Togo's

AL Lli/
G61414110

TROOK551CMIITIAT

hlffill1ilEgEld5fIRE
VICTOR EXPERT AL SF
P AT RIARRI1

VICE PRES AL 5114011.

fIRTEGOR FRYIr10615E

www.dacoromanica.ro

TRATATUL DE PICTURA
AL LUI

CENNINO CENNINI
TRADUS 3I COMPARAT Cu TEXTELE

GERMANE 3I FRANCEZE
DE

DIMITRIE BELISARE-MUSCEL
PICTORUL EXPERT AL PATRIARHIEI
ROMAN E.
VICE PRE3EDINTE AL
SINDICATULUI

ARTELOR FRUMOASE.

BUCUR E3TI
T POGRAF1A FANTANA DARURILOR", CALEA 13 SEPTEMBRIE No. 74

www.dacoromanica.ro

r9atalui met"Yictoral g3elisare S. Yaraschivescu,

(din

Domne*ti-Muscel),

caruia

ti datorez toate cunogintele technice

ale artei ce profesez.

D. ,r_Belisare

www.dacoromanica.ro

Prefat5
Ceeace m'a facut sa traduc In romtmeste si
s comentez cartea aceasta, e singurul glInd de a
veni Inteajutorul colegilor pictori, cari doresc sa
se ocupe de pictura pe tencuiala cruda.
Textul original dupa care m'am finut, nu e acela al unui scriitor, nici macar al unui om cult
cu pretentii literare, ci al unui trecentist, care lima
isi cunostea cat se poate de bine meseria. Explicalla aceasta o cred necesarll pentru a feri pe cetitori de a nesocoti sfaturile lui Cennino, vazand
n'are stil iterar". El se exprima cwi de simplu si de

naiv, fiindca nu face nici o abstractie, nici o teorie stiintifica, nici o teorie estetica, nici altceva
asemanator ; ci pur si simplu Insirue normele mestesugului picturei. 5i m'asi fi abtinut de a-i preceda Cartea de vr'un comentar, dacil pictura in
fresco pe care o preconizeaza mai cu deosebire,
n'ar fi astazi cazuta In cea mai complecta discre&tare.
Pe langa aceasta, Tratatul lui Cennino mai este

si un document pretios pentru istoria technicei

primitivilor, earl pictau dupa alfii
sau mai de-

urmand traditia ce apucasera dela

graba imitan
toti specializati In pictura
inaintasii lor,
Cetindu-1 cu atentie, yeti vedea ce greutati
Intilmpinau vechii artisti, cari nu se bucurau a-

proape de nici unul din avantajele ce avem noi,

azi, and nu mai e nevoe sit ne facem singuri pen.
www.dacoromanica.ro

VI

sulele, iar culorile ne vin din fabrici, prefAcute In

pral fin, gata de Intrebuintat 1). Si veti recunoa*te,
ca Tratatul acesta e cu atAt mai bine venit, cu
de un timp Incoace, au apArut unii pictori foarte
tari In teorii cari, prin diferite bro*uri ce publicA (cu technice i interpretAri noi), nu fac decal
sA incurce pe aceia ce ar voi sA lucreze In fresca.
Unit dau ca ceva nou Wasserglasul", cunoscut la
germani din timpuri imemorabile; lar aitli, fac savante teorii asupra chimiei culorilor, de*I, and e
vorba pe treabA, Ii vezi c sunt ni*te null-WE pase deasa zise frescuri
tentate: picturile lor
coloreazg, se curAtii dupA cel mull 3-4 ani de zile.
Si spun aceasta, Cu toatA convingerea i cu tot
dreptul ce-mi dA experienta mea de peste 30 de
ani, In care timp am executat multe lucrAri, ca:
Biserica cea Mare din MAnAstirea CAldAru*ani
interiorul i exteriorul
pictatA in 1907, adicA la
vArsta de 19 ani; Biserica Sf. Vineri-Herasca; Biserica CArAmidarii de Jos; 'Biserica Podeanu; Biserica CatedralA a Sf. Patriarhii (cAte*i patru In
CapitalA); apoi Mitropolia din Targovi*te i Biserica Sinistratilor din Coste*ti-Arge*. La bate, am
practica! technica InvAtatA dela tatAl meu
pictorul Belisare S. Paraschivescu, din com. Domne*tiMuscel, care a fost unul din elevii pictorului Niculae
(Nicolae Teodorescu) din BuzAu.
SA revenim InsA la Cartea despre Arid a lui Cennino.
1) Pe ling bine, aceasta poate fi si un rail, deoarece fabricantii, pentru a Inmulti culoarea"
In ce priveste cantitatea
o amestedi cu alte materii si-i stria valoarea. De aceea, recomand pictorilor freschisti, sa Intrebuinteze
cum spune i Cennino
culorile
pe cat posibil in starea lor naturala, neprelucrate. Dac5. Insa nu le pot
gasi astfel, sau nu le permite timpul s'o faca, Ii sfatuesc sa dea preferinta culorilor provenite din fabricile germane, de care ma servesc
eu Insumi si am fost Intotdeauna pe deplin satisfacut. (D. I3elisare).

www.dacoromanica.ro

VII

Ramasa in intunerec timp de mai mult de patru secole (a fost scrisa pela 1400), cartea aceasta
a vazut prima ()ara lumina la Roma, in 1821. Ca-

Biserica cea Mare din Maniistirea Clildgrusani

valerului Giuseppe Tambroni ii revine meritul de

a o fi descoperit si de a o fi facut cunoscutii. In

edifia sa, lipsesc insa oarecari capitole ; in multe
locuri e inexacta, in altele e confuza, deoarece cowww.dacoromanica.ro

VIII

dicilul (Vatican, Ottoboniano 2974) de care s'a servit el este o copie incomplectA si modernA ; dar

cinstea ca si osteneala sunt ale lui in cea mai

mare parte.
In 1844, and pictorii IncepuserA sa se intereseze de frescurile celor vechi, lucrarea lui Cennino
a fost tradusA dintru'ntai In englezeste de M. Ph.
Merrifield (A Treatise of painting written by Cennino Cennini transiated by Mr. Merrifield, London, 1844), apoi

In frantuzeste de Victor Mottez, unul din elevii lui

Ingres.
In 1859, a apArut (la Florenta) editia criticA a

fratilor Gaetano si Carlo Milanesi, corectatA si

complectatA cu capitolele ce lipsiau, dupA un manuscris descoperit In biblioteca LaurentianA.
A urmat traducerea germanA a lui Albert Ilg,
publicatA la Viena In 1881; cAreea i-a succedat o
a doua editie In 1888.
La 1899, englezii Allen si Herrnigham
in a
lor The book of Art of Cennino Cennini", London,
1899
au dat o traducere complectA, fAcutA dupA
textul publicat de fratii Milanesi.
In 1911, Henry Mottez (fiul primului traducAtor
In frantuzeste) a scos o a doua editie, revAzutA si
complectatA cu concursul pictorului Maurice De-

nis; lar in 1913, a apArut cea mai corectA editie

italiang, tipAritA de Renzo Simi (Lanziano, 1913),

care a comparat cAtesi trele manuscrisele cenniniene ce s'au gAsit In diferitele bibli6teci italiene.
In sfArslt, P. Willibrord Verkade a tradus-o
din nou in limba germanA si a publicat-o In 1916,
la Strassburg.

Acestea sunt" dupA at stiu traducerile si

editiile apArute pang. acum si, cum cei ce le-au publicat n'au fost de specialitate, au lAsat sA se strecoare nenumArate greseli
mai ales In interpretarea termenilor technici. Deaceea, am avut de Invins multe greutAti; din cauzA cA unele pasagii e-

www.dacoromanica.ro

IX

rau prea confuze, am fost silit sa compar originalul (editiile lui G. Tambroni si a lui Renzo Simi)
cu versiunea franceza a lui Victor si Henry Mottez,

si cu cea germana a lui P. Willibrord Verkade,

care, din toate, mi s'a parut a fi mai conforma cu
spiritul general al lucrarei lui Cennino. Sper Insa,
ca. dupa ostenelile depuse, sa-mi fi ajuns scopul,
care nu-i altul decat acela de a fi cat mai util mestesugarilor nostri.
Tot cu aceasta. intentie
si ca o complectare
alcatuesc actualmente un mic Tratat, In care caut
sa explic fresca asa cum o stiu si cum o lucrez eu.
Venitul material, ce va rezulta din vanzarea
prezentei lucran, II destinez marirei si perfectarei
casei din Domnesti-Muscel ce am donat Sindicatului Artelor Frumoase pentru Ceiminul de odihna pic-

torul Belisare si pe care vreau sa-1 stramutam In

Campulung-Muscel.
D. BELISARE

www.dacoromanica.ro

ct

,-

tr.

'

0.--t

1J

?::

;1
'i

-....,

......,,....-:

1f

',

,-,.

%
-

' ''',

&

. n

e ,,

Promotia din 1903 a Sc. de Arte Frumoase

(sub directiunea maestrului Oh. D. Mirea)
Compusd din: Grigore Untu, Constantin Constantin, Dimitrie Belisare, Oh. Vasilescu. Teohary, Comlinescu, Ionescu Gheorghe, V. Damian, I. Sofronie, Ionescu I. Oh.,
L Dumitrescu, Ionitd Constantin, Paul Molda, Mihdilescu
Alexandru, Boicescu, Georgian, Episcopescu, Eduard Sdu-

lescu, Artriu, I. Walter, Marin loan, etc.

www.dacoromanica.ro

PREFATA
cavalerului Giuseppe Tambroni
George Vasari a fost primul care a vorbit despre Cennino, fiul lui Andrea Cennini, n'aiscut la Colle di Valdelsa,
pictor i discipol al lui Agnolo, fiul lui Taddeo, elev al lui
Giotto. Vasari poveste0e in viata lui Agnolo Gaddi pasagml urmAtor :

Cennino, fiu al lui Drea Cennini, nscut la Colle di

Valdelsa, a invdtat pictura dela acelai Agnolo. Din dragoste

pentru arta sa, a scris cu mana lui o carte despre modul

de a pieta in fresco, a tempera 1), cu dei i cu gurtf : pe langd
aceasta, ne-a lasat detalii asupra artei miniaturistului i tu-

turor procedeelor pentru a fixa aurul. Cartea aceasta se

an' la Giuliano, argintar siennez, excelent meOepgar i
prieten al artelor. La inceputul artei sale, Cennino ne d
un tratat despre natura culorilor minerale i pmnturilor,
dup cum l-a MN/gat Agnolo maestrul lui ; voind fr" indoial6 (fiinda n'a putut izbuti s picteze desavar0) s tie
bine cel putin natura culorilor, temperelor, cleiurilor, tencuelilor, i a nuantelor acelora de care trebue s ne ferim
fiinda dau amestecuri primejdioase, i in definitiv multe
alte inOintki ce nu e trebuincios s'a. mentionArn, toate lucrurile acestea fiindu-ne cunoscute azi and ele nu mai sunt,
ca pe vremea autorului, secrete mari i rare.
Nu voi uita ssa" Va" atrag atentia a el nu face nici o
1) Cuvntul acesta a fost pastrat in italineste, ea unul ce deseneaza in chip deosebit in limbajul technic prepararea cu ou.

www.dacoromanica.ro

XII
mentiune, fr indoial fiindcd nu erau in uz, de cateva
culori provenind din pmnturi, precum pmntul rosu inchis, cinabresul (chinovarul), si oarecari verde-un i pentru
pictura pe sticl.
Tot mai trziu s'a descoperit si terre-ul d'ombre,
galbenul zis giallo-santo, smalturile pentru frescA si pentru ulei, si ateva alte galbenuri si verde-un i pentru email,
culori de care duceau lips pictorii de pe vremea aceea. El
a mai tratat si despre mozaic, a invtat cum s freci culorile cu ulei pentru a face ampuri verzi, rosii, azurate
altele, i mordanti pentru aur. Ins nu vorbeste de ulei
pentru alctuirea figurilor. Pe jng lucrarile ce a fcut la
Florenta cu maestrul su, se gseste de mAna lui, sub loja
spitalului Bonifazio Lapi, o Fecioara Maria inconjuratei de
sfinf i", asa de perfect colorat, inat s'a pdstrat foarte bine
pn in zilele noastre.

Cennino, in primul capitol al artei sale, incepe prin

aceste cuvinte Cennino di Drea Cennini, Urmeaz' ceeace
cuprinde manuscrisul panA la cuvntul nessuno. Apoi Vasari adaogA : Acestea sunt propriile cuvinte ale lui Cennino,
care s'a gndit cA precum cei ce traduc din greceste in latineste fac un mare serviciu acelora ce nu inteleg greceste,
asa a fcut Giotto, care, gsind arta picturei redat intr'un
chip misterios, de neinteles (poate chiar ridicol), i-a substituit un mod frumos, usor, plcut, inteles i recunoscut ca

bun de cine are siml si judecate.

lat tot ce ne-a rmas dela acest pictor scriitor.. Apoi
n'a mai fost posibil a gsi alte urme despre viata si lucrrile sale, deoarece toti aceia cari au voit s scrie despre el
au recopiat pe Vasari ; Baldinucci o mrturiseste in nota
aceea asa de scurt pe care a intitulat-o Viaf a lui Cennino.

In ce m priveste, am ferma opinie, $i o voi dovedi

mai tkziu, c Vasari n'a citit niciodat lucrarea acestui artist. $i cu toate a a transcris cAteva randuri din capitolul
intAi, fie c s'a ocupat putin de rest, fie c l-a parcurs asa
de repede Mat nu l'a inteles. Eu cred cA in mare parte s'a
tinut de ceeace spunea argintarul Giuliano. De aci au ur-

www.dacoromanica.ro

XIII
mat atatea erori, si in deosebi acelea fa'spAndite asupra picturei in ulei. Voi trata subiectul acesta mai tarziu.
Cred c'a' dacd scrierea lui Cennino n'a Vzut lumina
pang astAzi, trebue s'o atribuim faptului c'a' Vasari face putin caz de ea, cand zice : Ed in somma molti altri auuertimenti, de'quali non fa bisogno ragionare essendo oggi notissime tutte quelle cose, che costui ebbe per gran se greti
e rarissime in que'tempi. (5i in definitiv multe alte instiinPH, ce nu e trebuincios s'a' mentionam, toate lucrurile acestea fiindu-ne cunoscute azi cnd ele nu mai sunt, ca pe
vremea aceea, secrete mari si rare). Acest rationament, admis ca fiind al unui autor gray si serios (Vasari), a inda-

rgnat pe toti aceia cari au scris mai apoi despre picturA.

Trebue s'a' excepta'm din acest chip de a lucra doi literati distinsi, Bandini si Bottari. Gel dintai, in catalogul
ski de manuscrise italiene din biblioteca Mediceo-LaurenHand', manifest o vie dorint de a vedea manuscrisul lui
Cennino examinat in mod serios, si zice : Quum male
compactus sit codex ac multa secreta continent non con%
temnenda, dignus est qui ab aliquo bonarum artium cultore
diligenti examine perpendatur". Al doilea zice, in notele sale

asupra Viefei Pictorilor a lui Vasari, acolo unde acest autor, A propos de Agnolo, vorbeste de Cennino : Ar fi un
lucru foarte folositor ca aceast carte s" fie iarasi scoasa'
la lumina, pentru noi cari avem despre arta' asa de putini
scriitori in limba toscan, comparativ cu Grecii".
Aceast notg a lui Bottari trezise de mult vreme in
mine dorinta de a cunoaste lucrarea aceasta. MAduiam s.
gsesc inVinsa multe l'Amuriri asupra felului de a lucra de
pe vremea aceea si asupra naturei culorilor lor pe care le
vedem MCA si azi asa de vii; motiv de regrete pentru pictorii nostri actuali cari au l'a'sat s'a' se piard traditia amestecurilor si felul de a le pune in lucru.
Pentru mine era un continuu subiect de uimire sa
vd, CA printre attia scriitori cari apAraser ori combtuserA prerea lui Vasari, care atribue lui Jean de Bruges
nscocirea picturei in ulei, dup ce spusese CA Cennino, in
cartea sa, detese mijloacele de a. freca culorile cu ulei, c'

www.dacoromanica.ro

XIV

nici unul din acesti scriitori n'a avut deja sau dorinta de
a ceti cu atente un manuscris ce era obdrsia atator dispute.
Nu sunt departe de a crede a Borghini trebue s'a" fi
cunoscut opera lui Cennino, dei nu face nici o mentiune
nici despre opera' nici despre autor, si trece chiar sub tcere memoria lui Agnolo Gaddi ; tkerea aceasta mi se pare
echivoa. Cetind a doua carte a lui, del Riposo, am gsit
copiat cuvant cu cuvnt in multe locuri scrierea lui Cennino, in special and acesta vorbeste de modul de a desena cu un condei de argint pe tablete, de osul pentru a
le alb, de modul de a face arbunii de desen, de a vopsi
hrtiile, de a le face transparente, despre cleiuri, despre
pictura in fresa sau et tempera i in sfArsit despre cubr.
Printre motivele ce m'au condus s'a" bAnuesc la el vrelun
siretlic, unul a fost de a-I auzi vorbind despre hartia de
bumbac care nu mai era in uz pe vremea lui, cellalt este
pArerea sa despre cinabrese; zice a se face cu sino pia, dar
nu india natura acestei culori si n'o aseaz" printre rosurile inchise. Deasemeni se inseal asupra purpurei, pe care
o califia drept o excelentA culoare rosie, pe and ea insemneazA oro musiro (aur patinat). Acela ce va voi s'a" confrunte ambele lucrAri va vedea daa m'am inselat eu.
Baldinucci pare, ce-i drept, a fi fost sub impulsiunea
lu Ant. Mara Salvin, cum o spune pe fatA in vata citat
a lui Cennino, un cercettor mai curios al zisului manus=
cris. aci, pe 'Ana partea ce transcrisese Vasari din el, ii
adao0 titlul si ultimele rnduri din lucrare. Deasemeni atinge usor chestia picturei in ulei, si transcrie o parte din
cap. LXXX1X pentru a demonstra a arta aceasta venise in
Italia dela Germani. Inteleg, zice el, prin Germani, si pe
Flamanzi". *i de acolo examineazA alte dou pasagii din
manuscris : unul asupra cuvntului lapis amatito, i ceralalt
asupra cuvntului aquarelti, arora le d preferint asupra
cuvintelor smatito i aquarelli uzitate pe vremea lui s deatunci incoace. Dar fie a n'a avut cunostint deplin4 si a
ascuns ceeace cetise, pentru a nu contrazice pe Vasari, fie

a a citat putinele pasagii ce observase pentru a face

se creadd a cetise si examinase totul.

www.dacoromanica.ro

s'a"

XV
Numai Baldini, cum se vede din catalogul sau, dovede$te cg a studiat cu minutiozitate lucrarea aceasta : caci

pe Una a ii transcrie cu ingrijire inceputul $i sfr$itul,

zice, cum am citat deja : Ac multa secreta corztineat non
contemnenda. Aceste cuvinte sunt o dovad incontestabil
cg mai mult decgt ori cine el l-a citit $i l-a apreciat.
In sfrsit, celebrul abate Lanzi a pus pe abatele Moreni s consulte manuscrisul lui Cennino. Se pare Msg. ca
acesta a fcut-o cu u$urintg ; cgci departe de a fi transcris sfr$itul cap. LXXXIX, lgsat pe jumtate de Baldinucci,
a adus lui Lanzi numai acestea : In capitolele urmtoare,
zice ea asta trebue s se fac fierbnd uleiul din smnt
de in". Si Lanzi in$elat a dedus de ad i cg metoda lui Cennino nu putea fi aceea a lui Jean de Bruges $i nu era aplicabilg decal lucrarilor ordinare. Deci autorul acesta a$a
de ciar n'a avut nici el cuno$tintg despre Cartea Artei.
In urmg, toti scriitorii cari au avut ocazia sg citeze cartea lui Cennino au fgcut-o bazandu-se pe spusele acestor
autori, fgr a simti cAtu$i de putin legitima $i lgudabila curiozitate de a se interesa de ea prin ei ins$i.
Inteo zi, vorbind despre lucrul acesta cu monsenioaceastg luming crescandg a literaturei itarul Angelo Mai,
liene, prefect al Bibliotecei Vaticanului, increzAtor in mrinimia spiritului sgu, in care nu $tiu ce intrece : $tiinta,
curtoazia, ori dragostea infocat pentru gloria numelui nostru, l-am rugat foarte respectuos s binevoiasc a se informa dacg pretiosul tratat al lui Cennino nu se ggsea
cumva din intmplare ascuns in imensul tezaur al manuscriselor dela Vatican. Putin dupg aceea, m'a anuntat cg I-a
gsit in codicilele dela Ottoboniano, sub numgrul 2974.
Astfel am putut s m duc sg citesc cel mai vechi
dintre monumentele noastre scrise asupra artelor frumoase
dela rena$terea lor. Ggsind O.' continea lucruri foarte folositoare $i toate pierdute azi, am rugat pe Monseniorul Ami permit publicarea lui pentru folosinta tuturor. El, care
e numai bungtate, mi-a acordat din toat inima ceeace-I
rugasem. De ad vine cg-i multumesc in mod public, $i
pentru Italia, $i pentru arti$ti, $i pentru mine care nu voi

www.dacoromanica.ro

XVI
cruta nici ingrijiri nici studiu pentru a ilustra numele si
scrierea lui Cennino, cautand s repar in parte ingrata ui-

tare In care a fost lsat timp de aproape patru veacuri acest savant italian.
Inainte de once, voi face cunoscut starea acestui
manuscris, pentruca daca cineva ar vrea s'A-1 consulte si
s-I compare din nou, s'o poat face.
E inregistrat, cum am spus-o, printre codicilele dela
Ottoboniano, sub numrul 2974; si dup stampila ce e

pus inlauntru, se vede ca a apartinut baronalui de Stosh.

E pe hrtie, si nu-i un secol de and a fost recopiat dup
vre-un manuscris vechi, cad poart data 1737. Dupa initialele copistului P. A. W., pare ca el nu era de citing
italiana. Pe cele dintai &WA pagini si in parte pe a treia
sunt transcrise notitele pe care Par. Orlandi si G. Vasari
le-au lasat despre Cennino. Scrierea este aceea din secolul
trecut, mare si clara. Dar fie ca copistul n'a fost literat, si
poate putin versat in tainele picturei, fie a coclicilul dupa
care a fost facut acesta a fost stris cu litere greu de descifrat, cum sunt in deobste acelea din sec. XV, e sigur a
a trebuit multa munca pentru a-1 reda in mod inteligibil.
Din motivul acesta, am vrut s-1 copiez pe dea'ntregul cu
mana mea pentru a-I medita, a-I confrunta cu ingrijire, si a
cuta sa supleez cat mai mult posibil ignorantei sau absolutei neglijente a copistului strain. Far aceasta intreprindere,

once osteneala ar fi fost zadarnica, caci, cum se poate vedea, ordinea, titlul capitolelor, totul e acolo confuz si fall
ortografie. Pentru a-i fixa invataturile, datorez mult sfaturilor
si lucrarilor abatelui Girolamo Amati si lui Salvatore Betti,
nume scumpe republicei literelor si prietenii mei. Voi mai

spune a dup notele de pe margini ori puse dupa text, se

vede a acest exemplar a fost copiat dupa un altul, care
poate fusese confruntat si corijat dupa textul original, dar

nu in asa chip ink s fi fost invinse greuttile cele mai

mari. Cad peste tot apare, fie greutatea scrierei primitive,
fie incapacitatea copistului. In timp ce aduc omagii obserservatiilor altora, trebuie s mentionez opina prelatului Salvatore Betti, care consider ca niste adaogiri fcute textului,

www.dacoromanica.ro

XVII
de ctre copisti, cuvintele acestea duble sub forma de sinonime pe care le intalnim la fiece pas, ca nUolo over becchiere, sinopia over porfiro, colla over tempera, etc., etc. Eu
nu sunt pe dea'ntregul de parerea lui. Mai degrab cred ca
scriind, Cennino a vrut sa adaoge denumirilor vulgare din
tinutul ski, pe acelea uzitate in limba elegant $i politicoas
a Florentinilor. $i sunt impins a crede aceasta prin marele
numr al acestor repetiri $i prin minutiea pus in toate particularittile scrierei lui.
Oricum ar fi, ingrijirea $i studiul, nadajduim, au facut
manuscrisul inteligibil. Voi spune insfar$it, cd el este de
CXLII pagini In-folio; ca toata lucrarea e imprtita in CLXX1

capitole, $i capitolele acestea in carti pana la sfar$itul celei

de a cincea, dupg care nu se mai gse$te nici o impartire.
Eu bnuesc c imprtirile in crti $i capitole, $i ca diferitele
titluri din manuscris, nu sunt dela inceput de Cennino, ci de
copi$ti. Motivul ce dau eu este cA vre-o cateva din titluri,
incep vorbind la persoana treia. Astfel cap. XXXVI: Come
ti dimostra i colori naturali, etc. $i cand ajungi la cap.
CXLI, titlurile acestea nu se mai gsesc. A trebuit sd le inlocuesc eu pentru uzul studentilor $i intelegerea mai uwar
a lucrrei. E drept c dm peste atatea lacune in multe
din manuscrisele vechi, din pricina obiceiului ce aveau de
a pida $i a impodobi literele mari $i titlurile. Copi$tii le
lsau mai pe urm, pentru a putea s le fac4 mai pe indelete ori s le dea altora mai dibaci decal ei sa le fac. Se
intampla a adesea, dintr'un motiv sau altul, cArtile rmaneau neisprvite.

Once-ar fi din toate lucrurile ce spuserm, ele au putina

sau n'au nici-o importantd pentru arta $i nu stria lucrArei
care ne descoperA in intregime ceeace era, pan'n timpul lui
Cennino, starea picturei, natura culorilor $i maniera de a
lucra a acestor vechi maqtri ale c'ror lucrAri au fost a$a
de respectuos admirate pe vremea and au fost fcute. Ea
ne arat ceeace doream a$a de viu s $tim : cum se poleia
cu aur pe panouri $i in arti ; care erau cleiurile, temperele,
mordantii; de ce lucrrile acestea au rezistat loviturilor mal
multor secole $i pstreazA incA $i' azi o a$a de mare vioi2

www.dacoromanica.ro

XVIII
ciune a culorii si o poleial asa de strlucitoare pe lemn si
pe zid.
Pn acum nu am cunostint cleat de trei exemplare din

acest codicil. Primul, in biblioteca Laurentiang din Florenta,

cu note de Baldinucci, de Bandini si de Bottari, pe raftul
LXXVIII, numrul 24. Al doilea, in casa Beltramini di Colle,
dui-A cum se vede intr'o nag a indexului lucrrilor lui Baldinucci (editia din Florenta), la cuvntul Cennino ; afar dac
n'o fi acela care a trecut mai pe urm la biblioteca Laurentiana din Florenta ; lucru despre care Baldinucci, in catalogul sau, nu ne informeaz. Ceva mai mult, dup nota citat,
pare ca exemplarul acesta ar fi acelasi despre care Vasari
spune c este in posesia argintarului siennez Giuliano. Al
treilea, este acela dela Ottoboniano.
Cartea lui Cennino nu e numai folositoare artei, ci mai
e si o descoperire fericita sub raportul limbei. Caci dei stilul nu-i e nici cultivat, nici inflorit, ci acela al unui scriitor
putin versat in gramatic, totusi limba aceasta, plina de cuvinte si de idiotisme plebeiane, care n'ar fi la locul lor intr'un limbaj universal, contine o multime de cuvinte noi si
foarte bune, Mai ales pentru ce priveste arta, cum o observase foarte nimerit Monseniorul Bottari. La sfrsitul acestei
cAr(i, voi da un index explicativ al acestor expresiuni 1). In
el va fi de ce s se bucure compilatorii de vocabulare, iar
filologii se vor servi de dnsul pentru a lmuri unele chestiuni relative la fondul si origina limbei.
Nimeni, dupd prerea mea, nu va indrazni sa dispute
lui Cennino, sub raportul limbajului, autoritatea unui scriitor
trecentist. Caci cu toate cal si-a scris cartea in 1437, 2/ e
sigur c s'a nscut cam dui-A 1350. Vasari nu indica anul
nasterei sale, dar mi se pare a nu e greu de stabilit cu aproximatie in chipul urmtor:
Cennino si-a isprvit de scris Cadea despre Arta la 31 Iulie
din anul 1437. In ea mentioneaz ca fusese 12 ani elev al
lui Agnolo Gaddi, care a murit in 1387. Mai presupunnd
Editia dup care am facut traducerea aceasta nu mai contine
indexul de care pomeneste Tambroni,
Nu-i adeviirat ; cartea lui Cennino a fost scrisa pela 1400.
(Vezi si sfarsital cartel).

www.dacoromanica.ro

XIX
cA ar fi fost Cu maestrul lui in momentul mortei acestuia,
trebue deci sg fi intrat in serviciul lui la 1375. Ori, a$ezand
epoca in care trebue sa-$i fi inceput ucenicia sub Agnolo
intre al 12-lea $i al 17-lea an al s'au, na$terea lui s'ar stabili cam pe la 1360. Dac ins lsm s treac vre-o cativa
ani intre sfar$itul uceniciei lui Cennino $i moartea lui Agnolo maestrul su, ne g'sim u$or catre 1350. Prin urmare,
el a trit cel putin 40 de ani in epoca aceasta de aur a
limbajului nostru. Numai dup o lunga trecere de timp i$i
schimb oamenii felul d2 a vorbi, captat in cursul adolescentei $i bArbtiei. $tim din experient cat de des ni se intmpl s auzim la bAtrni cuvinte uzitate pe vremea tineretii lor, pe cari ins le pstreaz, dei aceste cuvinte sunt
cu totul disprute din vocabular.
Inc $i sub acest raport, eu consider ca un lucru de
utilitate generar publicarea art& lui Cennino.
Daa valurile vremii merg descoperind mereu lucruri
noui, tot astfel acoper multe lucruri vechi a caror amintire
se pierde incetul cu incetul printre oameni. Deaceea sunt
nechibzuiti cei ce nu caut s perpetueze cu pana lor cel
putin 1ucrurile folositoare, cAci atunci zadarnic le cauta posteritatea origina, perfectionarea $i uzul. Asta s'ar fi intam-

plat $i cu pictura din sec. XIV-lea, daca Cenninocare a

trit imediat dup rena$terea artelor, n'ar fi pstrat despre
ele in cartea sa, o amintire intreagd $i pretioasa.

