You are on page 1of 11

AGENTIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALA A REPUBLICII MOLDOVA (abreviat

AGEPI) este organul guvernamental specializat, investit cu dreptul de a acorda protectia obiectelor de
proprietate intelectuala.
AGEPI este creata in baza Codului cu privire la stiinta si inovare si a Hotararii Guvernului nr. 1016 din 13
septembrie 2004 prin fuziunea Agentiei de Stat pentru Protectia Proprietatii Industriale si a Agentiei de Stat
pentru Drepturile de Autor, fiind succesorul lor de drepturi.
AGEPI isi desfasoara activitatea pe principiile autogestiunii si autofinantarii si se subordoneaza Guvernului.
AGEPI este persoana juridica, dispune de balanta autonoma si de conturi bancare, de stampila cu Stema de
Stat a Republicii Moldova si cu denumirea sa, de formulare cu antet.
AGEPI reprezinta Republica Moldova in Organizatia Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala, in alte
organizatii internationale si interstatale pentru protectia proprietatii intelectuale, intretine si dezvolta
relatii de colaborare si cooperare cu ele, precum si cu institutiile de profil din alte state.
AGEPI este independenta in adoptarea de hotarari privind protectia juridica a obiectelor de proprietate
intelectuala.
AGEPI elibereaza, in numele statului, titluri de protectie a obiectelor de proprietate intelectuala.
AGEPI are urmatoarele functii de baza:

elaboreaza propuneri referitoare la politica de stat si la cadrul normativ-legislativ privind protectia


proprietatii intelectuale;
organizeaza si gestioneaza sistemul national de protectie a proprietatii intelectuale;
elaboreaza propuneri privind dezvoltarea sistemului national de protectie a proprietatii intelectuale si
supravegheaza executarea si respectarea legislatiei Republicii Moldova si a tratatelor internationale in
domeniu la care Republica Moldova este parte;
elaboreaza, coordoneaza si executa programele de dezvoltare si acordurile de colaborare cu alte tari
sau organizatii internationale in domeniul sau de activitate;
elaboreaza si implementeaza programe de formare teoretica si practica si de perfectionare a
specialistilor in domeniul proprietatii intelectuale;
receptioneaza si supune expertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protectie pentru obiectele
proprietatii intelectuale;
gestioneaza registrele nationale de cereri si titluri de protectie acordate pentru inventii, pentru noi
soiuri de plante, pentru marci de produse si servicii, pentru denumiri de origine ale produselor, pentru
desene si modele industriale, pentru modele de utilitate, pentru topografii ale circuitelor integrate,
pentru alte obiecte ale proprietatii industriale, registrele nationale ale contractelor de licenta si cesiune,
ale reprezentantilor, evaluatorilor si consilierilor in domeniul proprietatii intelectuale;
examineaza si inregistreaza contractele de licenta, de cesiune, de gaj si de franchising al drepturilor
privind obiectele proprietatii industriale;
publica si difuzeaza descrierile brevetelor de inventie;
elaboreaza, publica si difuzeaza Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, revista de proprietate
intelectuala Intellectus, alte publicatii in domeniu;
organizeaza, certifica si autorizeaza activitatea mandatarilor, consilierilor si evaluatorilor in domeniul
proprietatii industriale;
acorda solicitantilor, la cerere sau in mod planificat, servicii sau asistenta de specialitate in domeniul
proprietatii intelectuale;
asigura protectia drepturilor si intereselor legitime ale autorilor, titularilor dreptului de autor si ai
drepturilor conexe;
receptioneaza si examineaza cererile de inregistrare a obiectelor dreptului de autor si ale drepturilor
conexe, inregistreaza si elibereaza, in numele statului, certificate de inregistrare a acestora;

avizeaza, monitorizeaza si supravegheaza activitatea organizatiilor de gestiune colectiva a dreptului


de autor si/sau a drepturilor conexe;
instituie Comisia de mediere in domeniul proprietatii intelectuale, care examineaza si solutioneaza
litigiile atribuite in competenta sa conform legilor speciale din domeniul proprietatii intelectuale, precum
si litigiile din domeniul gestiunii colective a dreptului de autor si a drepturilor conexe;
elibereaza marcaje de control, conform legislatiei in vigoare.

