Professional Documents
Culture Documents
AGEPI) este organul guvernamental specializat, investit cu dreptul de a acorda protectia obiectelor de
proprietate intelectuala.
AGEPI este creata in baza Codului cu privire la stiinta si inovare si a Hotararii Guvernului nr. 1016 din 13
septembrie 2004 prin fuziunea Agentiei de Stat pentru Protectia Proprietatii Industriale si a Agentiei de Stat
pentru Drepturile de Autor, fiind succesorul lor de drepturi.
AGEPI isi desfasoara activitatea pe principiile autogestiunii si autofinantarii si se subordoneaza Guvernului.
AGEPI este persoana juridica, dispune de balanta autonoma si de conturi bancare, de stampila cu Stema de
Stat a Republicii Moldova si cu denumirea sa, de formulare cu antet.
AGEPI reprezinta Republica Moldova in Organizatia Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala, in alte
organizatii internationale si interstatale pentru protectia proprietatii intelectuale, intretine si dezvolta
relatii de colaborare si cooperare cu ele, precum si cu institutiile de profil din alte state.
AGEPI este independenta in adoptarea de hotarari privind protectia juridica a obiectelor de proprietate
intelectuala.
AGEPI elibereaza, in numele statului, titluri de protectie a obiectelor de proprietate intelectuala.
AGEPI are urmatoarele functii de baza:
Obiectivul AGEPI la ziua de azi consta in a contribui eficient la dezvoltarea unui sistem inovational puternic
in tara noastra, care sa asigure transformarea potentialului stiintific intr-unul din cele mai importante resurse
pentru cresterea economica durabila, sa rezolve problemele ce tin de modernizarea tehnologica a
intreprinderilor mici si mijlocii, cresterea competitivitatii lor in baza noilor produse si tehnologii brevetate, a
noilor obiecte de proprietate intelectuala inregistrate.
DREPTUL DE AUTOR SI DREPTE CONEXE
Articolul 5. Condiiile de protectie:
(1) n conformitate cu prezenta lege, beneficiaz de protecie toate operele exprimate ntr-o
anumit form obiectiv din domeniul literar, artistic i tiinific, indiferent de faptul dac
acestea au fost sau nu aduse la cunotina publicului.
(2) Autorul beneficiaz de protecia dreptului de autor asupra operei sale prin nsui faptul
de creare a ei. Pentru apariia i exercitarea dreptului de autor nu este necesar nregistrarea
operei, nici alt act de notificare sau alte formaliti.
(3) Dreptul de autor se constituie din drepturi patrimoniale i drepturi morale (personale
nepatrimoniale).
(4) Dreptul de autor nu depinde de dreptul de proprietate asupra obiectului material n care
i-a gsit expresie opera respectiv. Procurarea unui asemenea obiect nu confer proprietarului
acestuia nici unul din drepturile acordate autorului de prezenta lege.
(5) Drepturile patrimoniale pot aparine autorului ori altei persoane fizice sau juridice care
deine, n mod legal, drepturile respective (titularul de drepturi).
(6) Protecia dreptului de autor se extinde asupra formei de exprimare, dar nu se extinde
asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor tiinifice, procedeelor, metodelor de funcionare sau
asupra conceptelor matematice ca atare i nici asupra inveniilor cuprinse ntr-o oper, oricare ar
fi modul de preluare, explicare sau de exprimare.
(2) Cnd opera a fost publicat anonim sau sub un pseudonim care nu permite identificarea
autorului, editura, al crei nume este indicat pe oper, se consider, n absena unei probe
contrare, reprezentant al autorului, avnd n aceast calitate dreptul s protejeze i s exercite
drepturile autorului.
(3) Persoana fizic sau juridic al crei nume ori denumire apare pe o oper audiovizual,
videogram sau fonogram se consider, pn la proba contrar, productor al operei
audiovizuale, videogramei sau al fonogramei respective.
(4) Pentru a informa publicul despre drepturile sale, titularul dreptului de autor va folosi
simbolul proteciei dreptului de autor, care se va aplica pe fiecare exemplar al operei i const
din trei elemente:
a) litera latin C inclus n cerc;
b) numele sau denumirea titularului dreptului exclusiv de autor;
c) anul primei publicri a operei.
(5) Folosirea simbolului proteciei dreptului de autor nu constituie o condiie pentru a
acorda operei protecia prevzut de prezenta lege.
Dreptul de autor asupra operelor colective
(1) Persoana fizic sau juridic la iniiativa, din contul i sub conducerea creia este creat
i sub al crei nume sau denumire este publicat o oper colectiv (cum ar fi enciclopediile,
dicionarele i alte culegeri similare, ziarele, revistele i alte publicaii periodice) beneficiaz de
drepturile patrimoniale asupra operei colective respective. Aceste persoane au dreptul s-i
indice numele sau denumirea ori s cear o atare indicare la orice valorificare a operei colective
n cauz.