Deci a fost o mare fericire a i-a venit in gand autorului nostru de a scrie tot ce invtese despre arta aceasta
care cobora in linie dreapt dela Giotto prin Taddeo Gaddi
$i Agnolo Gaddi fiul lui $i a a fcut-o cu atata dragoste,
cu atata ordine, cu atata claritate in cele mai minutioase detalii, incat e uimitor. E deajuns s-1 cite$ti, cum se poate
vedea, pentru ca omul cel mai ne$tiutor inteale picturei s
poat dela sine, numai cu ajutorul acestei carti, deveni expert $i versat in toate felurile de a picta uzitate la mae$trii
din vremurile acelea de demult. Scrierea lui Cennino este

www.dacoromanica.ro

XX
si pentru vremurile ce au urmat,
tratatul practic cel mai complect ce s'a fcut vre-odata. Nemultumit de a arata in chip minutios tot ce trebue urmat,
adauga ce trebue evitat ; si atenta lui examinare dupa ce a
pomenit despre cauze le urmeaa efectele. Nu-i e deajuns
de a fi demonstrat cum se fac lucrurile, trebue sa coboare
pang la a nota cum se pregtesc mijloacele de a le face.
Prescrie calitatea materialului, dimensiunile instrumentelor, si
pune in vedere ceeace, dupa doctrina sa, trebue preferat. Ba
nici nu este exclusiv in preceptele sale: remara metodele
intrebuintate de ceilalti maestri, dei nu le crede bune de
pentru vremurile acelea,

urmat.

Dintre toti aceia cari au scris tratate despre arta picturei, Gio-Battista Armenini di Faenza, pictor infloritor pela
mijlocul sec. XVI-lea, a fost singurul ce s'a apropiat de Cennino si a dat precepte asupra practicelor. Vasari trece cu
destula usurint asupra acestei prti. Toti ceilalli, doritor
de a subtiliza si de a metafizica (filozofa), au intrat in discutii asupra ideilor si au pierdut din vedere obiectul princi-

pal. Caci, putem s'o spunem, cu cat au voit s se intind

asupra sublimului si fantasticului, cu atat s'a slabit mai mult
arta : puterea ei ii vine mai mult din practia cleat din teorie. Vedem a Rafael si atatia alti maestri de searna, nu s'au
adapat la alte isvoare de cunostinte, decat la acelea ale naturei si practicei, si a aceia cari au vorbit atata despre fru-

mos si ideal, n'au produs apoi nimic care sa faa atata cat
operele acestor oameni mari.
SA mai vorbim de Armenini. El n'a cunoscut desigur
cartea lui Cennino, caci in prefata operei sale spune : Pic-

tura n'a avut ina pe nimeni care s fi adunat si reunit intr'un singur volum, pentru folosinta lumei, invataturile si
preceptele, etc". Si mai departe : 0 fac cu atat mai bucuros cu cat nimeni, dup ate stiu, n'a demonstrat'o in chip
deslusit si n'a scris-o inaintea mea". La drept vorbind, trebue s-i fim recunosatori de osteneala sa, dei cartea lui
nu e nici asa de clara, nici asa de piing de precepte ca aceea a autorului nostru. Totusi nu pot s-i iert dou lucruri :

unul, de a fi vorbit cu nerecunostinta si in chip urat des-

www.dacoromanica.ro

XXI
pre artistii aceia bAtrni si venerabili, cari au trait dela Giotto
panA la Perugino ; altul, de a fi voit s se incurce si el in
metafizica artei, si a inneca putine dei inteun potop de
cuvinte.

Nu m voiu opri s vorbesc despre tratatul lui Francesco Bisagni, care n'a fcut decAt s dea, pentru majoritatea lucrrei sale, lucrarea lui Armenini ca fiind a sa. Si ad
m' multumesc c n'am s vorbesc decal despre autorii italieni.
Cetind cartea lui Cennino, se vede cA Vasari are drep-

tate s spun cA ceeace cuprinde ea era pe vremurile acelea de demult drept secrete foarte rari. La fiece pas avem
dovezi de gelozia cu care maestrii isi prezervau stiinta. N'o

comunicau elevilor lor deal putin ate putin si treptat-treptat. La aceast invttur, trebuia ca tinerii ce voiau sa invete, s intre dintru'nfai ca servitori, cum se vede din cap.
$i astfel se pregtesc cu dragoste si ascultare, supunandu-se servitutei pentru a ajunge la desvArsire". Aceasta e
origina cuvntului Creato, (creaturcl), pe care Vasari si
scriitori Il dau elevilor vechilor maestri, care din spanioleste
a trecut in limba italianA, ca sinonim cu servitor. In doua
locuri, Cennino repet cA Taddeo Gaddi a fost discipolul

lui Giotto timp de 24 de ani, si c' el a fost al lui Agnolo

timp de 12 ani. In cap. C1V, vorbeste despre timpul ce crede
necesar pentru a invta arta, si-I hotrste la 13 ani : un an
intreg pentru a desena, sase ani pentru a invta lucrrile
cele mai materiale si mai grosolane, i Inca sase ani pentru

a picta, a impodobi cu mordanti, a face draperii aurite

a se obisnui la lucrul pe zid. Cred cA vechea traditie

si
a

maestrilor se pstra printre elevi, din cauza grijei minutioase

cu care-i invAtau putin cte putin practica mijloacelor materiale. De aci, inteun atelier de pictor trebue s fi fost greu
de p'truns tuturor acelora care nu erau initiati in scoala,
(scoala-atelier) si acolo nu numai c" se conduceau lucrarile
sub raportul desenului si al culoarei, ci se mai pregateau
toate lucrurile cari acum sunt lsate pe seama mestesugurif.
lor ce vin inteajutorul picturei.
Pentru acest motiv, nu trebue s ne miram vaznd pe
autorul nostru ca intrebuinteazg dou capitole XII si XIV

www.dacoromanica.ro

XXII

invtand cum s se stearg cu miez de Nine trasturile fcute cu creionul de mind de plumb si cum trebue sd se
ascut penele de gascd ; el face s ne'ntoarcem cu gandul
spre inceputurile picturei, si ne aminteste ea' pe-atunci artistii egoisti se invluiau in mister. Spre a confirma aceastd
opinie, voi cita vre-o cateva pasagii din aceast carte. La
cap. XL, bundoard, Cennino zice : Chinovarul este o cu/oare ce se face in mod chimic, prelucrat in alambic. Dac
insd ai vrea s-ti dai osteneala, vei gsi multe retete, mai
cu seamd prin con cursul cdlugrilor..." La cap. XLIX, vorbind
despre lack spune cd este o culoare artificial. Sunt mai multe
retete pentru a o face. Si la cap. LXII, in care vorbeste despre felul de a face albastrul ultramarin, recomandd de a-i
pastra secretul : Tine-I pentru tine, cAci e un foarte mare

merit s stii a-I face bine".

Mai cred Ca' insusi Cennino ignora multe lucruri relative la origina si la natura culorilor, si cl pentru asta evit
adesea de a vorbi despre ele si trimite mai repede pe cetitor s cumpere culorile gata fcute. La cap. XLVI, vorbind
despre culoarea numit giallorino, demonstreazd in chip evident c nu-i cunostea fabricatia si nu o socotea cleat dupd greutate. $i cred, zice el, cd culoarea aceasta este o adevrat piatr' gsitd in prtile sterpe ale muntilor. Totusi
iti spun cd e o culoare artificiald, ins netratatd chimiceste".
Ignoranta lui asupra multor cubr nu trebue s ne mire.
Venetienii, cari navigau numai ei in Orient, f'ceau pentru
toat Europa comertul cu Asia, si culorile intrau pentru o
bund parte in acest comert. Ele se preparau in magazinele
din Venetia, unde se mai fac $i acum, si de acolo se rspAndeau in toate spiteriile din Italia, de unde le cumprau
pictorii. Inteadevr, in cap. X, Cennino face mentiune de
tabletele acelea mid care serveau si servesc incd miniaturistilor, pe care noi le numim pezzette di Levanti (tablete de
Levant): ele sunt de-un rosu ce se apropie de carmin si
servesc femeilor pentru a-si drege fata.

Pentru a dovedi a Vasari, cum am spus-o mai sus,

n'a cetit niciodatd cartea lui Cennino, voi pune aci ateva
argumente la care nu cred cd se va putea r'spunde. Intai

www.dacoromanica.ro

XXIII

si intAi, zice : El nu mentioneaz (Cennino) oarecari culori

pmntoase, care poate nu erau in uz, cum sunt : pmntul
rosu inchis, chinouarul, etc." Cu toate acestea cap. XXXVIII
si XXXIX sunt consacrate de autor sinopiei, sau pamntului
rosu inchis, si chinovarului. In al doilea loc, Vasari adaoga :
El trateazA deasemeni si despre mozaicuri, etc." Si Cennino nu pomeneste nici-un cuvnt despre lucrarea aceasta, 1).
In al treilea loc, acelasi Vasari inregistreaz c4 Cennino a
tratat despre frecatul culorilor cu ulei pentru a face cmpuri
rosii, albastre, verzi, si de alte feluri, plus desire mordanti
pentru poleirea cu aur, ins nu pentru a pieta figura. Pe
cnd sase capitole, dela al LXXXIX-lea pn la al XCIV-lea,
sunt intrebuintate la a descrie nu numai modul de a face
uleiul bun pentru mordanti fierbandu-1 pe foc, ci si fierbn-

du-I la soare pentru a picta pe zid, pe panouri, pe fier, pe

Diatr, pe sticl, si de a freca culorile insile cu ulei pentru
c'rnuri, vestminte, munti, copad, si tot ce vrei. Nu-i inc
destul : cci Cennino, scriind, la sfrsitul artei sale, nou
capitole despre cum se muleaz in ipsos o persoan vie,
capete, prti de nud, monede, stampile, pentru a le turna in
metal, Vasari nu tine nici-o seam" de ele. De unde trebue
s conchidem c el a parcurs in chip usuratec titlurile capitolelor dintr'o parte a manuscrisului, si c, considerndu-le
ca lucruri inutile, s'a sinchisit putin de a urmdri mai ainple
cercetri in totalitatea lucrrei. Caci nu ne putem inchipui
cd spiritul acesta remarcabil, asa de gelos de onoarea patriei
sale, icaresi detese toate silintele pentru a o ridica spre ce-

ruri, s fi cutat a lua unui concettean cea mai dreapt

parte de glorie ce merita o scriere de-un asa de mare merit,
Nu'nteleg aci sA-I blamez si s-i patez reputatia ; voi zice
numai, a a fost foarte suprtor lucru c n'a luat in considerare mai cu atentie lucrarea acestui vechi maestru ; cci
poate nu s'ar fi fcut asa de usor cinste strinilor Cu o
descoperire, cunoscut deja de mult vreme in frumoasa
1). G. Tambroni n'a vazut cap. 172, care lipsea din manuscrisul
ce l-a avut la dispozitie, si care capitol e consacrat in intregime mozaicurilor.

www.dacoromanica.ro

XXIV
noastra Toscana si in toata Italia, dup cum ma voi sill s'o
dovedesc mai trziu.
Pentru a ne reintoarce acum la lucrare, cred ea ar fi
de prisos sa spunem prea multe despre ea. Ar fi sa luam
cetitorului placerea descoperirilor ce poate sa faca: asta nu

e o intreprindere intunecoasa si grea, ci dimpotriva numa

din simplicitate si claritate. Si acolo unde am socotit ca trebuia sa pun cteva notite explicative ale textului, am autat sa fiu sobru si scurt, si a readuce pe cat posibil pe cetitor la obisnuintele si practicele artei si la expresiile de pe
vremuri. Nu ma laud de a fi lamurit si adnotat totul ; alti
vor putea Ma sa raspandeasc o nou lumina asupra acestui unic si pretios tratat despre pictura.
In introducerea cartel sale, Cennino incepe ca un ona
putin stiutor care a vrut sa imite scrierile de pe vremea lui
Acestia incepeau totdeauna cu facerea lumei ; astfel se incurca si el intr'un labirint spinos din care nu ese cleat cu
greu si in chip destul de mizerabil. Ceeace ii face cinste`
este respectul cu care vorbeste de Giotto, de Taddeo si de
Acrnolo Gaddi, ale caror laude le repet in mai multe locuri,
ca in cap. IV, unde zice : Asa e regula marilor inaintasi
sub cari, etc " La cap, LXXII, spune : Giotto marele maestru, etc." Si in alta parte tot asa, unde nu ezit: a omagia
cu stiinta lui pe acei vechi maestri, departe de a-i insela in
ce priveste datoria sa de recunostint. Exemplu, dup parerea mea, ce trebue pus dinaintea ochilor tinerilor studenti
cari se destina nobilei arte a picturei ; el le va arata de
ce fotos le sunt sfaturile pe care le cla autorul nostru la
cap. Ill, asupra dragostei, fricei si ascultarei datorite maestrilor.

Intreaga partea intaia a cartel, compusa din 34 de capitole, e dedicata de Cennino primelor principii ale desenului. Dupd ce a enumarat toate 011ie ce impart pictura,
arata. modul de a desena pe panou, ii prescrie dimensiunile, cum se prepara cu osul, de ce fel de condei trebue
sa te servesti. Indic motivele luminei prin claruri si
obscururi, si actiunea ei asupra reliefurilor. Dela tablete
trece la pergamenturi si la hrtiile de bumbac. Acestea din
urma erau atunci foarte intrebuintate ; se aduceau in Italia

www.dacoromanica.ro

XXV

din Levant, inainte ca ['Arline fcute din zdrente s fi devenit obipuite. Verniul de scris despre care mentioneaza
la cap. X, era acela care servea la intins pe hrtiile de bumbac, pentru ca acestea s poat primi scrierea. El era fAcut
din smoal pulverizat i frecat a. a. cum se intrebuinteaza
Mel' i azi. Arat apoi cum s desenezi cu penita pe hrtie, i, progresnd, Myat cum s vopseti hrtiile de diferite culori, cum s le faci transparente pentru a decalca desenurile celor mai buni maetri. Recomand sa desenezi
mult dup natur.
Pe urms autorul, ridemnndu-i elevul, il invita la un
fel de viat cumptat i la alegerea societtei ce frecventeaz. ll face s deseneze dintru'ntai cu cArbunele, i sa
stabileascA apoi trstura cu creionul. li arat cum poate
msura lucrurile vgzute in deprtare. Sfrete punndu-I la
aquarel .5i la a face desene in crbune.

Once-ar gndi despre bate acestea artiOii moderni

nu vor putea tgdui c mai multe din a ceste lucruri n'ar
fi folositoare, ludabile prin simplicitatea lor, i cu toatele
pierdute astzi.
In a doua parte a crtel, care se termin la cap. LXVI,
Cennino demonstreazA dintru 'riti mijlocul de a freca culorile, numele i natura lor, notnd durata lor mai micA ori
mai mare. Acelea de care trebue s fugi, acelea care sunt

bune de intrebuintat pe panou, pe zid in fresco, in secco

cele mai
i acelea care convin hrtiei. Exactitudinea sa in
mici detalii este ceva de mirare, cki merge [Ana la a arta
cum se unete o culoare cu cealalt pentru a produce o a
treia. Te inval cum s faci pensulele de blan singepie,
de veverit i de pr de pore. Atunci nu erau altele. Observatorul va fi uimit vznd cum, cu o cantitate aa de mica'
de culori, maeOrii acetia au putut s fac lucrri ce trezesc
invidia, fie prin strlucirea, fie prin conservarea lor, dupa o

durat de patru secole. Dac noi, care credem ca -am intrecut prin descoperirile noastre in chimie, am putea s vedem dui-A o asemenea trecere de timp ce vor fi devenit
picturile noastre moderne, poate ne-am gndi atunci cg ar fi
trebuit s tinem seam" de aceast antic simplicitate. Pen-

www.dacoromanica.ro

XXVI

tru a nu vorbi decat de culoarea neagra, se vede cA

n'aveau deaf cinci feluri, pe and azi putem arAta

ei

16

feluri.

Partea treia a cArtei incepe prin a spune cum se lucreazA pe zid in fresco, Vorbeste despre culori, despre tencuialA, despre mAsurile de luat si despre modul de a desena. De acolo conduce la pictare dupA metoda profesatA
de Giotto lui Taddeo Gaddi, si prin acesta din urm lui
Agnolo fiul sau, maestrul lui Cennino ; si aci Cennino remarcA faptul ca Agnolo pieta mai bine decal tatA-sAu. Nu
mA voi intinde asupra acestei pArti a lucr'Arei pentru a nu
repeta preceptele autorului ; voi spune numai cA ele sunt
asa de ciar si asa de bine ordonate in partea aceasta a
cArtei, incat trebue sA fie de-o imens utilitate artistilor in
viatA, cari nu erau decal prea lipsiti de informatii precise si

practice asupra acestei importante maniere de a picta. In

partea aceasta, autorul stabileste regula proportiilor corpului
omenesc cu simplicitate si claritate. Lucru ciudat e, cA vorbind de corpul femeii, zice : Voi tAcea asupra proportiilor
femeiei, cAci corpul ei n'are nici o mAsurA perfecte. Sentinta aceasta care, dupA cat pare, era obisnuitA pe atunci,
poate servi de cAlAuz in judecarea pictorilor din acea
vreme. El continuA apoi sA invete pictura pe zid in fresco
i in secco, amestecurile de culori, remarand
pe acelea
care pot sau nu sA se intrebuinteze la fresca ; recomandA
artistilor sA facA uz de incleitul cu ou (sau tempera), care
se amested in culorile intrebuintate pe zid in secco.
DupA ce demonstreazA pictarea cArnurilor, autorul
trece la felul de a face vestmintele de once culori si se intinde in special asupra vestmantului de ultramarin care era
pe atunci in stil figurativ numit mantia Sfintei Fecioare.
El sfarseste aceastA a treia parte printr'un sfat asupra
muntilor, copacilor, verdeturilor si constructiilor
de pe fond. DA asupra acestora din urinA precepte pentru a le
pictArei

pune in perspectivA, si dupA ele se vede ca stiinta aceasta

era pe atunci foarte inapoiat. De aceea in vechile tablouri
arhitectura e intotdeauna defectuoasA si stabilita pe linii

www.dacoromanica.ro

XXVII
putin rationate, fiindcA maestrii acestia puneau punctul vizual prea aproape si se asezau prea sub cldire.
La Inceputul prtei a patra, in trei capitole intregi,

Cennino spune cum A pictezi in ulei pe zid, pe panou,

pe piatr, pe fier si peste tot unde-i vrea. Vorbeste despre
frecatul culorilor, zice ca toate primesc ulei, afar de albul
de var, si nu numai c vorbeste, cum observ Vasari, despre maniera de a face campuri, ci si vestminte, carnuri,
munti, copaci, etc., si ceeace va mira mai mutt, e de a vedea c acesti maestri btrani pictau si pe zid cu ulei fiert
la soare si nu la foc. Secretul acesta, dup cat stiu, n'a
fost niciodata atribuit altora deck lui Jean de Bruges ; de
`Linde e si mai evident pentru mine ca nu s'a citit niciodata
dincolo de cap. LXXXIX al acestei crti, sau dac cineva
a citit pe cele cinci urnftoare, a artat c nu le-a inteles,
cum o voi dovedi mai departe.
in cele opt capitole ce urmeaz, autorul trateaz despre ornamentele pentru picturile murale, de aur, de cositor,
cu reliefuri. Fiindca veni vorba, voi nota un pasagiu din
cap. XCVI, in care apare dui:id prerea mea caracterul cinstit si relgios al lu Cennino. In el spune c trebue s intrebuintezi intotdeauna culori bune si fine, mai ales la chipurile Sfintei Fecioare. Pe lng reputatia ce fgAdueste artistului, il mai indeamn s faca asa pentru a obtine indurare si a primi dela Dumnezeu si dela Maica Domnului
skftatea sufletului si a corpului.
Trecand apoi in invtmntul picturei a tempera pe
panou, d in opt capitole toate diferitele feluri de clei ce
sunt, zice el, temelia acestei prti a artei. Vine dupa aceea
si spune cum se prepar lemnul panourilor, cum se acoper, adic cum se lipeste panza deasupla. Mijlocul acesta
va prea nou multor oanieni : in cateva imprejurari vom
putea fi mirati de a sti c a fost practicat, deoarece va fi
suficient s hotrasc daca un tablou e antic ori nu, caci
modul de a intinde o panza pe lemn inainte de a pune
cleiul era un punct litigios la modernii nostri, si cele mai
adeseori s'a crezut c era o inseltorie a negustorilor. Vorbind apoi despre prepararea ipsosului, arat natura si ma-

www.dacoromanica.ro

XXVIII

nipularea lui, modul de a'l pune, cum se rdie, cu ce instrumente ; si de toate acestea vorbeste indelung pan la
cap. CXXII,

De acolo pn la cap. CXXXI, autorul trateag despre

desenul pe panoul preparat Cu ipsos, cum se scot in relief
frizele si alte ornamente frumoase tot de ipsos, cu vernis
sau cu cear, In felul cum se practica pe vremurile acelea,

ca si pe zid.
In alte noua capitole, Cennino ne d un tratat complect

despre modul de a polei cu aur : cum se pune si se scliviseste bolul, cum se poleeste, si cum se scliviseste aurul,
cu ce fel de piatr sau de dinti: printre pietrele acestea,
invata s faci una de lapis ametist ce trebue sa fi fost deobicei in uz la majoritatea pictorilor. Asa de mult tinea la
desvrsirea artei sale, Incat coboar a spune cum trebue
s repari locurile unde aurul nu s'a prins curat, si sftueste
pentru binele artistului de a reincepe intregul cmp. De aci
demonstreazd cum si din ce parte trebue s sclivisesti, fail
s uite ce aur e mai bun pentru draperii pe tablouri, acela
pentru rame, acela pentru micile frize si ornamentele minutioase.

Pn la cap. CXLIII, se vAd tratate In toate detaliile

lor : gruntarea aurului la poleit, curAtirea contururilor fetei,

draperiile de aur, de argint si de diferite culori. Vine apoi

aplicarea pe zid a cositorului aurit, modul de a acopeni
dintru'nti cu culori a tempera i de a reveni sau lustru.
cu culori in ulei; si cu sigurant c" pasagiile acestea care
se gasesc in cap. CXLIII si urmtoarele dovedesc Cat de
priceput a fost contele Cicognara zicAnd ca gseste inteun
tablou (ce'i apartinea) diferite feluri de pictur.
Cu aceeasi grija si aceeasi dragoste, Cennino sfttr-

este in cele sase capitole urmtoare, cum sa imitezi catifeaua si draperiile pe zid, mtasea pe tablouri si tot felul
de vestminte bogate cu albastru ultramarin, aur sau purpura, De aci demonstreazA pictura a tempera pentru carnurile de once fel, cum s' imiti un om mort sau ranit, toate
variettile de barbi si de par. Insfrsit, spre a nu lsa nimic despre care s nu dea precepte, vorbeste de pictarea

www.dacoromanica.ro

XXIX

pe zid si pe tablouri a apelor, rurilor si pestilor.

Obiceiul depe vremea aceea voia ca s se imbogateasa picturile cu ornamentatii de aur pentru care trebuiau
mordanti. In trei capitole, Cennino vorbeste despre natura,
intrebuintarea si cleiul acestor mordanti.
Insfrsit, in alte trei capitole, invat cum si and e
necesar s vernisezi un tablou pictat. Numai aci mi se
pare a a gresit, nepstrandu-ne felul verniului de care se
uza in secolul acela, cum am notat si pe marginea textul
lui.

Folosul ce se poate trage din cap. CLVII si din cele

trei urmtoare nu e fr important. Ele au ca subiect miniatura, poleitul pe hrtie si in crti. Mai multe persoane
credeau ca disprut descoperirea mijloacelor intrebuintate
de cei vechi pentru a face aceste frumoase poleiri care inca
mai impodobesc paginile manuscriselor. Trebue

s-i fim

foarte recunosatori lui Cennino al nostru care, cu minunata lui scriere, a scpat dela uitare secretul acesta al artei ; si se va vedea cum o mare parte din succes const in
natura ipsosului intrebuintat, in dibcia de al sclivisi, in
puritatea si grosimea foilor de aur. Ultimul din aceste patru capitole e intrebuintat la sclivisitul aurului, argintului,
si la cleiul pentru colorare. Cum pmntul verde, odat Intrebuintat, prinde cu greu verniul, autorul termin indicnd
mijlocul de a'l vernisa la perfectie.
Cap. CLXI e intr'adeVr curios. Autorul ne spune ca
pe atunci pictorii colorau fata omeneascA, si, ceva mai
mult, pentru a o potrivi o pictau in ulei si cu vernis. Ori,
nimnui nu-i va putea trece prin cap c secretul acesta ar
fi fost al lui Jean de Bruges. Dac pictorii din epoca aceea
ajunseser s frece culorile cu ulei destul de fin pentru o
intrebuintare asa de delicat, cum ar fi avut oare asa de
putin judecat pentru a nu sti s imite pe tablouri ceeace
fceau pe fetele vii ale lArbatilor si chiar ale femeilor?
Dui-A ce a terminat toate preceptele care duc la diferitele prti ale mestesugului picturei, Cennino trece, ca la
ceva folositor artistilor, la un mic tratat in nou c,apitole,
asupra felului de a mula un cap viu si nudul intreg al al-

www.dacoromanica.ro

XXX
tuia sau al ski insusi ; invat cum se iau intipAririle medaliilor, stampilele, monedele, descoper secretul unei cenusi
proprii a face intip'ririle obiectelor mici pentru a le turna

apoi ca pe cele mari in bronz sau in once metal ar fi.

chiar dac' metodele pe care le profeseazg el nu gsesc acum partizani, cunoasterea lor nu rmne mai putin un lucru nou si folositor pentru binele si istoria artei.
Aci, Cennino sfrseste tratatul practic si mecanic despre toate manierele de a picta de pe vremea lui, tratat care
n'a fost dezatunci incoace compus de nimeni altul incepnd
dela renasterea artei pAnA'n zilele noastre, tratat care lipsea
picturei, avnd in vedere cA ceilalti, cum am mai spus'o,
se ocupaser mai mult de partea metafizid cleat de cea
practic.

