.
Dreptul expeditorului de a efectua transportul cu forte proprii-permite expeditorului sa execute el insusi transportul
activind in postura de caraus.
1.3 Stabiliti asemanari si deosebirii dintre contractual de expeditie si alte institutii
Asemanari cu contr. de transport:1.au aceleasi caractere:oneros ,sinalagmatic,consensual
2) ambele sint contr de prestari servicii...3) forma scrisa...4)ambele trebuie sa contina adresa partilor, obiectul contr.,dr-le
si oblig-le partilor,cumulul partilor pt transporturi,raspundrea partilor, alte clauze convenite de parti
deosebiri
1) calitatea speciala a partilor :la contr. de transport-caraus transpotator , pasager sau client... la contr de expeditieexpeditor, client...
2)obiectul contractului
la expeditie- prestarea unui complex de servicii indreptate spre organizarea transportarii marfii
la transport-deplasarea in spatiu a marfii si predarea ei destinatarului
asemanari cu contr.de mandat
2)caracterele sinalg., consensual.oneros(in cazurile prevazute de lege)
1)termenul ambelor contr poate fi determinat sau nedeterminat. deosebirile
1)forma contr...la contr de expeditie-scrisa;;la mandat-se inkeie prin simplul acord de vointa a partilor 2)obiectul contr. ..la
expeditie-totalitatea actelor juridice si materiale pe care se obliga sa le inkeie/ intreprinda expeditorul pt a a asigura
efectuarea transportarii marfiia al partior.
2speta
2.1 ---Cuantumul chiriei nu poate fi mai mic decit cuantumul minim al chiriei calculat conform legii bugetului de stat .
2.2---legea cu privire la intreprinderile de stat in art 3 al 4 intreprinderea nu poate fara acordul fondatorului sa dea in
arenda,gaj,etc.
2.3---Este nevoe de acordul fondatorului-ministerului agriculturii.
3.1) consumator-orice subiect de drept civil care prucura bunul pt satisfacerea necesitatilor personale.
3.2Informarea consumatorilor despre produse se facein mod obligatoriu prin indicarea caracteristicilor care se inscriu pe
produs,pe eticheta ambalaj sau in cartea tehnica.se interzice plasarea pe piata aproduselor in lipsa informatiilor complete
veridice si complete.producatorul trebuie sa prezinte informatii despre denumirea produsului,sa indice adresa acestuia
,masa ,volumul,compozitia,eventuali tiscuri,modul de utilizare,de conservare,ect.pretul trbuie indicat la vedere intr-o
forma clara si explicita
In caz de neexecutare a acestei obligatii vinzatorului I se aplica o amenda in marimea costului produsului,dar nu mai putin
de 270 uc.
3.3Termenul de garantie-perioada de timp care curge de la data achizitionarii produsului,in acest termen produsul isi
pastreaza caracteristicileiar producatorul,vinzatorul,prestatorul isi asuma remedierea sau inlocuirii produsului daca
deficientele nu sunt imputate consumatorului
TERMENUL DE VALABILITATE-perioada de timp stabilita pentru produse perisabile sau in scurt timp devine
daunator sanatatii.in acest termen produsul isi pastreaza caracteristicele cu conditia resp.regulilor de
transp,manipulare,depozitare,pastrare,utilizare si consum.
Durata de functionare-perioada de timp stab de producator pentru produse de folosinta indelungata in cadrul careia
produsele trebue sasi mentina car specificcu cond resp regulilor de
transport,manipulare,depozitare,pastrare,exploatare..

27

Testul nr. 14
Pentru examenul de curs la disciplina Drept civil, partea special
1. Coninutul contractului de mprumut.
1.1. Enumrai drepturile i obligaiile prilor n cadrul contractului de mprumut;
In cadrul contractului de imprumut conform codului civil parti ale acestui contract sunt: o parte este imprumutatorul ce
apare ca subiect tsinut sa transmita o suma de bani sau bunuri fungibile pe care sa obligat sa le transmita celei late parti ce
apare ca subiect in calitate de imprumutat. Acesta la rindul sau este obligat sa restitue banii in aceiasi suma sau bunurile
de aceeasi calitate si acelasi gen la expirarea termenului pe care ea fost date. Partilor la rindul lor ii revin atit drepturi cit si
obligatii aceste prevad si caracterul sinalagmatimc adica egalitatea intre partii in drepturi si obligatii. Imprumutatorului ii
apartine dreptul de a transmite bunul prevazut de contract cit si de a renuntsa la transmiterea bunului la care a fost obligat
sal transmita dar doar conform art.870 cod civil sau cind exista premise suficiente pevazute pentru astfel de situatii.
Imprumutatorului ii apartine dreptul de a cere dobinda privazuta ce reese din contract si restituirea imprumutului conform
prevederilor art.644 cod civil. In ceea ce priveste obligatiile lui este obligat de a treansmite bunurile ce sunt stipulate in
contract in aceiasi cantitate si de acel gen asupra carui au convenit. La cererea imprumutatului sa elibereze chitansta de
restituire a datoriei sau a dobinzei.Imprumutatului ii revin dreptul de a primi bunul transmis de catre imprumutator, de a
cere chitansa pentru restituirea imprumutului de a inainta pretentii cu privire la cantitatea sau calitatea bunului ce urmeaza
sal preea , in obligatii principala de restituire a bunurilor ce constitue obiectul contractului, de a reintoarce imprumutul
in aceiasi cantitate si aceiasi calitate si acelasi gen fara intirzieri doar daca ii permite conform contractului sau
imprumutatorul
1.2. Evideniai particularitile mprumutului oferit de lombard i de asociaiile de economii i mprumuturi;
Lombardul apare ca o institutie de credituri care acorda imprumuturi garantate cu obiecte sau titluri de valoare.
Lombardul acorda imprumuturi monetare care sunt isotite de dobinde stipulate ce valoreaza in unele situatii asupra
persoanelor fizice si juridice.Dar si asociaiile de economii i mprumuturi ce apare ca organizatii sau grup organizat cu
un scop bine intarit ce de asemenea acorda imprumuturi monetare si care sunt insotite de dobinzile inaintate ce de
asemenea se difera intre subiectii carora se acorda acestea imprumuturi, asociaiile de economii i mprumuturi necesita
acel gaj sau obecte si titluri de valoare ca garant doar in cazuri si condiile prevazute pentru oferirea imprumutului.
1.3. Care sunt eventualele dificulti ce pot aprea la aplicarea normei legale care stabilete relaia dintre mrimea
dobnzii n contractul de mprumut i rata de refinanare a BNM. Propunei varianta optim a normei care reglementeaz
mrimea dobnzii i argumentai.
..........................................................................................................................................................
2. Contractul de vnzare-cumprare.
A ia vndut lui B un ceas la preul de 500 lei. La momentul ncheierii contractului B ia pltit lui A 100 lei, restul sumei
urmnd s o achite peste 3 zile. Prile au convenit c pn la momentul achitrii integrale a preului ceasul se va pstra la
vnztor.
Din motiv c B nu s-a prezentat dup ceas timp de 2 sptmni, A ia vndut ceasul lui C. Ulterior s-a prezentat B
i a explicat c nu a putut lua ceasul n termen din motiv de boal. Aflnd c A ia vndut ceasul lui C, B a solicitat
restituirea sumei de 100 lei (considernd-o drept arvun) n mrime dubl i executarea contractului n natur, prin
transmiterea ceasului. Din motiv c a a fost de acord s restituie numai suma de 100 lei, B a depus aciune prin care a
cerut de la A restituirea sumei de 200 lei, iar de la C transmiterea ceasului.
2.1. Care sunt exigenele legale referitor la forma contractului de vnzare-cumprare i a nelegerii cu privire la
arvun?
2.2. A dobndit sau nu B dreptul de proprietate asupra ceasului? Avea dreptul A s vnd ceasul lui C?
2.3. Soluionai litigiul n esen.
2.12.2 B nu a dobindit dreptul de proprietate asupra ciasuliu in motiv ca el na achitat suma convenita si nu ia fost
transmis de catre A ciasulin proprietate. Nu era in drept sa vinda ciasul A lui C in primul rind el a primit arvuna dar
arvuna coform art.631cod civil este un semn de confirmare de inchiere a contractului sau este considerata ca avans.
2.3
3.Elementele contractului de locaiune.
3.1.Definii obiectul contractului de locaiune;
Obiectul contractului de locatiune poate fi un bun individual determinat neconsumtibil,adica cel care nu se distruge sau nu
se consuma prin folosinta conform destinatiei deoarecefolosinta temporara presupune restituirea lor dupa incetarea
contractului.
3.2
3.3

28

Test 15
1.1 notiunea contr.de imprumut si caracterele lui juridice
Contr.de imprumut o parte imprumutator se oblige sad ea in proprietate celeilalte parti imprumutatul banii sau alte bunuri
fungibile iar acesta se oblige sa restituie banii in aceiasi suma sau bunuri de acelasi gen calitate si cantitate la expirarea
termenului pentru care i-au fost date.
Caracterile juridice
-consensual,sinalagmatic,titlu gratuit,translativ de proprietate
1.2 Elementele contr. de imprumut
Partile contr.sunt imprumutatorul si imprumutatul.deoarece contract.este translativ de proprietate imprumutatorul trebuie
sa aiba capacitatea respective- sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru actele de dispozitie sis a fie proprietarul
bunului care formeaza obiectul contractului.
Imprumutatul trebuie sa aiba siel capacitatea sis a indepineasca conditiile cerute de lege pentru acte de dispozitie .Aceasta
cerinta se explica prin faptul ca acesta va fiobligat dupa consumarea bunurilor imprumutate sa restituie din patimoniulsau
o valoare echivalenta
Obiectul contr.-constituie banii sau alte bunurii fungibile
Pretul-denumit dobinda apare ca element al contract, numai atunci cind legea sau contractual prevad plata ei
1.3delimtarea contr.de imprumut de contr.de comodat si locatiune
1)CONTR DE LOCATIUNEeste un contrce translativ de folosinta...,CONTR DE IMPRUMUT este un contr tramslativ de
proprietate
2) obiectul contr de locatiune-numai bunurile determinate individual si neconsumabile...OBIECTUL CONTR DE
IMPRUMUT- bunurile fungibile sau banii
3) contrc de lokatiune este cu titlu oneros...contr de imprumut este esetialmente gratuit
4) contr de lokatiune-termenul se incheie pe un termen de 1,3 sau 5 ani....contrc de imprumut- teremenul se determina de
catre parti adika este nedeterminat

3.1 Definirea sublocatiunii sicesiunii de locatiune

Un subiect specific al rap.de locatiune este sublocatarul acesta este persoana care ia in subchirie unele bunuri de la
locatar,oblig este acordul locatarului si proprietarului.
Cesiunea de locatiune-elib locatarului anterior de obligatii,cu exceptia cazului inkirierii unui alt bun decit un imobil de
locuit daca partile nu au convenit altfel.
3.2Caracterizarea conditiilor inprezenta caror este permisa sublocatiunea si cesiunea locatiunii.
conditiile in prezenta caora este permisa sublokatiunea:
a)existenta acordului locatorului
b) initial, pt a da bunul in sublokatiune,lokatarul este obligat sa-l informeze pe lokator despre intentia sa si sa indice
numele sau denumirea, adresa persoanei careia intentioneaza sa-i subinchirieze bunul
c) termenul contr de sublokatiune nu poate depasi termenul contr de lokatiune
d) daca locatorul nu consimte la sublokatiune, el este obligat sa comunice lcatarului in termen de 15 zile motivate.In caz
contrar, se considera ca a consimtit.