(2) n cazul n care contractul ncheiat ntre autori i persoana fizic sau juridic
menionat la alin.(1) nu prevede altfel, autorii operelor incluse ntr-o oper colectiv i menin
drepturile, stipulate de prezenta lege, asupra operelor proprii i pot dispune de ele independent
de
opera colectiv n care acestea snt incluse.
Dreptul de autor asupra operelor derivate:
(1) Traductorii i ali autori ai operelor derivate beneficiaz de dreptul de autor asupra
traducerilor, adaptrilor, aranjrilor sau asupra altor transformri ale operei realizate de ei.
(2) Traducerea sau alt oper derivat poate fi realizat doar cu consimmntul autorului
operei originale. Dreptul de autor al traductorului sau al altui autor al unei opere derivate nu
va
prejudicia drepturile autorului a crui oper original a fost tradus, adaptat, aranjat sau
transformat n alt mod.
(3) Dreptul de autor al traductorului sau al altui autor al unei opere derivate nu constituie
un impediment pentru alte persoane de a efectua, cu consimmntul autorului operei originale,
traducerea sau transformarea aceleiai opere.
Dreptul de autor asupra operelor integrante:
(1) Alctuitorul unei culegeri sau al altei opere integrante beneficiaz de dreptul de autor
asupra compilaiei i aranjrii materialelor dac aceast compilaie i aranjare constituie
rezultatul creaiei sale intelectuale.
(2) O oper protejat de dreptul de autor poate fi inclus ntr-o oper integrant doar cu
consimmntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor asupra operei protejate.
Dreptul
de autor al alctuitorului nu va prejudicia drepturile autorilor niciuneia din operele incluse n
opera integrant.
(3) Autorii operelor incluse n opera integrant au dreptul s i valorifice operele lor
independent de opera integrant, n cazul n care contractul de autor nu prevede altfel.
(4) Dreptul de autor al alctuitorului nu constituie un impediment pentru alte persoane de a
compila i aranja aceleai materiale pentru a realiza noi opere integrante, cu condiia c au
obinut consimmntul autorilor sau al altor titulari de drepturi asupra operelor protejate pe
care
urmeaz s le includ n opera integrant.
(5) Culegerile ce includ diverse materiale informative (articole i informaii, comunicate i
eseuri, diagrame, tabele etc.) snt pasibile de protecie ca atare n cazul n care selectarea i
aranjarea materialelor constituie rezultatul unei activiti intelectuale. Protecia nu se extinde
asupra datelor numerice i nici asupra coninutului materialelor informative incluse n culegere.
aplicat, se protejeaz pe parcursul ntregii viei a fiecruia dintre coautori i timp de 70 de ani,
ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului ultimului coautor supravieuitor.
(5) Termenele de protecie a drepturilor patrimoniale asupra operelor colective se stabilesc
n conformitate cu prevederile alin.(4). Totui, n cazul n care contribuiile coautorilor la opera
colectiv snt determinate, durata proteciei drepturilor patrimoniale ale fiecruia dintre acetia
se
stabilete n conformitate cu prevederile alin.(1) i (3).
(6) Dac opera a fost publicat n volume, serii, ediii sau episoade i termenul de protecie
a dreptului de autor ncepe din momentul cnd opera a fost adus legal la cunotina publicului,
termenul de protecie va fi calculat pentru fiecare dintre aceste componente.
(7) Drepturile patrimoniale asupra operei de art aplicat se protejeaz timp de 25 de ani de
la data crerii ei, cu excepia desenelor i modelelor industriale nenregistrate conform Legii
privind protecia desenelor i modelelor industriale, create n scop industrial de reproducere,
care
se protejeaz timp de 3 ani de la data crerii lor.
(8) Dac termenul de protecie a drepturilor patrimoniale asupra operei n ara de origine
este mai mare dect termenele de protecie prevzute de prezenta lege, se aplic normele
prezentei legi, iar dac acest termen este mai mic, se aplic normele legislaiei rii de origine.
(9) La expirarea termenului de protecie a drepturilor patrimoniale, opera intr n domeniul
public. Operele intrate n domeniul public pot fi valorificate liber, cu condiia de respectare a
drepturilor morale ale autorilor i ale altor titulari de drepturi, precum i de achitare a
remuneraiei n conformitate cu art.47.
(10) Drepturile morale ale autorului snt protejate pe un termen nelimitat. Dup decesul
autorului, protecia drepturilor sale morale este exercitat de ctre motenitori i de
organizaiile
abilitate n modul corespunztor s asigure protecia drepturilor autorilor. Astfel de organizaii
asigur protecia drepturilor morale ale autorilor i n cazul cnd acetia nu au motenitori sau n
cazul de stingere a dreptului lor de autor.