Nu exist om cu judecat sntoasa care s nu se

induioseze la gAndul cA autorul cruia ii dator'm tezaurul
acesta l'a compus lute() temnit unde'l aruncase mizeria la
greaua varst de 80 de ani. Inchisorile delle Stinche, la
Florenta, erau destinate detinutilor pentru datorii civile, cum
remarc Bottari, loc. cit. Nu pot ierta lui Baldinucci recea indiferent cu care spune, in viata lui Cennino : Putem zice,
Ca' Cennino a fcut lucrarea aceasta f'r alt turburare sau
ocupatie a mintei, sau dela cineva, asa cum poate pricinui
srdcia, deoarece se gseste datat delle Stinche, inchisoare din Florenta numit' astfel de primii detinuti ce-au
fost trimisi acolo dela castelul delle Stinche, din Valdigreve". Deci nu-i deajuns c mizeria priveaz de libertatea lui

pe un om venerabil dup prul ski alb, pe un artist care,

dup spusele lui Vasari, fcuse la Florenta mai multe lucran i cu maestrul su si o Fecioar Maria cu totul de mna
lui sub loja spitalului Bonifazio Lapi, asa de bine colorat',
adaog Vasari, indt pn azi s'a pstrat perfect de bine !",
Pe cnd maestrul lui l'sase fiilor sAi imense boggii
la moartea sa, nenorocitul elev rnfsese spre declinul vietei ca un cersetor, poate duandu-se sA moar in vre-o inchisoare sau vr'un spital. Nu pot s'mi inchipui ce l'a adus la o asa extremitate, Dac' iau in consideratie meritul
su ca pictor, se pare, dup' mrturiile deja citate, a nu fi

www.dacoromanica.ro

XXXI
fost un artist frg valoare. Daa iau in consideratie cartea
sa despre artg, vgd c posedg o tiinta

complectg

uni-

versalg despre toate pgrtile acestei arte ; i dacg insfar0 iau

In consideratie felul sau de a scrie, ceeace este deobicei

piatra de incercare cu care se inceara spiritul unui autor,

vgd c domneVe intotdeauna la el modestia, recuno$tinta,
dezinteresarea, onestitatea

religia. De unde trebue

conchid, c vre-o mare nenorocire, .vre-o boalg sau btrgnetea, l'au adus in aceastg grozav stare, pe care a suportat'o cu o mare tgrie sufleteasa, aci in toatg lucrarea lui
nici-un cuvgnt de plngere impotriva nenorocului nu-i scapa
din pan. Sg admirgm cum destinul potrivnic, care uneori
urmgreVe chiar i dup moarte, nemultumit de a'l fi cople0 la bgtrnete, a tinut timp de patru secole acoperit
cu vglul intunericului partea cea mai recomandabilg a geniului sgu, geniu ce'i va asigura pentru intotdeauna o reputatie ilustr *i va trece numele pe lespezile de piatra
ale posterittei.

Am o adna convingere, c publicarea acestei scrieri

trebue sg fie de-un mare folos pictorilor prezenti i viitori,
mai cu searn pentru tot ce prive0e pictura in fresca ; mijloc, spre ruinea noastrg, cu totul uitat sau pierdut, i nu
se poate sg nu avem o mare incredere in cuvintele lui
Cennino despre aceasta parte a artei, and ne gAndim ca
Vasari, careb vgzuse, Il socotia un mare colorist. In ce privesc celelalte feluri de a picta, se va ggsi cine sa profite
de preceptele autorului nostru.
Voi spune numai despre pictura in ulei 1).

1). Aci pitrasim pe cavalerul Giuseppe Tambroni, trimiVand la

cartea lui pe acei ce vor voi sa citeasca sfirsitul prefetei sale. Ea are
de scop sa demonstreze ca Italia a fost pe nedrept deposedata de Jean
Van Eyck, qi ca numai ei li revine cinstea de a fi nascocit pictura in
ulei.

Pictura In ulei, fie cti Italia a nascocit-o ori nu, a produs desigur multe capo-d'opere ; 11186 a distrus pictura monumentala (fresca),

www.dacoromanica.ro

XXXII
nu numai desvoltind gustul lucrurilor mici si mijloacelor mic, dar vo
facand lucrul asa de lung si ava de greu, tacit o intreprindere mare
pare impracticabilA cu ea.
Acei car stiu ce greutAti trage dupA sine, se intreaba cum cei
vechi au facut atatea si au gAsit atittea de flcut. Artistii n'aveau o zi
mai /unga ; micii printi i particulari, n'aveau pungi mai adanci deck
marile noastre State. La asta, Cennino rispunde Noi cunosteam pictura In ulei, dar nu ne serveam de ea. Aveam mijloace repezi si simple. Repeziciunea aceasta nu excludea desAvhrsirea". Tavanurile lojelor
lui Rafael, sunt taiate in trei bucti, adica trei zile de executie, fiece
bucatA trebuind sA fie sfarsita In ziva chnd a fost Inceputii. Liturghich
zice-se, e in 18 bucAti : 18 zile; tablourile de 18 picioare plitrate, ale
lu Agnolo Gaddi, la Santa-Croce, sunt ImpArtite In 15 bucAti : 15 zile ;
etc., etc. Acest simplu expozeu cuprinde took& chestia practica a picturei monumentale ; el explica atitea s asa de mar lucrAri, incit deabia le Intelegem ; spune cum particalarii si micile republici din Italia
puteau atunci, ceeace imperil mari n'ar putea azi.
Daca ne e Ingaduit sil ne rostim gandul, vom spune mai mult;
credem ca. pictura in ulei a existat intotdeauna, ca. Jean de Bruges
n'a fost deck nascocitorul unuia sau catorva verniuri (nu se she dacA
a inventat unul sau mai multe) care o fAceau tare s strAlucitoare,
cA secretul sail a murit cu el.
Intr'adevar, pentru a fixa pictura pe zd sau pe tablouri, nu sunt
cloaca trei mijloace : varul, cleiurile si corpurile grase.
Varul provenit din zid (pismut), se reintoarce pentru a fixa culorile ; asta e fresca, e ultimul lustru dat unei
Cleiurile, cum sunt: lapte, oua, gume, piei, mazguri de once fel,
fac o mare varietate, dar care ajung cu toatele la acelav scop : un rezultat plAcut, fAr actiune Impotriva umezelei.
Atunci, pentru a remedia acestui inconvenient, vin corpurile
grase. Ele nu sunt cleat douIi : uleiul s ceara, care 51-au Imprumutat
Intotdeauna un ajutor reciprac. Cum sa ne Inchipuim cA unul a fost
cunoscut fr cealaltA ?
Acolo uncle era preferintA, ne-am grAbit prea tare sa conchi-

dem ca putea fi nestiintA. Antichitatea a preferat pentru tablouri ceara ;

inteadevAr, daca pictura aceasta e poroasa, greoaie, fail accent, asa
cura o facem noi, devenea firth', clara sl strAlucitoare, odatA lusstruita
cum o Intrebuintau Grecii.
Dacii Evul Mediu a preferat fresca si tempera, adicA cleiurile,
monumentele dovedesc ce dreptate au avut, i lucrarea lui Cennino
stabi/este hotarator ca ei n'au fAcut asta din nestlintA.
SA lAstim dec pe cavalerul Tambron sti se Incurce Intr'o discutie
ce n'are nici un interes pentru noi, vi s'A trecem repede la cartea lu
Cennino.

(Nota lu Victor Mottez)

www.dacoromanica.ro

CARTEA DESPRE ARTA

sau

TRATATUL DE PICTURA
AL LUI CENNINO CENNINI

Partea intAia
Aci Incepe cartea despre arta, facutii si compusa de Cennino da Colle, spre proslavirea lui
Dumnezeu, a Fecioarei Maria, a Sf. Eustatiu, a Sf.
Francisc, a Sf. loan Botezatorul, a SI. Anton de
Padova, si In deobste a tuturor Sfintilor si Sfintelor lui Dumnezeu, si spre glorificarea lui Giotto, a
lui Taddeo si a lui Agnolo maestrul lui Cennino,
si spre folosinta, binele si castigul celui ce vrea
sa ajunga la aceasta aria.
CAPITOLUL l

La Inceput, Dumnezeul Atotputernic a fAcut cerul si

pAmAntul, iar mai presus de tot ce trAeste si respirA, a facut pe bArbat si pe femeie dupA propriul Lui chip, inzestrAndu-i cu toate virtutile. Din nenorocire, Adam a trezit invidia lui Lucifer, care, prin rAutate, sagacitate si inselAciune,
a Impins la pAcat, impotriva poruncei lui Dumnezeu, pe
Eva, care a tArAt si pe Adam. Dumnezeu, s'a mAniat tare
3

www.dacoromanica.ro

pe Adam, si a pus pe Arhanghel s-i izgoneasca din Rai,

Fiindc n'ati asculpe el si pe tovarAsa lui, zicandu-le :
tat de porunca ce v'a dat Dumnezeu, prin ostenelile si
munca voastr v veti petrece viata".

Adam, pe care Dum-

zeu il alesese de tat al nostru al tuturor, pe care il inzestrase in chip asa de nobil, si-a recunoscut gresala si a prasit gandul stiintei pentru a se intoarce s gseascA modul
de a tri prin munca cu mainile; si, astfel, el a inceput cu
sapa, iar Eva s toarc. Au urmat apoi mai multe mestesuguri, nascute din nevoe si diferite unul de altul. Unul cerand mai mult stint decal altul, nu puteau fi toate deopotrivd ; deoarece stiinta e cel mai plcut. Dup aceasta a
urtnat alta, care-i datoreaz5 obarsia si-i vine de-aproape,
formandu-se prin lucrul mainilor. Aceasta e o arta care se
chiam pictura $i cere s ai fantezie si abilitate in maini
sa gsesti lucruri nemaivzute, ascunse sub formele cunos%

cute din natur, si s le exprimi cu mana, asa incat sa te

faca s crezi c ceeace nu exist, este. Deci pe bun dreptate merit s'o punem s sead in al doilea rand dup stiint si s'o incununAm cu poezie. Motivul este c dacA poetul, numai prin stiinta sa, poate s. se simt capabil si liber

de a compune si a lega impreun pe da $i nu, cum ii place, dup vointa sa ; tot astfel pictorului ii e data* libertatea
de a putea compune o figur in picioare, stand jos, jurntate om jurnAtate cal, cum 1i place, dup fantezia sa. Deci
m'asi socoti fericit de a putea servi tuturor acelora cari isi
simt mijloacele, stiinta ori capacitatea de a impodobi aceast
stiinta principal cu vre-o giuvaerica, si acelora cari cu curaj si fara multd stiint se afirm si oler stiintei putinul ce
le-a dat Dumnezeu.

Ca un mic mestesugar ce practia arta picturei, eu,

Cennino, fiul lui Andrea Cennini, nscut la Colle di Valdelsa, am fost initiat in secretele mestesugului timp de 12
ani de fiul lui Taddeo, Agnolo din Florenta, maestrul meu,
care a invtat acest mestesug dela Taddeo tatl ski. Taddeo
a fost botezat de Giotto si i-a fost ucenic 24 de ani. Giotto

www.dacoromanica.ro

a schimbat arta picturei ; dela forma greaca, a condus'o la

forma latin moderna', El a stpanit arta cea mai deplin
ce-a avut vre-odat cineva, mai apoi, in puterea sa. Spre
folosinta tuturor acelora cari vor s ajungd la aceast art,
voi not ceeace m'a invlat Agnolo maestrul meu, i ceeace
am incercat cu mana mea ; invocnd inainte de toate pe
Inaltul i Atotputernicul Dumnezeu, in persoana Tatlui, Fiului si Sfntului Duh ; apoi, pe acea dulce mijlocitoare a tuturor petosilor, Fecioara Maria ; pe Sf. Luca evanghelistul,
primul pictor crestin ; pe Sf. Eustatiu, patronul meu, si in
general pe toti Sfintii i Sfintele din rai. Amin.

CAPITOLIA II

Cum unii vin la arta din imbold sufletesc, i altii

In speranta
Nu fr un puternic imbold sufletesc se indreapta unii
spre arta aceasta, pentru care simt o dragoste fireasa. La
desen, inteligenta se delecteazA singur, caci natura ii impinge dela sine spre asta, fr nici-o cAluz, fr maestru,
prin imboldul sufletesc. Pentru a ajunge
cunoascA bucuriile, urmeaz cA trebue sA gseasc un maestru si, la
acesta, s'a' se pregteascA cu dragoste la ascultare, stand
In serviciul lui pentru a ajunge la desvrsire 1). Sunt altii,
cari urmeazA din srcie i nevoia de a trai, adia in spe-

1) Timpul uceniciei Incepea mai devreme cu al 10-lea, 11-lea si

al 12-lea an, Ingres, Delacroix si Chasseriau au mai avut fericirea, sa

Inceap asa de curnd. E un mare inconvenient, c azi cei mai multi

pictori Isi incep ucenicia la varsta, cand sburdanicia tinereasa ii dispune al se supund Amorului" vi nu vor sa mai stie de servil" vi cand
tocmai cei mai plini de talent nu mai cred In maestri, si imediat bat
drumuri proprii, filra sa'qi fi invatt cum trebue specialitatea, spre marea paguba a lor Insile si a artei.
Vedem, in timpurile mai noi, cum pictorii i pictoritele, cresc ca
ciupercile pe brilegar, tocmai fiinded iscusinta technia nu mai joaca
aproape nici un rol $i fiecare om, bc7triin sau lanar, inzestrat cu ceva
simt estetic urea sa* faca' in cel mai scurt timp tablouri $i s poard expune.

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

www.dacoromanica.ro

ranta astigului si chiar din dragoste pentru art; lar mai

cu seam trebue s ludm pe aceia cari vin la art din
dragoste si din nobletea inimei.
CAPITOLUL III

Cum trebue sa se poarte mai ales acela ce vrea

sa ajunga la arta.

Deci, voi pe cari un spirit delicat va indreapt spre

iubirea virtutei, si cari v destinati mai ales artei, incepeti
prin a va imbrca cu vestmntul acesta: iubire, team, ascultare
perseverent. Ct yeti putea mai curnd, puneti-v
sub cAlauzirea unui maestru la Inv'rturA ; si prsiti-1
mai trziu posibil.
i

CAPITOLUL IV

Cum ti demonstreaza regula din cate parti

ramuri se compun artele.
Temelia artei si inceputul oricrui lucru manual se bazeaz pe desen si culoare. Aceste dota prti cer s stii a
freca, sau femnta, a inclei, a gruntui cu ipsos, a rAcai
ipsosul si a'l sclivisi, a face ornamente de ghips, a pune
mordanti, a polei cu aur, a sclivisi, a face tempera, cAmpuri 1), a ponsa 2), a sculpta (adica a reliefa 3),
a cizela 4), a adnci (sculpta) contururile 5), a colora, a
Campeggiare
Spolverare

a face fonduri vi a picta tonurile simple.

a face poncivuri vi a scoate tiparul unui desen

cu carbune pisat.
Grattare
a desena actancind contururile, In special pe ziduri.
Textul italian spune : granare, o yero camusciare. Literalmente,

a face grauntos aurul sau a struji cu un instrument mai gros deciit

cel ce slujes te la granare. Granare insemneaza : a face pe clirnpul poleit cu aur al unui tablou puncte dese cu ajutorul unui fier ascutit 13Atindu-1 cu un ciocan.
a detava contururile unei figuri pe fondul unui
Ritagliare
tablou, cu ajutorul pensulei ori al unui fier ascutit.

www.dacoromanica.ro

J
a vernisa pe lemn, adicA pe panou. Pentru a lucra pe zid, trebue s tii sA uzi, sA pui tencuiala, s'o neteornA si

zesti, s'o lustruesti, s'A desenezi, sA colorezi in fresco, i sa

dud la sfArsit in secco, sA faci tempera, sA ornezi 1 si sa
termini pe zid 2). Asa e regula marilor maestri despre care
am vorbit. Sub dAnsii am invAtat eu putinul ce stiu si pe
care il voi expune ad i parte cu parte.
CAP1TOLUL V

In ce mod incepi sa desenezi pe tablif6;

si in ce ordine.
Cum am spus, trebue s'A incepi prin desen. Trebue
s'A stii in ce ordine se incepe a desena at mai adevArat.
liltAi si'ntAi (trebue neapArat) s'A ai o tAblit de lemn de
merisor, pe fiece fatA de mArimea unei palme, bine lustruitA
limpezitA, adicA spAlatA cu ap curatd, frecatA si lustruitA

cu sepia de care se slujesc argintarii pentru a face intip5riri. CAnd tAblita aceasta e bine uscatA, la destul os frecat
timp de dou ore pentru a sta bine. Cu cAt e mai usor, cu
atAt e mai bun. Apoi strange'l, tine'l infAsurat intr'o hArtie
uscatA, si cAnd iti va trebui pentru a prepara tablita, ia ceva
mai putin decAt o jumAtate de bob din acest os, sau ma!
putin ; i amestecA acest os cu scuipat i intindel peste
toat tAblita, inainte de a se usca. Tine zisa tAblit cu mAna
stAngA, I cu vArfurile degetelor mAinii drepte Vate in tAblita
aceasta pana cAnd s'a uscat bine, si pAnA cAnd osul s'a in-

tins tot asa de egal inteun loc cAt

intr'altul.

A face ornamente.
Poate yeti gasi copilareasca traducerea acestui capitol. Totusi
mi se pare curios i demn de atentie, intE 'ntai fiindca face eunos-

cut toate preparativele ce precedau opera pictorului pe panou si in

fresca, si apoi fiindc cuvfintul acesta a duce la sfarsit in secco ne face
sa vedem ceeace Cennino repeta mai tarziu, ca cei vechi retusau mult
pictura aceasta. Eu cred, ca Vasari, ca aceasta era un rau, si ca cu
grita si rabdare poti ajunge s6 faci aceste retusari aproape inutile,

(Note lui Victor Mottez)

www.dacoromanica.ro

CAPITALUL VI

Cum se deseneazg pe tAblite de diferite feluri.

Pentru aceeasi intrebuintare, mai e bunA si tAblita de
smochin foarte bAtran. La negustori, mai sunt si altele de
care se uzeazA: ele sunt de pergament pregAtit cu ipsos
acoperite de alb cu ulei. Pentru a le acopen cu os, urmeaza
metoda pe care am indicat-o mai sus.

CAPITOLUL VII

Ce fel de os e bun pentru a prepara tablitele.

Trebue s'A stii ce oase sunt bune. la oasele dela coastele si dela aripile gainei, sau claponului ; cu cat sunt mai
bAtrane, cu atat sunt mai bune. In starea in care le gAsesti
sub masA, pune-le pe foc ; si cand vezi cA au devenit mai
albe decat cenusa, scoate-le afarA, freacA-le bine pe piatra
de frecat, cum am spus-o mai sus, si serveste-te de ele

CAPITOLUL VIII

in ce mod trebue s6 incepi a desena cu condeiul,

si cu ce luming.
$i oasele de jigou si de spatA de miel sunt bune
arse si preparate cum am spus-o. Dupa aceea, sA ai un
condei de argint sau de amnia', sau de once ar fi, numai
varful sA fie de argint, indeajuns de fin, lustruit si frumos.
Apoi sA incepi, de pildA, sA desenezi lucruri cat mai usoare
cu putintA, pentru a obicinui mana, si cu condeiul sA mergi
pe tAblit asa de Meet Meat de-abia sA se poatA vedea dintru'ntai ceeace incepi sA faci, intArind trisAturile putin cate
putin, si revenind deseori pentru a face umbra. La extremitAtile pe care vrei s'A le faci mai intunecate, trebue sA re-

vii de mai multe ori, si din contra, peste reliefuri s'A retusezi foarte putin. Trebuie sA iei drept carmA si calauzA de
ceeace poti vedea, lumina soarelui, pe aceea a ochiului tAu,
si mana ta ; cAci WA' aces te trei lucruri nu se poate face

www.dacoromanica.ro

nimic rezonabil. A$ead-te, d'Id desenezi, sub o lumina potrivitg; soarele sg te bata' din partea stngg. Preggtit in felul acesta, poti incepe sa incerci a desena, desennd putin
In fiecare zi, pentru a nu te desgusta $i a nu te plictisi.
CAPITOLUL IX

Cum trebue sa dai, dupa proporlia luminei, clarul

sau obscurul figurilor tale, dandu-le proporlia
reliefului.
Dad din intmplare, cand desenezi ori copiezi in capele (biserici), sau pictezi in alte locuri putin favorabile, ti

s'ar intmpla s nu poti avea lumina din partea signa sau

cum iti convine, urmeazg sg dai relieful figurilor tale, ori
desenului, dupg a$ezarea ferestrelor ce ggsesti in aceste locuri $i care trebuesc sg-ti dea luming. Si astfel, urmgrind
lumina din once parte ar veni, opune reliefului obscurul,

cum am spus. Dad s'ar intmpla ca lumina sg ving ori s

strAluceasd din fat, sg isbeascg mijlocurile, tot a$a aranjeazg-ti relieful prin claruri $i obscururi dupg cum am spus.
$i dad lumina ar pAtrunde printr'o fereastr care ar fi mai
mare dedt celelalte din acela$i loe, tine-te intotdeauna de
lumina cea mai vie, $i cauta' de-o urmre$te $i o intinde in
chip rezonabil : dci, din lipsa acesteea, lucrul tgu nu va
avea nici.un relief $i ar deveni ceva prea simplu $i de puting destoinicie.

CAPITOLUL X

Modul si ordinea de a desena pe pergament si pe

panza de bumbac, si a umbri cu aquarela.
Revenind asupra directiei ce urrnm, vom vedea cg se
poate desena pe pergament $i pe pnd de bumbac. Pe
pergament, poti desena cu condeiul indicat, rspndind ici
$i colo osul pe care4 intinzi cu laba de iepure pe pergamentul uscat, dup ce 1-ai presgrat sub formg de praf sau
de vernis de scris. Dad vrei, dupg ce ai desenat cu con-

www.dacoromanica.ro

8
deiul, sa faci mai bine inteles desenul, intrete cu cerneala
peste extremitati dupa trebuinta ; apoi umbre0e cutele cu
o vapsea subtiat cu cerneala, adica o coaja de nuca plina
cu apa pentru dou picaturi de cerneala; i umbre0e cu o
pensula facuta din par de coada de veverita, cele mai adeseori. Si astfel, dupa nevoile obscurului, intuneca aquarela
adaogand cateva picaturi de cerneala. Deasemeni te poti
servi, pentru a umbri, de culori in forma de turtiware (tablete de aquarelA) de care uzeaza miniaturitii, temperand
aceste culori cu guma ori cu albu de ou, bine batut
CAPITOLUL XI

Cum se poate desena cu creionul de plumb 1).

Se mai poate, fara prepararea cu os, desena pe hirtie
cu creionul de plumb (plaivasul), fdcut din doua prti plumb
i o parte cositor, bine batute cu ciocanul.
CAP1TOLUL XII

Cum, inselndu-te la desenarea cu plaivasul, poli

sa *tergi.
Pe hartie, poli desena cu suszisul plaivas, dup sau
fara preparare prealabil cu os. Si dac' ti s'ar intampla cate
()data s'a te in$eli i sA vrei s tergi vr'un semn facut cu
acest plumb, la putin miez de paine, freac pe hartie,
vei terge ce-i vrea. $i tot astfel pe hartia aceasta poti s
umbre0i cu cerneala, culorile sau tabletele miniaturiOlor
amestecate in suszisa tempera.
CAPITOLUL XIII

Cum trebue sa se practice desenul in penita,

Dup ce te-ai dedat la iceste exercitii un an de zile,
ori mai mult sau mai putin dupa cum vei fi prins gust i
placere, poli cate-odat sa desenezi pe hartie numai cu o
1) Plaivasul.

www.dacoromanica.ro

pan fin ascutit. Atunci deseneaza cu delicatet conduandu-ti clarurile, semi-tonurile si obscururile, putin ate putin,
revenind de mai multe ori cu penita la lucrarea ta. Si daca
vrei ca desenurile tale s fie ceva mai desavarsite, da-le cu
putina aquarela, cum am artat mai sus, cu o pensula ascutita de par de veverit. $tii ce ti-se va intmpla, practicand desenul in penit ? CA te va face indemnatic, versat
$i capabil de a desena multe din capul tau.
CAPITOLUL XIV

Cum trebue sa ascuji pana pentru a desena.

Dac vrei s stii cum se ascute pana aceasta de OKA,
ja o pana foarte tare si ti ne-o dealungul a dou degete de
la mana Maria pe lat ; si la un briceag bine tietor ; si ia,
pentru latime, un deget din lungimea penei, si ascute-o,
trgand briceagul spre tine, facand ca taietura s fie egal
si la mijlocul penei. Apoi pune din nou briceagul pe una
din marginile penei, adic pe marginea stanga care se uita
spre tine, si goleste-o si ascute-o in varf ; lar cealalt parte,
tai-o rotund micsorand spre acest \fart apoi intoarce pana
In jos si pune-o pe unghia degetului cel mare dela mana
stanga ; si frumusel, putin cate putin, goleste si taie acest
varfulet si fa taietura groasa ori fin, dupa cum vrei sa desenezi sau sa scrii.
CAPITOLUL XV

Cum trebue sti ajungi la desenul pe histrtie colorata.

Pentru a veni la lumina pas cu pas si a incepe sa
gasesti principiul si poarta ce duce la pictare, trebue sa
alegi o alta manier de a desena deaf aceea pe care am
descris-o pan acum. Si aceasta se chiama a desena pe Mrtie colorat, fie pe pergament, fie pe hartie obicinuita. Daca
vrei sa le colorezi, si unul si alta se coloreaza in acelasi
chip, cu aceeasi tempera. $i poti Ali faci culorile, fie rosiatica, fie culoarea inului, sau verde, sau azurie, sau cenu-

www.dacoromanica.ro

o
sie, sau rosu-aprins, sau cum iti place ; c'Aci toate vor aceeasi tempercl $i acelasi timp pentru a freca culorile, si pe
toate se poate desena in acelasi fel. Este adevArat cA culoarea verde e cea mai rApAndita si aceea de care multi uzeazA cel mai mult, fie pentru a umbri, fie pentru a scoate
In relief albul. Desi iti voi arAta mai tArziu mAnuirea culo-

rilor, natura si amestecurile lor, o s'A-ti dau aci pe scurt un

mijloc usor pentru a colora hartiile de care ai nevoe pentru a desena.
CAPITOLUL XVI

Cum se face culoarea verde pentru hrtia de desen,

si cum se Intrebuinteaza.
CAnd vrei s'A colorezi o foaie de pergament sau de
hrtie obicinuitA, la o jumAtate de nucA de pArnAnt verde,
jumAtate din aceastA cantitate de ocru si pe jurntatea ocrului, alb de plumb, os cAt un bob (din acelasi os de care
te-am invAtat sA te servesti pentru a desena) si o jumAtate
bob de chinovar; si freacA bine pe piatra de frecat, toate
lucrurile acestea amestecate impreunA si subtiate cu apA de
put, sau de fAntAng, sau de rAu. $1 freacA-le, cAt te lasA
puterile sA freci, cAci niciodatA nu pot s fie prea frecate ;
cu cAt sunt frecate mai mult, cu atAt iese culoarea mai perfectA. Apoi amestecA lucrurile ce am spus cu un clei din
acest amestec si tArie: ia o bucat de clei dela spited, nu
de clei de peste, si pune-o intr'o crAticioarA spre a se muja in doug pallare de apA limpede si curatA, timp de sase
ore. Apoi, pune crAticioara aceasta pe un foc potolit, si ia-i
spuma cAnd fierbe. CAnd a fiert nitel, si vezi cleiul bine
subtiat, scurge-1 de dou'A ori. Dupa aceea, la un vas de pictor, destul de mare si incApAtor pentru aceste culori frecate,

si pune in el clei de Asta indeajuns pentru ca culoarea sA

curgA bine din pensulA ; si la o pensulA de pAr de porc
destul de groasA si moale. Atunci sA ai hArtia pe care vrei
s'o colorezi, si s'A intinzi culoarea aceasta dealungul peste

www.dacoromanica.ro

11

campul hartiei tale, plimband mana usor de tot, cu pensula

pe jumatate uscata, cand inteun sens cand intr'altul ; si astfel vei da de trei, patru sau cinci ori, pana ce vezi Wat-tia
colorata deopotriva; de fiece data, asteapta ca datAtura dinnainte O fie uscata. Daca observi ca hartia, in timpul operatiei, se zgarceste, e semn ca cleiul este prea tare. De indata ce vei fi dat primele straturi, Indreapt-o. Cum ? Punand
intr'frisul apa caldicicA si limpede. Cand foaia s'a fAcut si
s'a uscat, ia un cutit si treci peste ea frecand incetisor cu
taisul, pentru a inlAtura micile asperitAti ce ar fi pe hartie.
CAPITOLUL XVII

Cum trebue s6 colorezi pergamentul, *i in ce mod

sA-1 lustrue*ti.
Cand vrei sa colorezi pergamentul, se cade sa-I pui
In apA de fantanA sau de put, pana ce devine moale si usor
de manuit. Apoi intinde-I cu cuisoare pe o scandurA, ca o
piele de toba; si, cum am spus mai sus, d-i culoarea putin cate putin. Daca se'ntampl ca pergamentul ori hartia
sA nu fie lustruite si intinse dupA cum doresti, a-le si intinde-le pe o scandura de lemn de nuc sau pe o piatrA bine netezitA si curata. Dupa aceea, pune o foaie de hartie,
foarte curat, peste aceea pe care ai coloratf.o, si ca o piatrA de sclivisit aurul, lustrueste frecand ca toat puterea
mainilor tale. In felul acesta foaia va deveni moale si lustruita. E adevArat ca unii prefera sA lustruiasca direct pe
foaia colora% pentru ca piatra de sclivisit, plimbandu-se
chiar pe hartie. ii adaoga putin lustru. FA cum vei vrea ; dar
primul meu mijloc e cel mai bun. Motivul e, cA frecand cu
piatra de sclivisit pe culoare pentru a o lustrui, iei lustrul
creionului de care te vei servi pentru a desena ; si tot astf el
la aquarela ce vei da, nu vei obtine nici clarurile nici nuantarife, ca ca primul mijloc. Sit nihil hominibus 1), fa cum
vei vrea.
1) Ar trebui spus-: sit nihilominus,etc. OridecAte ori autorul a
vrut sa se serveasca de fraze latinoti, a fAcut-o alandala, ca oamenii
din popor. (Nota cav, Tambroni)

www.dacoromanica.ro

12
CAPITOLUL XVIII

Cum trebue sli colorezi hrtia In negru,

sau violet.
Acum da'ti silinla sa faci culorile acestea. Pentru a-ti
colora hrtiile in culoarea neagr, sau violet, ia, dup can-

titatea foilor ce-am artat mai sus 1), o jumtate uncie 2)

de alb de plumb i cat un bob de lapis amatita (piatr
i freaca-le bine cat vei putea mai mult ; caci cu
cat freci mai mult, cu atat culoarea, departe de a se strica,
se indreapt intotdeauna. Diva aceea amesteca c/eiul cum
am mai spus.

ametist 3),

CAPITOLUL XIX

Cum trebue sa dai hiirtiei culoarea indigo.