29

TEST 16
(1) 1.1. Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosina celeilalte pri
(comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.
1.Este un contract real, deoarece pentru ncheierea lui fiind necesar att realizarea acordului de voin, ct i predarea
(tradiiunea) bunului care formeaz obiectul contractului. De regul este un contract unilateral, deoarece din momentul
ncheierii nate obligaii numai pentru comodatar, ns pe parcursul executrii contractului se pot nate obligaii i n
sarcina comodantului, dar asemenea obligaii nu se nasc din contract si din cauze extracontractuale (gestiunea de afaceri,
sau delictul civil).Este un contract cu titlu gratuit. Acest caracter rezult expres din art. 859 CC: o parte (comodant) d
cu titlu gratuit un bun n folosina. acest caracter este unul esenial care d posibilitate de a face o distincie clar dintre
comodat i locaiune, deoarece dac contractul de comodat presupune o remuneraie din partea comodatarului pentru
folosina bunului asemenea contract va fi unul de locaiune ci nu comodatUn contract translativ de folosin i nu
translativ de proprietate. n temeiul contractului comodatarul dobndete numai dreptul de folosin, devenind un simplu
detentor precar, obligat la napoierea lucrului.caracter consensual-fiind valabil inkeiat prin acord partilor.
1.2.elem contr sunta.partile.comodantul-pers care remite bunul.comodatar-pers careia i se remite bunulcu titlu de propr.calitatea de
comodatar cit sh comodant o poat avea orice pers fizika/jur.legea nu prevede careva restriktii.
b.obiect- Comodatul poate avea ca obiect numai bunurile nefungibile, individual determinate, deoarece ele urmeaz a fi
restituite n natur, n individualitatea lor. Bunurile nefungibile sunt acelea care n executarea unei obligaii nu pot fi
nlocuite cu altele trebuind predate n natur, iar lucrurile neconsuptibile sunt acelea care pot fi folosite n mod repetat fr
consumarea substanei. Caracterul nefungibil al bunurilor poate rezulta din voina prilor, fiind posibil ca bunuri fungibile
prin natura lor s fie considerate de pri ca nefungibile (ex: o cantitate de mere sunt ntrebuinate nu pentru consumaie ci
pentru a oforma standul la o expoziie) n aceste cazuri bunurile contractate sunt utilizate conform unei destinaii speciale
prevzute de pri. La fel obiect al contractului poate fi orice bun mobil sau imobil n msura n care transmiterea
folosinei nu este interzis prin norme speciale ori permis numai n anumite condiii.
1.3.comodat-arenda-ambele poseda car.translativ de folosinta.kalitatea partilor o poate avea orice pers.fiz/jur-subiect de
drept.arenda spre deosebire de comodat*are caract sinalagmatik,cu titlu oneros.*k obiect are bunuri si teren
agrikole.termen strict stab de lege intre 1-30 ani.pu plantatii multianuale se perevede termen mai mare de 25 ani..pertul la
arenda se stab prin acordul partilor fixat in kontract luinduse in konsid m.multe criterii-suprafata terenului,potentialu de
produktie etc.
Comodat-lokatiune.ambele cons contracte ce au drept scop folosirea unui bun.kalitatea de lokator cit sh de comodant o
poate avea orice pers fiz/jur ce are dr propr asupra unui bun,kalitatea de comodatar si lokatar-orice subiect de drept cu
kapacit de exercitiu.deosebiri...la lokatiune termen nu mai mare de 99 ani.in kazul lokatiu unui bun imiobil pe un termen
m.mare de 3 ani treb inregistrat la reg bun imobile p/u a demontra opozabilitatea fata de terti.*titlu oneros-plata numita
chirie se plateste conform intelegerii intre parti sau in lipsa acestora de prevederile legale.
Comodat-imprumut.ambele poseda carac consensual,gratuit,unilateral.
Deosebiri..imrumutul este contr translativ de propr.termen stab de parti daca in kontract nu este termen de
restituire,imprumutul treb restituit in decurs de 30 zile din moment ce imprumutatul a primit instiintarea d/e restituire.
2.1. Cumprtorul este n drept s preschimbe bunul care nu-i convine dup dimensiuni, form, gabarit, model,
culoare sau completare, etc.
Legislaia n vigoare, prin intermediul articolului comentat, stabilete termenul limit, n decursul cruia
cumprtorul are dreptul la preschimbarea bunului cumprat pentru consum. Acest termen ncepe s curg din momentul
recepionri bunului de ctre cumprtor i sumeaz paisprezece zile lucrtoare cu condiia c vnztorul nu a stabilit un
termen mai mare n aceast vedere.
Legislatorul, n alin. (1) al prezentului articol permite preschimbarea doar bunurilor nealimentare, cumprate pentru
consum. Bunul cumprat pentru consum poate fi preschimbat cu un bun similar numai la locul procurrii lui sau n alt loc
stabilit de ctre vnztor. Alin. (1) al articolului comentat la fel ofer cumprtorului posibilitatea de a preschimba bunul
cumprat pentru consum cu un bun similar, chiar dac acesta difer n pre cu primul. n cazul diferenei de pre este
efectuat recalcularea. Dac bunul similar pretins de ctre cumprtor n cazul preschimbrii este mai scump, atunci
cumprtorul pltete diferena de pre vnztorului. n cazul cnd bunul pretins este mai ieftin dect cel cumprat,
vnztorul este obligat s-i ntoarc cumprtorului diferena de pre obinut n urma recalculrii.
2.2.legislatorul stabilete condiiile necesare, existena crora determin dreptul cumprtorului de a solicita
preschimbarea bunului cumprat pentru consum sau restituirea acestuia cu obinerea sumei bneti, pltite la cumprare.
Respectivele condiii sunt urmtoarele:
- bunul nu a fost utilizat;
- bunul nu i-a pierdut calitile de consum;

30

- cumprtorul dispune de probe c bunul a fost cumprat de la vnztorul respectiv.

ntrunirea acestor trei condiii este necesar pentru a-i pune n sarcina vnztorului obligaia de a preschimba bunul
sau de a primi bunul restituit, n cazul dac exist cererea cumprtorului n aceast privin. Lipsa mcar a uneia din ele
fac pasibil de neexecutare cererea cumprtorului adresat vnztorului.Reieind din faptul, c articolul comentat nu
stabilete cerine speciale fa de probaiunea cumprrii bunului pentru consum, dovada procurrii acestuia de la
vnztorul respectiv se va poate face inclusiv prin depoziiile martorilor.
2.3.cump i se va prescimba pantofii deoarece sunt respectate cele 3 conditii de preschimbare a bunului p/u
konsum..insa suma platita p/u pantofi nu va putea fi returnata deoarece ei au fost folositi sh siau pierdut calitatile de
consum.
3.1. Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri i de
alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la expluatarea acestora pe o perioad
determinat i la un pre stabilit de pri.
1. 3.2. Subiecii acestui contract sunt arendatorul i arednaul, care pot fi att persoane fizice , ct i juridice.
De regul arendatorul este proprietarul obiectului contractului i care dispune de toate documentele necesare de
proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparin statului i unitilor administrativ-teritoriale
sunt Guvernul RM i organele administraiei publice locale n dependen de competena lor (art.41 al Legii
828/1991 ). n aceast calitate pot activa i ali titulari legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist
sau alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poart o denumire general popsesor legal, se consider c ele
dispun de titlurile prevzute de lege, prin care este legalizat posesia, de regul, contractul respectiv. Arenda
poate fi orice suciect de drept al Republicii Moldova. n aceast calitate, n baza art.41 Legii 828/1991, pot activa
i persoanele fizice i juridice strine, organizaiile i asociaiile internaionale. Persoanele fizice trebuie s fie
apte de munc i n stare de a se ocupa cu acticitatea agricol. Pentru persoanele juridice aceast activitate trebuie
s fie prevzut de statut sau alt document constituitiv.
2. Obiectul contractului de arend este terenul de pmnt i alte bunuri agricole. O detalizare n acest sens
gsim n Legea 828/1991 n redacia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41 stipuleaz, c obiect al contractului de
arend pot fi terenurile de orice categorie de destinaie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul
de arend a terenului se extinde i asupra construciilor, instalaiilor, amenajerilor, inclusiv asupra plantaiilor
multianuale de pe terenul respectiv, dac contractul nu prevede altfel.
Contractul de arend se ncheiei n scris.
1. Legislatorul a formulat acest criteriu fa de forma contractului de arend lund n consideraie obiectul,
scopurile prilor, termenul contractului i altele. Aceast norm este condiionat , de asemenea, de necesitatea
asigurrii intereselor patrimoniale ale prilor, de necesitatea evitrii consecinelor negative n caz de nerespectare
a obligaiilor contractuale.
Forma scris a contractului de arend se aplic indiferent de faptul cine este parte a contractului - persoan fizic sau
juridic. n afar de norma general stipulat n acest atricol fa de forma contractului de arend, pentru acest contract se
aplic de asemenea i condiiile suplimentare prevzute de lege n dependen de obiectul i termenul contractului. Astfel,
conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arend a unui teren ncheiat pe un termen ce depete trei ani
trebuie s fie nscris n registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face n natur, n bani sau n natur i bani, potrivit acordului dintre pri, i se execut n
termenul i n locul stabilit n contract. (2) Elementele n funcie de care se determin arenda pentru fiecare
categorie de folosin a bunului pot fi: suprafaa terenului, potenialul de producie, structura parcelar, relieful i
gradul posibilitii de efectuare a mecanizrii, posibilitile de acces, distana fa de locurile de depozitare,
industrializare sau de comercializare, starea cldirilor, amenajrilor sau altor dotri, gradul de amortizare a
tehnicii agricole arendate.
3.3. n contractul de arend prile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile i limitele suportrii
prejudiciilor cauzate de calamiti naturale.(2) De comun acord, prile pot s prevad repartizarea pierderilor
totale sau pariale ale bunurolor arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau unor cazuri de formajor.1.Activitatea agricol este supus unor riscuri naturale, care pot surveni independent de voina persoanelor
implicate n aceast activitate. Articolul dat stabilete dreptul prilor contractului de arend printr-un acord comun de a
stipula n contract o condiie separat, care se refer la consecinele calamitilor naturale.2.n primul rnd prile trebuie
s convin asupra cazurilor i parametrilor prejudiciilor cauzate de calamitile naturale suportate de fiecare din ele. De
regul aceste cazuri pot fi calamitile naturale, care au loc n Republica Moldova cutremure de pmnt, alunecri de
pmnt, ngheuri, grindin, revrsri de ap .a. Deasemenea prile pot conveni asupra limitelor n care fiecare din ele
vor acoperi prejudiciul cauzat. Proporiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% .a. La stabilirea acestor limite trebuie s
se in cont de faptul cine poart, de regul, riscul pierii fortuite a bunului i cine va fi obligat s asigure bunul arendat. n
alin.1 al acestui contract se prevd dou categorii de bunuri obiectul contractului i fructele. ) n contractul de arend

31

prile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile i limitele suportrii prejudiciilor cauzate de calamiti
naturale.
(2) De comun acord, prile pot s prevad repartizarea pierderilor totale sau pariale ale bunurolor
arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau unor cazuri de for-major.1.Activitatea agricol este supus
unor riscuri naturale, care pot surveni independent de voina persoanelor implicate n aceast activitate. Articolul
dat stabilete dreptul prilor contractului de arend printr-un acord comun de a stipula n contract o condiie
separat, care se refer la consecinele calamitilor naturale.
2.n primul rnd prile trebuie s convin asupra cazurilor i parametrilor prejudiciilor cauzate de calamitile
naturale suportate de fiecare din ele. De regul aceste cazuri pot fi calamitile naturale, care au loc n Republica Moldova
cutremure de pmnt, alunecri de pmnt, ngheuri, grindin, revrsri de ap .a. Deasemenea prile pot conveni
asupra limitelor n care fiecare din ele vor acoperi prejudiciul cauzat. Proporiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% .a.
La stabilirea acestor limite trebuie s se in cont de faptul cine poart, de regul, riscul pierii fortuite a bunului i cine va
fi obligat s asigure bunul arendat. n alin.1 al acestui contract se prevd dou categorii de bunuri obiectul contractului
i fructele.
Locaiunea nceteaz:
a) la expirarea termenului contractului;
b) n cazul pierderii bunului nchiriat;
c) n late cazuri prevzute de lege sau de contract.
1. Legea stipuleaz dou temeiuri tradiionale de ncetare a locaiunii:
a) la expirarea termenului contractului;
b) n cazul pieirii bunului nchiriat.
2. Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de ncetare a locaiunii dac prile au convenit astfel i bunul
nchiriat a fost restituit locatorului. n cetarea locaiunii din acest temei poate avea loc i n cazul, cnd nici una din
pri nu a declarat cu un preaviz prii opuse despre inteniile sale de a continua raporturile contractuale i dac prin
tcere prelungirea folosirii bunului dup expirarea termenului nu a avut loc.
3. Pieirea bunului nchiriat este un temei ondescutabil de ncetare a locaiunii, deoarece n acest caz dispare un element
principal al contractului nsui obiectul locaiunii. Prin urmare, dispare i interesul prilor.
4. Prin acordul prilor, n dependen de obiectul contractului, scopul prilor i alte circumstane, n contract pot fi
stipulate i alte temeiuri de ncetare a locaiunii. Acest lucur poate avea loc i n alte cazeri prevzute de lege.
Art 915 cc prevede posibilitatea prelungirii tacite, sau prungirii de fapt a raporturilor contractuale.
Condiiile acestui fapt sunt:
a) expirarea termenului contractului;
b) arendatorul nu cere restituirea (napoierea) terenului;
c) arendaul continu exploatarea terenului arendat.
Legea stabilete i consecinele prelungirii tacite a contractului de arend: el se consider prelungit cu un an.
Aceast situaie poate fi repetat de nenumrate ori, dar cu condiia ca n ansamblu s nu depeasc 99 de ani.

