ca forma de manifestare artistica

constienta

Spectacolul se naste din variata modulare a

sunetelor in care se desfasoara recitarea si cantul, si
din transfigurarea lor fireasca. Mimica si muzica
reprezinta forme tipice, fundamentale ale aceluiasi
proces la baza caruia sta dorinta de transpunere prin
intermediul repetarii rituale sau a parodiei in vreo
alta personalitate deosebita Vito Pandolfi
Tendinta catre exteriorizare, exhibitie
Detasare de propria natura si de propria constiinta
pentru a se diversifica (divertisment)
Uneste actorul cu spectatorul => creeaza un
sentiment de comunitate
Spectacolul nu urmareste un scop practic ci sa
exprime exigente launtrice generand o anumita
atitudine asupra vietii

Omul primitiv este convins ca prin actiunile sale

poate influenta rodul pamantului sau belsugul
vanatoarei
La date fixe ale anului erau indeplinite rituri insotite
de ceremonii fara de care pamantul nu ar mai rodi
Existau si manifestari cu scop pur distractiv: Un grup
de mascarici cu fata spoita in culori vii, inveselesc
publicul cu glume, cu scamatorii cu pantomime, cu
dansuri grotesti imitand cu mult haz nu numai
obiceiurile animalelor ci si anumite deprinderi sau
apucaturi ale oamenilor Ovidiu Drimba
Mai tarziu, pe perioada oranduirii sclavagiste,
preotimea se constitue intr-o casta separata de popor
si vechile ritualuri sunt inlocuite prin spectacole
religioase fastuase ce se desfasurau in curtile
templelor

 Figuri gravate si pictate descoperite in

grota Trois Freres din Arriege (Franta) ce
reprezinta vrajitori executand un dans
magic. Dateaza din paleolitic
In aceeasi grota s-au mai descoperit
gravuri ce infatiseaza 84 de cai, 170 de
bizoni un rinocer si 7 figuri antropomorfe

In Babilon la sarbatoarea Anului nou numita Akitu se

reprezenta poemul epic al creatiei cu caracter mitic si
cosmogonic: era recitat in a patra zi de Akitu si spune
povestea luptei dintre Tiamant si Marduk in urma careia sa format universul, cerul pamantul si omul

Mitul mortii si invierii lui Tammuz zeul

vegetatiei si al fertilitatii
Era explicata astfel periodicitatea anotimpurilor
Relief din alabastru ce dateaza din anul
1500 i.Chr.
Legenda spune ca Istar- zeita iubirii, se
indragosteste de frumosul pastor
Tammuz insa acesta moare ucis de coltii
unui mistret. Pentru a-l readuce la viata
Istar coboara in taramul subpamantean
al mortii insa si ea este incatusata aici.
In tot acest timp oamenii, animalele si
plantele cad prada sterilitatii. In final zeii
se indura , Istar si Tammuz sunt eliberati
din imparatia mortii si pamantul isi
recapata si el viata

Stela de la Edfu ridicata in cinstea lui Horus :

Eu eram cel care-l insoteam pe stapanul meu in calatoriile sale, fara a
da gres
in declamatiiEu ii dadeam replica stapanului meu in toate
declamatiile
luidaca el era zeu, eram rege; iar cand el ucidea eu reinviam

Ritualul deschiderii gurii harazea mortului pe lumea cealalta

capacitatea de a manca

Nasterea si apoteoza lui Horus sau cum sa te transformi in soim

Alungarea lui Rerek asigura somnul linistit al mortului

Cantarea celor patru vanturi descoperita in textele

sarcofagelor: este dialogata si contine indicatii scenice
ce presupun o coregrafie realizata ritmat pe durata
declamarii : ingaduie raposatului stapanirea vanturilor
Misterul egiptean al lui Osiris reprezentat in templul
lui Abydos in mileniul II iChr.
- textul era impartit
in trei episoade intre care aveau loc dansuri si
declamatii lirice
- partiturile sunt
subliniate cu intrari si iesiri din scena si actiunea
dramatica este comentata de cor