Pentru culoarea indigo, ia cantitatea aceea de foi ca
i cat dota
boabe de indigo de Venetia 4) ; fread-le bine impreuna,
WA' teama de a strica frecand prea mult. Sfare0e cu acela. i dei, cum am mai spus.

mai sus, o jumatate uncie de alb de plumb

Cennino nu pomeneste nimic de acest numar, lasandul poate

la aprecierea celor ce vor sa'l puna in practica.
32 gr.
Piatra ametist era un rosu violet care, amestecat cu albul, facea o culoare viorie ca rosul Van Dyck. Cennino o descrie la cap. 42.
In loe de indigo de Venetia, in italieneasca din Codexul dela
Vatican, este: Indaco maccabeo. Editorui Tambroni observa ca trebue
sa fie baccadeo, deoarece se slujeau de indigo boabe (sau bacche, graunte), uz de pe atunci inca si azi pastrat la Venetia, sau fiindca indis
goul extras din planta iese din scoarta ea un graunte. S'ar mai putea
spune ea maccadeo sau baccadeo erau expresii intrebuintate de negustoril cari aduceau indigoul din Levant, si ca Baccadeo, ar fi o coruptie
Uncie

dela Bagdad sau dela Bacam, oras din India de unde se exporta In
Europa.

(Nota lui Victor Mottez)

www.dacoromanica.ro

13

CAPITOLUL XX

Cum trebue sli vApsesti hrtia in culoarea

rosiaticii, sau culoarea piersicei.
Pentru a vpsi, in culoarea rosiaticA, cantitatea de foi
ca mai sus, ia o jumAtate uncie de pmant verde la doua
boabe de alb de plumb si un bob de sinopia, sau rosu
deschis. Freac cum se obisnueste, si amestec totul Cu
dei sau tempere-t.

CAPITPLUL XXI

Cum trebue sA vApsesti htirtia in culoarea

rosu aprins.
Pentru a face culoarea de-un frumos rosu aprins, trebue s'A iei intotdeauna, pentru aceeasi cantitate de foi, o

jumtate uncie de alb de plumb si mai putin decal un bob

de chinovar. FreacA totul impreung si amested tempera
cum am spus mai sus.
CAP1TOLUL XXII

Cum trebue s6 vlipsesti 'dirija in gris.

Culoarea gris se face in modul acesta. lei mai intai
un sfert uncie de alb de plumb, un bob de ocru deschis,
mai putin de-o jurnlate bob de negru. Fread-le bine impreuri ca de obicei, pune clei cum am spus la celelalte.
adognd intotdeauna fieckeea cel putin un bob de os ars,
$i asta ti-este deajuns pentru a vgpsi once hartie in toate
culorile.

CAP1TOLUL XXIII

In ce fel poli lua pe hrtie de calc Orille esentiale

ale unei figuri bune sau unui desen.
Trebue s mai stii, cA exista' o hrtie ce se numeste
hartie de calc, care'ti poate fi foarte folositoare pentru a
scoate copia unui cap, unei figuri sau unei jumtti de fi-

www.dacoromanica.ro

14

gurA, dupA cum gAseste omul de mana mari/or maestri.

Pentru a avea bine contururile unui tablou, fie de pe hartie
fie de pe zid, si s'A le ai in mod fidel, aseazA foaia aceasta
de hrtie de calc pe figur sau pe desen, si lipeste-o frumusel la catesi patru colturile Cu putinA cearA rosie sau verde.
Imediat, prin hartia de calc va apArea ca sub un val figura

sau desenul de dedesubt, asa 'Mat s'A le poti vedea deslusit. Atunci, ia o panA foarte bine ascutit, ori o pensulA
de Or de veverit tot asa de finA, si, cu cernealA, urmAreste contururile si extremitAtile desenului de dedesubt. Tot
astfel indicA usor cateva umbre, dupA cum vei putea sA
vezi si sA faci, $i, ridiand apoi hartia, poti -sA adaogi Cateva alburi si reliefuri, dupA cum vrei.
CAPITOLUL XXIV

Primul mod de a face o hartie de calc deschisA.

Cand Ili trebue hrtie de cale si n'o gsesti gata fAcutA, fA-o in modul acesta : la o foaie de pergament, d'A-o
unui papetier, si pune'l s'o racaie inteatata incat sA rAmanA

putin din ea. Vezi sA fie !lath' peste tot deopotrivA. $i e

transparentA dela sine.
DacA o vrei mai deschisA, ja ulei
de sAmantA de in curat si frumos, si unge foaia cu vatA
imbibatA Ii.i acest ulei, Las'o sA se usuce bine timp de mai
multe zile ; ea va fi perfectA si bung.
CAPITOLUL XXV

Al doilea mod de a face o hartie transparent6 cu clef.

DacA vrei sA faci aceast hartie de cale intr'un alt mod,
ia o piatrA de marmorA sau de porfir 1), bine lustruitA. Apoi

sA" ai dei de peste si usturoi din acela de care vand spiterii 2), si pune'l sA se inmoaie in apA curatA. Pentru sase
0 marmot% foarte tare, de un rolu-verde.
Indica Oa aceasta a /ui Cennino incurca daritatea textului, deoarece cred ca' nici pe vremea lui nu se cumpra usturoiul dela farmade. BAnuiesc instil ea' ar fi vorba de un extras de usturoi, &gel azi
putem intrebuinta insavi capatanile acestea, aaa cum le gAsim la
zarzavagii.

(D. Belisare)

www.dacoromanica.ro

15

catei de usturoi, un castron de al-A curat. Apoi, pune'l sa

fiarba si, dup ce a fiert, scurge'l de dou sau de trei ori.
Dup aceea, ia clei din asta bine limpezit, lichid si aldicel
sI, Cu o pensuld, in acelasi fel cum vpsesti hartiile colorate, intinde un strat din acest clei pe piatra foarte curata.
Piatra trebue s'A fie mai intai uns cu ulei de masline. Si
cand cleiul acesta asa intins s'a uscat, la un cutit si, cu

varful, incepe sa desfaci pe unele locuri cleiul acesta de pe

piatra, indeajuns pentru a putea lua cu mana pielita sau liartia aceasta. Mana sa-ti umble cu bagare de seam, pentru
a desface de pe platea' in Una stare pielita aceasta, ca si
cum ar fi o hartie. Daca vrei s prepari pielita sau hartia
aceasta inainte de a o desface de pe piatra, ia ulei de in
bine fiert, cum o sa te invat la capitolul mordantilor, si cu
o pensula moale, d data peste tot, si las'o s'a' se usuce
timp de doua sau trei zile. Vei avea astfel o Una hartie
transparenta'.

CAPITOLUL XXVI

Cum poli face hlele transparent6 din

hartie obicinuita.

Aceeasi hrtie transparenta despre care am vorbit, se

poate face din hartie obicinuit. Cand hartia este fina, netecla si foarte alba, unge-o cu ulei de sama*" de in, cum
am spus mai sus. Hartia va deveni transparenta' si buna.
CAPITOLUL XXVII

Cum trebue s6 te silesti a copia si a desena dupa

maestri cal poli mai mult.
Acum e timpul s inergi inainte, pentru ca sa poti
pune in practica' ceeace ai invatat. Ti-ai fcut hartiile colorate ; mestesugul tau este s'a' urmezi calea aceasta. Ai consacrat un oarecare timp desenrei pe tablite, cum te-am invatat dintru'ntai ; osteneste-te si delecteaz-te de a copia

www.dacoromanica.ro

16

intotdeauna cele mai bune lucrri 1) ce vei putea gsi iesite

din mainile marilor maestri. Si daca te afli inteun loc unde
au fost multi maestri buni, cu atl mai bine pentru tine.

Totusi iti dau sfatul acesta: alege intotdeauna pe cel mai

bun si acela care are cea mai mare reputatie; si urmrindu'l
zi cu zi, ar fi impotriva firei s nu capeti ceva din maniera
si din aliurile sale. Pe cand dac te apuci s copiezi astazi
dup maestrul acesta, maine dup cellalt, nu vei avea maniera nici a unuia nici a celuilalt, si poate ca din asta va
rezulta pentru tine o oarecare ciudtenie, ca si cum ai avea
mintea hartuit de aceste maniere diferite. Intr'o zi vei
vrea s faci ca acesta, maine ca acestalalt si astfel nu vei
duce nimic la desavarsire. Dac continui a nu urma decal
pasii unuia, va trebui ca inteligenta ta sa fie prea slab
pentru a nu extrage din asta vre-un folos. $i atunci ti se
va intampla ca fantezia ce'ti va fi ingaduit natura, odat
dezvoltata, te va impinge 2) s iei o manierd proprie a ta
si nu va putea fi altfel decal bun; fiinda mana si inteligenta ta, obicinuite sa cultive flori, nu vor putea s adune
spini 3).
Toti marii maestri s'au ocupat cu copierea marilor opere, si

to ti s'au exersat astfel.

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

Cuvant eu cuvAnt : Daca natura ti-a concedat puting fantezie,

vei veni sa iei, etc.

(Nota lui Maurice Denis)

Capitolul acesta rAspandeste o mare lumina asupra condtiei

acelor scoale vechi in care elevul imita intotdeauna pe ma estru ; si nu
e firese ca facand astfel sa poti evita de a lua maniera lu si a' ti face
din ea o manierli proprie. Leonardo da Vinci, in Tratalul salt' de Pieturd, cap. XXIV, condamni procedeul acesta, gi zce a. un pictor stirmand ca/ea aceasta va putea trece drept un nepot, dar niciodatti drept
un fiu al naturei.

(Nota cav. Tambroni)

Eu cred ca metoda lui Cennino a avut fericrea de a pastra multa

vreme marile traditii fara a inAbus mari/e individualitati, ea ace/ea ale
lui Cimabue, Giotto, Orcagna, Masaccio, etc., etc. $i poate ca inch' o
fericire de a anihila i a star& indivdualittile mediocre, care numai
ele au sa se team'a de acest fel de edueatie. Cuvintul lui Leonardo e
spiritual, ing nu mi se pare tot asa de cu bun simt cum e capitolul lui
Cennino. Cultura trebue sa fie spre folosul produselor frumoase si nu
a ierburilor rele.

(Nota lui Victor Mottez)

www.dacoromanica.ro

17
CAPITOLUL XXVIII

Cum, mai presus de maestri, va trebui sA

desenezi incontinuu dup4 naturA.
BagA de searnA, cA ghidul cel mai desavArsit ce se
poate avea, cea mai bund directie, poarta triumfalA care
duce la desen, este natura. A desena dupa naturA trece
inainte de toate. Trebuie sA te dedai la asta cu ardoare si
cu incredere, mai ales and vei incepe sd ai ceva pricepere

inteale desenului, sA continui cu perseverenta, si sA nu Iasi

sA treacA nici o zi frA sA fi desenat ceva. OricAt de putin

ar fi, tot va fi

ceva,

deajuns poate pentru a te duce la

desAvArsire.

CAPITOLUL XXIX

Cum trebue sg-ji conduci viaja In cinste si prin

Ingrijirea mainilor tale.

In ce tovargsie si In ce
chip trebue s6 Incepi a desena dupg figurile altora.
Viata ta trebue sA fie intotdeauna ordonatA ca si cum
fi student in teologie, filozofie sau once alta stiintA 1),
uzAnd cumpAtat de bauturA si de mancare. De douA ori pe
zi e deajuns, intrebuintAnd paste usoare si de pret, ca si
vinuri slabe, si retinAndu-ti mAna, ferind-o de oboseli, ca
aruncatul pietrelor, sulitelor de fier, si de multe alte lucruri
ce sunt protivnice mAinii, fAcAnd-o sA tremure. Mai e incA
ceva de care, uzAnd, poate face mAna asa de usoara si de
tremurAtoare, Meat sA tremure la vAnt ca o frunzA. $i aSA ne inceasta, este tovArAsia prea deasA a femeilor.
toarcem la treaba noastrA. SA ai un carton fAcut din foi de
hArtie lipite sau din lemn usor, de-un patrat destul de mare,
pentru a pune inteinsul o foaie de hArtie regala sau o
jurnAtate; acesta e bun pentru a-ti pune inauntru desenele,
si, dud vei avea nevoie, sA pui peste el foaia pe care treal

1). Probabil ca pe vremea lui Cennino, studentii In teologie se

(D. Belisare)
deosebeau In purtari de ceilalti.
4

www.dacoromanica.ro

18

buie s desenezi. Atunci, pleaa intotdeauna singur 1), sau

in tovria oamenilor ce au de fcut acelai lucru ca tine
cari nu pot s te distragA dela al CALI. Daa tovArAia
aceasta ar fi a oamenilor mai inaintati dedt tine, cu
mai bine fi-ar fi. Cnd eti in biserici ori in capele i incepi
s desenezi, uit-te mai inti de ce mrime ti se pare figura
sau subiectul pe care vrei s-1 copiezi, vezi unde sunt umi cand ti-ai aezat umbrele
brele, semi-tonurile, luminile;
cu aquarel, pstreaz4 cmpul pentru semi-tonuri, i pune
luminile cu alb, etc., etc.

CAPITOLUL XXX

in ce chip trebue sa incepi a desena pe hartie cu

arbune, sA te asiguri de mlisurile figurei, si sK-i
Intgresti frsturi1e cu condeiul de argint.
la-ti dintru'ntfii ckbunele, bine ascutit, cum ar fi o
pan ori un condei. Pentru a lua o prim mAsur a desenului, ia una din cele trei prti ale chipului, care e impArtit
in trei mAsuri egale : capul, fata i gura cu brbia 2). Si lund una din aceste msuri, te va clkizi pentru toat figura.
Architectura fondurilor care desparte figurile una de alta, iti
va fi un ghid foarte bun, clandu-ti silinta ca inteligenta ta
sa o intrebuinteze bine. De mijloacele acestea vei avea nevoie in cazul cand figura de copiat va fi prea sus, i cA nu
vei putea ajunge la ea cu mAna pentru a o msura.
Se cade ca inteligenta ta s-ti serveascA de cltizA ;
i vei gsi adevrul, prin mijloacele ce-ti dau. DacA prima
trstur a figurei tale sau a subiectului tu nu s'ar gsi
1). Leonardo da Vinci, in
pictorilor singurAtatea.

Tratatul s'A a de P icturd,

recomenda

2), Cennino Intelege, prin ,,cap", fruntea si crestetul capului care,

inteadevAr, sunt aproape egale cu faja, adicA dela rAdAcina nasului sau
a sprincenelor pin sub nas, si gura vrea sa zicA de dedesubtul nasuJui OO. dedesubtul barbiel.
(Nota lui Victor Mottez)

www.dacoromanica.ro

19

bine in proportie, ia o pan de ggin sau de gAsca, freacA si scutur arbunele cu care ai desenat, si totul se va
duce in vnt. Incepe iar5si din nou pan cAnd vezi c5 proportiile figurei tale concord cu acelea ale modelului. *i apoi,
cnd crezi c te-ai apropiat de bine, ia condeiul de argint,
si porneste atingnd contururile si extremittile desenului
tu, ca si cutele principale. and ai f5cut asta, ia din nou

pana de esa si freaa bine tot drbunele, si-ti va ramne

desenul curat intrit cu condeiul.
CAPITOLUL XXXI

Cum trebue sa desenezi si s6 umbresti pe hfirtie

coloratA cu aquare16, si apoi s6 deschizi cu alb.
and ti-ai obicinuit m'Ana cu umbrirea, ia o pensul
moale, si cu cerneala subtiat inteun phrut, eboseaza cu
zisa pensurg, prin hasuri, mersul cutelor principale si apoi
topete umbrele acestor cute, observndu-le miscarea. Aguarela aceasta trebue fcut cu o ap5 putin colorar, si perb
sula aproape uscat: Nu te grabi, ci infreste putin cte
putin, intoarce-te mereu cu aceeasi pensul in locurile cele
mai obscure. $tii ce ti-se va intmpla ? Dac aquarela ta e
putin colorar' si vei fi revenit deseori asupra umbrelor tale,
frd grabl si cu plkere, ele se vor estompa ca un fum.
Aibi grij sA dai cu pensula intotdeauna pe lat. and ai
ispr5vit cu acest prim fel de a umbri, ia o picAtura sau dou
de cernear si adaog5 aquarelei tale amestec5nd bine cu
pensula ; atunci, in acelasi fel, cu acest nou amestec, intoarce-te la adncimea cutelor observnd prima lor form si
nepierzAnd din vedere c trebue s le imparti intotdeauna
in 3 p5rti: o parte, umbra ; alta, culoarea local ce ai ; si a
Cnd ai fcut asa, ia putin alb de plumb
treia, lumina.
bine frecat cu gunf arabica (mai departe voi arAta cum trebue s'a' se subtieze si s5 se topeasa guma aceasta, si voi

www.dacoromanica.ro

trata despre toate cleiurile) I); foarte putin alb e deajuns. SA

ai inteun pAliArel apA curatA, inmoaie-ti in el pensula" si

freacA peste acest alb frecat, in special dad e bogat. Apoi

intinde-1 pe podul palmei sau pe degetul cel mare, redind
forma pensulei tale, storcand-o, descArcnd-o, aproape uscand-o. Tot cu latul pensulei, incepe s'A dai peste locurile
unde trebuesc sA fie alburi pentru relief ; i urmeazA de mai
multe ori mergand cu pensula si calAuzind-o cu pricepere.
kpoi, pentru a face extremitAtile reliefurilor, pOrtile cele mai
iesite in afarA, ia o pensuld ascutitA cu varful incArcat de

alb, si intreste extremitatea luminilor tale. Tot astfel, cu o

pensulA mica' i ascutita si cu cernealA curat5, formeazA trAsAtura care stabileste cutele, conturul nasului, ochilor, pArta
ciufulit din barbA, adicA extremitAtile bArbei si pArului 2).

CAPITOLUL XXXII

Cum poli sA put luminile cu albul de aquarelik,In

acelasi fe! ca umbrele cu cernealA subtiatA.
IV mai dau sfatul, and vei avea mai multA practick
s-ti isprAvesti luminile cu albul de aquarel, cum faci cu

cerneala diluatA. la alb de plumb frecat cu apA si tempera

de gAlbenus de ou, si topete-le in acelasi fel ca cerneala
de aquarelA. Dar e mai greu si cere mai multA obicinuint.
Toate astea se numeste a desena pe hartie colora/A; si e
calea ce conduce la mestesugul coloritului.
UrmeazA
totdeauna cat poti mai mult, cAci este lucrul cel mai important din educatia ta. DA-ti toatA atentia si solicitudinea, si
lucreazA cu plcere.
Cennino nu-si tine aceastti fagaduiala.

Capitolul acesta este unul dintre cele mai importante din Intreaga carte. Misteriosul farmec al desenurilor unui Leonardo se bazeazet
In cea mai mare parte pe riguroasa ascultare a instructiunilor de mai

sus. Diferentele de ton sunt de-abia perceptibile si pot rezulta numai

prin Intaririle succesive ale umbrelor si succesivele deschideri ale luminilor, ceeace da desenelor vechilor maestri acel farmec, ce ne umple
de uimire.
(Nota lui Willibrord)

www.dacoromanica.ro

21
CAPITOLUL XXXIII

In ce mod se fac carbunii de desen buni, perfecti

si subfiri.
Inainte de a merge mai departe, vreau s-ti arAt in
ce fel trebue sA faci cdrbunii de desen. SA el cAteva betiware de 'emu de salcie, uscate i subtiri; frAnge-le in bucAti de lungimea unei palme, sau de patru degete dacA vrei.
Apoi imparte bucAtile acestea in bucAti mai subtiri, ca i
cum ai face chibrituri, i tot ca la chibrituri fA din ele pachete ; dar mai intAi lustruete-le i ascute-le la fiece capat,
ca ni0e fuse. DupA ce-ai fAcut pachetele, leagA-le impreuna,

in trei locuri, la mijloc i la fiece capAt, cu sArmA de arama

ori de fier, subtire. Apoi s'A ai o oalA nouA i sa le pui in
ea pAnA ce-o umpli. Pune capacu. I i adaugA-i pAmAnt clisos,

pentru ca ce e inAuntru, sA nu se poatA in nici un chip evapora. Atunci du-te seara la brutar, and si-a isprAvit lucrul, (adicd dupd ce si-a isprdvit de copt painea), pune
oala aceasta in cuptor i las-o sA stea acolo pAnA dimineata,

and te vei uita dacA ti sunt bine copti cArbunii i bine

innegriti. Daca nu sunt, pune-i din nou la cuptor, 'Ana ce
vor fi. Cum trebue sA vezi de sunt bine reuiti ? la unul
din ace0i cArbuni i deseneazA, fie pe pergament, fie pe
hArtie coloratA sau pe panou preparat, i dacA vezi ca acest
cArbune marcheazA i se tine bine, e bun ; daca e prea copt,
IV mai dau
desenul nu tine i se terge in multe pArti.
incA un mod de a face ace0i cArbuni. la o tigae de pAmAnt
ars, acoperita cum am spus, pune-o seara pe foc, acoperind
bine focul acesta cu cenu0 ; i du-te la culcare. Dimineata

vor fi copti. Prin acelai mijloc poli sA faci cArbuni mari i

mici. FA-i cum ti-o placea, cAci nu exista pe lume carbuni
mai buni 1)
1). La tatfil meu am invatat sa fac carbuni de desen din betisoare
de tei, lustruite, ascutite, legate manunchi si acoperite cu spuza fier-

(D. Belisare)

binte, timp de 3-4 ore.

www.dacoromanica.ro

22
CAPITOLUL XXX IV

Despre o piatrii care e de natura arbunilor

de desen.

Deasemeni pen tru a desena am gasit o oarecare piatr neagr, care vine din Piemont, i care este o piatr frageda. E ap de frageda 'Mat o poti ascuti cu cutitul ; este
foarte neagra i o poti face tot ap de perfecta ca i carbu nele. $i deseneaza cum vrei,

www.dacoromanica.ro

Partea doua
CAPITOLUL XXXV

Despre frecatul culorilor.

Pentru a veni treptat-treptat la toat strAlucirea artei,
s trecem la frecatul culori/or ; notAnd care sunt cele mai
bune, cele mai grosolane, cele mai murdare, care trebuesc s fie putin frecate, care mai mult ; care vrea o tempera,
care o alta. Tot asa de variate ca culorile sunt temperele
(cleiurile) si deosebirile in maniera de a le freca.

CAPITOLUL XXXVI

Cum se numesc culorile naturale, si cum trebue

s6 freci negrul.
Sa stii cd sunt sapte culori naturale sau, mai bine zis,
patru de-o natur pArnAntoas, ca negrul, rosul, galbenul si
verdele ; alte trei sunt naturale, dar care trebuesc sA fie
prelucrate, ca albul, ultramarinul sau albastrul de Germania,
si galbenul deschis I , SA nu mergem ins. mai inainte, ci
s ne intoarcem la culoarea neagr.
Pentru a o freca cum trebue, ia piatrA de porf ir, care
e un fel de piatrA tare si teapn ; cAci sunt mai multe fe1). Sau : de Neo poli. In text : giallorino.

www.dacoromanica.ro

luri de pietre de frecat, cum sunt porfirul 1), serpentina 2)

marmora 3). Serpentina este o piatr fragedg si nu e
bung marmora e mai rea, cgci e si mai fragedg. Mai presus de bate e insa porfirul ; el se alege printre cele mai
deschise. E mai bine sg nu fie prea lustruit, de lungimea
unei jumgtgti de cot pe fiece parte. Apoi ia pentru a tine
in mng, o altg piatrg; tot de porfir (corant), plang dedesubt,
conicg deasupra, de forma unui ggvan, ceva mai mic, pentru ca mgna s'o poat tine bine si s'o conducg incoace
incolo cum ii place. Apoi ia o oarecare cantitate de acest
negru, sau de once alta culoare, aproape at o Mad, si
pune-o pe piatr ; cu aceea pe care o tu i in mng sfgrmg
bine negrul. Apoi toarng peste el apg curatg de rau, de
fntna ori de pu t si freacg negrul acesta timp cam de-o
jumgtate org, sau o oil, sau Cat vei vrea ; cgci ea' cg dacg

l-ai freca un an de zile, cu atat va fi mai negru

culoare

mai bung.
Atunci, ia o bucat de lemn subtire, latg de trei
degete (lopgtica), care sg aibg un tis ca de cutit ; si cu
acest tgis freacg pe piatr i strnge curat culoarea ; men-,

tine-o lichid si nu prea uscatg, ca sg nu curga de pe piatra si ca sg poti s'o freci si s'o aduni bine. Apoi pune-o
intr'un vas mic i pune intr'insul apg curata, Orin umpli.
Astfel tii culoarea intotdeauna moale, bine acoperitg de praf
si de once mural-le ; cel mai bine ar fi sg ai o MO in
care sa poti pune mai multe vase laolaltg.
0 marmora foarte tare, de un row verde.
0 piatra fina pestrifata.
Se pare ca Cennino nu vrea sa vorbeasca despre piatra cunoscuta azi sub numele de serpentina', care e foarte tare si in uz la pictori. Se cade sa presupunem ca pe vremea lui se dadea acelasi nume
unei pietre mai fragede.
Pliniu ne spune, In cap. 7 din cartea XXXVI, ca ofitul sau serpentina este o piatra din care se gfisesc douti feluri ; una alba si frageda, alta neagra si tare.

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

95
CAPITOLUL XXXVII

Modul de a *ti s6 faci negrul In mai multe feluri.

All cA sunt mai multe feluri de negru. Un negru vine
dela o piatr neagrA, fraged si a carei culoare este grasa'.
Baga' de seamA c bate culorile slabe sunt mai bune decat
cele grase, afar daca' nu sunt pentru a polei cu aur, cu
bol sau cu pamant verde pe pabou, caci cu cAt e mai
grasA culoarea, Cu atAt mai bine vine aurul. Dar sa lAsam
asta deoparte. Exista' un negru care se face din curpeni de
vit. Curpenii acestia vor s'A fie arsi ; si dup ce au ars,
se arunca ap peste ei si apoi sunt frecati ca celalalt negru.
Culoarea aceasta e slalA i dintre cele mai bune de care
ne servim. Un alt negru se face din coji de migdale ori
din samburi de piersica arsi; i acesta e un negru usor si
perfect. Un altul se face in modul acesta : la o lampa plina
cu ulei 1).de smnta de in, si aprinde-o; pune-o astfel
sub o aldaruse cositorit foarte curatA si asa inat flacAra
lmpii sA fie la depArtare de doua' sau trei degete de fundul caldrusei: fumul ce va iesi din flacar va bate in fundul aldArusei si se va alipi ca corp. Peste putin ia calda-rusa,

i cu ceva detaseaza culoarea aceasta sau funinginea

aceasta, fcnd'o sa cada' pe-o hartie sau intr'un vas. Culoarea aceasta e asa de finA si asa de usoar inct nu trebue s'o freci nici s'o macini. Umple astfel de mai multe
ori lampa cu ulei, i pune-o iarAsi sub eldsrusg, si fa in
rnodul acesta atAta negru cAt iti trebue.
1) Cei vechi, dupa Dioscoride, cartea V, cap. 139, se serviau d
acest fum condensat ca baza' a cernelei pentru earti sau pentru a serle
reunind trei uncii de funingine de torte cu o livra de gumA. Irisa funinlinea pentru a pida era adunata din cuptoarele sticlarilor.