32

Test 17.
1.1.Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri (locatar) un bun determinat
individual n folosin temporar sau n folosin i poseisune temporar, iar aceasa se oblig s plteasc
chierie.lokatiunea are urm caract-sinalagmatic,cu titlu oneros(Oobligaia de baz a locatarului este achitarea chiriei,
care se stabilete prin acordul comun ale prilor. La stabilirea cuantumului chiriei se iau n consideraie un ir de
circumstane, cum ar fi: termenul, obiectul i componena lui, uzura acestuia, intensivitatea folosirii bunului i altele.
Chiria se stabilesc, de regul, n bani, dar legislaia nu interzice i achitarea ei n natur sau n alt mod. Dac obiectul
locaiunii este utilizat pentru fabricarea unui bun sau prestarea unor servicii, chiria poate fi achitat prin transmiterea unei
pri a bunului produs sau prin prestarea unor servicii,se plateste o kirie determinata sau determinabila in skimbul
folosintei bunului),comutativ,consensual,cu executare succesiva in timp,translativ de folosinta(spre deosebire de
vinz-cump lokat transmite nu un dr real ci un dr creanta.
1.2. cazul cnd obiectul contractului este un bun imobil, care se d n chirie pe un termen ce depete 3 ani, n acest caz
se cere nscrierea contractului n Registrul bunurilor imobile. Mai detaliat vezi Comentariul la art.art.496-511 al
prezentului cod. Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului fa de ter. Prin urmare, acest
contract are valoare juridic numai pentru prile contractului i nu poate fi invocat fa de alte persoane.
1.3.contr lokat detine un rol important in sist contr civile.aceasta poate fi dedusa din insasi skopul contr-folosinta
temporara sau folosinta si posesia temporara.beneficiul inkeerii unui asemenea contr il au ambele parti a kontr.atit
lokatorul kit si lokatarul obtine un oarecare profir in masura necesitatilor fiecaruia.astfel p/u lokator-lokat repr o forma de
utilizare mult mai rationala si mai economika a unui bun de care temporar nu are nevoie si nu necesta a fi folosit in
activitatea sa gospodareasca kit si alte activitati,la fel permite acoperirea cheltuielilor de exploatare si renta lunara.da
posibilitatea sa obtii profit sau alt beneficiu.p/u lokatar rentabilitatea inkeerii unui asemenea kontract se observa la nivel
de viata zilnika exemplu in kazul unei nunti sau o alta activitate ce necesiata un spatiu mai mare decit il detine pers..astfel
ea poate sa inkirieze un lokal ku tot ku toate atributele necesare nefind nevoita sal obtina ku dr propr,folosindul doar p/u
perioada de care are nevoie.
2.1.in forma scrisa si inregistrat la reg bun imobile kind are k obiect un bun imobil.p/u acets tip de contract
aplikinduse normele aplikabile viz-cump in masura in kare nu kontravine specifikului kontraprestatiei.
2.2.A are dr de a inlatura viciul bunului indiferent de natura lor sau sa dea un lat bun in schimb lipsit de viciiiar in
kazul in kare cealalta parte a contr kunoaste d/e viciu ultima este in drept sa ceara o micsorare de pret in scopul
efectuarii inlaturarii viciului.iar in kazul in kare cheltuielile p/u reparare sunt neproportional de mari prima parte
adik propr bunului poate refuza acest lukru.in kazul in kare in kontract nu este prevazuta calitatea bunurilor
skimbate aceasta se stab in konform ku prevederile legale kare spun k kalitatea se va stabili luinduse in
konsiderare kalitatea unui bun asemanator in momentul actual adica treb sa detina calitatile care vor corespunde
utilizarii obisnuite a bunului si sa prezinte caracteristici pe care cumparat le poate astepta tinind cont de felul
bunului.
3.1.termen de valabilitate-perioada de timp stab de agentul economic care fabrica un produs perisabil care in scurt
timp poate deveni periculos p/u sanatatea consumatorilor,in kadrul karuia produsul treb sa si pastreze calitatile
specifice,cu konditia respestarii regulilor de transportare,depozitae,manipulare,pastrare utilizare si konsum.p/u
produsele alimentare si medikamente termen de valabil este data limita de consum.termenul de valab nu este
aplikabil produselor de folosinta indelungatafiind caracteristik produselor din industria alimentara. (hot plen csj
nr 7)
3.2.termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care curge de la data achizitionarii
produsului,serviciului si in kadrul karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau
declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe cheltuiala sa a
produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint imputabile consumator.p/u produktia

33

alcoolika,termen de garantie cons perioada de tipm stab de produkator in dokumentele normative,care curge de la
data imbutelierii si in kadrul careia produsul treb sasi pastreze calitatile prescrise sau declarate.
3.3.durata de funktionare sau de utilizare const perioada de timp stab de produkator in dokumentele normative
p/u produsele de folosinta indelungata,in kadrul careia produsele,altele decit cele p/u kare au fost stab termen de
valabilitate,treb sasi mentina caracteristicile specifice cu conditia rspect regulilor de transportare....acest termen
este specific produselor industriale...prin produs de folosinta indelungata-produsul tehnic complex,const din piese
si subansambluri,proiectat si konstruit p/u a putea fi utilizat pe durata de funktionare si asupra carora se pot
efectua reparatii sau activitati de intretinere.

Test 18.
(1) 1.1. Locatorul este obligat s repare prejudiciul care rezult din perturbarea de ctre un ter a folosirii bunului
numai n cazul n care terul este un locator sau dac locatorul i-a permis folosina bunului sau accesul la el.
1. Norma stabilit n acest articol admite posibilitatea folosirii unui bun de mai multe persoane avnd ca baz
raporturi contractuale sau alte temeiuri legale. Folorea bunului nchiriat de ctre una din aceste peroane poate prejudicia
careva pagube celorlalte persoane care au acces la acest bun.
2.Rspunderea pentru prejudiciul care rezult din perturbarea de ctre un ter a folosirii bunului fa de ceicali o poart
locatorul, dar numai cu condiia c terul este un locatar sau dac locatorul i-a permis terelui folosirea bunului sau
accesul la el.Locatorul este obligat s efectueze reparaia capital abunului nchiriat dac legea sau contractul
nu prevede altfel.
(1) Reparaia capital se efectueaz n termenul stabilit n contract sau cnd reiese dintr-o necesitate strigent.
(1) Nerespectarea de ctre ocator a obligaiei prevzute la alin. (1) i (2) acord locatarului dreptul s efectueze
reparaia capital i s treac cheltuielile de reparaie capital n contul chiriei.alt drept al Locatorului este dr
de cere rezilierea contractului dac locatarul:
a) nu folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu prevederile contractului;
b) admite intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol real pentru o asemenea
nrutire;
c) nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea termenului de plat dac n contract nu este
prevzut altfel;
d) ncheie un contract de sublocaiune fr acordul locatorului.
(2) Legea sau contractul pot prevedea i alte motive re reziliere a contractului de locaiune din iniiativa
locatorului.
(3)
Locatorul are dreputl s verifice bunul nchiriat, s efectueze lucrri asupra lui, n cazul imobilului, s-l
prezinte eventualilor cumprtori sau locatari, fiind obligat s-i exercite drepturi n mod rezonabil. Locatorul
este n drept s cear rezilierea contractului dac locatarul:
e) nu folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu prevederile contractului;
f) admite intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol real pentru o asemenea
nrutire;
g) nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea termenului de plat dac n contract nu este
prevzut altfel;
(4) ncheie un contract de sublocaiune fr acordul locatorului
1.2. Dup ncetarea raporturilor contractuale, locatarul este obligat s restituie bunul nchiriat n starea n
care i-a fost dat sau n starea prevzut de contract.Prejudiciul cauzat prin nrutirea strii bunului se
repar de ctre locatar dac nu dovedete lipsa vinoviei sale. Locatarul poart rspunbdere n aceeai
msur pentru nrutirea admis de membrii familiei sale, de sublocatar sau de de ter, crora le-a permis
accesul la bunul nchiriar.Locatarul rspunde pentru deteriorarea bunului n mrimea n care s-a micorat
valoarea lui dac n contract nu este prevzut altfel.Cu privire la soarta imbunatatirilor aduse bunului in
lokatiune legiuitorlui prevede k La expirarea termenului sau la rezilierea contractului de locaiune, locatarul
are dreptul s separe mbuntirile, efectute cu permisiunea locatorului, care pot f separate fr a se
deteriora bunul ori s cear compensarea valorii lor de ctre locator dac legea sau contractul nu prevede
altfel.Locatarul are dreptul s separe mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului dac pot fi
separate fr a se deteriora bunul i dac locatorul refuz s compenseze valoarea lor. n cazul n care

34

mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului nu pot fi separate fr a se deteriora bunul, ele devin
proprietate a locatorului.La cererea locatorului, construciile neautorizate de el urmeaz a fi demolate de ctre
locatar sau pe contul lui.
1.3.n cazul cesiunii locaiunii are loc schimbarea subiecilor locaiunii, deoarece n aceast situaie dreptuirle i obligaiile
contractuale ale locatarului pe deplin trec la un alt locatar. Din aceste considerente legea stipuleaz c, cesiunea locaiunii
elibereaz locatarul anterior de obligaii fa de locator. Aceast regul are un efect imperativ numai pentru contract de
lcoaiune a unui imobil de locuitDac obiectul locaiunii este un alt bun dect un imobil de locuit prile sunt n drept de a
se abate de la regula general n ce privete eliberarea locatarului anterior de obligaiile sale fa de locator. Prin urmare,
n cazul cesiunii locaiunii, locatarul anterior, n baz acordului cu locatorul i poate pstra rspunderea contractual fa
de locator. Ceea ce tine de cesiunea de creanta cc prevede faptul ca o crean transmisibil i sesizabil poate fi cesionat
de titular (cedent) unui ter (cesionar) n baza unui contract. Din momentul ncheierii unui astfel de contract, cedentul este
substituit de cesionar n drepturile ce decurg din crean.Cesiunea creanei nu poate aduce atingere drepturilor debitorului
i nici nu poate face obligaia acestuia mai oneroasa.Cedentul este obligat sa remit cesionarului actele aferente creanei i
s-i pun la dispoziie informaia necesar realizrii ei.Snt incesibile creanele privitoare la ncasarea pensiei alimentare,
la repararea prejudiciului cauzat vieii i sntii persoanei, precum i la alte drepturi legate de persoana creditorului.
Cesiunea de crean trebuie s fie ncheiat n forma cerut pentru actul juridic n al crui temei s-a nscut creana
cesionat.
2.1.da.este posibila pluralitatea de parti..adik atit mai multi beneficiari kit si mai multi dobinditori.cod civil al rm
stipuleaz la prevederile contract intretinerii pe viata c n cazul pluralitii de pri obligaia de ntreinere este
indivizibil att activ, ct i pasiv. Prin urmare, n cazul pluralitii prilor se aplic regulile generale ale contractului de
ntreinere pe via.in kazul pluralitatii de beneficiari obilg de transmitere abunului nu se considera intagrala daca nu sa
executat integral fata de toti debitorii,intinderea prestatiei fiind in f-e de necesitatile si durata vietii tuturor beneficiarilor.
2.2.Beneficairul ntreinerii este n drept s cear rezoluiunea contractului n cazul nerespectrii obligaiilor de
ctre dobnditor la fel cum si dobnditorul poate cere rezoluuinea contractului n cazul imposibilitii executrii
obligaiilor conrtactuale n virtuatea unor circumstane independente de voina lui.acest fapt determina si
egalitatea partilor in kontractul respectiv.Din coninutul norme legale rezult,c dreptul beneficiarului ntreinerii poate
fi realizat doar n cazul, cnd nerespectarea obligaiilor contractuale depinde de nsui dobnditor. Respectiv, dreptul
dobnditorului poate fi realizat n cazul imposibilitii executrii obligaiilor contractuale din cauza unor circumstane,
care nu depind de voina lui. Aceste circumstane pot fi urmtoarele: invaliditatea, boala, omajul i altele, care sunt de
ordin obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea executrii care depinde de voina dobnditorului nu poate servi temei pentru
rezoluiunea contractului din iniiativa acestuia.
In situatia data beneficiarii au dreptul sa ceara executarea contractului de catre dobinditor kiar daca bunul adik casa de
lokuit a luat fok din kauza unui fulger deoarece riscul pierii bunului apartine dobinditorului acesta fiind obligat sa si
execute obligatiile care si lea asumat in baza de contract.la fel beneficiarii au dr sa ceara si rezilierea contract in kazul in
kare dobinditorul nusi executa obligatiile.
2.3.in speta data dobinditorul va fi obligat sa execute oblig sale in baza de contract kiar daca bunul pe care la primit in
propr a suferit un incendiu(caz de forta majora sau kiar orice alt caz)si necesita reparatii imense.cc prevede k riskul pieirii
bunuluiapartine lui...si nu are dreptul sa pretinda neintretinerea beneficiarilor timp de 2 ani din kauza cheltuielilor pe care
le va face p/u reparatie..