Civilizatia Indiana : Pentru a putea sa compuna

Natyaveda, Brahma a luat de la Raj, dansul, de la
Sama cantecul, de la Yajus mimica, de la Atharva
pasiunile Mahabharata
- povestea zeului Krishna: erou tanar, stralucitor,
invingator al demonilor si iubit de pastori:
nasterea lui era pusa in scena in cadrul serviciului
religios
Civilizatia chineza: exista dovezi ca in perioada lui
Confucius (500 I Chr.) au fost decapitati mai multi
comedieni din cauza ca aluziile lor insultasera pe
mama unui suveran
Civilizatia ebraica: Cantarea cantarilor sau Cantul
lui Solomon

Cantarea Cantarilor
CAPITOLUL 1
Iubirea intre mire si mireasa.
l. Saruta-ma cu sarutarile gurii tale, ca sarutarile tale sunt mai bune ca vinul.
2. Miresmele tale sunt balsam mirositor, mir varsat este numele tau; de aceea fecioarele te
iubesc.
3. Rapeste-ma, ia-ma cu tine! Hai sa fugim! - Regele m-a dus in camarile sale: ne vom veseli
si ne vom bucura de tine. Iti vom preamari dragostea mai mult decat vinul. Cine te iubeste,
dupa dreptate te iubeste!
4. Neagra sunt, fete din Ierusalim, dar frumoasa, ca salasurile lui Chedar, ca si corturile lui
Solomon.
5. Nu va uitati ca sunt negricioasa ca doar soarele m-a ars. Fiii maicii mele s-au maniat,
trimisu-m-au sa le pazesc viile, dar via mea nu mi-am pazit-o!
6. Spune-mi dar, iubitul meu, unde-ti pasti tu oile? Unde poposesti tu la amiaza? De ce oare
sa ratacesc zadarnic pe la turmele tovarasilor tai?
7. Daca nu stii unde, tu cea mai frumoasa intre femei, tine atunci mereu urmele oilor, pasteti mieii in preajma colibelor, iezii in preajma ciobanilor!
8. Cu un telegar inhamat la carul lui Faraon te aseaman eu, draga mea!
9. Frumosi se vad obrajii tai, asezati intre cercei si gatul tau impodobit cu sire de
margaritare.
10. Fauri-vom pentru tine lantisoare aurite, cu picaturi si crestaturi de argint.
11. Cat regele a stat la masa, nardul meu a revarsat mireasma.
12. Perinita de mirt este iubitul meu, care se ascunde intre sanii mei.
13. Iubitul meu e ciorchinele de ienupar, din Enghedi, de la vii cules.
14. Cat de frumoasa esti tu, draga mea! Cat de frumoasa esti! Ochi de porumbita sunt ochii
tai.

-In frunte era insusi Dionysos

care era invelit in piei de
animale si avea incolaciti in
jurul braului serpi vii
- era urmat de trei feluri de
satiri: cu picioare de tap, cu
picioare si coada de cal si
ultimii cu corp de om si coada
de cal
-La urma veneau bacantele
sau menadele care erau
incununate asemeni zeului cu
coroane de edera, beau si
aveau deprinderi animalice
-Mai existau si silenii ce se
deplasau calare pe un magar

Dionisiile Campestre : aveau loc iarna si se

manifestau prin cantece obscene , procesiuni burlesti
si galagioase
Dionisiile Urbane: - sarbatorite primavara, cand era
reluata navigatia si exista un aflux de turisti
- incepeau cu o procesiune
religioasa la care participau toate categoriile sociale
- principalele manifestari erau
concursurile lirice si dramatice care durau 6 zile si
aveau trei parti: PROAGON (anuntarea pieselor,
desfasurarea procesiunilor si a sacrificiilor,
prezentarea poetilor si desfasurarea concursurilor),
COMOS (banchet cu dansuri, cantece si mascarade) si
reprezentarea propriu-zisa a comediilor si tragediilor