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

26
CAPITOLUL XXXVIII

Despre natura unei culori rosti, ce se numeste

sinopia" 1).
Existd o culoare roie natural ce se nume0e sinopia, sau
porfir. Culoarea aceasta este de-o natura slabA i uscat._
Ea suporta bine frecatul ; cu cat o freci mai mult, cu atat
se face mai fina. E bun de intrebuintat pe panou, pe zid
1) Culoarea sinopia nu mai e in uz sub numele acesta, nici prin
urmare cinabrese, care era un compus de-al ei. In erbarul
Mattioli
lui
si in discursurile din a V-a carte a lui Dioscoride, cap. 71, gag. 752, li
gasim aceasta definitie : ,,P6mtIntu1 rosu sinopia e foarte ales daa e
indesat, greu i de culoarea ficatului, fare amestec de piatra i colorat
peste tot deopotrivii. and il pui In apa, se desface cu imbelsugare. Se
dezgroap5. din Capadochia, din oarecari pestere, si e dus, dupa ce e
bine curiitat, In orasul Sinope, unde se vinde si de unde vine fare Indoial
de sinopia. El are virtuti sicative". Aci sfrseste Diosconde. Comentatorul s'au zice eh' nu mai gaseste pe nimeni pe vremea
/ui care t poata a-i apune ce cate adeviirata sinopia. El crede c e
un bol de Armenia grosolan. Citeazit pe Georges Agricola, care povesteste ea sino pia se gaseste in minele de aur, de argint, de amine 11
de fier.
Pliniu vorbeste despre sino pia in cartea XXXV, cap. 7, ca una
din singurele patru cubr de care se serviau Appelles, Echione, MelanLazzarini, In cea de-a patra dizertatie a sa asupra picturei,
zio, etc.
tomul I, sustine a e un pamnt rosu Inchis sau un oxid de fier brun,
al treilea grad de oxidare al acestui metal.

(Nota cav. Tambroni)

Dupg. Davy. citat de Milanesi, cu culoarea aceasta s'ar fi fa-

cut cele mai frumoase fonduri rosii ale picturilor dela Pompei.
Sa spunem data' pentru totdeauna, cd no tele atribuite aci fralilor
Milanesi au fost, in majorita tea lor, imprumulate de acesti editori dele
Tambroni, din care Victor Molter n'a tradus decdt un tnic numr denote, Noi am restituit pe cele mai interesante.

(Nota lui Maurice Dnis)

P. Willibrord Verkade spune : ,,Probabil un foarte frumos rosu
de oxid de fier, cam ca rosul englezesc al nostru".
Sino pia aceasta poate s fie una si aceeasi cu chilermeniul turcescintrebuintat de vechii frescari.

(D. Belisare)

www.dacoromanica.ro

27

in fresco i in secco. Iti voi explica ce se intelege prin in

fresco $i in secco, cand vom vorbi despre lucrarea pe zid.
Asta tie deajuns pentru primul rosu.
CAPITOLUL XXXIX

Modul de a face rosul ce se numeste cinabrese",

propriu coloritului arnii pe zid, si despre
natura lui.
Exista un rou de culoare deschisa ce se numete cinabrese ; $i de culoarea aceasta nu stiu daca se uzeaza in alta

parte decat la Florenta. Ea e cal se poate de perfecta pentru coloritul crnii, sau pentru a colora chipurile pe zid i
a o intrebuinta la fresca. Culoarea aceasta se face din cea
mai deschisa sinopia ce se gase0e. Ea e amestecata i frecata cu albul de var ; alb ce se numete la Florenta albul
lui Sf. loan, i e produs din varul foarte alb i bine curatat. Dupa ce aceste doua culori sunt bine frecate impreund
(adica dou prti de cinabrese 1) $i o treime de alb), fa
din ele niVe turti$oare de mrimea unei jumtati de nuca,
lasa-le sa se usuce. Cand ai nevoe, ia cat crezi cA iti
trebue, caci culoarea aceasta iti va face mare cinste pentru
a colora chipuri, maini i nuduri pe zid, cum ti-am spus-o.
Si cateodata poti face cu ea vestminte frumoase, care pe
zid par a fi facute cu chinovar. 2)
CAPITOLUL XL

Despre natura rosului ce se numeste chinovar,

cum trebue
freci.
Exita o culoare roie ce se nume0e chinovar ; culoarea
Eu cred ca aci ar trebui sa fie : Doua parti de sinopia.
(Nota cav. Tambroni)
Capitolul acesta e una din dovezile ca Vasari n'a citit niciodata cartea aceasta, deoarece, dup cum am spus in prefata, el zice
in viata lui Agnolo Gaddi, ca Cennino nu mentioneaza culoarea
aceasta.

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

28
aceasta se face in mod chimic, prelucrat in alambic. Amnuntele acestei prelucrAri ar fi prea lungi de redat; dac
ins4 ai vrea s-ti dai osteneala, vei gsi multe retete, mai
cu searnA prin concursul alugrilor. Dar te sfluesc, pentru a nu pierde timpul in nesigurantele practicei, de a lua
pur si simplu dela spiteri 1), unde vei gsi daca dai bani.
Eu vreau s'A' te invt a cumpara si a recunoaste chinovarul
bun. Cumpara intotdeauna chinovarul in buati, si nu frArnat ori frecat, fiindc adesea se falsific amestecndu-1
cu miniu sau praf de crmid. VRA.-te la bucata de chinovar in intregul ei; acolo unde are cea mal mare inltime
si Vana mai intins si delicat, acolo e cel mai bun. Pe
acesta pune-1 pe piatr si freacA-1 cu ap curata, cAt vei
putea mai mult. Caci dac 1-ai freca in fiece zi timp de 20
de ani, ar fi tot mai bun si mai perfect. Culoarea aceasta
cere mai multe cleiuri, dup locurile unde ai s'o pul. O
s-ti vorbesc mai departe despre asta si o s-ti spun unde
trebue s'o intrebuintezi mai ales. Dar tine minte cA natura
-ei nu e de a vedea aerul, si c se pstreazA mai bine pe panou decAt pe zid, fiinda dup un oarecare timp contactul
cu aerul, cnd e intrebuintat pe zid, o face neagr.

CAPITOLUL XLI

Despre natura unui rosu ce se numeste miniu.

Rosul ce se numeste miniu este o culoare prelucrat
chimiceste. Culoarea aceasta e bun numai la lucrarea pe
planset. Daa te-ai servi de ea pe zid, de indat ce ar
vedea aerul s'ar inegri si si-ar pierde culoarea.
1) A propos de aceasta indicatie, P. Wilibrord Verkade zice :
,,N'asi putea spune numai despre culoarea aceasta, ci $i despre toate
celelalte materiale. E o gresealg daca credem c' materiile colorante
de azi si alte obiecte intrebuintate de pictori sa fi fost odinioari si in
general mai bine cunoscute decat astgzi. Nu materialul e vinovat, daca
in ziva de azi picturile se crapA mai repede, se intuneca, etc. ci aproape intotdeauna neordonata intrebuiniare a acestora".

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XLII

Despre natura unui rosu ce se numeste amatisto,

sau amatito.
Ro$ul ce se nume$te amatito 1) este o culoare naturall;
este o piatr foarte tare $i solida. E a$a de indesat $i de
perfecta incat se fac din ea $i dinti pentru sclivisit aurul
pe panou. Ea se face neagra $i tot a$a de perfecta ca diamantul 2). Piatra curara' e de culoare viorie, sau neagra,
are o vn ca chinovarul. Zdrobe$te-o dintru'ntai inteo
piulita de bronz, deoarece, sfrmand-o pe piatra de porfir, ai putea s'o risipe$ti. Dupa ce ai zdrobit-o, pune din
ea cantitatea ce vrei s'A freci pe piatr $i freac-o

cu

apa

curata. Cu at o freci mai mult, cu atAt se face mai buna

$i culoarea mai perfecta. Culoarea aceasta este burla pen-

tru lucrat pe zid in fresca, $i d un ton cardinalic, 3) sau

violet, ori de culoarea lacului. Nu e burla s'o intrebuintezi
la alte lucruri, sau cu cleiuri.
CAPITOLUL XLIII

Despre natura unui rosu ce se numeste stinger.

Exista' un ro$u ce se nume$te sAnger 2). Culoarea
Victor Mottez traduce : sanguina', Wilbrord Verkade, zice
,,Nu-i tocmai hotarAt despre ce culoare pomeneste Cennino ad, tonul
ins poate corespunde cu oxidul de violet al nostru",
Tambroni zice literalmente : de culoare neagra s perfecta,
buna (buono) ea un diamant. Milanesi da versiunea urmatoare ; literalmente spune : de culoare neagra si perfecta, bruna (bruno) ca un diamant.

(Nota fui Maurice Dais)

Cardinalii au avut palaria rosie prin decretul consiliului delk
Lyon, tinut In 1245 de Inocen(iu al IV-lea, care le-a dat-o la Cluny,
In 1247. Ei n'au avut mantia rosie decit mai tirziu, in 1464, sub pontif icatul lu Pavel al II-lea. Pe vremea lui Cennino, purtau inc cubarea violetii.

(Nota cav. Tambroni)

Fratii Milanesi zic : resina de culoare rosie ce curge dintr'un
copac numit pterocarpus draco. Din toate culorle, aceasta e cea mai In

stare sa reprezinte singele. Cercetarile moderne confirma parerea lui

Cennini asupra putinului pret al acestei culori, pe care ceruza o distruge.

(Nota lui Maurice Dnis)

www.dacoromanica.ro

30

aceasta se intrebuinteaz uneori pe hrtie, adicA pentru minu te prea sinchisi de ea, ad
niatur. Las'o in pace,
face mare cinste.
nu e de naturA
i

CAP1TOLUL XLIV

Despre natura unui rosu ce se numeste lacg.

Exista' o culoare ce se numete lac, i care e o culoare artificial Sunt mai multe retete pentru a o face, dar
eu te sftuesc
cumperi culoarea aceasta fcut gata,
cum se obicinuete. Totui, bagA de searri cum sa cuno0i
pe cea burl cAci se face in mai multe feluri. Se face lacA
cu calti de borangic ori de postav; i e foarte frumoas la
vedere. Ferete-te de asta, fiindc retine intotdeauna grsime, din cauza alaunului, i nu tine de fel nici cu tempere
nici fr tempere,
pierde imediat culoarea. Fere0e-te
cat poli de asta ; ia ins laca ce se lucreai din gum. Ea
e uscat, slab, geuntoas aproape ca pmntul ; e de culoare
sanguinA 1). Aceasta nu poate fi altfel dedt butf i perfect. la din asta, sfrtn'o pe piatrA i freac'o cu ap curat ; e bun pe panou, i se mai intrebuinteaz pe zid cu
temper6, dar aerul fi e duman. Sunt unii cari o freacA Cu
urinA ; ins se face neplcul deoarece se impute imediat.
CAP1TOLUL XLV

Despre natura unei culori galbene ce se

numeste ocru.
Exist o culoare galben natural ce se numege ocru.
Culoarea aceasta se gAse0e in pmnt la munti, acolo unde
1) Aceasta e guma-lac care deobicei nu mai e astAzi intrebuintata de pictori. De ea se serviau in vechile scoale, i In special la Venetia, deoarece fAcAndu-se un mare comert cu cubr In acest ora',
poate c acolo erau mai perfecte, i culoarea aceasta astAzi foarte comunii o fi fost frA Indoiaki foarte bunA. Cuvintul laca vine dela arabul
lach, ca vi dela grecescul lahhh.

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

:31

se gasesc oarecari vine de sulf (pucioasa); si acolo unde

sunt vinele acestea, se mai gaseste sinopia, pamntul verde
si alte feluri de culori. Am OA aceasta, fiind calauzit iNteo
zi de Andrea Cennini, tatal meu, care m ducea peste camp
spre CoIle di Valdelsa, spre hotarele Casole-ului, la inceputul

padurei comunei CoIle, deasupra unei vile ce se numia

Donetaia. Ajungand intr'o valcelut, la o petera foarte salbateca, am ricait petera cu o sapa, si am vazut vine de
mai multe feluri de culori, ca ocru, sinopia inchisa si deschisa, azuriu si alb, ceeace am socotit ca cea mai mare minune din lume, ca albul poate s fie van pmntoas. Totusi trebue A spun ea am incercat albul acesta si l'am
gash gras, ceeace nu e bun pentru colorarea arnurilor. In
acelasi loc era o \rand de culoare neagra. Culorile acestea
se vedeau in pamant, ca o cicatrice pe chipul unui barbat,
ori unei femei.
Dar s ne intoarcem la culoarea ocrului. M'am dus
cu cutitul rascolind in marginea acestei culori ; si te incre-

dintez ca niciodata n'am incercat o mai frumoasa si mai

perfecta culoare de ocru, nu ca ar fi fost tot asa de deschisa ca giallorino, ci putin mal inchisa ; dar pentru par si
vestminte, cum te voi invaja mai deparfe, niciodat n'a
existat o culoare mai buna decal acest ocru. Este de dou
feluri: deschisa si inchisa. Fiecare din teinsele se freaca cu
ap curata in acelasi tel. Freaca-le bine ; caci astfel nu vor

fi decal mai bune, Afla CA ocrul este o culoare buna la

once (in special pentru lucrarea in fresco, amestecata cu al-

tele) care, cum o sali spun, se va intrebuinta la colorarea

carnurilor, /a vestminte, la muntii colorati, la case, la cal, si
si in general la multe lucruri. Culoarea aceasta e gras din
natura ei,

www.dacoromanica.ro

32
CAPITOLUL XLVI

Despre natura unei culori galbene ce se numeste

giallorino.
Galbenul ce se numeste giallorino, 1) e o culoare artificialA si foarte solidA. Este grea ca piatra si tare la sfrAmat in bucAti. Culoarea aceasta se va intrebuinta la frescA,
unde dureazA pentru intotdeauna (adicA pe zid), si pe panou cu cleiuri. Ea trebue s'A fie frecatA, ca scelelalte despre
care am vorbit, cu apA curatA. Nu trebue s'o freci prea
mult : si

inainte de a o freca, cum e foarte greu de a o

preface in praf, se cade s'o zdrobesti inteo piulit de bronz,

cum ai face cu lapis ametistul. Si and ai pus'o la lucru,
dA un galben foarte plAcut. CAci culoarea aceasta, cu alte
amestecuri, cum o sail arAt, face frumoase verdeturi si
culoarea ierbei. Mi s'a dat sA inteleg, cA culoarea aceasta ar
fi o piatrA naturalA, venitA din marile useAciuni ale muntilor ;
cu toate acestea, eu iti spun cA e o culoare fAcutA cu mestesug, dar nu chimiceste 2).

CAPITOLUL XLVII

Despre natura unui galben ce se numeste orpimento

ExistA un galben ce se numeste orpimento 3). Cu1
Milanesi spun : Culoarea aceasta compusii din oxizi de plumb
si de antimoniu se prepara la Napoli, de unde si numele ei de galben
de Napoli. Azi se fabrica in Italia dupa un procedeu tinut secret. Se
bAnueste c e un produs al Vezuviului si altor vulcani. Fierul o strica,
si deaceea nu se poate amesteca cu albastrul de Prusia, cu ocrul si cu
culorile ce contin fier.

(Nota lui Maurice Denis)

Declaratia aceasta indoelnica a autorului asupra naturii giallorino-ului dovedeste in mod vadit ca el nu cunostea fabricarea si provenienta tuturor culorilor.

(Nota cav. Tambroni)

Orpin sau orpiment. Milanesi zic : Orpimentul acesta e fabricat In Saxa prin procedeul sublimarei sulfului si arsenicului alb. El e
de-un galben compact, de masa opaca si de aspect sticlos. Latiaii il numiau auri pigmenturn (aur pigmentat), culoare de aur. Se gseste stare
naturala in pAmanturile vulcanice, si cel mai bun vine din Persia.

(Nota lut Maurice Dais)

www.dacoromanica.ro

33
loarea aceasta e artificial, facuts chimice0e, i e cu adevrat tosean. E de un galben mai pl'cut i mai asemntor

cu aurul, deck cu once alt culoare. La lucrarea pe zid nu

e bun, nici in fresa nici Cu tempera, deoarece se trinegre0e de indat ce vede aerul. E foarte bun pentru a picta
pe paveze i pe lnci. Amesteand culoarea aceasta cu indigo, se face verde pentru iarb i verdeat (frunzi uri). Ca
temper nu vrea altceva dect clei. De ea se servesc unii
ca doctorie pentru ulii in oarecari boli ale lor. Culoarea
aceasta e dintrifntai cea mai tare la frecat, din ate sunt
In arta noastr. Deaceea, and vrei s'o freci, pune-ti pe
piatr cantitatea ce dore0i i, cu aceea pe care o tu i in
mng, mergi putin ate putin ating-nd-o uwr, i adunnd-o
intre pietre, amesteandu-i putin sticl pisat, pentruca
praful de sticl s" readuc' orpimentul la gruntul pietrei.
Und ai prefcut-o in praf, toarn peste ea ap' curata
freac-o cAt poti ; aci daa 1-ai freca zece ani, orpimentul
n'ar fi cleat mai bun. Fere0e-te de a da cu el pela gur,
cAci e periculos pentru orn.

CAPITOLUL XLVIII

Despre natura unui galben ce se numeste

risalgallo" (galben mineral).

Exist un galben ce se nume0e risalgallo, care e curat
toscan. Nu ne servim de el, deaf uneori pe panou. Nu-i
bine s-1 ai in tovr4ia ta. Dac vrei s-1 freci, procedeazA
cum ti-am spus la celelalte culori. El vrea s fie mult frecat cu ap curat ; i fere0e-te ca de foc 1)1
1) E un compus din var iute

arsenic.

(Nota lui Victor Mottez)

Milanesi zic: Exista un fel de orpiment rosu care se gaseste
adesea combinat cu arsenic. Se gfiseste in munti, in locurile vulcanice.
Cand e In massli, este stacojiul preflicut In praf, se face orange. Din.
100 de parti, 70 sunt de arsenic vi 30 de sulf.

(Nota lui Maurice Denis)

5

www.dacoromanica.ro

34
CAPITOLUL XLIX

Despre natura unui galben ce se numeste sofran.

Exista o culoare galbena ce se face cu o doftorie ce
se numeste sofran. Trebue s'o pui intr'o bucatg de stofg
de in, pe piatrg ori pe-o c'gramid caldg, si sg ai o jumalate pahar de lesie foarte tare, in care sa pui sofranul acesta i sa-1 freci pe piatrg. Se face de-o frumoasa culoare

pentru a vapsi panza sau once alt fel de stofe de in. E

bun pe hartie.; fereste-I insg de aer, caci isi pierde imediat
culoarea. $i daca vrei sa faci vgpseaua cea mai perfectg ce
se ggseste in culoarea ierbei, ia puting coclealg si sofran,
adicg dou pgrti de cocleala si una de sofran. Pentru verdele de culoarea ierbei, acesta e cel mai perfect ce se poate
gsi. Se fixeazg cu nitel clei, cum o sd-ti arat mai departe.
CAPITOLUL L

Despre natura unui galben ce se numeste arzica" 1).

Exista o culoare galbeng ce se numeste arzica ; care
e un produs chimic si se intrebuinteaza putin. Aceia cari
se folosesc cel mai tnult de culoarea aceasta sunt miniaturistii, si se intrebuinteaza mai mult la Fiore* decal in orice alta parte. E o culoare foarte usoarg, care pierde la aer.
Nu e buna pe zid, dar pe panou e bung. Amestecand-o
cu putin albastru de Germania si cu giallorino, se face un
verde frumos. Vrea s fie frecata, ca celelalte culori delicate, cu apg curatg.
17 Denumirea aceasta nu mar este aplicatti nici-unei culori. Probabil cA arzica o fi guma

(Nota lui Victor Mottez)

Milanesi spun : Unii cred cA arzica e acelasi lucru cu galbenul
de sticlA numit in frantuzeste Massicot (galben mineral).

(Nota lui Maurice Dnis)

www.dacoromanica.ro

35
CAPITOLUL LI

Despre natura unui verde ce se numeste plimant

verde (terra verde).
Exista un verde care e o culoare naturala de pamant,
si care se numeste parnnt verde 1). Culoarea aceasta are
mai multe proprietati : intai sentai, e de natura foarte grasa
si buna de lucrat chipurile, vestmintele, casele, in fresco,
in secco, pe zid, pe panou, si peste tot unde-ii vrea. Freac-o
In acelasi fel ca culorile despre care am vorbit mai sus, cu
apa curata ; cu Cat vei freca-o mai mult, cu atat va fi mai
bunA. Si legnd-o cu tempera, ca pe bolul ce-o s-ti arat
pentru a polei cu aur, te poti sluji tot astfel de acest pamant verde pentru a fixa aurul. Si MIA ca cei vechi nu se
serviau de alt mordant cleat de acest verde pentru a pune
aur pe panou.
CAPITOLUL LII

Despre natura unui verde ce se numeste verde

azuriu 2).
Exist un verde jumatate natural, jurnatate prelucrat,
care se face cu azur (albastru) de Germania, si care se numeste verde-azuriu. Nu te sinchisi cum se face, cumpara-I
gata facut. Culoarea aceasta e buna in secco, amestecat
cu glbenus de ou, pentru a face copaci, verdeturi si fonMilanesi spun : E o culoare ce rezistit la cea mai puternica
luminA vi se amestecti fail neajunsuri cu celelalte culori. N'are mutt
corp, e pe jurnAtate transparent. Cel mai bun vine dela Montebaldo de
ling& Verona, vi e intrebuintat mai cu seamA de vechti maevtri vi in
deosebi pentru eadavre.

(Nota lui Maurice Dnts)

P. Wilibrord Verkade zice : ,,Corespunde cu verdete de cobalt

al nostru". lar Milanesi : E un minereu de cobalt care-vi datoreaa euloarea verde aramei, fierului vi zincului cu care e combine t. Culoare
foarte durabilA".

www.dacoromanica.ro

36
duri. Se deschide cu giallorino (galben de Napoli). Culoarea
aceasta e dela sine grAuntoasA ea nisipul. De dragul albastrului, freacA-1 putin clte putin, cu mAnA usoarA, deoarece,
dacA 1-ai freca prea mult, albastrul s'ar face murdar si cenusiu. Vrea sA-1 freci cu apA curatA ; i dupA ce I-ai frecat,
pune-I inteun vas, toarnA apA curara peste zisa culoare,
amestecA bine apa cu culoarea. Apoi lasA-1 sA se linisteascA
timp de-un ceas, dotil sau trei, si aruncA apa ; verd ele va
rAmAne astfel mai frumos. $i dacA ai spla-o in felul acesta de doul sau trei ori, culoarea ar fi mai frumoasA.
CAPITOLUL LIII

Despre modul cum se face un verde din orpimentosi din indigo.

Exist o culoare verde, care se face din dou pArti
orpimento si O parte indigo ; ele se freacA bine impreunA
cu apA curatg. Culoarea aceasta e bunA pentru pictat paveze i lnci, si se mai intrebuinteazA la pictat camere in
secco (tempera). Ea nu vrea decAt temperA cu dei.
CAPITOLUL LIV

Despre modul cum se face un verde din azur si_

giallorino.

ExistA o culoare verde, ce se face din azur (albastrul) de

Germania si giallorino. Aceasta e bunA pe zid $i pe panou,
cu temperA de gAlbenus de ou. Dad vrei sA fie mai frumoas, pune in ea putinA arzica (gumei gutd). Culoarea e
deasemeni bunA dacg pui in ea albastru de Germania si
zdrobesti prune sAlbatice (porumbe negre) dela care iei zeama ; din zeama aceasta pui patru sau sase picAturi pes te
azur ; $i iese un verde frumos. Nu vrea sA vadl aerul. Dup.
un oarecare timp, zeama de prune se evaporeazA.

www.dacoromanica.ro

37

CAPITOI.UL LV

Despre modul de a face un verde din albastrul

ultramarin.
Exist o culoare verde care se face din albastru ultramarin si orpimento. Se cade s amesteci culorile acestea
cu judecat. la dintru'ntai orpimentul si amestea-I cu albas-

trul ultramarin. Daa vrei a fie deschis, s intreaa orpimentul; dad vrei s fie inchis, a intreaa albastrul. Culoarea aceasta e bun pe panou, si nicidecum pe zid.
lempereaa cu clei.

Se

CAPITOLUL LVI

Despre natura unui verde ce se numeste coclealii.

Exist o culoare verde ce se numeste cocleal,

care

dela sine e destul de verde. Se face pe cale chimia din

ararn si otet. Culoarea aceasta e bun pe_ panou, cu temper de dei. Fereste-te de a o apropia vreodat de alb,
deoarece sunt dusmance de moarte. Freac-o cu otet, care
e in natura ei. Si daa vrei s faci un verde de ierburi

perfect, il vei gsi plcut ochiului, dar nu dureaa. E mai

bun pe hrtie sau pe pergament, cu temper de glbenus
de ou.

CAPITOLUL LVII

Cum se face un verde din alb de plumb, sau

albul de var si ptimtint verde.
Exist o culoare verde ca salcia, pentru panou, care
se face amesteand alb de plumb si pmnt verde, cu ternperg de glbenus de ou. Pe zid, in fresa, pmntul verde
e amestecat cu albul de var, fcut din var alb si curat.

CAPITOLUL LVIII

Despre natura albului de var.

Albul acesta e o culoare natural, ins bine prelucrata,

www.dacoromanica.ro

38
si care se face in felul acesta. la var stins, foarte alb ; pune-1 pral intr'un lighean timp de opt zile, punnd peste el
in fiece zi ap curat, si amestecnd bine varul cu apa,
pentru a face sd-i ias toat grAsimea. Apoi f dinteinsul
niste turtisoare; pune-le la soare pe acoperisuri ; Cu cAt
sunt mai vechi turtisoarele astea, cu att e mai bun albul.
DacA vrei sA-1 faci repede si bine, cnd turtisoarele s'au
uscat, sfrnf-le pe piatr cu ap, f-le din nou turtisoare
si iar usuc-le ; i f asa de dou ori si vei vedea ce alb
bun are s fie. Albul acesta se freacg cu apA si vrea
fie bine frecat. E bun la lucrat in fresca, adicA pe zid, frd
tempera". Fr el nu poti face nimic, in ce priveste colorarea crnurilor si alte amestecuri ale altor culori ce se intrebuinteaz pe zid, in fresc ; si nu vrea nici-un fel de
tempera 1).
1) Albul de var, facut cum II descrie Cennino, nu mai e in uz
duph cht stiu, child se face fresca. Nu sunt departe de a crede ca de

albul acesta depinde in mate parte succesul acestui fel de pictura. Ar

fi deci folositor sa se intrebuinteze iarasi acolo unde i s'a pierdut
obicinuinta.

Armenino, in cap. 7 din cartea II-a, arata diferite feluri de a

curati acest alb ; insa niciunul din ele nu e din toate punctele de vedere asemanatoare cu acela pe care-1 di' Cennino.
(Nota cav. Tambroni)
Alba! de var despre care pomeneste Cennino, e la fel cu varu/
provenit din tencueli vechi (tot dela f rescuri) si pe care frescarii greci
il numiau pizmit. El se facea in felul urmator : se lua tencuialh, se pisa,
se cernea prin sita, apoi se freca pe piatra extraordinar de bine, faca unto!,
dupa care operatie era bun de intrebuintat la
luminile figurilor (blikari) gi ale draperiilor.

Aci e cazul s mai spun, ca la tencuiala pentru fresca propriu

zisa, nu se intrebuinta nisip, caci daca vechile tencueli ar fi avut nisip,
nu s'ar fi putut freca,
desi pretinsii frescari moderni sustin sus si
tare, ca nisipul se transforma chimiceste inteun carbonat de calciu,
care foloseste mull conserviirei frescurllor.
Adevarul e insa altul, si-1 voi revela child voi ajunge la ,,pictarea in fresco".

(D. Belisare)

www.dacoromanica.ro

39
CAPITOLUL LIX

Despre natura albului de plumb.

Exista o culoare prelucrat chimiceste din plumb, care
se numeste alb de plumb. Culoarea aceasta e tare, infocata,
si in forma de turtisoare de mrimea unui paliar. Daca vrei
s cunosti pe aceea care e cea mai fina, ia intotdeauna din
coaja de deasupra, care e in forma' de ceasca. Cu cat freci
mai mult culoarea aceasta, cu atat e mai perfecta, si e buna
pe panou. Uneori se intrebuinteaza si pe zid. Fereste-te
insa cat poti de ea, caci cu timpul se innegreste. Se freaca
cu apa curata si suport once tempera. Ea trebue sa-ti slujeasc de calauza pentru a deschide toate culorile pe panou, cum face pe zid albul de var.
CAPITOLUL LX

Despre natura albastrului de Germania 1).