Obiectivul AGEPI la ziua de azi consta in a contribui eficient la dezvoltarea unui sistem inovational puternic
in tara noastra, care sa asigure transformarea potentialului stiintific intr-unul din cele mai importante resurse
pentru cresterea economica durabila, sa rezolve problemele ce tin de modernizarea tehnologica a
intreprinderilor mici si mijlocii, cresterea competitivitatii lor in baza noilor produse si tehnologii brevetate, a
noilor obiecte de proprietate intelectuala inregistrate.
DREPTUL DE AUTOR SI DREPTE CONEXE
Articolul 5. Condiiile de protectie:
(1) n conformitate cu prezenta lege, beneficiaz de protecie toate operele exprimate ntr-o
anumit form obiectiv din domeniul literar, artistic i tiinific, indiferent de faptul dac
acestea au fost sau nu aduse la cunotina publicului.
(2) Autorul beneficiaz de protecia dreptului de autor asupra operei sale prin nsui faptul
de creare a ei. Pentru apariia i exercitarea dreptului de autor nu este necesar nregistrarea
operei, nici alt act de notificare sau alte formaliti.
(3) Dreptul de autor se constituie din drepturi patrimoniale i drepturi morale (personale
nepatrimoniale).
(4) Dreptul de autor nu depinde de dreptul de proprietate asupra obiectului material n care
i-a gsit expresie opera respectiv. Procurarea unui asemenea obiect nu confer proprietarului
acestuia nici unul din drepturile acordate autorului de prezenta lege.
(5) Drepturile patrimoniale pot aparine autorului ori altei persoane fizice sau juridice care
deine, n mod legal, drepturile respective (titularul de drepturi).
(6) Protecia dreptului de autor se extinde asupra formei de exprimare, dar nu se extinde
asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor tiinifice, procedeelor, metodelor de funcionare sau
asupra conceptelor matematice ca atare i nici asupra inveniilor cuprinse ntr-o oper, oricare ar
fi modul de preluare, explicare sau de exprimare.

Articolul 6. Domeniul de aciune a dreptului de autor:

(1) Dreptul de autor se extinde asupra:


a) operelor, indiferent de locul primei lor publicri, al cror titular al dreptului de autor este
o persoan fizic sau juridic din Republica Moldova;
b) operelor publicate pentru prima dat n Republica Moldova, indiferent de domiciliul sau
de sediul titularului dreptului de autor asupra respectivelor opere;
c) altor opere, n conformitate cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este
parte.
(2) Opera, de asemenea, se consider publicat pentru prima dat n Republica Moldova
dac a fost publicat n Republica Moldova n decurs de 30 de zile de la data primei sale
publicri peste hotare.

Articolul 7. Opere protejate de dreptul de autor


(1) Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, artistice i tiinifice exprimate n
urmtoarele forme:
a) scris (manuscris, text dactilografiat, partitur etc.);
b) oral (interpretare public etc.);
c) imprimare audio sau video (mecanic, magnetic, digital, optic etc.);
d) de imagine (desen, schi, pictur, plan, fotocadru etc.);
e) tridimensional (sculptur, model, machet, construcie etc.);
f) n alte forme.
(2) Obiecte ale dreptului de autor snt:
a) operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii etc.);
b) programele pentru calculator care se protejeaz ca i operele literare;
c) operele tiinifice;
d) operele dramatice i dramatico-muzicale, scenariile i proiectele de scenarii, libretele,
sinopsisul filmului;
e) operele muzicale cu sau fr text;
f) operele coregrafice i pantomimele;
g) operele audiovizuale;

h) operele de pictur, sculptur, grafic i alte opere de art plastic;


i) operele de arhitectur, urbanistic i de art horticol;
j) operele de art aplicat;
k) operele fotografice i operele obinute printr-un procedeu analog fotografiei; l) hrile, planele, schiele i
lucrrile tridimensionale din domeniul geografiei,
topografiei, arhitecturii i din alte domenii ale tiinei;
m) bazele de date;
n) alte opere.
(3) Fr a prejudicia drepturile autorului operei originale, de asemenea, se protejeaz prin
dreptul de autor operele derivate i integrante la baza crora stau una ori mai multe opere i/sau
oricare alte materiale preexistente, i anume:
a) traducerile, adaptrile, adnotrile, aranjamentele muzicale i orice alte transformri ale
operelor literare, artistice sau tiinifice, cu condiia c constituie rezultate ale creaiei
intelectuale;
b) culegerile de opere literare, artistice ori tiinifice (enciclopediile i antologiile,
compilaiile altor materiale sau date, indiferent dac snt ori nu protejate, inclusiv bazele de
date), cu condiia c, din considerentul de selectare i sistematizare a coninutului lor, constituie
rezultate ale creaiei intelectuale.
(4) Prin dreptul de autor, de asemenea, se protejeaz ca atare i o parte component ori un
alt element al operei (inclusiv titlul sau personajele operei) care reprezint n sine o creaie
intelectual.
(5) Operele, precum i prile componente sau alte elemente ale operelor specificate la
alin.(1)(4) beneficiaz de protecie dac snt originale n sensul c reprezint prin sine nsei
creaii intelectuale de autor. Nu se aplic alte criterii, cum ar fi caracteristicile de ordin cantitativ,
calitativ sau estetic, pentru a determina dac aceste opere snt pasibile de protecie.