35

3.1. termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care curge de la data achizitionarii
produsului,serviciului si in kadrul karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau
declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe cheltuiala sa a
produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint imputabile consumator.p/u produktia
alcoolika,termen de garantie cons perioada de tipm stab de produkator in dokumentele normative,care curge de la
data imbutelierii si in kadrul careia produsul treb sasi pastreze calitatile prescrise sau declarate.
3.2.in conform ku legea privind protect dr consumatorului ,konsumator in kazul prokur unui bun ku vicii este in
drept sa pretinda de la vinzator remedierea sau inlokuirea gratuita ori restituirea contravalorii produsului precum
si despagubiri p/u pierderile folosite ca urmare a deficientelor constatate in kadrul termen de garantie sau termen
de valabil cu conditia respect de catre consumator a instruktiunilor de instalare,utilizare si a reg de de pastrare
prev in dokumentatia de insotire...Remedierea gratuit a deficienelor aprute la produs, nlocuirea gratuit sau
restituirea contravalorii produsului, n cadrul termenului de garanie sau termenului de valabilitate, deficiene care nu snt
imputabile consumatorului, se face necondiionat de ctre vnztor, prestator ntr-un termen de cel mult 14 zile
calendaristice de la data naintrii reclamaiei de ctre consumator sau n termenul stabilit prin contract.Dac vnztorul,
prestatorul refuz s satisfac reclamaia consumatorului conform prevederilor legale, ei snt obligai s dovedeasc
vina consumatoruluin ceea ce privete deficienele aprute la produsul vndut, serviciul prestat prin expertiza tehnic
efectuat de o ter parte competent n domeniu, abilitat n conformitate cu legislaia, ntr-un termen de cel mult 14 zile
calendaristice de la data naintrii preteniei de ctre consumator.n cazul unor vicii ascunse, aprute dup expirarea
termenului de garanie, termenul stabilit curge de la data finalizrii expertizei tehnice efectuate de o ter parte
competent n domeniu, abilitat n conformitate cu legislaia.Vnztorul, prestatorul restituie contravaloarea produsului
vndut, serviciului prestat imediat dup constatarea imposibilitii folosirii acestora dac deficiena nu este
imputabil consumatorului i dac consumatorul a refuzat remedierea sau nlocuirea produsului, serviciului.La restituirea
contravalorii se va lua n calcul preul produsului la data examinrii reclamaiei - n cazul n care preul lui s-a majorat, i
preul la data procurrii - n cazul n care preul lui s-a micorat.
3.3confrom CC al RM cumparatorul poseda anumite drepturi protejate de lege... n cazul n care bunul prezint
vicii, cumprtorul poate cere remedierea, solicitnd nlturarea viciului sau livrarea unui bun fr
viciu.Vnztorul suport cheltuielile de remediere utile, n deosebi cheltuielile de transport, de drum, de executare
a lucrrilor i de procurare a materialelor.Vnztorul poate refuza remedierea viciilor dac aceasta necesit
cheltuieli neproporional de mari(dac remedierea viciilor necesit cheltuieli neproporional de mari, vnztorul este n
drept s refuze remedierea viciilor. n acest caz vnztorul va fi obligat s livreze un bun fr viciu. Cheltuielile
neproporional de mari pot fi constituite din cheltuielile de transport, de deplasare a specialitilor la faa locului i cazarea
acestora, de executare a lucrrilor de remediere i de procurare a materialelor etc. Dac aceste cheltuieli sunt mai mari
dect cheltuielile pe care le-ar suporta vnztorul n cazul nlocuirii bunului viciat cu un bun fr vicii, este rezonabil ca
vnztorul s renune la remedierea viciilor)n cazul n care n locul remedierii viciilor livreaz un bun fr viciu,
vnztorul poate cere cumprtorului restituirea bunului cu vicii n conformitate cu regulile privind efectele
rezoluiunii contractului.Dac nu poate restitui vnztorului bunurile n starea n care le-a primit, cumprtorul
pierde dreptul de a declara rezoluiunea contractului sau de a cere vnztorului predarea unor bunuri de nlocuire,
cu excepia cazurilor n care imposibilitatea de restituire a bunurilor se datoreaz aciunii sau inaciunii
vnztorului ori inutilitii bunurilor dac alterarea lor este o consecin a nerespectrii condiiilor de predare
(inclusiv de ambalare) ori dac bunurile au fost utilizate pn a se constata neconformitatea lor.Pierderea de ctre
cumprtor a dreptului de a declara rezoluiunea contractului sau de a cere vnztorului predarea bunurilor de

36

nlocuire nu afecteaz dreptul lui la alte mijloace de protecie juridic prevzute de lege sau de contract. Drepturile
cumprtorului n privina viciilor sunt excluse dac, n momentul ncheierii contractului, cunotea aceste
vicii.Cumprtorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezult din viciul pe care nu l-a cunoscut n
urma unei culpe grave cnd vnztorul a trecut sub tcere n mod dolosiv viciul sau a preluat o garanie pentru
existena unei caracteristici.Cumprtorul care este comerciant trebuie s verifice sau s pun pe cineva s verifice
bunul ntr-un termen att de scurt ct permit mprejurrile, iar n cazul constatrii viciilor, s-l informeze
nentrziat pe vnztor.Cumprtorul pierde dreptul de a invoca viciul dac nu l-a comunicat vnztorului ntr-un
termen rezonabil din momentul n care a constatat sau trebuia s constate viciul i felul lui. Vnztorul nu poate
invoca dispoziiile prezentului alineat dac a trecut sub tcere n mod dolosiv viciul,deasemenea el nu poate invoca
o nelegere prin care drepturile cumprtorului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dac a trecut sub
tcere n mod dolosiv viciul sau a preluat o garanie pentru existena unei caracteristici.Dac prin lege sau
contract, este obligat s controleze calitatea bunului, vnztorul trebuie s prezinte cumprtorului dovezi de
efectuare a controlului calitii bunului...
.

Testu 19
1.1.Donatia poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia,
daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care
atesta o ingratitudine grava, sau daca refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea datorata.
(2) Daca donatia este revocata, se poate cere restituirea bunului donat. (3) Revocarea donatiei poate fi facuta
doar in decursul unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.
(4) Actiunea de revocare a donatiei nu poate fi inaintata contra mostenitorilor donatarului, nici de mostenitorii
donatorului impotriva donatarului, cu exceptia cazului cind donatorul a decedat pina la expirarea termenului
stipulat la alin.(3). Revocarea donaiei nu opereaz de drept, ci printr-o declaraie scris fa de donatar. n caz de litigiu,
revocarea donaiei se va decide de instana de judecat competent. n cazul n care sarcina este executat parial,
instana de judecat este n drept s aprecieze dac msura neexecutrii justific rezoluiunea contractului, putnd oferi
donatarului un termen de graie pentru executare.
1.2. Donatia conditionata....(1) Partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie conditionate de indeplinirea unei
sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi si de utilitate publica( atunci cnd bunul donat urmeaz a fi
utilizat nu n scopuri personale, familiale sau casnice a donatarului ci n folosul ntregii societi, n folosul unei
comuniti sau n folosul unor categorii de persoane (persoane concrete))..Va constitui donatie numai partea
excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. (2) Indeplinirea sarcinii poate fi ceruta,
in afara de donator, de oricare persoana in al carei interes este stipulata sarcina.(3) Daca donatarul nu
indeplineste sarcina, donatorul poate revoca donatia. Odat find ncheiat, contractul de donaie condiionat oblig
donatorul s execute sarcina impus. Fiind un contract sinalagmatic, donatarul nu poate renuna la ndeplinirea obligaiilor
stipulate dect sub sanciunea reparrii prejudiciului cauzat prin neexecutarea contractului. n conformitate cu normele
generale, dac donatarul nu execut sarcina, donatorul este n drept fie de a cere executarea sarcinii fie de a revoca donaia
(de a cere rezoluiunea contractului).
Alin.2 al articolului comentat ofer dreptul donatorului de a-l impune pe donatar s execute sarcina. Alturi de donator, cu
acest drept aparine i oricrei alte persoane n al crei interes este stipulat sarcina. n cazul contractelor de donaie
condiionat care stipuleaz realizarea unui scop de utilitate public, orice persoan potenial beneficiar al donaiei care
consider c are un interes legitim este n drept s cear donatarului executarea sarcinii. Dac donatorul a decedat,
realizarea sarcinii poate fi cerut de succesorii si n drepturi.Fiind un contract sinalagmatic n limitele sarcinii impuse,
revocarea donaiei pentru neexecutarea sarcinii nu este altceva dect rezoluiunea contractului, care urmeaz a fi solicitat
conform prevederilor generale (Art.733 746). Revocarea donaiei nu opereaz de drept, ci printr-o declaraie scris fa
de donatar. n caz de litigiu, revocarea donaiei se va decide de instana de judecat competent. n cazul n care sarcina
este executat parial, instana de judecat este n drept s aprecieze dac msura neexecutrii justific rezoluiunea
contractului, putnd oferi donatarului un termen de graie pentru executare.Dreptul de a cere revocarea donaiei aparine
doar donatorului i creditorilor acestuia prin intermediul aciunii oblice (Art.599), precum i succesorilor si legali, care
benefciaz de efectele revocrii. Terul beneficiar (n interesul crui a fost instituit sarcina), nefiind parte la contract nu
poate cere revocarea donaiei (Art.722), el fiind n drept s solicite doar realizarea sarcinii, n conformitate cu prevederile
alin.2.
1.3.konform CC daca donatorul, dupa executarea donatiei, nu mai este in stare sa-si asigure o intretinere
corespunzatoare si sa-si indeplineasca obligatiile legale de intretinere fata de terti, poate cere de la donatar

37

restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai poseda. (2) Cererea de restituire este inadmisibila cind
donatorul si-a provocat intentionat sau prin culpa grava starea de nevoie.Spre deosebire de alin.2, Art. 830, care-i
ofer posibilitatea donatorului de a renuna unilateral la executarea obligaiei de a dona n cazurile cnd prin executare i-ar
deveni imposibil s-i asigure ntreinerea proprie corespunztoare sau s-i execute obligaiile legale fa de teri,
articolul comentat instituie dreptul donatorului de rezoluiune unilateral a contractului de donaie executat, pentru
aceleai temeiuri.
Datorit faptului c rezoluiunea n condiiile Art. 836 este cerut dup ce contractul de donaie a fost executat i donatarul
a devenit titularul dreptului primit, prin derogare de la prevederile Art. 738, legea limiteaz efectele rezoluiunii doar la
restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai posed. Dac bunurile nu mai exist n natur sau au fost nstrinate,
rezoluiunea contractului de donaie este inadmisibil, donatorul nefiind n drept s cear despgubiri. Rezoluiunea pentru
temeiurile prevzute nu are efect asupra drepturilor terilor referitor la bunul donat, indiferent de faptul dac dreptul a
trecut la ter cu titlu gratuit sau oneros. n cazurile cnd bunul este n posesia donatarului, ns este grevat de drepturi ale
terilor, donatorul va accepta restituirea bunului grevat de drepturi, fr a putea cere despgubiri.Starea de nevoie n care a
ajuns donatorul dup executarea contractului de donaie trebuie s nu fie condiionat de comportamenul vinovat al lui.
Dac donatorul i-a provocat intenionat sau prin culp grav starea de nevoie, rezoluiunea contractului de donaie pentru
temeiurile invocate la Alin.1 este inadmisibil. Despre donatia in kazul unei maladii letale legea prevede k Contractul
de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator, urmata de insanatosirea
acestuia, poate fi declarat nul la cererea donatorului.Instituind norma comentat, legiuitorul fixeaz prezumia c
ncheierea contractului de donaie n timpul unei maladii considerate a fi letale este dictat de contientizarea de ctre
donator a inevitabilitii decesului su. n cazul n care donatorul, contrar prezumiei letalitii, se nsntoete, legea i
ofer posibilitatea de a cere declararea nulitii contractului de donaie.Prin maladii prezumate letale urmeaz de neles
acele procese patologice (boala), indiferent de natura lor, care afecteaz organismul uman i duc n mod inevitabil la
decesul celui bolnav. Prezumia letalitii maladiei trebuie s fie fundamentat din punct de vedere medical i nu doar
bnuit de donator sau alte persoane.Pentru a putea cere nulitatea contractului de donaie ncheiate n timpul unei maladii
prezumate letale, nsntoirea donatorului trebuie s fie de aa natur, nct s nlture pericolul decesului care se
prezuma. nsntoirea parial, care doar deprteaz survenirea decesului pe o perioad scurt de timp nu-i ofer dreptul
donatorului de a cere nulitatea contractului.Donatorul va putea cere nulitatea contractului de donaie n decursul
termenilor generali de prescripie, n condiiile Art. 218. Alte persoane interesate (ex. rudele) nu vor putea cere declararea
nulitii contractului n baza art.833. n rezultatul declarrii nulitii contractului vor surveni consecinele declarate de
Art. 219.Dac pn la pronunarea hotrrii judectoreti donatorul decedeaz, contractul nu va fi declarat nul.