Albastrul veritabil este o culoare naturala, care se tine
pe vana de argint si o inconjoarA. Vine mult din Germania
si din tinutul Siennei. Fie ca e natural, ori facut turtisoare,
trebue sa-I freci cat poti mai mult. Cu albastrul acesta,
cand ai de facut fonduri, trebue sa-1 freci putin cate putin
5i incet cu apa, deoarece e fare si dispretueste piatra. Daca
vrei sa lucrezi vestminte, ori s faci verde, cum ti-am spus
mai inainte, trebue sa-I freci mai mult. E bun pe zid, in
1) Din albastrul acesta, cel mai bun vine din Saxa. Este un oxid
de cobalt sticlos combinat cu potasa, siliciu si oxidul de arsenic. Se
intrebuinta mult pe vremea autorului. Albastrurile de Berlin, de Paris
si de cobalt sunt de inventie recent.

(Nota cav. Tambroni)

P. Wilibrord Verkade spune : ,,Corzspunde cobaltului nostru".
Milanesi zic : Cand cobaltul 1i-a pierdut arsenicul prin efectul
c oacerei si e amestecat cu dou sau trei parti de siiiciu curat, formeaza culoarea ce se numeste zaffera cu care se prepara azurul satt
emailul (albastrul de email).

(Nota lui Maurice Dnis)

www.dacoromanica.ro

40
secco, si pe panou. SuportA tempera' de gAlbenus de ou,

de dei, si de once-i vrea.

CAPITOLUL LXI

Cum se face din mai multe culori asemanatoare

un albastru ce imita albastrui de Germania.
PO face un albastru deschis, care seamAnA cu cel
veritabil, astfel : ia indigo si freacA-1 at poti mai bine cu
apA ; amestea in el putin alb de plumb, pentru panou, ori
putin alb de var, daa-I intrebuintezi pe zid (seamAng mult
cu albastrul) Vrea s fie legat cu temperA de clei,
CAPITOLUL LXII

Despre natura si modul de

ultramarin 1).

face albastrul

Albastrul ultramarin este .0 culoare nobilA, frumoasA

si mai perfectA decAt bate celelalte culori. Despre ea nu
se poate spune niciodatA indeajuns, nici sA faci destul
caz. Pentru bungtatea ei vreau sA-(i vorbesc pe larg si sAli
explic indelung cum se face. BagA bine de seamA aci are
sA-(i fie folositoare si-ji va face mare cinste. Multumit acestei culori si aurului (care infrumuseteazA toate lucrArile
artei noastre) atingem, fie pe zid, fie pe panou, un Malt
grad de splendoare.
Dintru'ntAi, ia ,,lapis lazzari" 2). Daca vrei sA recunosh piatra cea mai bunA, ia-o pe aceea care vezi a e cea
Modul actual de a face culoarea aceasta e cu totul diferit de
acela pe care-I indicrt Cennino In capitolul acesta. Ramane ea pictorii
sa-i faca incerearea. Metoda autorului are pentru ea experienta mai
multor secole si frumusetea draperiilor acelea albastre pe care le vedem Inc6 i azi minunat de strglucitoare, fie pe zid, fie in tablouri
Trebue sa bagam de seama ea actiun ea focului, careea i se supune azi
piatra, poate sa aduca vre-o alterare in partea coloranta.

(Nota cav. Tambroni)

dela arabul

Propriu zis : Lapis lazuli, sau Piatr de azur,

persan allazoard.

www.dacoromanica.ro

41

Trial plinA de culoare albastrA, desi e peste tot patata ca de

-cenus. Aceea care are cele mai putine pete de astea cenusii, e cea mai bunA. Dar bagA de seamA s'A nu fie piatrA
de albastru de Germania, care se aratA foarte frumoasa la
vedere si seamAnA cu un smalt.
Zdrobeste-o intro piulitA de bronz acoperit, pentru ca sA nu'i sara praful. Apoi
pune praful acesta pe piatrA si freaal fArA apa. DupA aceea
s'A ai o sitA acoperitA, ca a spiterilor pentru cernut substan-tele vegetale aromatice; si sAl cerni si sA1 freci din nou
cum ai nevoe. Aduli aminte, CA cu cat il freci mai fin, cu
atat mai fin va fi albastrul, dar nu asa de frumos, de violent si de culoare asa de neagrA. Calitatea cea mai usoarA
(mai finA) e mai folositoare miniaturistilor si pentru a face
vestminte amestecate cu alb. DupA ce ti-ai ispravit praful
-acesta, ia dela spiteri sase uncii de rsinA de molift, trei
uncii de mastic, trei uncii de cear noug, pentru fiece livrA
de lapis lazzari. Pune toate lucrurile acestea kite() crAticioarA no* i fA-le sA" se topeascA impreunA. Apoi, sA ai
3 bucatA de panzA de in alb si sa le treci prin ea inteun
lighean de sticIA. Atunci, sA ai o livrA de praf de asta
-de lapis lazzari, al amesteci bine impreunA cu lucrurile
astea, si sA faci o pastA in care toate sA fie incorporate.
Pentru a putea manipula pasta aceasta, sA ai ulei de samantA de in si sAli ungi bine mainile cu acest ulei. Trebue sA pAstrezi pasta aceasta cel putin trei zile si trei nopti,
frAmantand'o din nou die putin in fiecare zi; si adu'ti
aminte, cA poti sA pAstrezi pasta aceasta 15 zile, o luna
cat vei vrea.
Gaud ai voi sA extragi albastrul, urmeazA
inetoda aceasta: VA dou'A bete dintl'o bucata de lemn, nici
prea groasA, nici prea subtire : sA fie lungi fiecare de cate
un picior, bine rotunjite dela un capAt la altul, si bine lustruite. Apoi sAli iei pasta din ligheanul de sticlA, in care a
linueo si sA pui in el aproape un gAvan de lesie cAldicicA ;
si cu aceste dou bete, cate unul in fiece mana, sa in-torci, sA storci si sA mesteci pasta aceasta de ici panA colo,
cum se frAmantA cu mainile coca de fAcut paine, intocmai

www.dacoromanica.ro

42

in felul acela, Dupa ce-ai facut a$a $i vezi a le$ia este

de-un albastru perfect, toarn'o inteun borcan de sticla ; apoi
ja o aceea$i cantitate de le$ie, pune'o peste pasta, $i mes-

tecl din nou cu betele ca mai inainte. Cand le$ia s'a facut
iara$i bine albastra, toarn'o inteun alt borcan de sticla,
pune din nou peste pasta o alta le$ie, $i framant'o iara$i
cum se obicinue$te. Daca le$ia e inca bine albastra, vars'o
inteun alt borcan de sticl ; $i f tot a$a de mai multe ori,
'Ana and ajunge Ca pasta nu mai vapse$te le$ia. Atunci
poti s'o arunci, ca nu mai e 'Nina la nimic. A$eaza dina"nte'ti pe o masa toate borcanele acestea in ordine; adica
intaia, a doua, a treia, a patra operatie, dup ordinea lor.
Mesteca pe fiecare cu mana, deoarece albastrul, din cauza
greutatei sale, va fi cazut la fund ; $i atunci vei cunoa$te
tria albastrului din diferitele operatiuni. Chibzue$te in tine
insuti cate feluri de albastru vrei sa faci, trei, patru, $ase,
sau cate feluri yrei ; tinand seam ca primele amestecuri

sunt cele mai bune, dupl cum primul borcan e mai bun
decal al doilea. $i astfel, daca ai 18 borcane, $i vrei sa
faci trei feluri de albastru, la $ase borcane, amesteca-le impreun $i pune-le inteun singur borcan ; asta va fi un fel
de albastru. Si tot a$a cu celelalte. Dar tine minte, ca in
primele doua borcane ai cel mai bun lapis lazzari, $i de-a
valoare de opt galbeni uncia ; cele doua din urma nu fac
nici cat cenu$a. Obicinuinta s te faca a le deosebi; $i nu
te apuca, in practica, sa strici calitatile bune prin amestecarea cu cele rele. In fiece zi scurge le$ia din borcane, pang
cand albastrurile se usuca. Cand s'au uscat bine, Dupa imprtirile ce ai fcut, pune-le intr'un pergament, intr'o be$ica
ori inteo punga.
$i noteaza, ca daca piatra aceasta,, de
ultramarin n'ar fi destul de perfecta, sau daca dupa ce ai
frecat-o, albas trul n'ar ie$i bogat, te invat cum sd'i dai nitica
culoare. la putin co$enila pisata $i putin lemn ro$u de
boit (Wan); fierbe-le impreuna ; dar dintru'ntai sa fi racait
sau s fi ras cu un geam lemnul row de boit. Apoi fierbe-le impreuna cu le$ie $i adauga putin alaun (piatra acra)

www.dacoromanica.ro

43

de rocA. Cnd fierb si vezi cA e de-o culoare vermillon

(rosu, rumen) perfect, inainte de a fi scos albastrul din borcanul ski (ins bine uscat de lesie), toarn peste ele putina
cosenilA si lemn rosu de boit, si cu degetul mestecA bine
impreunA lucrurile acestea, si lasA-le sA se linisteasc pAnA
se usuca frA a fi expuse la soare, la foc, sau la aer. and
*fi gsesti uscat, pune'l inteo cutie sau intr'o pungA, $i lasa'l
in pace, cAci e bun si perfect. Bagli bine in cap, cA trebue o dibAcie specialA pentru a sti
faci bine. Afla
aceasta e mai degrabA treabA de fete tinere i frumoase,
decAt de brbati ca noi ; deoarece ele stau incontinuu acas,
sunt mai statornice, si au minile mai delicate. Fereste-te
ca de foc de cele bAtrne,
Cnd ti sentamplA sA vrei s intrebuintezi din albastrul acesta, ia dintr'insul cantitatea ce'ti trebue ; si dacA ai

de fAcut vestminte intrite cu alb, vrea al freci putin pe

piatra obicinuitA ; iar dacA vrei sA faci numai fonduri, trebue al prelucrezi putin, foarte putin, pe piatrA, intotdeauna
cu

apA

curatA, foarte curatA, pe

piatra bine

spalat si

foarte curat. DacA albastrul ti se pare cA vine cam greu,

ia putinA lesie sau ap curat, pune-o in vas, si amesteca
iarsi totul impreun. FA asta de doua sau trei ori, si albastrul va fi bine curAtat. Nu'ti voi vorbi despre temperele
sale, deoarece mai departe o s'O art toate temperele proprii fiecArei culori, pe panou, pe zid, pe fier, pe hrtie, pe
piatrA si pe sticl,
CAPITOLUL LXIII

Cum e necesar de a sti sil faci pensulele.

Deoarece am vorbit pe-anume de toate culorile ce se
intrebuinteazA cu pensula, si de felul de a le freca (culorile
acestea trebuesc sA fie intotdeauna pAstrate inteo 'Mira' bine
acoperitA, cu suprafata irrtotdeauna moale. si acoperite cu
apa), vreau sa'ti art acum sA le intrebuintezi cu sau far
tempera.. Dar dintru'ntAi trebue s $tii in ce mod poti sa

www.dacoromanica.ro

44
le pul la lucru,
ceeace nu se poate face fArA pensule.
Sa ne oprim deci aici, si ocupa-te dintru'ntai de pensule,
care se fac in felul acesta.
CAPITOLUL LXIV

In ce mod se fac pensulele din Or de veverita.

In mestesugul nostru e nevoe sA intrebuintAm douA
feluri de pensule: pensulele din Or de veverit si pensulele din Or de porc. Acelea din par de veveritA se fac
in modul acesta: ia eoade de veveritA (cAci toate celelalte
nu sunt bune de nimic), si coadele acestea vor trebui s'A
fie fierte 1) iar nu crude. Bl'Anarii if vor spune tot asa.
Avand cozile acestea, scoate-le dintru'ntai pArul din varf,
care e lung ; strangand la un loc varfurile mai multor coade,
sase sau opt, vei face o pensulA moale, bunA pentru a polei cu aur pe panou, adicA pentru a inmuia cu ea, cum o
sa-ti arAt mai pe urma.
SA ne intoarcem numai la coadA: ia-o in manA, trage
pArul din mijlocul coadei, cel mai drept si mai tare, si pu tin cate putin WI pachetele ; scaldA-I inteun paliar de apA
curatA, si pachet cu pachet impreunAl si stoarce'l intre degete. Apoi reteazA1 cu niste forfecute. Dupa ce ai fAcut mai
multe pachetele, impreuna cateva din ele asa incat sA formezi grosimea ce vrei sA dai pensulelor; unele sA intre lute panA de vultur, altele intr'o panA de gascA, iar altele
lute panA de gAinA, sau de porumbiel. Gaud ai facut bine
sorturile acestea, aranjandu-le la egalA depArtare, cu varf urile pe aceeasi linie, ia ata sau matase ceruitA si, cu douA
noduri, leagA-le bine impreunk fiece sort (fel) a parte, dupa
grosimea pensulelor de care ai nevoe. DupA aceea, ja teava de
pang ce corespunde grosimei pArului legat impreuna, teava
fiind deschisA si tAiata mai dinainte ; si bap' inteinsa pArul
1) Se pare ca astazi nu se mai fierb pieile acestea. Ar fi de facu
o experienta.

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

45
acesta legat. FA astfel, incat sA nu jasa afarA varfurile, decal atat cat trebue pentru ca pensula sA fie moale; cAci
cu cat e mai moale si mai scurtA, cu atat e mai delicata
mai bunA.

FA apoi un betisor de artar, sau de castan, sau de

once alt lemn bun ; si lustruestel, curAtestel si reteazn in
forma de fus, de grosime potrivitA pentru a intra in teava
penei, si lung cat palma.
Acum stii cum se face pensula din par de veverit.
E adevArat cA pensulele din par de veverit trebuesc sA fie
de mai multe feluri, fie pentru a polei cu aur, fie pentru a
lucra pe faianta. Ele vor sa fie retezate cu foarfecile si ascutite pe piatra de profir, pana ce se subtiazA si se tocesc
putin O asemenea pensulA, pentru a contura, trebue sa
aiba un varf perfect.; si sunt unele care trebuesc s'A fie cat
se poate de mici pentru oarecari lucrar i figurine de foarte
mica dimensiune.
CAPITOLUL LXV

Cum si in ce mod trebuesc f acute pensulele din

par de pore.
Pensulele din pAr de porc se fac in chipul acesta la
dintru'ntai par de porc alb, caci e mai bun decal cel negru
(dar sA fie dela porc domestic); fa din el o pensulA groasA,
In care sa intre o livra din pArul acesta, i leaga-1 in jurul
unei coade groase, cu un nod acoperit Cu clei.
Pensula aceasta, o vei intrebuinta la spoit cu alb zidurile si a le uda cand ai de pus o tencuiala ; intrebuinteaz-o asa, 'Ana ce parul i pierde asprimea si devine moale
chiar foarte moale. Atunci desfA-o si fA din ea toate felurile de pensule de care ai nevoe. Si fa din acelea in care
varfurile parului sA fie bine egale, si care se numesc pensule retezate ; sau altele ascutite, si de tot felul de grosimi.
Apoi fa coadele de lemn despre care am vorbit, si leagA
fiece pachet de par de porc cu ata indoita si ceruita. Baga

www.dacoromanica.ro

46
vArful coadei in pArul de porc pe care 1-ai legat pela jumAtatea pachetului, si continu de a purta ata peste tot,
intorcAndu-te spre coadg. Si in felul acesta le faci pe toate.

CAPITOLUL LXVI

Modul de a Ostra coadele de veveritA ca sA nu

le n'Alance viermii.
DacA vrei sA pAstrezi coadele de veveritA, ca sA nu le
mAnAnce viermii si sA nu le cadA prul, unge-le cu pAmAnt
moale, frAmAnts-le bine inteinsul, atArnA-le, si lasA-le in pace.
CAnd vrei sA le intrebuintezi, sau sA faci din ele pensule,
spal-le bine cu apA curatA.

www.dacoromanica.ro

Parte a treia
CAPITOLUL LXVII

Modul

i ordinea in care se lucreaza pe zid, in

fresca, si se picteaza un chip tanar,

numele Sfintei Treimi, vreau s te pun s pictezi.

De cele mai multe ori incepi s lucrezi pe zid ; pentru
aceasta, o sail art pas cu pas calea ce trebue sA urmezi.
Cnd vrei s lucrezi pe zid, care e lucrul cel mai gingas si
cel mai plcut din cate exist, sA ai dintru'ntai var si nisip,
unul si altul bine cernute. Dad varul e foarte gras si
proaspt, amestecul se face din dou prti nisip si o parte
var 1). Frmnt-le bine impreun cu ap, In cantitate sufiI) E o greseala capitala de a se pune nisip In tencutala
pe care se picteaza, cad acesta Impiedica legatura intre culoare vi var.
Cauza pentru care majoritatea frescurilor artivtilor moderni s'a curtitat

aproape de tot, dui:a un timp mai mutt sau mai putin Indelungat, e
tocmai nisipul, care da pentru moment stralucire si transparenta, dar
la In schimb durabilitatea. Asta dovedevte ca n'au vtiut sa faca tenctielite, iar problema coloritului au deslegat-o dupa tratate mai mutt
teoretice.

La italienit treoentilti (vi la inaintavii lor) se observa o fresca

ava cum o lucrau pervii, egiptenii si grecii, cari
-nu Intrebuintau nisip la ultima tencuiall.
Desfid pe cel care'mi va
arata o fresca, lucrata inainte de 1400, sub influenta grecilor, care
solida i pastoasti

www.dacoromanica.ro

48

cient, pentru a'ti ajunge 15 ptfa" la 20 de zile. Las-le sl"

se linisteasa vre-o cdteva zile, panA and le iese focul ;

aci and e prea fierbinte, tencuiala ar putea sA crape 2).

Cand vrei s tencuesti, nfalurA dintru'ntAi bine zidul i ud1
s aiba nisip In var. E lush' esential ea, la ultmele straturi de tencueli,
sa se puna var stins de cel putin 5-6 ani, amestecat numai cu calti de
canepa sau cu par de pore si de capra. (Cei vechi mai Intrebuintau
paie de secara).
Bisericile dela Muntele Athos, din Intreaga peninsula Balcanica,
O proba
monumentele noastre istorice sunt pictate In felul acesta.
evidenta, ca nisipul nu se contopeste cu varul, e Biserica Domneasca
dela Curtea-de-Arges, unde s'au descoperit trei randuri de frescuri,
dintre care numai cel dela mijloc are nisip. (Lucru recunoscut de D-1
Bals, ca si de alti cunoscatori).
In Franta, artisti de seama au facut lucra'ri frumoase din punct
de vedere artistic, dar din cauza nisipului ce au pus In tencueli, fi escurile lor s'au curatat dup scurt timp. Deasemeni vi In tara noastra
s'au facut multe Incercari, ce s'au dovedit infructuoase. (Asi putea sa
dan o mul(ime de exemple de frescuri curatate dupa 4-5 ani). Lasand
tusk modestia deoparte, Imi voi permite sa prezint, ca un argument In
dela
favoarea spuselor mele, picturile interiorului vi exteriorului
dela Biserica cea Mare din Manastirea Calditrustreasina pana jos
sani,
picturi executate de mine in fresco la etatea de 19 ani (adica
Cu 32 de ani In urinal si care totusi se afla Inca vi azi intr'o perfecta
stare de conservare.
Technica aceasta sanatoasa, am Invatat-o dela tatal meu, pictorul
Belisarie S. Paraschivescu, din comuna Domnesti-Muscel, care era un
mestesugar neIntrecut Inteale frescei,:deoarece fusese ucenicul pitarului
Niculae (Nicolae Teodorescu) din Buzau. Tot dele dansul am Invatat
pun luminile (blikurile) Cu var pizmut, asa cum faceau pictorii greci si
atonistici.

Dealtfel, intr'un mic tratat

fat% multe pretentii
pe care 11
am In preparatie, voi vorbi mai pe larg despre rezultatele lndelungatei

mele experiente In aceasta ramura a artei. Acesta va apare curand

dui:4 publicarea prezentei traducen, care vi ea are de scop numai ajutorarea colegilor pictori cari, pana aci, erau complectamente lipsiti de
oarecari cunostin(e ale partei practice a picturei In fresca.

(D. Belisare)
2) P. Willibrord spune: Mie nu mi s'a Intampla t niciodatil, co.
tencuiala sil capete crapaturi, daca luasem exact o parte var la (Iota'
parti nisip, chiar daca tencuiala era proaspata de tot".

www.dacoromanica.ro

49

bine, cad niciodat nu poate fi udat prea mult ; $i ia'ti varul bine amestecat mistrie cu mistrie ; si dd o tencuiala sau
dou, pand ce ai fcut pe zid o suprafata foarte neted.
Apoi, cand vrei s pictezi, tine minte sa faci tencuiala
aceasta bine potrivit si putin grasa. Atunci dup scena ori
chipul ce trebue s faci, clac tencuiala ti s'a uscat, WO
crbunele si incepe s desenezi, s compui, si WO bine toate
masurile, btand dintru'ntai o sfoara pentru ali imparti spatiile si a lua mijlocurile, si batand cu o alta pentru a'ti sta
bili planurile. Aceea care imparte in doua si care trebue sa
stabileasca planurile, trebue s aib un plumb la capat, si
fa cu compasul un semi-cerc in jos : apoi pune varful compasului pe cruciulita insemnat de sfoara si descrie un
semi-cerc pe deasupra, si vei gasi a spre mana dreapta
cele clou curbe ce se intalnesc fac o cruciulita. Fa aceeasi
operatie spre mana stanga, petrecanduli sfoara prin cele
cloti cruciulite; si vei gasi in chipul acesta un plan absolut orizontal.
Atunci, compune cu c'rbunele, cum am spus, scenele
ori chipurile; si cluzeste-te dup spatiile pe care le-ai luat

foarte egale. Apoi ia o pensula foarte mica si ascutit de

par de porc, cu putin ocru far tempera, lichid ca apa ;
stabileste-ti si deseneaza-ti chipurile, umbrind cum ai facut
Cu aquareld cand te-am invtat sa desenezi. Insfarsit, ia o
maturica de fulgi si mtur bine carbuncle de pe desen.
Dupa aceea, ia putina sinopia fr tempera, si cu pensula ascutita si moale traseaza nasurile, ochii, parul, toate
extremittile si contururile figurilor ; si fa ca toate aceste
figuri sa fie statornicite cu msurile lor, fiindca ele te vor
face s cunosti si sa prevezi ce vei avea de colorat 1). Fa
1) Giotto i urmasii lui faceau rareori cartoane la frescele lor,
gi trebuiau mai intai sa deseneze compozitia pe tencuiala de dedesubt,
apoi sa tencuiasca zidul bucata cu bucata i sa picteze definitiv. Pana
la ce punct a fost intrehuintata in urma aceasta schita provizorie, nu
reiese lamurit din cele ce urmeaza.

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

6

www.dacoromanica.ro

50
dintru'ntai marginile sau ceeace crezi ca trebue s inconjoare scenele, si dupA cum iti convine ia varul despre care
am vorbit, bine mestecat cu bttorul ori cu mistria, incat

sa pall o alifie. Apoi chibzueste in tine insuti cat poti

sa

lucrezi inteo zi ; caci atata cat tencuesti, trebue s isprAvesti. E adevrat a uneori ama, pe vreme umed, pe zidurile de piatr, tencuiala se pstreaz proaspAtA ina o zi.
Dar, dac poti, nu intarzia, aci lucrarea in fresa, adia
din ziva aceea, d o legare mai puternia, mai bunk si un
lucru din cele mai placute ce se fac 1).
Deci pune o bucat de tencuial subtire (nu prea subtire) si bine intins peste vechea tencuial, pe care ai
muiat-o.Apoi ia-ti pensula groas de pr de porc, inmoai-o
in ap curat, scutueo si stropeste-ti tencuiala ; apoi, Cu o
doagg (dreptar sau driscA) de lAtimea unui pod de palm,
freac invartind peste tencuiala bine udatA, inat doaga sA
poat scoate de acolo unde e mai mult, s punA acolo
unde lipseste si sA-ti netezeasc bine tencuiala. UdA iarsi
tencuiala cu pensula aceea, dad e nevoe, si cu varful mistriei tale, foarte curatA si pusa pe lat, freac peste tot pentru a netezi tencuiala. Apoi bate-ti sfoara dupd ordinea si
masurile statornicite pe mortarul de dedesubt. S presupu-

nem a ai de fcut inteo zi numai un cap de

sfantA

sau

de sfant tanr, sau pe acela al prea sfintei Fecioare Maria.

Cand ai sclivisit astfel suprafata tencuelei tale, s ai un vas
mic de sticla ; aci toate vasele trebuesc sa fie de Oda,
de forma unui pahar de but, si s aibd fundul greu si
la!, pentru ca sa seada bine si s nu se rstoarne culorile.
la cam un bob de ocru inchis (caci sunt ocruri de dou
feluri, deschis si inchis) ; si daa n'ai de cel inchis, ia din
I) Cu eit e mai proaspata tencuiala la pictare, cu atat mai luvpseaua. De aceea se recomanda pe
cat posibil, sa modelezi dinteodat bucata cu bucata. Mai tntai ar trebui sa se picteze cu culorile care tntrebuinteaza multa tempera, ca alcioasa si mai Inchisa se usuc

bastrul, negrul si rosul eriglezesc.

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

www.dacoromanica.ro

51

cel deschis bine frecat. Pune-I in vasul de care am vorbit,

ia putin negru, cam cat un bob de unte, si amesteca-I cu
acest ocru. la putin alb de var, cam cal o treime de bob,
si un varf de cutit de chinovar deschis : amesteca totul
impreuna cu culorile de mai inainte, adaogAnd apa curata
pentru ca culoarea sa fie curgatoare si [impede, fail tempera. FA o pensula de par de porc moale si ascutita, care
&A intre in teava unei pene de gasca ; si cu pensula aceasta ataca figura ce vrei sA faci (amintinduli ca chipul se imparte in trei parti : capul, nasul si barbia cu gura). Eboseaza putin cate putin cu pensula de abia inmuiata (aproape
uscata) in culoarea aceea care la Florenta se numeste verdaccio 1) iar la Sienna bazzeo. Dupa ce ai dat forma chipului tau, daca ti s'ar parea, in mdsuri sau ori cum ar fi,
ca nu corespunde cu ceeace doresti, cu pensula groasa de
pr de porc inmuiata in apA, freacA peste tencuiala, si vei
putea sterge si indrepta. Atunci sA ai putin parnant verde
bine lichid, intr'un alt vas ; si cu pensula moale de par de
porc, tinuta intre degetul mare si degetul lung dela mana
dreapta, incepe a umbri sub barbie, si mai mult in partile
care trebuesc sa fie mai inchise, mergand si revenind sub
buza de jos, la colturile gurei, sub nas ; delaturi sub sprAncene, tare spre nas ; putin spre coada ochilor spre urechi;
i astfel cu pricepere parcurge toata fata si mainile, acolo
unde trebue sa fie culoarea carnei. Apoi sa ai o pensula
ascutitA de par de veverita, si &A intaresti bine fiece contur,
nasul, ochii, buzele si urechile, cu acest verdaccio.

Astazi sunt unii maestri cari, and au chipul in starea

aceasta, iau putin alb de var subtiat cu apa, si statornicesc
proeminentele si reliefurile chipului dupa ordinea ceruta ;
apoi dau cu putin rosu pe buze, pe pometi si obraji ; apoi
1) Milanesi spun : Un fel de culoare compusa dinteo parte ocru,
negru, cinabrese si alb.