Subiectul dreptului de autor. Prezumia paternitii i simbolul proteciei


dreptului de autor:
(1) Se consider a fi autor, n absena unei probe contrare, persoana fizic sub al crei
nume pentru prima dat este publicat opera.

(2) Cnd opera a fost publicat anonim sau sub un pseudonim care nu permite identificarea
autorului, editura, al crei nume este indicat pe oper, se consider, n absena unei probe
contrare, reprezentant al autorului, avnd n aceast calitate dreptul s protejeze i s exercite
drepturile autorului.
(3) Persoana fizic sau juridic al crei nume ori denumire apare pe o oper audiovizual,
videogram sau fonogram se consider, pn la proba contrar, productor al operei
audiovizuale, videogramei sau al fonogramei respective.
(4) Pentru a informa publicul despre drepturile sale, titularul dreptului de autor va folosi
simbolul proteciei dreptului de autor, care se va aplica pe fiecare exemplar al operei i const
din trei elemente:
a) litera latin C inclus n cerc;
b) numele sau denumirea titularului dreptului exclusiv de autor;
c) anul primei publicri a operei.
(5) Folosirea simbolului proteciei dreptului de autor nu constituie o condiie pentru a
acorda operei protecia prevzut de prezenta lege.
Dreptul de autor asupra operelor colective
(1) Persoana fizic sau juridic la iniiativa, din contul i sub conducerea creia este creat
i sub al crei nume sau denumire este publicat o oper colectiv (cum ar fi enciclopediile,
dicionarele i alte culegeri similare, ziarele, revistele i alte publicaii periodice) beneficiaz de
drepturile patrimoniale asupra operei colective respective. Aceste persoane au dreptul s-i
indice numele sau denumirea ori s cear o atare indicare la orice valorificare a operei colective
n cauz.
(2) n cazul n care contractul ncheiat ntre autori i persoana fizic sau juridic
menionat la alin.(1) nu prevede altfel, autorii operelor incluse ntr-o oper colectiv i menin
drepturile, stipulate de prezenta lege, asupra operelor proprii i pot dispune de ele independent
de
opera colectiv n care acestea snt incluse.
Dreptul de autor asupra operelor derivate:
(1) Traductorii i ali autori ai operelor derivate beneficiaz de dreptul de autor asupra

traducerilor, adaptrilor, aranjrilor sau asupra altor transformri ale operei realizate de ei.
(2) Traducerea sau alt oper derivat poate fi realizat doar cu consimmntul autorului
operei originale. Dreptul de autor al traductorului sau al altui autor al unei opere derivate nu
va
prejudicia drepturile autorului a crui oper original a fost tradus, adaptat, aranjat sau
transformat n alt mod.
(3) Dreptul de autor al traductorului sau al altui autor al unei opere derivate nu constituie
un impediment pentru alte persoane de a efectua, cu consimmntul autorului operei originale,
traducerea sau transformarea aceleiai opere.
Dreptul de autor asupra operelor integrante:
(1) Alctuitorul unei culegeri sau al altei opere integrante beneficiaz de dreptul de autor
asupra compilaiei i aranjrii materialelor dac aceast compilaie i aranjare constituie
rezultatul creaiei sale intelectuale.
(2) O oper protejat de dreptul de autor poate fi inclus ntr-o oper integrant doar cu
consimmntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor asupra operei protejate.
Dreptul
de autor al alctuitorului nu va prejudicia drepturile autorilor niciuneia din operele incluse n
opera integrant.
(3) Autorii operelor incluse n opera integrant au dreptul s i valorifice operele lor
independent de opera integrant, n cazul n care contractul de autor nu prevede altfel.
(4) Dreptul de autor al alctuitorului nu constituie un impediment pentru alte persoane de a
compila i aranja aceleai materiale pentru a realiza noi opere integrante, cu condiia c au
obinut consimmntul autorilor sau al altor titulari de drepturi asupra operelor protejate pe
care
urmeaz s le includ n opera integrant.
(5) Culegerile ce includ diverse materiale informative (articole i informaii, comunicate i
eseuri, diagrame, tabele etc.) snt pasibile de protecie ca atare n cazul n care selectarea i
aranjarea materialelor constituie rezultatul unei activiti intelectuale. Protecia nu se extinde
asupra datelor numerice i nici asupra coninutului materialelor informative incluse n culegere.