Termenele de protecie a drepturilor conexe
(1) Drepturile interpretului prevzute la art.33 i la art.37 se protejeaz timp de 50 de ani
de la data interpretrii. Totui, dac n aceast perioad, imprimarea interpretrii a fost legal
publicat sau comunicat public, drepturile interpretului se protejeaz timp de 50 de ani de la
data efecturii celei mai vechi a respectivelor aciuni. Drepturile interpretului la paternitate,
nume i la respectarea integritii interpretrii se protejeaz pe un termen nelimitat.
(2) Drepturile productorului de fonograme, prevzute la art.34 i la art.37, se protejeaz
timp de 50 de ani de la data imprimrii fonogramei. Totui, dac n aceast perioad fonograma
a
fost legal publicat sau comunicat public, drepturile menionate se protejeaz timp de 50 de
ani
de la data efecturii celei mai vechi a respectivelor aciuni.
(3) Drepturile productorului de videograme, prevzute la art.35, se protejeaz timp de 50
de ani de la data imprimrii videogramei. Totui, dac n aceast perioad videograma a fost
legal publicat sau comunicat public, drepturile productorului de videograme se protejeaz
timp de 50 de ani de la data efecturii celei mai vechi a respectivelor aciuni.
(4) Drepturile organizaiei de difuziune prin eter sau prin cablu, prevzute la art.36, se
protejeaz timp de 50 de ani de la prima difuzare a emisiunii de ctre asemenea organizaie.
(5) Termenele de protecie, prevzute la alin.(1)(4), ncep s curg de la 1 ianuarie al
anului urmtor celui n care a avut loc aciunea cu semnificaie juridic, n temeiul creia se
calculeaz termenul.
(6) Dac termenul de protecie a drepturilor patrimoniale asupra unui obiect al drepturilor
conexe n ara de origine este mai mare dect termenele de protecie prevzute de prezenta
lege,
se aplic normele prezentei legi, iar dac acest termen este mai mic, se aplic normele
legislaiei
rii de origine.
(7) Drepturile conexe trec, n limitele prii rmase a termenelor de protecie prevzute la
alin.(1)(4), la succesorii n drepturi ai interpretului, productorului de fonograme,
productorului de videograme i ai organizaiei de difuziune prin eter sau prin cablu.
Inventii:
Inventiile sunt protejate in Republica Moldova prin urmatoarele titluri de protectie, in continuare brevete (in paranteze durata maxima):
Dreptul la brevet apartine inventatorului (inventatorilor) sau succesorului sau in drepturi. Nu exista discriminare in ceea ce
priveste acordarea brevetelor in functie de locul crearii inventiei, domeniul tehnologic, de faptul ca produsele sunt
importate sau sunt de origine autohtona. Dreptul la brevet pentru inventia creata de salariat apartine unitatii, daca
contractul incheiat intre ei nu prevede altfel.
O inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa corespunda urmatoarelor cerinte de
baza pentru brevetabilitate:
Produs- masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, agregate, instalatii, circuite, elemente
de constructie, mobilier, articole de uz casnic, jucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze
de date electronice etc.; substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu
s-a actionat prin efort creativ; amestecuri fizice sau fizico-chimice.
Procedeu- activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (inclusiv produsele biologice sau
genetice) sau programe pentru calculator ca un mod de transformare si transmitere a semnalului electronic.
Metoda- activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau
de plante si animale.
Aplicarea unui produs sau procedeu- aplicarea unui produs, procedeu sau unei metode conform altei destinatii
si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare.
Datele continute in cererea de brevet sunt confidentiale pana la publicarea acesteia de catre Agentie in BOPI. Divulgarea
datelor continute in cerere pana la publicarea acesteia este pasibila de pedeapsa conform legislatiei in vigoare.
MARCI.
Marca este orice semn sau orice combinatie de semne susceptibile de reprezentare grafica, care servesc la deosebirea
produselor sau a serviciilor anumitor persoane fizice/juridice de ale altor persoane.
Cele mai frecvente tipuri de marci sunt:
verbale
figurative
combinate
tridimensionale
de alt tip
Titularul marcii inregistrate are dreptul exclusiv de a dispune de marca, de a o folosi si de a interzice folosirea ei
neautorizata. Durata de valabilitate a certificatului de inregistrare a marcii este de 10 ani cu posibilitatea reinnoirii pe o
perioada de 10 ani ori de cate ori este necesar.
BIBLIOGRAFIE:
Legea privind drepturile de autor si drepturi conexe nr. 139 din 02.07.2010
Agepi.gov.md