2.1.prevederile CC stabilesk dr lokatar de a da in sublokatiune bunul inkiriat.p/u aceasta e nevoie de avea consimtamintul
lokator.astfel lokatar treb sal informeze pe lokator despre intentia sa si sa indice numele sau denumirea,adresa pers careia
intentioneaza sai subinkirieze.Locatorul nu poate s nu dea consimmntul la subnchiriere sau la cesiunea

38

locaiunii dac, dup ncheierea contractului de locaiune, se nate interes legitim pentru locatar de a da bunul,
integral sau parial, unui ter. Aceast prevedere nu se aplic dac persoana terului constituie un impediment,
spaiul nchiriat devenind astfel suprancrcat sau dac, din alte motive temeinice, nu i se poate impune
locatorului s permit subnchirierea sau cesiunea locaiunii.Dac nu consimte la sublocaiune sau la cesiunea
locaiunii, locatorul este obligat s comunice, n termne de 15 zile, locatarului motevele; de astfel, se consider c a
consimit.Locatorul care consimte la sublocaiunea sau la cesiunea locaiunii nu poate cere dect compensarea
cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublocaiune sau cesiune..
2.2.contr de sublok produce efecte asupra lokator deoarece acesta are careva avantaje dar care sunt limitate de
lege doar prin posibilitatea compensarii cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublokat..astfel daca lokator
cere aceste compensari el treb sa prezinte probele respective precum k lea suportat.art 896 al CC preved e si un alt
efect asupra lokator-n cazul n care neexecutarea unei obligaii de ctre sublocatar cauzeaz un prejudiciu esenial
locatoraului sau altor locatari, locatorul poate cere rezilierea contractului de sublocaiune.Aceast norm stipuleaz
un drept legal a locatorului de a cere rezilierea contractului de locaiune indiferent de faptul c el nu este parte al acestui
contract. Ca persoane responsabile n acest caz vor fi atrase att locatarul, ct i sublocatarul, aciunile cruia servesc ca
temei iniierea rezilierii contractului de sublocaiune nainte de termen. Pentru ca o asemenea cerere a locatorului s fie
satisfcut legea stabilete unele condiii care in de culpa sublocatarului i care se manifest prin urmtoarele:
a)neexecutarea unei obligaii contractuale de ctre sublocatar;
b)cauzarea prin aceast neexecutare a unui prejudiciu esenial nsui locatorului sau altor locatari.
2.3.deoarece partile au hotarit sa desfaca contr de lokatiune atunci in baza preveder legale ale CC si anume k termenul
kontr de sublokat nu poate depasi termenul kontr de locatiune rezulta k contr de sublok va fi desfacut la fel...adik sublok
exista atit timp kit exista contr de lokatiune...reprezentind un element accesoriu al lokatiunii...si respectiv inexistenta
lokatiunii-element principal-face inexistenta si sublokat...
3.1.contr schimb contr incheiat intre 2 parti prin care mabele se obliga sa transmita reciproc cu dr propr un bun...astfel
ambele parti au atit kalitatea de vinz al bun pe care il instraineaza cit si kumparator al bunului pe care il primeste in
schimb.contr schimb are urm caractere*carac sinalagmatic *caracter civil(inkeiat p/u satisfacerea necesitatilor personaleal participantilor la circ civil de bunuri si
valori)cit si caracter comercial(inkeiat ku scop lukrativ intre particip la circuitul komercial)in f/e de obiectul
kontr.*asemaninduse ku kontr vinz/kump skimb este un kontract consensual,sinalagmatic,ku titlu oneros,comutativsi
translativ de propr.
3.2.regulile aplikabile skimbului sint regulile aplikate kontr vinz/kump in limita in kare nu contravine specifikului
kontraprestatiei.
3.3.cu toate reglement comune ale viz/kump si a skimb.cel din urma repr un kontr de sinestatator avind partikularitati
cei determina individualitatea.asemanarile skimb ku vinz/kump nu pot servi k temei p/u a konsidera skimbul drept
varietate a contr vinz/kump sau kontr complex,continind atit element ckimb cit si a vinz/kump.spre deosebire de
vinz/kump kare presupune implikit predarea de catre o parte in propr celeilalte parti kontra unei sume determinate sau
determinabile de bani numite pret skimbul presupune in mod necesar predarea unui bun p/u alt bun adik in kalitate de
kontraekivalent al prestatiei unuia din kopermutanti apare nu pretul k valoare baneasca ce determina kostul bunului
transmis in propr celuilalt kopermutant ci un alt bun.

1.1.

Testu 20
Prin contractul de antreptiz o parte (antreprenor) se oblig s efectueze pe riscul su o anumit lucrare
celeilalte pri (client), iar aceasta se oblig s recepioneze lucrarea i s plteasc preul convenit.Din
definiia contractului de antrepriz rezult elementele tradiionale i obligaiile principale ale participanilor acetui

39

contract, i anume: a)lucrarea este efectuat pe riscul antreprenorului;b)se efectuiaz nu oarecare, dar o anumit
lucrare, care dup cum rezult din esena legii, este comandat de client;c)clientul este obligat s recepionaze
lucrarea i s plteasc preul convenit....
1.2.
Antrepriza este un kontr sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva,consensual.spre
deosebire de alte contr consensuale care pot fi executate in momentul inkeerii lor in kazul antreprizei
aceasta posibilit este exclusa deoarece p/u execut lukrarii este necesar de a consuma un anumit interval de
timp.caracter consens se mentine si atunci kind antreprenor incepe execut lukrarii imediat dupa inkkerea
contr sau o executa in prezenta clientului chiar si in aceste sitautii executarea lukrarii este anticipata de
incheerea contr prin kare se determina obiect contr...in principi antrepriza e un kontr inkeiat intuito
personae,acest caracter vizeaza numai organizarea si konducerea lukrarii de catre antreprenor nu si
executarea ei efectiva.antreprenor va fi oblig sa execute personal lukrarea numai daca contr prevede acest
fapt sau daca aceastarezulta din imprejurari...
1.3.
Evideniai principalele deosebiri i asemnri a contractului de antrepriz n raport cu alte contracte
translative de proprietate, precum i cu contractul de munc
Contractul de antrepriza se aseamana cu contractul de munca prin faptul ca ambele reglementeaza procesul de munca
dar se deosebesc astfel obiectul contractului de munca este activitatea antreprenorului in profesia, specialitatea
respectiva.Salariatul in contractul de munca se plateste dupa cantitatea si cantitatea muncei depuse.Obiectul
contractului de antreprinza este rezultatul; muncii si in functie de acest rezul;tat se plateste remuneratia
antrprenorului.In contractul de munca exista raporturi de subordonare fapt ce nu exista in contractul de antrepriza.In
contractulk de munca angajatul nu poate apela la alte persoane pentru efectuarea unei lucrari sau activitati iar in
contractul de antrpriza antrprenorul este liber de a alege antreprenori.Pentru dauna cauzata de angajat altor persoane
resppnsabil este patronul fapt ce nu exista in antrepriza.In cazul antrprizei antreprenorul efectueaza lucrarea pe
propriul sau ris, riscind de a nu fi renumerat daca acesta din circumstante neimputabile lui nu preda bunul.In cazul
contractului de munca rezultatele muncii angajatului devine proprietate a patronului.Antrepriza se deosebeste de v-c
prin faptul ca in momentul incheierii v-c obiectul acestuia de regula exista se transmite cumparatorului iar in
antrepriza obiectul contractului nu exista si urmeaza a fi produs.Antreprenorul poate efectua lucrarea din propriile
sale materiale fapt care nu este caracteristic pentru v-c.
Acesta se deosebeste de locatiune dupa obiectul contractului, dupa faptul ca plata locatiunii este determinata in
functie de volumul bunului inchiriat, de durata folosintii obiectului, fapt ce nu exista in antrepriza.
Antrepriza se deosebeste de contractul de mandat prin faptul ca obiectul antrprizei este rezultatul muncii
antreprenorului, rezultatul unor actiuni de ordin material dar nu de ordin juridic ca in cazul mandatului.
2. . Contractul de locaiune.
2.1. Enumrai tipurile de mbuntiri;
Toate inbunatatirile aduse bunurilor inchiriate pot fi grupate in 2 categorii: 1.inbunatatiri aduse cu acordul
locatorului; 2.inbunatatiri aduse fara acordul locatorului.La rindul lor acestea pot fi specificate in 2 tipuri:
a)inbunatatiri care pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate; b) inbunatatiri care nu pot fi searate fara a se
deteriora bunurile inchiriate.In functie de aceasta legiuitorul a stabilit urmatoarele: a)inbunatatirile aduse bunurilor
cu acordul locatorului la expirarea termenului contractului sa la desfacerea lui inainte de termen trebuie reconpensate
de catre locator adica acordul presupune caracterul oneros al inbunatatirilor.In cazul inbunatatirilor care pot fi
separate fara a se pricinui paguba bunurilor inchiriate acestea pot fi ridicate de catre locatar. Din categoria
inbunatatirilor aduse fara acordul locatorului fac parte inbunatatirile ce pot fireparate fara a se deteriora patrimoniul
inchiriat si in caz ca nu este de acord locatorul sa achite costul lor inbunatatirile pot fi ridicate de catre locatar. Costul
inbunatatirilor efectuate fara acordul locatorului si care nu pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate nu se
reconpenseaza adica aceste inbunatatiri devin proprietate a locatorului.
2.2. Cine, potrivit legii, are obligaia s fac reparaia curent i cea capital? Care sunt consecinele neefecturii
reparaiei?
Conform prevederilor legale locatorul este obligat sa efectueze reparatia capitala a bunului inchiriat daca legea sau
contractul nu prevede altfel.Consecintele neexecutarii reparatiei deasemenea sunt cuprinse de continutul legii si
anume nerespectarea de catre locator a obligatiei prevazute acorda locatarului dr. Sa efectueze reparatie capitala si sa
treaca cheltuielile de reparatie capitala in contul chiriei.
2.3. Soluionai spea. Se va schimba soluia, dac mbuntirile au fost efectuate cu acordul lui A?
3.Contractu de instrainare cu conditia intretinerii pe viata
3.1. .Definii contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via;

40

In baza contractului de instrainare a bunului cu conditia intratinerii pe viata o parte(benificiarul intretinerii) se obliga sa
dea celeilalte parti (dobinditor) in proprietate un bun imobil sau mobil iar dobinditorul se obliga sa asigure benificiarului
intretinere in natura-locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar pe timpul cit va trai precum si inmormintarea.
3.2. Caracterizai elementele i coninutul contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via;
Partile contractului sint beneficiarul intretinerii-persoana care datoreaza predarea bunului proprietate si dobinditorul- cel
care se obliga sa presteze primului intretinerea in natura.Benificiar al intretinerii poate fi doar persoana fizica cu
capacitate necesara de a efectua acte juridice.Dobinditor-persoanele fizice cu capacitate civila deplina.Consideram ca
persoanele juridice nu poty fi parte la acest contract.
Obiect al contractului este unul complex constind pe deoparte din actiunile benificiarului de atransmite dr. De proprietate
asupra bunului si pe de alta parte din actiunile dobinditorului de a presata intretinerea datorata.Are un obiect material
dublu reprezentat de bunul transmis dobinditorului si intretinerea propriu zisa prestata de acesta.
Forma contractului este scrisa.Nerespectarea ei decade partile in posibilitatea stabilirii existentei contractului cu proba cu
martori.In cazul cind pentru instrainarea bunului transmis se cere forma autentica contractul urmeaza a fi autentificat
notarial sub sanctiunea nulitatii absolute.
Termenul contractului este egal cu durata vietii benificiarului intretinerii.El nu se fixeaza intro data calenaristica si nu se
stabileste in alt mod si depinde de un eveniment viitor-survenirea mortii dobinditorului.
Continutul acestui contract este exprimat in obligatia benifeciarului intretinerii de a transmite dr. De proprietate asupra
bunului care reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia obligatia dobinditorului de a
receptiona bunul, obligatia de a asigura in natura intretinerea benificiarului.
3.3. Stabilii deosebirile i asemnrile existente ntre contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via i
contractul de rent. Delimitai modificarea judiciar i convenional a contractului de nstrinare a bunului cu condiia
ntreinerii pe via.
1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se
cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru
valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala.
2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata
3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata
4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de
renta unde poate fi si persoana juridica
5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii
benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat

Test 21

41

1.1 Enumrai temeiurile de ncetare a contractului de locaiune

.Locaiunea nceteaz:la expirarea termenului contractului;n cazul pierderii bunului nchiriat;n late
cazuri prevzute de lege sau de contract.Legea stipuleaz dou temeiuri tradiionale de ncetare a
locaiunii:la expirarea termenului contractului,n cazul pieirii bunului nchiriat.Expirarea termenului
contractului poate servi ca temei de ncetare a locaiunii dac prile au convenit astfel i bunul nchiriat a
fost restituit locatorului. n cetarea locaiunii din acest temei poate avea loc i n cazul, cnd nici una din
pri nu a declarat cu un preaviz prii opuse despre inteniile sale de a continua raporturile contractuale i
dac prin tcere prelungirea folosirii bunului dup expirarea termenului nu a avut loc.Pieirea bunului
nchiriat este un temei ondescutabil de ncetare a locaiunii, deoarece n acest caz dispare un element
principal al contractului nsui obiectul locaiunii. Prin urmare, dispare i interesul prilor.Prin acordul
prilor, n dependen de obiectul contractului, scopul prilor i alte circumstane, n contract pot fi
stipulate i alte temeiuri de ncetare a locaiunii. Acest lucur poate avea loc i n alte cazeri prevzute de
lege.alt temei il konstitue exproprierea totala(lokat se stinge de la data de la kare expropriatorul are dr sa ia
bunul in posesiune) sau partiala(lokatarul poate dupa imprejurari reducerea chiriei sau rezilierea lokatiunii)

Locatorul este n drept s cear rezilierea contractului dac locatarul:a)prevederile contractului;nu

folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu admite intenionat sau din culp
nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol real pentru o asemenea nrutire; nu pltete
chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea termenului de plat dac n contract nu este prevzut
altfel,ncheie un contract de sublocaiune fr acordul locatorului.Legea sau contractul pot prevedea
i alte motive re reziliere a contractului de locaiune din iniiativa locatorului.