Dreptul de autor asupra operelor audiovizuale


(1) Autori (coautori) ai operei audiovizuale snt:
a) realizatorul principal (regizorul-scenograf);
b) autorul scenariului (scenaristul);
c) autorul dialogului;
d) compozitorul autorul oricrei opere muzicale (cu sau fr text) special creat pentru
opera audiovizual;
e) operatorul;
f) pictorul-scenograf;
g) ali posibili autori care au contribuit n mod creativ la realizarea operei audiovizuale.
Termenele de protecie a dreptului de autor
(1) Drepturile patrimoniale exclusive i dreptul la remuneraie, prevzute de prezenta lege
n privina operelor (n continuare n prezentul articol drepturi patrimoniale), cu excepia unor
drepturi similare prevzute n privina operelor de art aplicat, se protejeaz pe tot timpul
vieii autorului i timp de 70 de ani dup deces, ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al
decesului autorului, dac prezentul articol nu prevede altfel.
(2) Drepturile patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejeaz timp de 70 de ani,
ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului ultimului dintre urmtorii coautori:
a) realizatorul principal (regizorul-scenograf);
b) autorul scenariului (scenaristul);
c) autorul dialogului;
d) compozitorul autorul operei muzicale (cu sau fr text) special create pentru aceast
oper audiovizual.
(3) Drepturile patrimoniale asupra unei opere anonime sau aprute sub pseudonim, cu
excepia celei de art aplicat, se protejeaz timp de 70 de ani, ncepnd cu 1 ianuarie al anului
urmtor celui al publicrii legale a operei. Dac autorul unei opere anonime sau aprute sub
pseudonim i dezvluie identitatea sau dac identitatea lui, n decursul acestei perioade,
devine
cunoscut, se aplic prevederile alin.(1) i (2).
(4) Drepturile patrimoniale asupra operei create n copaternitate, cu excepia operei de art

aplicat, se protejeaz pe parcursul ntregii viei a fiecruia dintre coautori i timp de 70 de ani,
ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului ultimului coautor supravieuitor.
(5) Termenele de protecie a drepturilor patrimoniale asupra operelor colective se stabilesc
n conformitate cu prevederile alin.(4). Totui, n cazul n care contribuiile coautorilor la opera
colectiv snt determinate, durata proteciei drepturilor patrimoniale ale fiecruia dintre acetia
se
stabilete n conformitate cu prevederile alin.(1) i (3).
(6) Dac opera a fost publicat n volume, serii, ediii sau episoade i termenul de protecie
a dreptului de autor ncepe din momentul cnd opera a fost adus legal la cunotina publicului,
termenul de protecie va fi calculat pentru fiecare dintre aceste componente.
(7) Drepturile patrimoniale asupra operei de art aplicat se protejeaz timp de 25 de ani de
la data crerii ei, cu excepia desenelor i modelelor industriale nenregistrate conform Legii
privind protecia desenelor i modelelor industriale, create n scop industrial de reproducere,
care
se protejeaz timp de 3 ani de la data crerii lor.
(8) Dac termenul de protecie a drepturilor patrimoniale asupra operei n ara de origine
este mai mare dect termenele de protecie prevzute de prezenta lege, se aplic normele
prezentei legi, iar dac acest termen este mai mic, se aplic normele legislaiei rii de origine.
(9) La expirarea termenului de protecie a drepturilor patrimoniale, opera intr n domeniul
public. Operele intrate n domeniul public pot fi valorificate liber, cu condiia de respectare a
drepturilor morale ale autorilor i ale altor titulari de drepturi, precum i de achitare a
remuneraiei n conformitate cu art.47.
(10) Drepturile morale ale autorului snt protejate pe un termen nelimitat. Dup decesul
autorului, protecia drepturilor sale morale este exercitat de ctre motenitori i de
organizaiile
abilitate n modul corespunztor s asigure protecia drepturilor autorilor. Astfel de organizaii
asigur protecia drepturilor morale ale autorilor i n cazul cnd acetia nu au motenitori sau n
cazul de stingere a dreptului lor de autor.
Termenele de protecie a drepturilor conexe
(1) Drepturile interpretului prevzute la art.33 i la art.37 se protejeaz timp de 50 de ani

