Professional Documents
Culture Documents
Tunicele creierului
Sinusurile durei mater Spaiile epidural, subdural, subarahnoidal Vascularizarea
encefalului. Sistemul venos al poriunii cerebrale a capului, nsmntatea practic.
LIMITE
Corespund amplasarii aporifizei masotide a osului temporal
Anterior linia fixarii urechii externe
Superior linia ce reprezinta continuarea inapoi a apofizei zigomatice a osului temporal
STRATIGRAFIA
1.
Pielea subtire lipsita de par si puternic aderenta cu aponeuroza
2.
Tes subcutan evidentiat moderat in el se situeaza fasciile
3.
Fascia superficiala
4.
Aponeuroza mastoidea continuarea aponeurozei galea, consta din TC decs, in care sunt situati muschi redusi, vase
nervi si noduli limfatici. m. auricular posterior, vase, nervi si noduli retroauriculari, Trece ar. Auriculara posterioara, ce
anastomozeaza cu ar. Occipitala si ar temporala superficiala. Nervii cutani sunt ramuri ale n. occipital mic si auricular mare,
ambii din plexul cervial; musculari ramuri ale n. auricular posterior din n. facial.
5.
Periost strat gros ce acopera intreaga regiune, ft aderent. In el se impletesc, fixinduse de os, m. SCM, m. splenius
al capului, venterul posterior la m. digastric, m. lung dorsal al capului; in limitele triunghiului Chipault legatura periostului cu
osul e slaba
6.
Procesul mastoid are o suprafata rugoasa, pe care se insera m. SCM. In limitele procesului mastoid e un sector
antero-superior, neted, ce poarta denumirea triunghiul de trepanatie Chipault.
Limitele triunghiului: superior linia orizontala ce prezinta prelungirea arcadei zigomatice
Posterior marginea anterioara a acrestei apofizei mastoide (crista mastoidea)
Anterior spina suprameatum et fissura tympanomastoidea
La trepanarea procesului mastoid in limitele triunghiului Chipault in directie paralela peretelui posterior conductului auditiv
extern, se deschide antrum mastoidea La abaterea de la limitele triunghiului in sus se poate deschide fosa craniana medie; la
deviere in anterior si jos se poate leza n. facial; superiori si anterior fosa epitimpanica a cavitatii timpanului (recessus
epitympanicus), unde sunt situate oscioarele urechii medii: ciocanul, scarita, nicovala; posterior deschiderea fosei craniene
posterioare si lezarea sinusului sigmoid
7.
Celule mastoidiene sunt dezvoltate diferit. Se deosebesc tipuri pneumatice (multe celule ocupind toata cavitatea
apofizei), microcelulara/microcavitara(mentionate intro sursa) si sclerotica (celule putine si slab evidentiate). Una din ele se
deosebeste fiind mai mare antrul mastoidian. Ea comunica cu urechea medie sau cu cavitatea timpanica, si se proiecteaza
mai aproape de limita superioara a triunghiului la o adincime de 1 -1.5 cm.
Vascularizatie si inervatie
Ramurile arterei auriculare posterioare, ramura a a. carotidei externe si ramurile arterei occipitale; drenajul venos se face in v.
auriculara posterioara, se va curge in v. jugulara externa.
Inervatia regiunii e efectuata de micul nerv occipital, marele nerv auricular ( din plexul cervical) si ramurile nervului auricular
posterior ( de la n. facial).
Circulatia eferenta limfatica se efectueaza in gg limfatici retroauriculari.
In cazul otitelor purulente, ce apar mai frecvent la copii, ca complicatie a gripei, rujeolei, scarlatinei, puroiul din urechea medie
patrunde in celulele mastoidiene si in antrul mastoidian. Acest fapt e favorizat si de structura apofizei mastoide la copii, ce
aminteste substanta spongioasaa oaselor boltii craniene. In asa cazuri, se efectueaza trepanatia, cand e indicata in limitele
triunghiului.
A. meningeea anterior ramura a a. etmoidale anterioare, in craniu trece prin lama cribrosa, se ramifica in limitele
fosei craniene anterioare.
A. meningee medie ramura a a maxilare, patrunde in craniu prin foramen spinosum, impreuna cu ramura
meningeala a n. mandibularis si in fosa craniana medie se ramifica in ramura naterioara si posterioara. A. meningeala
medie vascularizeaza dura mater si e sursa de hematoame epidurale.
A. meningeea posterior ramura a a. pharyngea ascendens, patrunde in craniu prin foramen jugularis, si se ramifica in
fosa posterioara a craniului.
R. meningeus a. occipitalis patrunde prin foramen mastoideum, prin care trece si v. emissaria mastoidea ce uneste
sinusul sigmoid cu v. occipitalis
Inervatia durei mater
R. meningeus n. maxillaris patrunde in cav craniului linga foramen rotundum, se indreapta lateral si insoteste ramura
anterioara a a. meningee medii
R. meningeus n. vagi vine de la ganglion superius, patrunde in craniu prin orif jugular
Arahnoida encefalic (arachnoidea mater encephali) este o plac fin din esut conjunctiv nevascularizat. Ea este situat
nemijlocit sub dura mater, separat de ea prin spaiul subdural, unit lax de pia mater subiacent, fr a penetra anurile creierului.
Arahnoida formeaz viloziti, care ptrund n lumenul sinusurilor venoase - granulaiile arahnoidiene (granulationes
arachnoideales).