Locatarul este n drept s cear rezilierea contractului n cazul n care:

a. i-a pierdut capacitatea de munc i nu poate folosi bunul nchiriat;
b)este privat de libertate i nu-i poate executa obligaiile contractuale (acest fapt care exclude posibilitatea
executrii obligaiilor contractuale. Petnru rezilierea contractului din acest temei este necesar de a prezenta
sentina, care a rmas definitiv i prin care locatarul este privat de libertate. Dat fiind faptul c legea nu prevede
altfel, termenul de privaiuni de libertate nu are careva importan pentru rezilierea contractului din acest
motiv)Legea sau contractul pot prevedea i alte motive dect cele enuntate mai sus.
2.1.pe parcursul executarii lukrarilor antreprenorul este oobligat sa execute lukrarea in konform ku indikatiile klientului.in
practika se considera k indikatiile klient sunt oblig p/u antreprenor insa executarea acestor oblig treb sa aiba lok ku
respectarea unor conditii de prdin informational ce tin de oblig antreprenorului.antreprenor este oblig sa informeze pe
klient d/e faptul k-*materialul prezentat de klient este innutilizabil sau nekalitativ..*viciile materialelor vor face k produsul
sa fie afectat de vicii..*respect indikatiilor klientului ameninta durabilitatea sau utilitatea lukrarii..*exista alte circumstante
care nu depind de antreprenor si kare ameninta durabilitatea sau utilitatea lukrarii...
2.2.din kontinutul legii rezulta 3 categ de riskuri-1.riskul lukrarii(antreprenorul se obliga sa efectueze pe riskul sau o
anumita lukrare.prin urmare daca executarea devine imposibila din kauza de forta majora antreprenorul nu are dr la plata
pretului deoarece na predat clientului rezultatul muncii sale)...2.riskul materialelor9riskul pieirii sau deteriorarii fotuite a
bunului necesare executar contr il suporta cel kare la furnizat daca in kontract nu este prev altfel)...3.riskul obiect
contr(riskul pierii sau deterioraroo fortuite a obiect kontr pina la receptionarea lui il suporta antreprenorul.acest risk terce
la klient odata ku receptionarea lukrarii daca klientul intirzie sa receptioneze lukrarea riskul trece asupra lui de la data de
la kare sa pus in intirziere)
2.3.daca B sia executat oblig informationale referitor la kalitatea piesei carae era defectata atunci A este oblig sa akite
retributia..aceasta rezulta din riskul lukrarii...
3.1. n cazul cumprrii de prob sau la vedere, consimirea asupra obiectului cumprat este la libera alegere a
cumprtorului. n caz de dubii, cumprarea se consider ncheiata sub condiia suspensiv a
consimirii.Vnztorul este obligat s permit cumprtorului s verifice obiectul.Pn la realizarea condiiei
prevzute la alin. (1), cumprtorul rspunde de pstrarea obiectului..Dac cumprarea... la vedere beneficiaz de
o reglementarea special, diferit de vnzarea comun, nseamn c are anumite particulariti, care n mod normal are
trebui s poat fi deduse chiar din titlu. Dac specificul acestei modaliti a vnzrii const n faptul c se face la vedere,

42

ar rezulta oare c vnzrile obinuite se fac nu la vedere, pe ascuns, cu ochii nchii etc.? Mai mult, din punct de vedere
semantic, a proba nu este cel sinonim cu a vedea, mult mai potrivit fiind verbul a ncerca. Chiar dac acest aspect
pare neimportant i insignifiant, totui, n practic ar putea da natere anumitor dificulti.

3.2.Vnzarea cu pact de rscumprare nu e o noua vinzare ci o rezolutiune a vinzarii intervenita,...este o

varietate a contractului de vnzare cumprare supus unei condiii rezolutorii exprese, care const n dreptul ce
i-l rezerv cumprtorul de-a relua lucrul vndut, restituind preul i cheltuielile suportate de cumprtor ntr-un
anumit termen.Declaratia de rascuparare poate fi facuta de vinzator in termenul stabilit de contract ce nu trebuie sa fie
mai mare de 10 ani pentru terenuri si 5 ani pentru alte bunuri.Restituirea vnztorului a bunurilor rscumprate are
efect retroactiv, acionnd att n privina cumprtorului, ai suscesorilor lui n drepturi, ct i a terelor
dobnditori, cu excepia cnd terul dobnditor invoc dobndirea dreptului de proprietate asupra unui bun
( imobiliar ) prin posedarea lui o anumit perioad ( Art. 332. Uzucapiunea imobiliar ) sau posesia de bun
credin n materia bunurilor mobile ( Art. 331 ).Vnztorul poate cere rscumprarea de la cumprtorul iniial, ct
i de la oricare alt cumprtor mai departe. Urmeaz de menionat c este indiferent, dac n contractul de
vnzare a terului achizitor fusese sau nu prevzut clauza de rscumprare n folosul vnztorului primitiv, cu
excepia vnzrii unui imobil, deoarece cumprtorul de bun-credin, ce n-a cunoscut pactul de rscumprare
din contractul iniial, este protejat de dispoziia art. 331. n afar de vnztor, rscumprarea poate fi exercitat de
un cesionar ( persoana creia prin contract i-au fost transmise drepturile ), de creditorii si i de motenitorii si,
fiecare motenitor avnd dreptul s cear rscumprarea numai n ce privete cota sa parte.Vnzarea cu pact de
rscumprare ca regul o folosesc cei, care avnd nevoie de bani, i vnd bunurile cu intenia c n termenul
prevzut pentru rscumprare, s dobndeasc sumele necesare pentru a redobndi proprietatea bunurilor vndute.
Dup coninutul i efectele survenite, facultatea de rscumprare se folosete ca o modalitate de credit, ntru
ocolirea Legii cu privire la gaj ( Legea 449-XV/2001 ).Condiia rscumprrii urmeaz n mod obligatoriu a fi
stipulat n contractul de vnzare- cumprare. n caz contrar vnzarea se consider simpl, iar rscumprarea
constituie o revnzare n condiiile creia prile urmeaz s achite taxele respective de mutaie.. Clauza de
rscumprare poate fi ntrodus n contractele de vnzare-cumprare att mobiliare ct i imobiliare.
3.3 Expunei-v asupra problemelor ce pot aprea la aplicarea n practic a contractului de vnzare-cumprare cu
pact de rscumprare (n special privind obligaia cumprtorului de a nltura drepturile terilor asupra bunului,
rscumprarea bunurilor imobile, etc.).
Rascumpararea bunului se face la pretul de vinzare,revinzatorul e in drept sa ceara compensarea cheltuelilore aferente
bunului cumparat fara rascumparare in cuantumul egal cu cresterwea valorii bunului datorita acestor
cheltueli.Revinzatorel raspunde pentru prejudiciu daca inaintea exercitarii dr de rascumparare bunul cuparat a suferit o
inrautatire,a perit sau nu poate fi restituit din alt motiv atestinduse culpa lui.
) Alineatul 1 al articolului comentat prevede expres obligaia cumprtorului de a atrage vnztorul n calitate de coprt
n aciunea de eviciune naintat de ctre un ter mpotriva cumprtorului. Este necesar de remarcat, c este vorba de
obligaia i nu de dreptul cumprtorului de a atrage n calitate de coprt pe vnztor. Cumprtorului i revine obligaia
nu numai s anune vnztorul ca parte a contractului de vnzare-cumprare, dar i s-l atrag n calitate de coprt n
proces.
Vnztorul, n baza art.67, alin.1 al Codului de procedur civil al Republicii Moldova, ca persoan interesat
ntr-un proces pornit ntre alte persoane, poate interveni n el alturi de reclamant sau de prt pn la nchiderea
dezbaterilor judiciare n orice instan dac hotrrea pronunat ar putea s influeneze drepturile sau obligaiile lui fa
de una din pri. Astfel, vnztorul este intervenientul accesoriu, adic intervenientul care nu formuleaz pretenii proprii
asupra obiectului litigiului. Pentru a interveni n proces, vnztorul depune o cerere n care demonstreaz interesul
interveniei, menionnd crei pri se va altura. Copia de pe cerere se nmneaz ambelor pri (art.67, alin.2 Codul de
procedur civil al Republicii Moldova). La rndul su, vnztorul anunat de ctre cumprtor sau aflnd despre proces,
este obligat s participe n proces pn la nchiderea dezbaterilor judiciare n orice instan.
Vnztorul poate fi introdus n proces i la cererea uneia dintre pri sau din oficiul instanei (art.67, alin.3 Codul
de procedur civil al Republicii Moldova).
Vnztorul, participnd n proces, are drepturile procedurale ale prii creia i se altur (cumprtorului), cu
excepia dreptului de a modifica temeiul i obiectul aciunii, de a majora sau reduce cuantumul preteniilor din aciune,
precum i de a renuna la aciune, de a recunoate aciunea sau de a ncheia tranzacie, de a nainta aciune reconvenional
sau de a cere executarea silit a hotrrii, ncheierii sau deciziei judectoreti (art.68 CPC). Vnztorul este interesat s

43

prezinte pretenii pe marginea cerinelor aciunii de eviciune naintate cumprtorului, deoarece n cazul nstrinrii
bunului, cumprtorul poate solicita restituirea preului platit pentru bunul cumprat.
(2) Alineatul 2 al prezentului articol prevede consecina neatragerii vnztorului n calitate de coprt n proces i
anume eliberarea acestuia de rspundere fa de cumprtor cu condiia s demonstreze c atragerea sa ar fi prevenit
eviciunea cumprtorului.
Vnzarea cu pact de rscumprare este o varietate a contractului de vnzare cumprare supus unei
condiii rezolutorii exprese, care const n dreptul ce i-l rezerv cumprtorul de-a relua lucrul vndut, restituind
preul i cheltuielile suportate de cumprtor ntr-un anumit termen.
Restituirea vnztorului a bunurilor rscumprate are efect retroactiv, acionnd att n privina cumprtorului,
ai suscesorilor lui n drepturi, ct i a terelor dobnditori, cu excepia cnd terul dobnditor invoc dobndirea
dreptului de proprietate asupra unui bun ( imobiliar ) prin posedarea lui o anumit perioad ( Art. 332.
Uzucapiunea imobiliar ) sau posesia de bun credin n materia bunurilor mobile ( Art. 331 ).
Vnztorul poate cere rscumprarea de la cumprtorul iniial, ct i de la oricare alt cumprtor mai
departe. Urmeaz de menionat c este indiferent, dac n contractul de vnzare a terului achizitor fusese sau nu
prevzut clauza de rscumprare n folosul vnztorului primitiv, cu excepia vnzrii unui imobil, deoarece
cumprtorul de bun-credin, ce n-a cunoscut pactul de rscumprare din contractul iniial, este protejat de
dispoziia art. 331. n afar de vnztor, rscumprarea poate fi exercitat de un cesionar ( persoana creia prin
contract i-au fost transmise drepturile ), de creditorii si i de motenitorii si, fiecare motenitor avnd dreptul
s cear rscumprarea numai n ce privete cota sa parte.
Vnzarea cu pact de rscumprare ca regul o folosesc cei, care avnd nevoie de bani, i vnd bunurile cu
intenia c n termenul prevzut pentru rscumprare, s dobndeasc sumele necesare pentru a redobndi
proprietatea bunurilor vndute. Dup coninutul i efectele survenite, facultatea de rscumprare se folosete ca o
modalitate de credit, ntru ocolirea Legii cu privire la gaj ( Legea 449-XV/2001 ).
Condiia rscumprrii urmeaz n mod obligatoriu a fi stipulat n contractul de vnzare- cumprare. n caz
contrar vnzarea se consider simpl, iar rscumprarea constituie o revnzare n condiiile creia prile urmeaz
s achite taxele respective de mutaie..
Clauza de rscumprare poate fi ntrodus n contractele de vnzare-cumprare att mobiliare ct i
imobiliare.

1.1.

. Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri
i de alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la expluatarea acestora pe o

44

perioad determinat i la un pre stabilit de pri.caracter jur-*car sinalagmatik(inkeerea lui da nastere la

dr si oblig reciproce si interdependente p/u ambele parti)*ku titlu oneros(fiecare dintre parti urmareste un
interes patrimonial propriu)*ku executare succesiva(oblig reciproce ale partilor se executa de acestea in
timp pe toata durata kontr carae este stab de parti)*trans de foosinta(deoarece prin el se transmite doar
folosinta unor bunuri agrikole expres stab in kontract..prin urmare arenda este un kontr netranslativ de
propr)*komutativ(din momentul inkeerii partile kunosk intinderea prestatiilor la kare se obliga)
1.2.
Elementele contr adenda sunt urm......Subiecii acestui contract sunt arendatorul i arednaul, care pot fi att
persoane fizice , ct i juridice. De regul arendatorul este proprietarul obiectului contractului i care dispune de
toate documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparin statului i
unitilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM i organele administraiei publice locale n dependen de
competena lor (art.41 al Legii 828/1991 ). n aceast calitate pot activa i ali titulari legali, cum ar fi
uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poart o denumire
general popsesor legal, se consider c ele dispun de titlurile prevzute de lege, prin care este legalizat
posesia, de regul, contractul respectiv. Arenda poate fi orice suciect de drept al Republicii Moldova. n aceast
calitate, n baza art.41 Legii 828/1991, pot activa i persoanele fizice i juridice strine, organizaiile i asociaiile
internaionale. Persoanele fizice trebuie s fie apte de munc i n stare de a se ocupa cu acticitatea agricol.
Pentru persoanele juridice aceast activitate trebuie s fie prevzut de statut sau alt document constituitiv.
3. Obiectul contractului de arend este terenul de pmnt i alte bunuri agricole. O detalizare n acest sens
gsim n Legea 828/1991 n redacia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41 stipuleaz, c obiect al contractului de
arend pot fi terenurile de orice categorie de destinaie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul
de arend a terenului se extinde i asupra construciilor, instalaiilor, amenajerilor, inclusiv asupra plantaiilor
multianuale de pe terenul respectiv, dac contractul nu prevede altfel.Contractul de arend se ncheiei n
scris...Legislatorul a formulat acest criteriu fa de forma contractului de arend lund n consideraie obiectul,
scopurile prilor, termenul contractului i altele. Aceast norm este condiionat , de asemenea, de necesitatea
asigurrii intereselor patrimoniale ale prilor, de necesitatea evitrii consecinelor negative n caz de nerespectare
a obligaiilor contractuale.
Forma scris a contractului de arend se aplic indiferent de faptul cine este parte a contractului - persoan fizic sau
juridic. n afar de norma general stipulat n acest atricol fa de forma contractului de arend, pentru acest contract se
aplic de asemenea i condiiile suplimentare prevzute de lege n dependen de obiectul i termenul contractului. Astfel,
conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arend a unui teren ncheiat pe un termen ce depete trei ani
trebuie s fie nscris n registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face n natur, n bani sau n natur i bani, potrivit acordului dintre pri, i se execut n
termenul i n locul stabilit n contract. (2) Elementele n funcie de care se determin arenda pentru fiecare
categorie de folosin a bunului pot fi: suprafaa terenului, potenialul de producie, structura parcelar, relieful i
gradul posibilitii de efectuare a mecanizrii, posibilitile de acces, distana fa de locurile de depozitare,
industrializare sau de comercializare, starea cldirilor, amenajrilor sau altor dotri, gradul de amortizare a
tehnicii agricole arendate.
2.1DA..in baza prevederilor CC al RM...astfel Pentru nclcarea termenului de livrare se pot cere despgubiri
doar dac, n termen de 21 de zile din momentul n care ncrctura a fost pus la dispoziia destinatarului, este
naintat o obiecie scris ctre cru.
Alta prevedere stab faptul k la calculul termenelor stabilite n
prezentul articol nu se ia n considerare ziua recepionrii sau ziua n care ncrctura a fost pus la dispoziia
destinatarului....
2.2.in kontr trans se aplika regula ku privire la prezumtia kulpei karausului.in noul cc aceasta reg.poarta
denumirea de sarcina probatiunii si este stipulata la art 1009 cc,unde se mentioneaza k sarcina probei faptului k
distrugerea,pierderea,deteriorarea ori depasirea termen de livrare se datoreaza uneia din imprejurarile prev de
lege revine carausului..daca prejud a fost cauzat ku intentie sau din kulpa grava a carausului acesta nu poate
invoka dispozitiile legale care exclud sau limiteaza rsp sa sau kare rastoarna sarcin aprobatiunii....
2.3. in baza prevederilor legale Cruul rspunde pentru distrugerea, pierderea total sau parial ori
pentru deteriorarea ncrcturii n msura n care distrugerea, pierderea sau deteriorarea a avut loc ntre
momentul prelurii i cel al livrrii, precum i pentru depirea termenului de livrare. Cruul este inut, de
asemenea, s repare prejudiciul cauzat prin neexecutarea altor obligaii contractuale. Mrimea preteniei de
despgubire poate fi limitat prin contract.Pentru ntrzierea transportrii ncrcturii la destinaie, cruul
poart rspundere n proporie de 100% din taxa de transport i este obligat s repare prejudiciul cauzat
astfel.Cruul nu poart rspundere i nu-i poate limita rspunderea dect n cazurile i n condiiile prevzute
de lege.
(1) 3.1. La expirarea contractului de locaiune, locatarul are dreptul prioritar la ncheierea contractului pe un nou
termen dac:

45

a) i-a onorat anterior obligaiile contractuale;

b) bunul se d n locaiune pe un nou termen;
c) este de acord cu noile condiii contractuale stabilite de locator.
Dac raporturile contractuale continu n mod tcit dup expirarea contractului de locaiune, aceasta se
consider prelungir pe un termen nedeternimat.....

1.1.concesiunea este un kontr prin kare statul cesioneaza unui investitor in skimbul unei redeventadr de a desfasura
activitati de prospectare,explorare,valorifikare sau restabilirea resurselor naturale pe terit rm de a presta servicii publice de
a exploata obiect propr de stat care conform legisl sunt retrase integral sau partial din kircuitul civil precum si dreptul de a
desfasura anumite genuri de activitate inklusiv cele kare konst monopolul statului preluind gestiunea obiect
concesiunii,riscul prezumtiv si rsp patrimoniala.caractere jur..*solemn-rezida in faptul k kontr concesiun treb sa fie inkeiat
in forma scrisa..*sinalagmatik-deoarece partile isi asuma dr si oblig reciproce..8la momentul inkeerii kontr partile isi
kunosk deja intinderea prestatilor la kare se obliga,fapt ce rezulta din karacter komutativ..*ku titlu oneros-ambele parti
urmaresk obtinerea unui beneficiu ku executare succesiva,concesionarul isi executa prestatille prev de contr in mod
kontinuu pe toata durata concesiunii iar concedentului ii revine oblig k pe parcursul koncesiunii sa nu intervina in aktivit
economika a concesionarului...*intuito personae-adik pers care a obtinut koncesiunea treb sasi execute personal oblig care
ii revin din kontract..
1.2.partile-concesionar(pers fiz/jur din rm si din alte state)concedent(in kazul kocesionarii terenurilor si altor resurse
naturale o are guvernul in pers organ central al adm publice autorizata.in kazul bunurilor intreprinderilor de stat precum si
alte obiecte economice in kalitate de concedent apare org centrale de specialitate si autoritatile adm publ lokale)Obiectgestiunea privata a unui serviciu publik,a unui bun publik sau executarea unei aktivit publ de catre o pers partikulara.insa
nu toate serv publice,bun sau activit publice pot fi concesionate doar acele care au o importanta deosebita p/u stat si prdine
publika nu pot const obiectul unei koncesionari.Termen-poate fi stab de catre concedent sau de ambele parti de comun
akord dar nu poate depasi 50 ani.la expirarea concesiunii daca au fost respect clauzele lui koncesionarul beneficiaza de dr
preferential de a prelungi kontr..Redeventa-repr o suma de bani platita koncedentului de catre cesionar in skimbul r de a
gestiona un serv publi,un bun publik sau de a executa o lukrare publika.ea poate fi stab in natura,bani sau in ambele
modalitati sub forma de plati unice,arenda,plati p/u extractia resurselor naturale sau p/u fabrikarea produktiei...
1. ) Mandatarul este obligat sa transmit mandantului toate informaiile necesare, sa dea lmuririle cerute de
mandant asupra executrii mandatului, iar la executarea acestuia, sa-l informeze neintirziat si sa prezinte
darea de seama.....Mandatarul este obligat sa nu divulge informaia care i-a deveni cunoscuta in cadrul
activitatii sale daca mandantul are un interes justificat in pstrarea secretului asupra lor si daca nu exista, in
baza dispoziiilor legale, o obligaie de dezvluire sau dezvluirea nu este permisa de mandant....Obligaia de
pstrare a confidentialitatii subzista si dupa ncetarea mandatului...
Mandatarul este obligat sa
remit mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului si nu a utilizat in acest scop, precum si
tot ceea ce a dobindit in executarea obligaiilor sale contractuale.
2.2.
2.3.mandantul este oblig sa compenseze cheltuielile efectuate de mandatar pe parcursul execut mandat pe care acesta in
f/e de imprejurari konsidera oportun de ale efectua.in acasta privinta se mentioneaza k keltuielile pe care mandatarul le
efectueaza p/u executarea oblig kontract si pe care acesta le konsidera necesare treb compensate de catre
mandant..mandantul nu este in dr sa refuze restituirea cestor keltuieli kiar daca aktul jur in vederea carora a fost eliberat
mandatul nu a fost inkeiat.mandantul este in dr sa refuze kompensarea cheltuielilor efectuate de catre mandatar doar in
kazul mandantului oneros si numai ku indeplinirea conditiei k keltuielile suportate de catre mandatar se compenseaza prin
remuneratie deci nu pot fi inaintate pretentii atunci kind keltuielile urmeaza a fi kompensate prin remuneratie.
3.1.forma verbala a contr.a fost exclusa.cc admite forma verbala ku exceptia kontr de lokatiune a unui imobil kare treb sa
fie intokmit in scris.konform prevederilor legale daca partile inkeind un kontr de lokatiune a unui imobil nu vor respecta
forma scrisa atunci ele vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului inkerii kontr prin proba ku martori.in privinta
inregistrar lokatiunii se aplika reg specifice.lokatiunea unui bun imobil pe un termen ce depaseste 3 ani treb inscris in reg
bun imobile,nerespectarea aceste reguli duce la inopozabilitatea kontr fata de terti.inregistrar se efectueaza conform legii
kadastrului bun imobile...
3.2. Bunul este considerat liber de orice viciu material cnd are caracteristicele convenite. Bunul este liber de vicii
materiale n cazul n care poate fi folosit conform destinaiei stabilite n contract, dac nu s-a convenit asupra unor

46

anumite caracterisitce, sau conform destinaiei obinuite a unor asemenea bunuri nu s-a convenit asupra
folosinei.de aici reiese oblig lokatorul de a efectua reparatia kapitala a bunului inkiriat daca legea sau kontr nu
prevede altfel. Locatorul este obligat s efectueze reparaia capital abunului nchiriat dac legea sau contractul nu
prevede altfel..in kaz k inkaperile nu au fost amenajate oblig lokatarul este de a folosi bunul inkiriat in strikta
conform ku destinatia lui...inka o oblig este de a transmite lokatorului bunul inkiriat impreuna ku imbunatatirile
aduse daca acestea sunt efectuate fara acordul lui si nu pot fe separate...