de la data interpretrii. Totui, dac n aceast perioad, imprimarea interpretrii a fost legal
publicat sau comunicat public, drepturile interpretului se protejeaz timp de 50 de ani de la
data efecturii celei mai vechi a respectivelor aciuni. Drepturile interpretului la paternitate,
nume i la respectarea integritii interpretrii se protejeaz pe un termen nelimitat.
(2) Drepturile productorului de fonograme, prevzute la art.34 i la art.37, se protejeaz
timp de 50 de ani de la data imprimrii fonogramei. Totui, dac n aceast perioad fonograma
a
fost legal publicat sau comunicat public, drepturile menionate se protejeaz timp de 50 de
ani
de la data efecturii celei mai vechi a respectivelor aciuni.
(3) Drepturile productorului de videograme, prevzute la art.35, se protejeaz timp de 50
de ani de la data imprimrii videogramei. Totui, dac n aceast perioad videograma a fost
legal publicat sau comunicat public, drepturile productorului de videograme se protejeaz
timp de 50 de ani de la data efecturii celei mai vechi a respectivelor aciuni.
(4) Drepturile organizaiei de difuziune prin eter sau prin cablu, prevzute la art.36, se
protejeaz timp de 50 de ani de la prima difuzare a emisiunii de ctre asemenea organizaie.
(5) Termenele de protecie, prevzute la alin.(1)(4), ncep s curg de la 1 ianuarie al
anului urmtor celui n care a avut loc aciunea cu semnificaie juridic, n temeiul creia se
calculeaz termenul.
(6) Dac termenul de protecie a drepturilor patrimoniale asupra unui obiect al drepturilor
conexe n ara de origine este mai mare dect termenele de protecie prevzute de prezenta
lege,
se aplic normele prezentei legi, iar dac acest termen este mai mic, se aplic normele
legislaiei
rii de origine.
(7) Drepturile conexe trec, n limitele prii rmase a termenelor de protecie prevzute la
alin.(1)(4), la succesorii n drepturi ai interpretului, productorului de fonograme,
productorului de videograme i ai organizaiei de difuziune prin eter sau prin cablu.

Inventii:

Inventiile sunt protejate in Republica Moldova prin urmatoarele titluri de protectie, in continuare brevete (in paranteze durata maxima):

brevet de inventie (20 ani);


brevet de inventie de scurta durata (6+4 ani);

Dreptul la brevet apartine inventatorului (inventatorilor) sau succesorului sau in drepturi. Nu exista discriminare in ceea ce
priveste acordarea brevetelor in functie de locul crearii inventiei, domeniul tehnologic, de faptul ca produsele sunt
importate sau sunt de origine autohtona. Dreptul la brevet pentru inventia creata de salariat apartine unitatii, daca
contractul incheiat intre ei nu prevede altfel.
O inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa corespunda urmatoarelor cerinte de
baza pentru brevetabilitate:

inventia trebuie sa fiesusceptibila de aplicare industriala;


inventia trebuie sa fienoua;
inventia trebuie sa implice oactivitate inventiva.

Pot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte:

Produs- masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, agregate, instalatii, circuite, elemente

de constructie, mobilier, articole de uz casnic, jucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze
de date electronice etc.; substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu
s-a actionat prin efort creativ; amestecuri fizice sau fizico-chimice.
Procedeu- activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (inclusiv produsele biologice sau

genetice) sau programe pentru calculator ca un mod de transformare si transmitere a semnalului electronic.
Metoda- activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau

tratament medical uman sau veterinar).


Microorganisme- microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte mutante, tulpini de cultura celulara

de plante si animale.
Aplicarea unui produs sau procedeu- aplicarea unui produs, procedeu sau unei metode conform altei destinatii

si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare.
Datele continute in cererea de brevet sunt confidentiale pana la publicarea acesteia de catre Agentie in BOPI. Divulgarea
datelor continute in cerere pana la publicarea acesteia este pasibila de pedeapsa conform legislatiei in vigoare.

MARCI.
Marca este orice semn sau orice combinatie de semne susceptibile de reprezentare grafica, care servesc la deosebirea
produselor sau a serviciilor anumitor persoane fizice/juridice de ale altor persoane.
Cele mai frecvente tipuri de marci sunt:

verbale
figurative
combinate
tridimensionale
de alt tip

Titularul marcii inregistrate are dreptul exclusiv de a dispune de marca, de a o folosi si de a interzice folosirea ei
neautorizata. Durata de valabilitate a certificatului de inregistrare a marcii este de 10 ani cu posibilitatea reinnoirii pe o
perioada de 10 ani ori de cate ori este necesar.

BIBLIOGRAFIE:
Legea privind drepturile de autor si drepturi conexe nr. 139 din 02.07.2010

Agepi.gov.md

You might also like