Pia mater encefalit (pia mater encephali) ptrunde n toate anurile creierului mare ji In ventriculele cerebrale, unde formeaz
plexuri vasculare. Ea este bine asigurat cu vase. Intre arahnoid i pia mater se formeaz un spaiu subarahnoidian ngust
(cavitas subarachnoidealis), care comunic cu cavitatea omonim a mduvei spinrii i conine lichid cerebrospinal. Poriunile
dilatate ale spaiului subarahnoidian se numesc cisterne arahnoidiene (cisternae subarachnoideales) ce comunic ntre ele i cu
ventriculele creierului.
Deosebim cteva cisterne:
Cisterna pericaloasa - in plan sagital, de-a lungul fetei dorsale a corpului calos
Cisterna ambiens intre cerebel si lobii occipitali ai creierului, inconjoara ca un semicerc
pedunculii cerebrali
Cisterna pontocerebeloasa para, in dreptul unghiului pontocerebelos
VASCULARIZATIA ENCEFALULUI
Encefalul este vascularizat de arterele carotide i vertebrale. Artera vertebral (a. vertebralis) pornete cu prima ramur de la artera
subclavicular (a. subclavia), ptrunde n foramen transversarium al vertebrei CVI i se ridic n sus prin orificiile apofizelor
transversale ale vertebrelor cervicale. In continuare ea ptrunde prin orificiul occipital mare In cavitatea craniului, unde ambele
artere vertebrale (cea sting i cea dreapt) se unesc pe linia median, formnd artera bazilar (a. basilaris), dispus pe suprafaa
inferioar a punii. De la artera bazilar pornesc dou artere cerebrale posterioare (da. cerebri posteriores), participnd din posterior
la formarea cercului arterial cerebral (circulus arteriosus cerebri).
Artera carotid intern (a. carotis interna), fiind o ramur a arterei carotide comune, se ridic spre baza craniului i prin canalul
carotid (canalis caroticus) al osului temporal ptrunde In cavitatea craniului. Aici, de la ea pornesc mai multe ramuri, In special:
artera cerebral anterioar (a. cerebri anterior), artera cerebral medie (a. cerebri media) i artera comunicant posterioar (a.
communicans posterior). Ultima unete a. carotis interna i a. cerebri posterior. Arterele cerebrale anterioare (aa. cerebri
anteriores), de asemenea, constituie o anastomoz (a. communicans anterior), n urma creia, la baza creierului apare un circuit
arterial nchis - circuitul arterial al creierului. De la circuitul arterial pornesc artere spre scoara creierului i nucleii sub-corticali.
Venele encefalului nu nsoesc arterele. Venele cerebrale profunde, lund nceputul de la plexurile venoase i, confluind, formeaz
vena cerebral mare (v. cerebri magna), care se vars n sinusul rect. Reflexul sngelui din sistemul venelor cerebrale superficiale
are loc n sinusul sagital superior i n sinusurile venoase de la baza creierului.
Venele subcutane
Nr. 3 v. temporala superficiala colecteaza singele din reg temporala si se varsa in v. retromandobulara
Vv. Supratrohleare (nr. 6) si vv. Supraorbitale (nr. 5) colecteaza din regiunea frontala, venele au anastomoze atit cu
vv faciale cat si oculare
V. diploica frontalis trece in apropiere de linia mijlocie a fruntii, comunica cu v. faciala si cu sinusul sagital
superior
V. diploica temporalis anterior duce singe in vv. Temporales profundae ce curg in v. retromadibularis
V. diploica temporalis posterior cu ajutorul v. emissaria mastoidea comunica cu sinusul transvers si v. occipitalis
Sinusul sagital superior incepe de la foramen caecum, trece din anterior in posterior in baza falx cerebri si
colecteaza singele vv cerebri superiores. La nivelul protuberantei occipitale trece in confluens sinuum.
Sinusul sagital inferior se situeaza pe marginea libera inferioara falx cerebri, colecteaza singele de la vv carpori
callosi si dupa confluerea cu v. cerebri magna formeaza sinus rectus
Sinusul occipital asigura colectarea de la foramen occipital magnum, se indreapta posterior si superior si se varsa
in confleuns sinuum.
Sinusul cavernos par, situat lateral de seaua turcica. Sinusurile intercavernoase uninduse cu sinusurile cavernoase
formeaza sistem cavernos, ce inconjoara sela turcica. Prin sinusul cavernos trec: a. carotis interna, n. oculomotoris, n.
trochlearis, n. abducens, n. phtalmicus. In portiunea externa a sinusului se varsa vv ophtalmici (TROMBOZA
SINUSULUI CAVERNOS).
Sinusul petros superior incepe de la sinusul cavernos, ducind singele de aici la sinusul sigmoid. Se afla in sulcus
sinus petrosi superior pe piramida osului temporal.
Sinusul petros inferior par, incepe la fel de la sinusul cavernos, se indreapta posterior prin sulcus sinus petrosi
inferior, varsinduse in sinus sigmoideus in apropierea blubus venae jugularis.
Sinus transversus par, incepe de la confluens sinuum, se indreapta in directie transversala si atingind piramida
osului temporal trece in sinusul sigmoid. Astfel singele adus de sinusul sagital sup, rectus si occiptal, e impratita in 2
fluxuri.
Sinusul sigmoideus in forma literei S, intre piramida si osul occiptal, preia singele din sinusul tranvers sil lasa in
bulbus venae jugularis. In acest sinus se mai varsa sinusurile petroase inf si sup.
Venele emisare cu ajutorul lor are loc legatura intre vv sinusurilor durei mater, vv tes moi si vv diploice.
V. emissaria parietalis prin foramen parietal uneste v. temporalis superficialis cu sinus sagittalis superior
V. emissaria mastoidea uneste v. occipitala cu sinusul transvers
V. emissaria condylaris uneste sinusul sigmoid cu vv superficiale ale zonei occipitale.