Test 24..
1.1.evictiunea-actiunea intentata de un tert in temeiul dr sau asupra bunului aparat inaintea inchewerii contractului de v-c
contra cumparatorului care se oblige sa atraga in calitate de copirit pe vinzator si poate opune tertului toate exceptiile care
lear putea opune vinzatorului,.Deci este pierderea totala sau partiala a lukrului vindut k urmare a unei hot judec care
pornind de la kauza anterioara ii recunoaste unui tert fie un drept de propr fie un alt drept din kategoria dr reale asupra
aceluiasi lukru.
1.2.vinz rsp p/u evictiunea care provine din fapta tertei pers daca sunt indeplinite urm konditii-*fapta tertei pers este o
tulburare de dr adik constitue tulburare de dr cazul kind pers considera k are un dr legitim asupra bunului,pers terta poate
invoka k dispune de un dr real asupra bunului sau de un dr de creanta..*cauza evictiunii este anterioara vinz(vinz nu poate
fi fakut raspunzator decit de drept naskute anterior vinzari in favoarae tertului evingator.p/u dr naskute dupa inkeerea
contr vinz cump raspunzator va fi kump insasi..exceptie kind vinz vinde din nou bunul unei alte pers si aceasta reuseste
sasi faca mai intyi opozabil aktul de dobindire)*cauza evict nu este cunoskuta de cumparator(rsp viz p/u eviktiune va
surveni doar in kazul kind in momentul inkerii kontr cump nu a kunoskut faptul k o pers terta are dr asupra lukrului
kumparatmdaca cump a cunoskut cauze eviktiunii se presupune k el sia asumat riskul ce tine de pierderea sau afectare dr
propr...)
1.1. Stabilii corelaia dintre:
a) obligaia vnztorului de a-l garanta pe cumprtor mpotriva eviciunii vicii de natur juridic a bunului
vndut;
b) eviciunea parial efectele eviciunii;
eviciunea rezoluiunea contractului de vnzare-cumprare
2.1.lokatorul are dr sa alega ku akordul lokatarului ekipamentul si vizatorul...numai ku akordul lokatarului ,lokator poate
sa aleaga bunul ce urm a fi dat in leasing si vinz acestiua..din aceste considerente lokatorul nu se obliga fata de lokatar in
vederea modului in kare vinz executa contr de vinz/kump..potrivit legii lokatorul nu poarta rsp fata de lokatar p/u modul
in kare vinz executa clauzele din kontr de vinz cump de echipament si nici de prejudiciul adus vietii si sanatatii
cetatenilor,bunurilor lokatar sau ale tertilor in procesul folosirii echipamentului ku exceptia kazului in kare rsp p/u
alegerea vinz a revenit lokatorului iar acesta inklakind clauzele kontr de leasing a intervenit in alegerea ekipamentului si
vinzator acestuia..
2.2.dat fiind faptul k potrivit reg generale lokatar are dr de a alege atit bunul kare urmeaza afi kumparat si dat in leasing
kit si vinz bunnului beneficiind de acest dr lokatar totodata pierde dr de a inainta pretentii lokatorului in kazul nerespekt
oblig kontractuale de catre vinz..mai mult k atit tinind kont de faptul k de cele mai multe ori vinz transmite bunul direct
lokatarului acesta va fi indreptatit sa exercite dr cumparator rezultate din kontr vinz/kump dintre lokator si vinzator ku
exceptia dr de a rezolvi sau modifika kontr p/u realizarea carora lokatar treb sa obtina akordul lokator..
2.3.conorm prevederilor legale din momentul preluarii posesiunii lokatar isi asuma toate riskurile p/u pieirea bunului
inklusiv cele datrorate unei forte majore,precum suporta si toate keltuelile de intretinere si reparatia bunului..lokatorul nu
rsp p/u executar aoblig de catre vinz ku exceptia kazului kind vinz a fost ales de catre lokator daca in kontract nu este prev
altfel..
3.1. Locatorul este obligat s efectueze reparaia capital abunului nchiriat dac legea sau contractul nu prevede altfel.
3.2.imbunatatirile aduse bunurilor inkiriate pot fi grupate in 2 categ-ku akordul lokatorului si fara akordul kare la rindul
lor pot fi specifikate in 2 tipuri..imbunatatiri kare pot fi separate fara a se deterioara bunul inkiriat si kare nu pot fi
separate fara a se deterioara bunul inkiriat..imbunatatirle aduse fara akordul lokator ku konditia k ele nu pot fi separate

47

fara a se deterioara bunurile inkiriate nu se recompenseaza adik acest imbunatatiri devin propr a lokator(daca pot fi
separate fara deterioarare si okator nu este deacord sa akite costul lor ele pot fi ridikate de catre lokatar)..
3.3.reesind din prevederile legale nerespectarea de ctre ocator a obligaiei prevzute la alin. (1) i (2) acord locatarului
dreptul s efectueze reparaia capital i s treac cheltuielile de reparaie capital n contul chiriei insa daca lipseste
acordul Locatarul are dreptul s separe mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului dac pot fi separate fr a se
deteriora bunul i dac locatorul refuz s compenseze valoarea lor. n cazul n care mbuntirile efectuate fr
permisiunea locatorului nu pot fi separate fr a se deteriora bunul, ele devin proprietate a locatorului.deci oblig lokatar
este de atransmite bunul inkiriat impreuna ku imbunatatirile aduse daca acestea au fost aduse fara acordul lokator si nu pot
fi separate precum si oblig de plataa a chiriei p/u perioada restanta....

1.1. Prin contractul de leasing, o parte - creditorul financiar (locator) - se obliga sa dobindeasca in proprietate
sau sa produc bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in posesiune si folosina, pentru o perioada
determinata in contract, celeilalte pari (locatar),iar aceasta se obliga la plata in rate a unei sume de bani (redevena).
Caractere jur-*consensual(este necesar doar acordul de vointa a partilor contractante in privinta klauzelor esentiale ale
kontr)*sinalagmatik(fiecare dintre parti se obliga reciprok astfel inkit oblig fiecareia din ele este corelativa ku oblig
celeilalte)*ku titlu oneros(kontr de leasing prevede plata in rate a unei redevente in kalitate de remuneratie p/u execut
oblig lokator)..*executare succesiva(executare contr este continua fiind determinata de intinderea acestuia in timp)...
1.2.partile...lokatorul(pers fiz/jur care practika aktivit de intreprinzator si kare prokura ku titlu de propr ekipament de la un
anumit vinz p/u al da in kirie),lokatar(pers fiz/jur care practika aktivitatea de intreprinzator si carev primeste in posesiune
si folosinta temporara in baza contr leasing ekipamentul komandat la alegerea sa de la vinz desemnat de el),vinz(este
intreprinderea produkatoare ori alta pers jur/fiz kare practika activit de intreprinzator si kare vinde lokator in propr
ekipament p/u k acesta sal dea in posesiune si folosinta temporara unui tert..drept parte la leasing pot fi antreprenori
rezidenti ai rm kit si pers fiz/jur straine..obiectul sunt bunurile mobile neconsumptibile.konform legii obiect poate fi-mijl
de transport,masini,ekipamente,fondurile fixe si alte obiecte mobile care circula liber pe piata..pretul-redeventa pe care se
obliga so akite lokatarul.p/u folosirea ekipamentului lokatar plateste lokator kirie,valoarea totala a acesteia se const din m
multe sume(a ekipamentului,rata dobinzii,komisionul platit lokatorlui,suma p/u asigurare s.a)kiria poate fi stab de catre
parti atit in forma baneaska kit si in forma mixta,acxeasta se akita periodik in rate termenele si marimea carora sint stab de
parti la akordul lor..termenul-se stab prin akordul partilor contractante,el korespunde ku termen de amortizare a bunului si
nul poate depasi..in acest mod contr de leasing este inkeiat p/u o perioada determinata de timp ceea cel deosebeste de
kontr de lokatiune care are o perioada nedeterminata.deci leasingul este un kontract pe termen lung insa legea admite
inkeerea acestuia si pe un termen mai mik dekit termen de amortizare a ekipamentului...forma contr in scris si intra in
vigoare la data semnarii lui sau la o data stab in kontract(forma scrisa este impusa de legislatie resind din specifikul
kontr,komplexitatea ,partikularitatile de exercitare si kontinuitatea acestora)
2.1.contr de impumut urmeaza a fi inkeiat ku respect normelor generale referitoare la form aktului juridik..nerespect oblig
de a intocmi un simplu inscris nu duce la nulitatea kontr insa priveaza partile de posibilitatea dovedirii existentei lui prin
proba ku martori..o simpla recipisa eliberate de imprumutat este suficienta p/u a dovedi existenta in konditiile kontr de
imprumut..imprumuturile oferite de asociatiile de economii si imprumuturi ale cetatenilor se perfecteaza in scris iar cele
akordate de lombar prin intokmirea kitantei de amanet...
2.2 n cazul n care mprumutatul nu restituie n termen mprumutul, mprumuttorul poate cere pentru ntreaga sum
datorat o dobnd n mrimea prevzut la art. 619 dac legea sau contractul nu prevede altfel.Dac n contract este
prevzut restituirea mprumutului n rate i mprumutatul nu restituie n modul stabilit nici cel puin o rat,
mprumuttorul poate cere restituirea imediat a ntregului mprumut i a dobnzii aferente..(3) n cazul n care nu poate

48

restitui bunul, mprumutatul trebuie s plteasc valoarea acestuia calculat n funcie de locul i timpul execurii
obligaiei..
2.3.imprumutator poate cere in orice moment restituire aimprumut,imprumutatul avind la dispoz 30 zile p/u executarea
oblig mentionind k fixarea termen in kontr de imprumut leaga imprumutatul de o anumita data p/u restituirea imprumut
iar p/u imprumutator face imposibila solicitarea restituirii inainte de termen ku exceptille prev de lege...
3.1.Prin contractul de mandat o parte (mandant) mputernicete cealalt parte (mandatar) de a o reprezenta la
ncheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se obliga sa acioneze in numele si pe contul
mandantului..carater consensual(deoarece se considera valabil inkeiat prin simplu akord de vointa a partilor
contractante,in acest sens mandatorul isi poate da konsimt in mod expres sau tacit deoarece acceptarea mandatului este
expresa sau tacita)*de reg are caracter unilateral,ku titlu gratuit in sens k il obliga doar pe mandatar si ni presupune
remuneratii,legea insa nu interzice k mandatorul sa fie remunerat de catre mandant..mandatul profesional este prezumat
ku titlu oneros..deci daca mandatul este gratuit putem vb de caracterul unilateral iar daca acesta este oneros are caracter
sinalagmatik..*intuito personae-rap jur aparute in baza contract de mandat sint de obicei judiciare in raport ku terii
mandatarul aktioneaza in numele mandantului,in baza kontr de mandat mandatarul se obliga sa actioneze nu numai in
numele acestuia dar si pe kontul acestuia..*acestui kontr ii sunt aplikabile normele ce regl reprezentarea si
procura,acceptarea mandatului este expresa sau tacita si* mandatul este de regula ku titlu gratuit....
3.2.partile-mandatarul(kare treb sa aiba capacit exerc deplina deoarece actele jur pe care aceasta le inkee in numele si pe
kontul mandantului treb sa manifeste un konimtamint valabil exprimat)mandantul(kapac sa jur prezinta interes doar daca
se refera la natura jur a aktelor inkeiate de care mandatar ku tertele pers.aici treb distinse aktele de administrare
konservare si dispozitie)..CC presupune posibilitatea desemnarii mai multor mandatari p/u inkeerea unui akt jur,mandatul
produce efecte numai in kazul in kare este acceptat de toti mandatarii..obiect-reprezentarea mandantului la inkeerea de
acte jur de catre mandatar adik savirsirea de catre mandatar a actiunilor jur in numele si pe kontul mandantului indreptate
spre aparitia ,modifikare si stingerea dr si oblig civile.deci obiect il formeaza serv jur de reprezentare care nu pot fi
materializate ex imputerniceste pe mandatar sa inkee un kontr de lokatiune ,vinz/kump,skim si altele..obiectul treb sa fie
licit,sa reprezinte o prestatie posibila si sa fie altele decit testamentul kasatoriei,exercitarea dr parintesti etc....legea nu stab
konditii speciale in cea ce priveste forma kontr de mandat..acesta se inkee prin simplu akord de vointa a partilor
kontractante avind caracter consensual..accepatrea mandatului poate fi expresa sau tacita adik sa rezulte din aktele sau
kiar din tacerea mandatarului.in kazul mandatului tacit dovada acestuia se poate face prin martori sau prezumtii.termenul
este regl de normele generale ale kod civil..fapt ce ofera partilor conbtractante posibilitatea sa stab de sine statator
termenele kontruale speciale si general in f/e de perioada necesara executarii mandatului si de partikularitatile acestuia
sau sa inke kontr pe un termen nedeterminat..pornind de la faptul k mandatul si prokura in unele cazuri se prezinta k un tot
indivizibil termenul kontr poate fi determinat de termen p/u kare mandatarului i se elibereaza prokura..pretul-k element al
mandatului poate figura numai in kazurile kind este vb de mandat oneros deoarece de reg mandatul se prezinta k un kontr
ku titlu gratuit..mandantul este oblig sa plateasca mandatarului remuneratie numai in kazurile prev de le ge sau
kontr..kuantumul retributiei este determinat prin akordul partilor si variaza in f/e de komplexitatea imputernicirilor
mandatarului,gradul de califikare a acestuia..
3.3.avind in vedere k komisionul asemenea mandatului se refera la kategoria kontr de prestare a serv de intermediere
remarcam faptul k kontr de komision se aseamana in multe privinte ku konbtr de mandat astfel una din asemanarile
acestor 2 contr rezida in obiectul lor comun- acordare de catre mandatar sau komisionar a serviciilor ce se raporteaza la
inkeerea de acte jur nu pe kontul sau ci pe contul pers care imputerniceste-komitent sau mandant dupa caz..tot asa sunt m
mult sau mai putin asemanatoare efectele acestor kontracte adik dr si oblig komisionarului in kontr de comisiuni cu cele
ale mandatarului in kontr de mandant.deci intre comitent si komisionar exista aceleasi dr si oblig k intre mandant si
mandatar ku deosebirile stab de normele speciale priv kontr de comision..deosebirile dintre aceste contr sunt conditionate
preponderent de faptul k reprezentarea cu toate k nu este de esenta mandatului totusi determina nat jur a acestuia..pe cinbd
komisionul nu konditioneaza in nici un kaz reprezentarea fapt ce dealtfel konditioneaza dr si oblig deosebite ale
komisionarului raportate la cele ale mandatarului in raport ku tertile..astfel komisionarul inkee acte jur aktivind in acest
sens fara dr de reprezentare adik in nume propriu dar pe kontul komitentului fapt ce il pozitioaneaza drept parte
contractanta in rap ku tertii...din aceste considerente comisionarul participa k subiect de sine statator la rap civile sau
comerciale,iar necesitatea prokurii in vederea inkeerii de acte jur este pur si simplu inutila.la rindul sau mandatarul in rap
ku tertii apare in kalitate de reprezentant al mandantului inkeeind acte jur pe kontul si din numele
mandantului.....gaatttaaaa....huuu...

49