(Nota lui Maurice Denis)

P. Wilibrord : Numele acestui amestec ar trebui retinut, caci se
repeta mereu".

www.dacoromanica.ro

52
insfrsit Cu putina culoarea drnei, bine lichid, subtire ca
aquarela, trec peste totul, si chipul e colorat ; ei mai scot
in evident reliefurile cu putin alb. Modul acesta nu e ru.
Altii acoper dintru'ntii fata cu un ton local al crnei,
o modeleazA apoi cu putin verdaccio si culoarea crnei, retusnd cu alb : i totul s'a sfrsit. Modul acesta e al celor
ce stiu putine dintr'ale mestesugului. Tine-te ins de acela
pe care ti-I voi arta eu pentru a colora ; deoarece Giotto,
marele maestru, Il socotea bun pentru el.
El a avut ca discipol pe Taddeo Gaddi, florentinul,
timp de 24 de ani ; si era finul lui. Taddeo a avut pe Agnolo, fiul sAu ; care Agnolo m'a avut pe mine 12 ani, si

m'a initiat in modul acesta de a picta, cu care el, Agnolo,

a pictat inteun chip mult mai plAcut si mai strAlucitor
cleat a fcut Taddeo tatl sAu 1),
Dintru'nti sA ai un vas; pune intr'insul foarte putin
alb de var si putin cinabrese deschis, cAt dinteunul si din
altul. Cu ap curat fA lichid amestecul ; cu pensula de Or
de porc moale si bine tinut intre degete, cum am spus
mai sus, d peste chipul pe care 1-ai lsat ebosat cu pAmnt verde, punnd culoarea aceasta rosie pe buze si pe
pometii obrajilor. Maestrul meu punea acesti pometi mai
mult spre urechi cleat spre nas, fiindc ei ajut la reliefarea fetei. Contopeste acesti pometi cu ceeace este prin
prejur. Apoi s" ai trei vase, pe care s le imparti in trei
culori diferite de carnatii, adic cea mai inchis pe jumtate
mai deschis cleat culoarea rosu-deschis, i celelalte dou
treptat-treptat, mai deschise una cleat alta. Ori, ia vault
cu culoarea cea mai deschisa, i cu pensula de pr de porc
foarte moale, ia din culoarea aceasta a drnei, stoarce pensula intre degete, si mergi de cauta toate relief urile chipului
tu. Dup aceea, ia vasul cu culoarea mijlocie i caut cu
1) Vasari acorda s el caltatea aceasta lu Agnolo Gaddi, qi
adauga numai ea n'a fost desenator bun. (A se vedea : Vasari, VII. di
Agnolo Gaddi).

www.dacoromanica.ro

53

ea toate semitonurile, att ale fetei at si ale mainilor, picioarelor si bustului, and faci un nud. la apoi vasul cu a
treia culoare a arnei si mergi spre extremitatile umbrelor,
oprindu-te acolo unde amestecul ar face parnantul verde
sa-si piarda valoarea; set.' felul acesta revino de mai multe
ori, contopind un ton al arnei cu altul, Ana and totul e
bine pictat si cat iti ingaduie natura lucrului. Fereste-te,
daa vrei ca opera ta sa straluceasca prin fragezime, de a
lasa sa-ti iasa pensula dela locul ei pentru a trece peste
diferitele feluri de culori ale arnei, afara daa nu-i pentru
a le impreuna frumos si cu mestesug. Lucrul si practica te
vor face mai destoinic deal ceeace vezi scris. Dupa ce ai
intins aceste culori ale carnei, fa ina una mai deschisa,
aproape alba, si &A cu ea peste sprancene, peste reliefurile
nasului, peste vrful barbiei si peste pavilioanele urechilor.
Apoi ia o pensula ascutita de pr de veverit; si cu alb
curat, fa' albul ochilor, vrful nasului, si putin pe marginea
gurei ; si f aceste reliefuri cu delicatete. Dupa aceea sa ai
putin negru intr'un alt vas, si cu aceeasi pensul profileaza
conturul ochilor pe deasupra luminilor ochilor, fa narile nasului si- gurile urechilor. Apoi ia intr'un vas putina sinopia
inchisa, profileaza dedesubtul ochilor, de jur imprejurul nasului, sprncenele, gura ; si umbreste putin dedesubtul bu-

zei de sus, care trebue sa fie ceva mai inchisa deat buza
de jos. lnainte de a profila contururile acestea, ia aceeasi
pensula si, cu verdaccio, retuseaza parul. Apoi cu aceeasi
pensula si cu alb, fa' luminile din par ; apoi, aquareleaza cu
un ocru deschis, glaseaza cu pensula moale de par de
porc ansamblul parului, cum ai facut la carne; mergi apot,
cu aceeasi pensula inarcata de ocru inchis, iarasi la extremitati ; apoi, cu o pensula foarte mia de par de veverita,
ascutita, cu ocru deschis si cu alb de var, fa reliefurile parului ; insfarsit profileaza cu sinopia inchisa con tururile si

www.dacoromanica.ro

54
eztremitatile parului, cum ai fcut pentru toata fata.
asta ti-e deajuns pentru a picta un chip tAnar 1).

Si

CAPITOI.UL LXVIII

Modui de a pida In fresca o fata de batran.

and vrei s" pictezi o fat de btrn, se cade sa procedezi in acela$i mod ca pentru una tnra ; numai cA verdaccio-ul tau trebue sa fie ceva mai inchis, ca $i culoarea
crnei (tinndu-te in practica de modul cum ai fcut pentru cea tanara), precum $i la maini, la picioare $i la bust.
E dela sine inteles c batranul tau va avea barba $i parul
carunt. Cnd 1-ai ebo$at cu verdaccio $i alb, cu pensula de
par de veverita, ascutita, ia inteun vas alb de var $i putin
negru, pe care le amesteci $i le faci lichide, $i cu o pensula
de Or de porc foarte moale $i bine imbibata, pune dealatul barba $i prul ; apoi cu un amestec ceva mai inchis,
mergi punnd umbrele. Dup aceea, ia o pensul ascutit
de par de veverita, $i fa frumos reliefurile prului $i firele
de par din barba. Tot cu aceea$i culoare poti face fata.
CAPITOLUL LXIX

Modul de a picta In fresco diferite barbi si paruri.

Gaud vrei s" faci alte brbi $i pruri, fie sanguine,

fie ro$ii ori negre, fie de once fel ai vrea, ebo$eaza-le dintru'ntAi cu verdaccio $i acopere-le cu alb, apoi glaseaza-le
1) Nu degtaba repeta mereu Cennini, ca trebuie s storci pensula, inainte de a pune culoarea. El vrea numai o usoara coloratie a
fondului. Technica frescei scoalei lui Giotto este o technicd de albastru
cu vapseluri pure o suprapuse, in opozitie cu aceea a scolilor de mai
trziu, care-si asezau culorile pstoase. Pentru necunosciltori se reeo- manda, s lucreze la inceput numai cu vpseluri pure, fara adaogire
de alb, sa mearga inainte ea si cu aquarela. Atunci, la uscat, ele abia
se mai deschid si se poate ajunge la nuantele cele mai adinci si mai
pronuntate, care corespund mai bine mediilor nord-europene.

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

www.dacoromanica.ro

prin tonuri locale cum am spus mai sus. SA stii numai de

ce culoare le vrei, caci practica iti va veni vaznd altele
gata facute.
CAPITOLUL LXX

MAsurile ce trebue sA aibg corpul omenesc perfect

proportionat 1).
NoteazA CA, inainte de a merge mai departe, vreau
sa-ti dau masurile exacte ale bArbatului. Despre acelea ale fe-

meiei n'o sA vorbesc de fel, fiindca ea nu are nici o masurA perfect, Dintru'ntai, cum am spus mai sus, fata e irnpartita in trei parti : capul, una ; barbia, alta ; si dela nas
pana la barbie, alta. Dela raclacina nasului cu toata lungimea ochiului, o masura ; dela coada ochiului pan la coada
urechei, o masura ; dela o ureche la alta, lungimea unei
fete ; dela barbie sub gatlej, in scobitura incheieturei gatului, una din trei masuri ; gatul, lung cat o masura ; dela
furculita gitului la varful umarului, o fatA ; tot asa spre celalalt umar ; dela umar la cot, o fat ; dela cot la incheietura pumnului, o fata i una din trei masuri ; palma, in
toata lungimea ei, o fat ; dela scobitura gatului la aceea a
stomacului, o fata ; dela stomac la buric, o fata ; dela coaps
la genuchi, doua fete; dela genuchi la calaiul piciorului,
una din trei masuri ; lungimea piciorului, o fat.
Barbatul este in inaltime cat e In largime cu bratele
intinse. Bratul cu mana coboara la mijlocul coapsei ; i tot
1). Cennino da, In capitolul acesta, o prescurtare usoara a masurilor corpului omenesc. Pictura nu iesise din barbarie decat cam de
un secol Cimabue a murit In 1300, Giotto In 1337, lar maestrul lui
Cennino In 1387. Acesti artisti destoinici fixaserd, f Ara ajutorul meditatiilor sublime si al geometriei, regula proportiilor omului la opt fete
si douil msuri. Nu se poate spune ca o luasera dela Vitruve, deoarece
acesta In cartea III-a, cap. I, o stabileste la zece fete. Deci trebue sa
credem, c masura hotArta aci era rezultatul teoriilor lui Giotto. Leonardo da Vinci a urmat masurile lui Vitruve, gi gi-a fkut chipurile mai
(Nota cav. Tambroni)
svelle.

www.dacoromanica.ro

56
omul are in lungime opt fete si dou din trei msuri. Brbatul are in partea stng6 o coast mai putin decat femeia.
In tot omul sunt oase... Natura 1), adicA bagheta lui trebue
sa aib mAsura ce place femeilor ; testiculele trebue s-i fie
mid, de formA frumoas i fragede. Brbatul frumos trebue
s fie brun, i femeia alb.
N'am s-ti vorbesc despre animalele fr judecata,
fiindc nu par a avea msuri sigure. Copiaz'-le i deseneaza-le cAt poli mai mult dui-A natur, si vei vedea. Pentru toate astea, iti trebue o mare practic..
CAPITOLUL LXXI

Modul de a pida in fresca un vestmnt.

Acum, s" ne intoarcem pur si simplu la pictura noastra

in fresc pe zid. Ori care ar fi culoarea pe care o alegi

pentru a picta un vestmnt, trebue dintru intai
desenezi frumos cu verdaccio ; desenul tu s nu fie prea aparent, ci cumpnat 2). Dup aceea, dac vrei un vestmnt
alb, rosu, galben ori verde, sau cum iti place, s ai trei
vase. la unul din ele si pune inuntru ce culoare vrei. SA
zicem rosu : ia cinabrese i putin alb de var ; si asta va fi
o culoare, bine subtiat cu ap. Din celelalte doa culori,
una deschis,
adia puand indeajuns alb de
cealalt, pentru semi-tonuri, va fi facut land
din primul vas si din acesta deschisul, i faci trei. la acum
FA

var ;

pe cel dintAi, adic pe cel mai inchis, i, cu o pensul de

pr de pore groscioar i putin cam ascutit, urmareste cutele figurei tale in locurile cele mai ntuiiecoase, si nu deTambroni suprimase pasajul acesta si adaogase nota urmatoare ,,Buna cuviinta n'a Ingaduit sa publicam aceste putine euvinte

care dealtfel n'au nimie deaface cu arta". Noi am crezut ca trebue sa-I
restabilim, att din respect pentru naivitatea echiului nostru autor, eat
pentru Intregirea traducerei.
(Nota lui Maurice Denis)
Indicatia aceasta e importanta, mai cu seamit la vestmintele
albastre.
(Nota lui P. Willibrord Verkade)

www.dacoromanica.ro

57
p"$i niciodata mijlocul grosimei acelei figuri. Apoi, ia culoarea mijlocie, acoper-ti cutele plecnd dela trasaturile inchise, apropiind aceste dou tonuri i contopindu-le la extremitatea tonului inchis. Dup aceea, cu culoarea mijlocie,
mergi $i f umbrele unde trebue s fie relieful figurei, menlinnd intotdeauna bine nudul. Apoi ia a treia culoare mai
deschisa, $i In acela$i mod ce ai urmat, acoperind cutele,
mi$carea lor in partea umbrei, fa' tot astfel in partea
pastrand a$ezarea fiecArei cute prin desen bun $i

pricepere, $i o practid suficienta. and ai dat de douatrei ori cu fiece culoare (avand

intotdeauna in vedere ca

nici una din culori s nu ias din locul ei $i sa nu calce

una peste alta, afard de cazul Cand le contope$ti acolo
uncle se unesc) nuanteaz-le 5i uneste-le bine. Sa ai atunci,
inteun alt vas, culoare Inca mai deschisa cleat cea mai deschisa
din cate$i trele $i cauta de lumineazd varfurile cutelor. Apoi, ia
inteun alt vas curai $i termin cu ingrijire reliefurile cele mai aparente. Dup aceea, cu cinabrese curat, cauta partile cele mai
intunecate $i oarecari contururi ; $i vestmntul va fi facut

cum trebue. Dar vazand cum se lucreaza, vei intelege mult

mai bine dedt cetind. and ti-ai ispravit chipul ori scena,
las sa se usuce, !Ana ce varul i culorile s'au uscat bine.
daa ti-ar rmne de facut in secco vre-un vestmnt
vei urma metoda aceasta.

CAP1TOLUL LXXII

Modul de a picta pe zid in secco,

si temperele sale.
Toate culorile intrebuintate in fresca, pot s fie folosite $i in secco ; sunt insa culori bune in secco ce nu po
fi intrebuintate la fresca. Astfel sunt : orpimentul, chinovarul, albastrul de Germania, miniul, albul de plumb, cocleala i laca. Acelea ce pot fi folosite la fresca sunt .

www.dacoromanica.ro

58
giallorino I), alb de var, negru, ocru, cinabrese, sinopia, pmnt verde, ametist. Culorile ce se intrebuinteazA la fresa
vor ca tovar$e in amestecuri albul de var 2), verde-urile,
and vrei s" le la$i verzi, giallorino ; and vrei sd le la$i
verzi de culoarea salciei, ia alb. Culorile ce nu se pot intrebuinta la fresc, vor ca tovar4e $i ca amestecuri albul
de plumb $i giallorino, i ate odat orpimentul ; Ins rareori orpimentul.
Pentru a face un albastru insufletit cu alb, ja cele trei
vase ce te-am sftuit s ai la colorarea arnei $i draperiei cinabrese ; tot a$a va fi $i de data aceasta, numai
acolo unde ai pus alb de var, vei pune alb de plumb $i
vei adoga tempera. Dou feluri de tempera sunt bune
insd una e mai bun deat alta. Pentru prima temper, ja
abenu$ul $i albu$ul oului, pune peste ele ateva aschioare
de lemn de smochin, $i bate-le bine impreuna. Apoi toarn
in vasele tale tempera de asta, cumptat, nici prea mult
nici prea putin, cum ar fi un vin indoit cu ap. $1 apoi
"ntrebuinteaa-ti culorile, fie alb, fie verde, fie ro$u, cum
ti-am demonstrat la fresa, $i tot ca la fresa iti vei face
vestmintele cu tempera, dar numai s n'a$tepti s se usuce
totul. Daa ai pune prea mult tempera', culoarea ar crpa
$i ar adea de pe zid. Fii cu bgare de seam $i practic.
Am s-ti spun dintru 'ntAir cA inainte de a incepe
pictezi, daa ai vrea sA faci un vestmnt de laa sau de alt
culoare, inainte de once altceva, s iei un burete bine splat, un glbenu$ de ou cu albu$ul lui, pe care s le pui in
cloud bliduri de ap curat $i s le amesteci bine impreund,
Giallorno trebue sa corespund cu galbenul de antimoniu, cina-

brese cu brunul rosu, sinopia cu rosul Van Dyck, lar ametistul cu violetul de Mars.
(Nota lui Victor Mottez)
Vasari (cap. 19 della Introd. alle arti Del dis.J, sfatueste, vorbind despre pictura In frescA, sa ne servim de alb de travertin copt
In loe de alb de var.
(Nota cav. Tambrorti)Eu cred metoda aceasta funestil frescei. Pe var se bazeaza bogatia resurselor sale, stralucirea i soliditatea sa.

(Nota lui Victor Mottez)

www.dacoromanica.ro

59
cu sus-zisul burete, pe jurnAtate imbibat in aceast tempera,
s dai deopotrivd peste toat lucrarea ce trebue s colorezi

in secco, ori s'o infrumusetezi cu ornamentatii de aur ;

dup aceea, coloreazd liber cum vei vrea 1).
A doua tempera" se compune numai din glbenu$ de
ou ; $i afl c tempera aceasta e bund la once, pe zid, pe

panou, pe fier ; $i nu poti nici odat s dai prea multa 2);

dar fii prudent $i urmeaz calea mijlocie.
Inainte de a merge mai departe, vreau sd-ti art sa
faci cu tempera aceasta un vestmnt in secco : cum ai facut la fresca cu cinabrese, acum il vei face cu albastru ultramarin. la, ca de obicei, trei vase : in cel dintAi pune
dou prti albastru $i o parte alb de plumb ; in al treilea
vas, cloud* pdrti alb de plumb $i una de albastru ; amestecA-le $i toarn tempera cum ti-am spus. Apoi ja vasul gol,
adic al doilea : ia tot atta dintr'un vas at $i dintr'altul,
$i fa un amestec bine mestecat cu pensula de pr de porc,
sau dacd vrei de pr de veverit, moale $i solidd. Cu prima
culoare, care e cea mai inchisd, formeazd umbrele cute! r
celor mai inchise. la apoi culoarea mijlocie, nuanteaz intunecimile cutelor i caut cutele deschise ale reliefuld fetei.
Apoi ia culoarea treia, nuanteazd i termind cute e de deasupra care fac relieful ; amestec bine o culoare cu alta,
contopind $i modelnd dupd modul cum te-am invatat la
Vasari (cap. 20, Introd. alle tre arti, etc.), nee : Pe ziciurile
earl s'au uscat, se da un strat ori doua de clei cald, gi apoi cu culorile amestecate cu acelagi clei se conduce toata lucrarea",
Cennino pro feseazh' o manierh cu to tul diferita, gi spusele lui
merita mai multil incredere, caci Vasari nu vorbegte de tempere deck
(Nota cav. Tambroni)
ea mijloace intrebuintate de vechii maegtri.
P. Willibrord Verkade spune : Asta e de cea mai mare impor-

culorile se cojesc, mai cu seama chnd nu e nici

un ton de albastru".
Cennino vrea sa zich aci : chiar gi chnd pui In culori prea
mull albug de ou, ele tot nu cad. Acesta are asupra culorilor aceeagi
influent ca uleiul, gi realizeaza aceeagi culoare ch.nd e amestecat In
cantitate suficienta (ceva mai mult albug de ou deck materie color anta),
chci tonurile nu se fac mai deschise la uscare.

tanta, caci artfel

(Nota lui P. Willibrord Yerkade)

www.dacoromanica.ro

60
fresc, Atunci ia culoarea cea mai deschis, adaog-i alb
cu tempera, i caut de f culmile cutelor in relief. Apoi,
Cu putin alb de plumb curat, vei intri oarecari reliefuri
mari, dupa cum cere nudul figurei. Cu albastru ultfamarin
curat pune fundurile cutelor celor mai intunecate si formeazA contururile; in chipul acesta atinge-ti usor vestmn-

tul, dup locuri si culorile lor, contopind cu gingsie fr

a deranja ori amesteca o culoare cu alta. Tot asa f cu laca

cu once culoare ce se intrebuinteazA in secco.

CAPITOLUL LXXIII

Modul de a sti sa faci o culoare violeta.

Dac vrei s faci o frumoas culoare violet, ia lac5
fin (Michnerlack) si albastru ultramarin, ct dintr'unul
dintealtul, cumptat. Apei ia trei vase, ca mai sus, si las
culoare de asta violet in vasul tu pentru a retusa umbrele,
Apoi din aceea pe care ai scos'o, fA trei feluri de tonuri
pentru a modela vestmntul, degradnd culorile, una ma
deschis decAt alta, cum am spus mai sus.
CAP1TOLUL LXXIV

Pentru a lucra in fresca o culoare violeta,

DacA vrei s faci un violet pentru lucrat in frescg, ia
indigo 1) si ametist ; amestea-le fail tempera', cum ai fAcut
mai sus, si fA din ele patru degradri. Dui-A aceea poti
lucrezi vestmntul.
CAP1TOLUL LXXV

Pentru a imita un albastru ultramarin de

lucrat In fresca.
Dac vrei s faci un vestmnt in fresc asemntor Cu
1) Nu pot crede ca cilvdntul italian indacco sa corespunda culoril
noastre indigo, care, fiind un produs vegetal, nu rezista varului.

(Nota lui V. Mottez)

www.dacoromanica.ro

61

albastrul ultramarin, ia indigo cu alb de var, si degradeaati

impreun culorile; si apoi, in secco, peste extremitti, treci
din nou cu albastru ultramarin.

CAPITOLUL LXXVI

Pentru a pida in fresca un vestmtint violet ca laca.

Dad vrei s faci In fresc un vestmnt violet care sa
par fcut cu lad, ia ametist si alb de var, si degradeazali
culorile cum am spus ; amestec-le si contopeste-le bine
impreun. Apoi, in secco, peste extremitMi, vei retusa cu
lad curat amestecat Cu temper 1),

CAPITOLUL LXXVII

Pentru a pida In fresca un vestmnt verde

stralucitor.
Dad vrei sa faci in fresc un vestmnt de inger, stralucitor, acoper vestmntul cu dou nuarle de culoarea
drnei, deschis si inchis, contopindu-le bine pela mijlocul figurei. Umbrele din partea cea mai intunecat le vei
face cu albastru ultramarin, iar culoarea carnei cea mai des-

chis va fi umbrit cu pmnt verde, retusandu-le apoi in

secco 2). Asead luminile pe vestmantul acesta in fresc,
dup cum te-am invtat la celelalte.
Il Domniquino s'a servit mult de mijlocul acesta.

(Nota lui Victor Mottez}

Pasajul acesta demons treaza, fie buna credinta personala a
autorului, fie ca pe vremea lu arta nu ajunsese inca la Intltimea pe

care a atins'o de atunci Incoace. Caci Vasari, vorbind despre pictura

In fresca, socoteste ca lucruri josnice retusarile in secco. Totusi, daca
observam mai cu deamanuntul lucrarile In fresca ale maestrilor celor
mai priceputi, sunt foarte putine din ele pe care le gasim fara retusuri,
inciusiv chiar acelea ale lui Vasari. Corradi le retusa cu ulei, iar Mengs
cu lapte amestecat cu spirt de rachiu, cum ne povesteste il Requenos
(Sul restabilimento, etc.)

(Nota eav. Tambroni}

www.dacoromanica.ro

62
CAP1TOLUL LXXVIII

Pentru a face In fresca un vestmAnt stralucitor, zis

cignerognolo 1.)"
Daca vrei sa faci in fresca un vestmnt strlucitor, ia
alb de var si negru si fa o culoare cenusie, care se numeste cignerognolo. Serveste-te de ea pentru a nuanta ; intreste luminile fie cu giallorino fie cu alb de var. Pentru
umbre, ja negru, funingine sau, daca vrei, verde inchis.
CAPITOLUL LXXIX

Pentru a picta in secco un vestmant stralucitor

de lacg.
Daca vrei sa faci in secco un vestmant stralucitor, fa
fondul cu laca, iar luminile de culoarea carnei, sau daca
vrei de giallorino (galben deschis). Adnceste umbrele fie
cu laca cured, fie cu violet, cu tempera.
CAPITOLUL LXXX

Pentru a picta in fresco un vestmlint de ocru

strglucitor.
Dic vrei sa faci in fresco un vestmant stralucitor, fa
fondul de ocru, deschide-1 cu alb si umbrestel cu verde in
partea deschis ; in partea intunecata, cu negru, sinopia (violet) ori ametist (rosu inchis).
CAPITOLUL LXXXI

Pentru a pida in fresco un vestmlint berrettino".

Daca vrei sa faci un vestmant berrettino, ia negru si
1) Cignerognolo, es te : Un amestec din alb de var ai negru ; o
culoare cenuaie ; si, cuvant cu cuvant, Inseamna : ,,culoarea puiului de
lebdchi".

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

www.dacoromanica.ro

I'-'

ocru, adicA douA pArti ocru i o parte negru ; i degradeazA culorile cum te-am invAtat mai inapoi, fie in fresco,

fie in secco.
CAPITOLUL LXXXII

Pentru a pida in fresco *i in secco un vestmant

de culoarea berrettino" corespunzand
culorii lemnului.
DacA vrei sA faci o culoare a lemnului, ia ocru, negru
i sinopia ; insA douA pArti ocru, iar negrul i rowl impreunA, cAt jumAtatea ocrului. DegradeazA1 diferitele tonuri
pentru frescA, secco, i tempera,
CAPITOLUL LXXXIII

Pentru a face un vestmnt de albastru de Germania,

sau de ultramarin, sau o mantie a Maicei Domnului.
DacA vrei sA faci o mantie a Maicei Domnului cu albastru de Germania, sau once alt vestmAnt de albastru
curat, coloreazA dedesubt in fresco mantia, ori vestmAntul,
cu sinopia i negru ; insA douA pArti sinopia, *i o parte

negru. Dar dintru'ntAi adAncete conturul cutelor cu vr'un

vArf subtire de fier sau veun ac. Apoi, in frescA, ia albastru
de Germania bine spAlat, fie cu leie fie cu apA curatA,
putin frecat pe piatrA. Apoi, dacd albastrul e profund i de
buna culoare, pune in el putin clei inmuiat, nici prea tare
nici prea slab ; o sa-ti vorbesc despre asta mai pe urmA.
Mai pune in albastrul acesta un gAlbenu de ou ; dacA insA
albastrul e cam deschis, ar trebui sA fie gAlbenu dela
ale acelea roii, dela tarA. AmestecA-le bine impreunA,
cu o pensulA de par de porc moale, dA de trei sau patru
ori peste vestmAntul acesta. Dupg ce l'ai umplut bine, i
s'a uscat, ia putin indigo $i negru, i mergi de umbre0e
cutele mantiei, cAt poti mai mult; revenind mereu asupra
umbrelor cu vArful pensulei. DacA ai vrea in dosul genuchiului sau altor reliefuri, s'A inseninezi putin, rAcAie pur

www.dacoromanica.ro

64
simplu albastrul cu varful unei coade de pensula. Daca vrei
s faci fonduri, sau sa umpli vestminte, cu albastru ultramarin, leagn in acela$i fel ca albastrul de Germania, $i
de doua-trei ori. Dac vrei sA umbre$ti cutele, ia puting
lac fina i putin negru, cu tempera de galbenu$ de ou.
umbre$te cat poti mai ginga$ $i mai curat, atat cu laca, cat
$i cu varful, $i fa' cat se poate de putine cute, deoarece
albastrul ultramarin suporta cu greu vecintatea altor
amestecuri 1):

CAPITOLUL LXXXIV

Pentru a face in fresco sau in secco un vestmnt

negru de cAlugar sau de frate.
Daca vrei sA faci un vestmnt negru de calugar sau
de frate, ia negrul curat, degradeazn in mai multe tonuri,,
cum ti-am spus deja mai inainte, i intrebuinteaz0 in fresca,
sau in secco, cu tempera.
CAP1TOLUL LXXXV

Despre modul de a pida un munte in fresco

sau in secco.
Dac vrei sa faci munti in fresco $i in secco, fa o culoare verdaccio, compusa dintr'o parte negru $i doua parti
ocru. Degradeaza-ti diferitele culori, in fresco, cu alb fr
tempera ; iar in secco, cu alb de plumb $i cu tempera.
Stabile$te pe muntif ace$tia acelea$i linii de umbra $i de
1) Capitolul acesta e curios ; el explica cum albastrurile sunt asa
de adeseori cazute de pe picturile facute pe vremea autorului, si ebosul

rosu ce se vede aparind In locurile de unde a dizut albastrul. Nu Inteleg de ce niste oameni asa de priceputi puneau albastrurile in secco
culoarca aceasta tine foarte bine In frescA, pus& In momentul cfind tencuiala incepe a se usca, si mai cu seama dacA am ebosat draperia sau
fondul, fie cu rosu, fie cu pamnt verde. Albastrurile acestea pot sa se
spele si nu se tem mai mult ca celelalte culori,

(Nota lui Victor Mottez)

www.dacoromanica.ro

65
lumin' care dau relieful uhei figuri. $i and ai de facut
munti, care s'a' para' mai in departare, fa-ti culorile mai inchise ; iar cnd vrei s'A para mai aproape, fa culorile mai
deschise I).
CAPITOLUL LXXXVI

Modul de a picta, in fresco i in secco, copad,

ierburi i verdefuri.
Daca vrei s impodobesti muntii acestia cu boschete, cu
copad i sau cu ierburi, pune dintru'ntai trunchiul copacului
cu negru curat, Cu temperen aci in fresco se fac rau. Apoi
pregateste un ton de frunze din verde inchis, sau din
verde-albastriu, caci parnntul. verde nu e bun. Lucreaza-ti
bine frunzele i in mai multe randuri ; apoi fa un verde cu
giallorirzo, care sa fie ceva mai deschis ; fa cu el frunze,
dar mai putin, incepand s indici varfurile. Dupa aceea
atinge partile cele mai deschise ale varfurilor cu giallorino (galben deschis) curat, si vei vedea reliefurile copacilor si verdeturilor. Dar inainte de once, dupa ce vei fi
umplut cu negru trunchiurile copacilor, i oarecari crengi,
si ai pus frunzele i insfarsit fructele ; pune pe iarb cateva
flori si pasarele,
CAPITOLUL LXXXVII

Cum trebue s

se picteze constructiile, in fresca

sau in secco.

Daca vrei s faci constructii, fa-le in desen de marimea

1). Pasajul acesta ar parea stricat de copisti sau chiar o incurcatura a lui Cennino, dac.' n'am s ti cal maestrii de pe vremea aceea se
pricepeau putin la perspectiva aeriana, cum se vede In fue:II-Ve In care
au pictat munti si peisaje.
Rasturnind ordinea acestui ultim precept, am putea restabili textul ; dar e mai bine sa-I liisam asa cum e, chiar de n'ar fi decitt pen-

tru a servi la istoria artei.

(Nota cav. Tambroni)

'1

www.dacoromanica.ro

ce vrei, $i trage cu sfoara. Apoi umple fondurile cu verdaccio i parnInt verde, fie in fresca fie in secco 1), bine lichide.
Poti sA faci unul violet, altul cignerogno/o, unul verde, altul
berrettino (gris), $i tot astfel in once culoare fi-ar plAcea.
DupA aceea fa o linie lungA, dreaptA $i frumoasA, care sA
fie tocitA la unul din tAi$uri, ca sA nu se lipeascA de zid
$i pentruca, frecAnd sau trecAnd pensula cu culoarea, sA
nu-0 facA pete. Vei lucra astfel bordurile cu mare plAcere
$i dragoste, temeliile, coloanele, capitelurile, frontispiciile,
altarurile, $i tot ce tine de me$te$ugul
care e o ramurA frumoasA a artei noastre i vrea s se
faca cu cea mai mare bucurie. $1 aminte$te-ti, c acela$i
drum iirmat la figuri pentru umbre i lumini, trebue sA fie
urmat $i la arhitecturA. Pentru motivul acesta, i bordurile
pe care le faci in vArful clAdirilor trebue sA coboare mic$orAndu-se de sus in jos ; bordura dela mijlocul clAdirei, dela
jumAtatea fatadei, vrea sA fie peste tot la fel $i deopotrivA ;
bordura depe postamentul sau temelia clAdirei, vrea sA se

inalte in sens contrar

in proportia cAderei celei de sus.

CAPITOLUL LXXXVIII

Modul de a copia un munte dupil naturg.

DacA vrei sA faci munti dupl regulile artei

cari sA para

naturali, ja pietre mari, pline de spkturi $i nu lustruite, $i

copiaza-le dupA naturA, dAndu-le lumia $i umbra din directia ce-ti convine.
1). Peste tot mide Cennino vorbeste de pictura in secco, sa fim
bine intelesi, ca e picttira in tempera ce nu are nimic comun cu pictura
in fresca. Ar fi o foarte mare greseala daca s'ar reveni peste fresca
cu tempera. Si banuesc ca aci trebue sa fe o interpretare gresita a
copistilor, deoarece Cennino, ca urmas al scoalei lui Giotto, nu cred
sa fi avut reaua inspiratie sa strice o fresca dind cu tempera peste ea.
$tiut fiind, ci ulorile de tempera sunt mult mai intunecoase si opace
<leek cele de fresca, ce sunt transparente si clare.

(D. Belisare)

www.dacoromanica.ro

Partea palia
CAPITOLUL LXXX1X

Cum se lucreaza In ulei pe zid, pe panou, pe fier,

si pe ce vrei.
Inainte de-a merge mai departe, vreau sa te invat a picta
in ulei pe zid sau pe panou, pictur intrebuintatA mult de
germani ; deasemeni pe fier si pe piatr. Dar dintru'ntai sa
vorbim de pictura pe zid.
CAPITOLUL XC

Cum trebue sa Incepi a lucra In ulei pe zid.

Pune o tencuialA pe zid ca pentru a picta in fresca ; numai cg, in (oc de a o pune putin cte putin, trebue s'o
pui deodatA peste toatA suprafata de pictat. Apoi deseneazA-ti 1), cu cArbunele scena, si intgreste-o fie cu cernealg
fie cu verdaccio, cu tempercl. Dup aceea, procur-ti putin
clei bine subtiat cu ap. Ca temperci insk tot e mai bun
oul bAtut inteun blid cu zeama lptoasA a smochinelor,
peste care sA pui un pahar de ap curat5. Apoi, fie cu un
1). Se intelege dela sine ea, dupi ce s'a useat zidul, nu suporta
mai putin umiditatea decit vapsirea cu ulei.

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

www.dacoromanica.ro

66
burete, fie cu o pensulA moale $i latA, d'A odatA peste tot
cAmpul ce ai de pictat ; $i las'sA se usuce cel putin o zi 1).
CAP1TOLUL XC1

Cum trebue sA faci uleiul bun pentru temperg",

si cum se fierbe pe foc pentru mordanti.
Printre lucrurile folositoare ce trebue sA tii, atAt pentru
mordanti cAt $i pentru multe alte lucrAri de fAcut, trebue
sA
ti s prepari uleiul. Pentru aceasta, ia o livrA 3), sau
doug, sau trei, sau patru, de ulei de sAmAntA de in, $i
pune-le inteo cratitA noug; $i dacA e de sticI5, e cu atat
mai bunA. FA un cuptoras cu gura rotundA; cratita aceasta
Vasari, in a sa Introduzione alle tre arti, indica, la cap. 22,
un fel de a pida In ulei foarte diferit. El vrea ea zidul sA fie uscat,
i se dea un strat de ulei de stimint de in, apoi un alt strat de
smoal greceascA (catran) si mastic amestecate In vernis gras. Deasemeni indica un alt mod pe care 1-a gasit bun, prin care face sa se puna
dintru'utfti doua sttaturi pe zid ; dar Intotdeauna vrea ca totul si fie
perfect uscat. Aci, dimpotriva, Cennino face sA se picteze In ulei pezidul proaspAt inr'un mod destul de simplu, deoarece se poate lucra pe
el dupfi o singurft zi. Mestesugarilor moderni le emane de experimentat care din aceste dota moduri e cel mai sigur si mai usor.

(Nota cav. Tambroni)

Eu cred cA Tambroni face aici o greseal. Cennino nu spune
cht timp va trece compunind si desentindu-ti scena pe zidul nou si
proaspAt. Stratul de ou, el 11 las/ sA se usuce o zi. DacA tencuiala n'ar
fi In prealabil uscatA, pictura In ulei ar fi expusa s se scurgA.

(Nota lui Victor Mottez)

Indicatia lui Cennini merita s'A fie luata In consideratie. Zidul
se umple atunci mai putin de ulei si spoiala se usuca mult mai regulat.

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

Se intelege dela sine, ea tencuelile sunt deja useate &t'ad se picteaza, numai cA gruntuitul zidului se face cu tempera In loe sh se faca
Cu ulei. Si poste eA e mai sanaba asa cum apune Cennino, fiinda nu
sunt mai multe straturi de ulei unul peste altul, ea sA se innegreasca
(D. BelisareY
Uleiul bun de lucru pentru zidul preparat cu tempera.
0 livra este egal cu pfundul nemtese : 500 gr.

www.dacoromanica.ro

69
sA-i inchidA intrarea, pentru ca focul sA nu poatA trece pe
deasupra ; cAci focul s'ar duce bucuros si ar pune in pericol uleiul, ba chiar ar da foc casei. DupA ce ti-ai fAcut
cuptorul, mentine in el un foc cumpAtat ; cAci cu eat uleiul

va fi fiert mai incet, cu atAt va fi mai bun si mai perfect.

FA-I sl fiarbA pAnA va scAdea la jumAtate, si va fi bine.
Dar pentru a face mordanti, cAnd a scAzut la jumAtate,
pune de fiece livrA de ulei o uncie 1) de vernis lichid, care
sA fie frumos si limpede.
Un asemenea ulei e bun pentru mordanti.

CAPITOLUL XCII

Cum se face uleiul bun si perfect, fiert la soare.

DupA ce ai %cut ,uleiul acesta (care se mai fierbe
intealt mod, si e mai perfect la pictat ; dar pentru mordanti
trebue sA fie fiert pe foc), sA ai uleiul Mu de sAmAntA de
in, vArsat lute cAldArusA de bronz sau de aramA, sau Intr'un ligheam i, pe vremea cAldurilor mari, pune-I la soare;
clacA poti sA-1 tu i pAnA scade la jumAtate, va fi perfect de
bun pentru pictat. i afIA, cA la Florenta am gAsit un asemenea ulei, de calitatea cea mai bunA si mai frumoasA ce
poate fi.

CAPITOLUL XCIII

Cum trebue sli freci culorile cu ulei, i s le

Intrebuinfezi pe zid.
SA reincepem a freca culoare cu culoare, cum ai fa-

cut pentru a lucra in frescA ; numai a, acolo unde frecai

cu apA, va trebui sA freci acum cu uleiul acesta. Si dupA
ce ai frecat fie ce culoare (cAci toate primesc uleiul, afarA
de albul de var), pune-le In niste vase mici de plumb ori
de cositor. Dacl nu gAsesti de-astea, ia

de

1). Uncie: 32 gr.

www.dacoromanica.ro

stic1A,

pune

70

inteinsele culorile frecate, si asead-le intr'o ldit, pentru

ca sA stea curate. Apoi cu pensula de pr de veverit6,
dud vrei s faci un vestmnt de trei culori, cum ti-am
spus, imparte-le i pune-le pe fiecare la locul lor, impreunnd bine o culoare cu alta si tinnd culoarea groasA. 0preste-te cateva zile inainte de a reveni 1), vezi cum a fost
umplut fondul, i umple din non dad e nevoie. 5i f6 tot
astfel la cArnuri si la once-i vrea sA pictezi : munti, copadi
si once altceva. Apoi sA-ti iei un bordnel de cositor sau
de plumb, care sA fie de inltimea unui deget si de forma
unei lanterne. Umple-I pe jumtate cu ulei si fine-ti

sul pensulele dud stai, ca 56 nu se usuce.

CAPITOLUL XCIV

Cum trebue s lucrezi in ulei pe fier, pe panou

si pe piatrii 2).
Tot astfel poti sA lucrezi pe fier, pe once fel de pitrA, pe once fel de lemn, dnd intotdeauna dintru'ritAl cu
o temperA ; deasemeni pe sticIA, sau unde-i vrea sA pictezi.
CAPITOLUL XCV

Modul de a ornamenta pe zid cu aur au cu

cositor.
Acum, dup ce ti-am arAtat cum se pictead in fresco,
in secco si in ulei, vreau sA-ti arAt cum se face ornamentatii pe zid cu cosi tor aurit sau alb, ori cu aur fin. $i noteaz6-ti inainte de toate, ca trebue sA intrebuintezi argintul
Important, fiindc altfel culorile cu ulei se inchid tare dupa
aceea.

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

E din ce in ce mai vdit ca Vasari n'a citit cartea lui

nino, ctici n'ar &idea ca o niscocire noul de pe vremea lui pictura
ulei pe piatr, cum face In cap. 24 din a sa Introd. alle tre arti del
dzsegno, in care nu vorbeste nici mcar de sticla, pe care se pieta in
ulei de pe vremea lui Cennino.
(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

71

cAt poli mai putin, deoarece nu dureaza si se innegreste,

fie pe zid, fie pe lemn: dar mai repede se pierde pe zid.
El se schimba inainte de cositorul batut sau foi. Fereste-te
deasemeni de aurul pe jumatate (Schlagmetall) care se innegreste imediat.
CAPITOLUL XCVI

Cum trebue sA te servesti intotdeauna de aur fin,

si de culori bune.
Cei mai multi obieinuesc s'a' faca ornamentatii pe zid
cu cositor aurit, deoarece costa mai putin. Eu insa te sfatuesc, s te silesti a face intotdeauna ornamentatiile cu aur
fin si cu culori bune, mai cu seama la chipul Maicei Domnului. $i daca ai vrea A-mi zici : un om sarac nu poate sa
faca cheltuiala aceasta ; ti-afi raspunde, ca daca lucrezi bine,
si dai timpul necesar lucrrilor tale, si intrebuintezi culori
bune, vei castiga o asa reputatie incAt vre-un oarecare bogatas iti va veni intriajutor si va plti pentru cel sarac ; lar
numele tau de bun colorist va fi asa de apreciat incat acolo unde un maestru va avea un galben pentru o figura,
tu vei primi doi galbeni. $i vei fi rasplatit de intentia ta,
cum zice proverbul acela vechi : la lucru prost, castig prost.
$i chiar de n'ai fi platit, Dumnezeu si Maica Domnului ti-o
vor intoarce in binefaceri sufletesti si trupesti.
CAPITOLUL XCVII

Cum trebue sa tal cositorul aurit, si sa ornamentezi.

Cand ornamentezi cu cositorul alb sau aurit, si ai sa-1
tal cu cutitul, sa ai dintru'ntai o scandura subtire de nuc,
par sau de prun, patrata pe toate prtile, de marimea
unei coli de hrtie regala. Apoi s ai vernis lichid, sa ungi
bine scAndura aceasta, si pune-ti deasupra bucata de cosi-

www.dacoromanica.ro

72
tor, bine intins4 si netezit. Atunci mergi tAind cu un cutit

al crui \Id sA fie bine ascutit, si cu unja taie firisoarele

de Igtimea ce-ti trebue pentru a face frizele, fie a sunt de
cositor curat, fie cA sunt destul de late, pentru
ornamentate cu negru sau cu alte culori.

fi

apoi

CAPITOLUL XCVIII

Cum se face cositorul verde pentru ornamentare.

Tot pentru a ornamenta sus zisele frize, la cocleal
frecat cu ulei de in, si intinde-o peste o foaie :de cositoi
alb, ceeace face un verde frumos. Las-o sA se usuce bine
la soare ; apoi intinde-o pe scAndur cu vernis ; apoi taie
cu cutitul, sau daca' ai vrut dintrutnceput sA faci cu tiparul
fie rozete, fie alte ornamentatii frumoase, unge-ti sandura
cu vernis lichid, pune-ti rozetele peste ea si pe urma lipeste-le de perete, In afar de asta, dacA vrei s'A faci stele
de aur fin, ori sA pui aureole sfintilor, sau s'A ornamentezi
cu cutitul, trebue, cum ti-am spus, sA pui mai intAi aurul
fin peste cositorul (pentru) aurit.
CAPITOLUL XCIX

Cum se face cositorul aurit *i cum, Cu aceasta

poleialg, se pune aurul fin.

Cositorul aurit se face in felul acesta : ia o scndur

lungA de trei-patru coti, bine netezit si unge-o cu grAsime

ori cu seu. Pune pe ea cositorul alb ; apoi, cu o licoare,

ce se numeste poliment 1), toarnA peste cositor in trei sau
patru locuri, putin in fiece loe; si Cu podul palmei, bate
peste cositorul acesta, intinzand licoarea deopotriv" peste
tot. Las6 O se usuce bine la soare. Cand e aproape uscat,
de se incleieste putin, foarte putin, prepar-ti aurul fin, si,
1). Azi, la locul acestut poliment, pentt-u a prinde aurul, se Intrebuinteaza mixional.

www.dacoromanica.ro

(D. Belisare)

7.'3

clupA regulA, pune-ti aurul incAt cositorul sA fie acoperit cu

aurul fin. Apoi netezeste cu vatA foarte curatg. DesfA cositorul de pe scAndurA ; si cAnd vrei sA te serve0 de el
reja-ji verniul lichid. Cu el vei face stele, sau once lucrAri
vei vrea, dui-A cum ai fAcut cu cositorul aurit.

CAP1TOLUL C

Cum trebue sa se faca, sa se taie *i. sa se pung

pe zid stelele.

Dintru'ntal ai sa. tai bate stelele cu linia (sablonul);

si unde trebue sA le aplici, pune peste albastru, in locul
uncle vine steaua, un cocolos mic de cearA ; si lucreazA

steaua razA cu razA, cum ai tAiat-o pe scAndurA. i afIA,

-cA astfel se obtine mai multA aparentA cu mai putin aur
fin, decal s'ar putea aurind cu mordant.
CAPITOLUL Cl

Cum se poate face, pe zid, cu acest cositor poleit

cu aur curat, aureolele sfintilor.
Deasemeni, dacA vrei sA faci aureolele sfintilor fArA
mordant, dupA ce ai pictat figura in frescA, ja o sulA si
zgArie peste contururile capului. Apoi, in secco, unge aureola cu vernis, aseazAli peste ea cositorul aurit, ori acoperit cu aur fin, aplicA-I peste vernis, bate-I bine cu podul
palmei, si vei vedea a reapar formele adAncite cu sula. la
vArful bine ascutit al unui cutit, si decupeazA-ti frumos aurul. Tot astfel vei face pentru celelalte lucrAri ale tale.
CAPITOLUL CII

Cum trebue sli scoti in relief o aureola cu var,

pe zid.
AfIA cA aureolele se pot scoate in relief pe tencuiala
proaspAtA cu o mistrie micA, in felul acesta. CAnd ai dese-

www.dacoromanica.ro

74
nat capul figurei, ia compasul, i descrie aureola. Apoi ia
putin var, foarte gras, framantat ca o alifie sau o pasta, si
aplic varul acesta de jur imprejur, destul de gros spre extremitati, si mai subtire spre cap. Dupa aceea, ia din nou
compasul, cand ti-ai netezit bine varul, si cu varful cutitului decupeaza-I pe urma compasului ; i relieful va fi facut.
Apoi, cu un varf de lemn, tare, fg razele in jurul aureolei.
In felul acesta se lucreaza pe zid.

CAPITOLUL CIII

Cum dela zid ajungi s pictezi pe plan*etA.

Cand nu vrei sa-ti impodobesti figurile cu cositor,
poti sa le ornamentezi cu mordanti. Despre acestia voi
vorbi in ordine mai inainte si cu grij, spunandu-ti pe care
vei putea si intrebuintezi pe zid, pe panou, pe sticla, pe
fier, si pe once, cari sunt solizi si pot s'a' reziste aerului'
vantului i apei ; cari trebuesc s fie vernisati, si care nu.
Dar s'A ne reintoarcem la pictura noastra, si dela zid
sa trecem la tablouri sau plansete, care este partea din mestesugul nostru cea mai gingasa si mai curata 1).
i tine
bine minte, ca acela care a invtat dintru'ntai sa lucreze pe

zid si apoi pe planeta nu va fi niciodata un maestru asa

de desavarsit in arta lui, ca acela care a inceput pe planseta pentru a picta mai pe urmg pe zid.

1). Pictura tempera, despre care incearca sa vorbeascA Cennino,

a fost, dupA mArturia lu Plinu (lib. XXXV, cap. 10). inventatA de Ludius, pictor roman, clre a trAt pe vre mea lu August : Non fraudando
et Ludio D. Augusti aetate, qui primus institui amaenissimam parietam
picturam, villas et portieus ac topiaria opera, lucos, nem ora, colles, piscinas, euripos, amnes, littora, qualia quis optaret, varias ibi obambulantiuni
species, aut navigantium, terra que villas adeuntium asellis aut vehiculis...
ldumque subdialibus maritimus urbes pingere instituit blandissimo aspectu, minimoque impendio".

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

Partea cincea
CAPITOLUL CIV

In ce mod ajungi la practicarea corectA a picturei

pe plansetA.
Afl acum, care trebue s fie timpul pentru a invta:
intAi si intai, ca copil, studiaz un an desenul pe tblit ;
apoi intr ucenic in atelierul unui maestru, care s stie
lucra in toate ramurile ce tin de arta noastra ; si incepe
prin a freca culorile, a invta s fierbi cleiurile si a freca
ipsosurile, a-ti asimila practica preparrei panourilor 1), a le
scoate in relief, a le sclivisi, a pune aurul si a face fondul
bine gruntos ; timp de sase ani. Apoi, pentru a studia
practica culorilor, a ornamenta cu mordanti, a face draperii
de aur si a invta s lucrezi pe zid, ill trebuesc Irisa sase
ani, desennd in totdeauna, neprsindu-ti desenul nici in
zi de srbtoare nici in zi de lucru. Si astfel natura, prin
marea obicinuint, se converteste in practid bun. Altfel,
once drum ai lua, sd nu ndjduesti a vei ajunge la desvrsire. Caci sunt multi cari zic, c fra s fi fost cu
maestri au invtat mestesugul; nu-i crede, ca-ti dau ca pilda
11. Peste tot unde spune panou, trebue sa se Inteleaga planeta
de lemn.

www.dacoromanica.ro

76
cartea aceasta : daca ai studia-o zi i noapte, fara a te duce

s'o pui in aplicatie cu vre-un maestru, nu vei ajunge niciodata la ceva,

printre maestri.

la ceva, care sa poata sta

cu

cinste

CAPITOLUL CV

In ce mod se face coca de lipit.

In numele Sfintei Treimi, pe care trebue so invoci
intotdeauna, ca si pe acela al preaslavitei Fecioare Maria,
inainte de a te face sa incepi lucrul pe panou, se cade sa-i
stabilim aci fundamentul vreau sa zic cleiurile, din care

exista diferite feluri 1). E unul care se face din coca de

faina de grau fiarta, care e buna pentru fabricantii de cari legatorii de cArti, si mai e buna pentru lipit o Urtie peste alta si de prins cositorul pe hartie. Uneori se
mai intrebuinteaza la lipitul hartiilor pentru a face pauze 2).
Coca aceasta se face astfel : prepara o cratita aproape plinA
cu apa curata, si pune-o sa se incalzeasca bine. Gaud e
gata sa fiarba, ia faina bine cernutd, i pune-o putin ate
putin In cratita, mestecand incontinuu cu un betisor sau o
lingura. Las-o sa fiarba, dar. sa nu se faca prea groasa.
la-o de pe foc, i pune-o intr'un borcan. Daca vrei sa nu
se imputa, pune-i sare; si asa s'o intrebuintezi cand ai nevoie de ea.

toane

Cennino clfi aci un fel de tratat asupra cleiurilor si intrebuinWei lor. El e mai prolix asupra acestei materii, deoarece pe vreme,a
lui aveau mai mull& nevoie pentru tempere. Vitruv si Pliniu vorbesc
adesea despre cleiurile intrebuintate de pictori la lucrArile lor. Primul,
In cartea VII, cap. 10, spune : Reliqua lectores glutinum admiscentas in
parietibus utentur. Al doilea, vorbeste despre astea In cartea XXXV
cap. 6.
(Nota cav. Tambroni)
Strafori. Milanesi spun : se numesc astfel desenurile pe hirtie
sau altfel, ale caror contururi au fost Intepate cu un vtirf de ac ori
alt fier foarte fin, pentru a le transporta pe o alta hartie, pe un tablou
sau pe un zid, frecind peste ele pral de carbune ori de creion.

(Nota lui Maurice Dints)

www.dacoromanica.ro

77

CAPITOLUL CVI

Cum trebuie s6 faci cleiul pentru lipit pietrele 1).

Exista un dei care e bun pentru lipit pietrele; el se
face din mastic, ceara noua, praf de marmora bine pisata,
si apoi totul amestecat bine pe foc. la-ti piatra, sterge-o de
praf, incalzeste-o bine si pune pe ea clei de acesta. Va rezista apoi la vnt si la ap, chiar daca ai lipi tocile de ascutit, de macinat, sau pisaloguri de marmora.
CAPITOLUL CVII

Cum se face cleiul de lipit vase de stic16.

Exista un clei care e bun de lipit sticlele, urcioarele
sau alte vase frumoase de Damasc si de Majolica (faian(a
fina), ce s'au spart. Pentru cleiul acesta, ia vernis lichid,
putin alb de plumb si cocleal; amesteca culoare ca a sticlei de lipit : daca e albastr, pune putin indigo ; daca' e
verde, fa sa predomine cocleala, et sic de singulis2). $i
freaca bine lucrurile acestea impreun, cAt vei putea de fin.
Apoi, ja bucdtile vasului sau sticlei sparte, si chiar dear fi
inteo mie de bucati, strnge-le impreuna, punand cu dibacie dei de Asta. Lasa-le sa se usuce timp de cAteva luni la
soare si la vnt, si vei gasi vasele acestea mai tari si rezistand mai bine la apa, acolo unde sunt sprturile, decat
unde sunt sanatoase.
CAPITOLUL CVIII

In ce mod se Intrebuinteaz6 cleiul de peste, si cum

se topete.
Exista un dei care se numeste clei de peste. Cleiul
Dioscordie, In lib. V, cap, 121, arata cum se face un clei
pentru lipit piet.ele. liAcesta se face, zice el, din dei de taur, marmora
si dintr'o platr numita paros". De unde banuesc, ca ceeace Cennino
numeste pietra pesta, trebue sa se'nteleagg marmora alba pentru statui.

(Nota eav. Tambron

Si

1ntotdeauna asa, de la caz la caz.

www.dacoromanica.ro

78

acesta se face din mai multe feluri de pesti. N'ai deck s

pui in gur o bucata cat iti trebue, s'o freci putin pe Ilktie sau pe pergament, pentru a le lipi tare impreuna. Topit,
e bun si perfect pentru a lipi tute si alte lucruri delicate
de carton, de lemn ori de os. Cand il pui pe foc, adaugA
de fiece bucat o jumtate pahar de ap curat.
CAPITOLUL CIX

Cum se face cleiul de caprii, cum se tope*,

0. la ce e bun 1).

Exist un clei care se numeste clei in buati, care se

face din bucti de boturi de cap% picioare, nervi si multe
buati de piele. Cleiul acesta se face in Martie sau in lanuarie, cnd sunt geruri mari si vnturi; si se pune la fiert
In ap curat, pan scade la jumAtate. Apoi se pune bine
strecurat in oarecari vase intinse, ca niste strchini pentru
piftie sau bazinuri. Las' s stea linistit o noapte; apoi, dimineata, taie-1 cu cutitul in felii ca de pine ; pune-I pe rogojini s se usuce la vnt, fr soare ; si se face clei bun.
Cleiul acesta e intrebuintat de pictori, de selari, de foarte
multi mestesugari, cum o s-ti art mai trziu. E bun pentru tmplrie si pentru multe lucruri. Despre acestea voi
vorbi pe larg, artndu-ti la ce se poate intrebuinta, cum
se amestecA cu ipsosul, cu culorile ca temperil, cum se fac
lute, cum se aptuseste cu tblite, cum se lipeste sandurile si frizele, ca temperd la ipsos si cum se fac reliefurile de ipsos. E bun la multe lucruri.
CAPITOLUL CX

Un clei bun pentru pus ipsos pe tAblite de lemn

sau pe panouri.
Exist un clei care se face din rAzturi de pergament,
1). Cleiul de caprA, care pout& Ina si azi numele acesta in mai
multe locuri din Italia, e cleiul de timplarie.

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

79
din lepAdAturi dela pergament. Acestea se spalA bine si

se pun la muiat o zi intreagA; inainte de a le pune la fiert.

Cu apA curatA, lasA-le sA fiarbA pAnA ce din trei pArti rAmane una. CAnd n'ai clei bucAti, vreau s'A te servesti nu-

mai de acesta pentru pus stratul de ipsos pe panouri sau

pe tAblite de lemn ; cAci nu e in toatA lumea un alt clei
mai bun.

CAP1TOLUL CXI

Un clei care e bun de legat albastruri si alte

culori.
Cleiul acesta, care se face din rAzAturi de pergament
fierte in apA curatA, pAnA ce scade fa o treime, sA stii cA

e un clei, limpede ca cristalul si bun de legat albastrurile

inchise. $i dacA ai fcut fonduri cu culori care n'au fost
bine legate, d'A un strat de clei de Asta, leag din nou culorile si intAreste-le, asa incAt s'A le poli vernisa dupA vointA,

dacA sunt pe panou, si chiar albastrurile pe zid 1). Ar mai

fi bun si la lipit ipsosurile, dacA el n'ar fi de-o natura
slabA, si ipsosul ce trebue sA tinA aurul vrea un clei gras 2).
Cennini pare ca afirma aci ceva inexact, deoarece culorile pe
zid nu sunt niciodata vernisate. El vrea numai sA spuni, cA acest clei
de pergament lvi giselte intrebuin(area vi la pictura murala, cind se
lucreazi cu culori albastre.

(Nota lui P. Willibrord Verkade)

Vasari (cap. XX, della Introd. alle tre arti, etc.), spune ci

vechii maevtri nu se serveau decit de cleiul acesta ca tempera' pentru

tilbastruri, deoarece culoarea galbena a ouilor le-ar fi inverzit. Autorul
nostru, care le practicase, 11 arar aci pentru alte motive ; cici la cap
CXLI, prescrie si se lege albastrul ultramarin cu galbenuv de ou, devi
putin ; lar la cap. LXXXIII, vre a si se lege albastrul cu un gilbenuv
lntreg de ou, vi din acelea dela tara care sunt mai rovii.

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

80

CAPITOLUL CXII

Pentru a f ace un dei din var al briinzA (caseinli).

Exist un dei pe care-I intrebuinteazA mestesugarii
tamplari, si care se face din branzg, inmuiat cu apA. Zdrobeste-o cu pislogul de marmork cu arnndou mainile, amestecand in ea putin var nestins. Dad-I pui pe o bucat
de lemn si pe-o alta, le impreunA si le lipeste bine laolaltA.
i asta ti-e de-ajuns pentru a face cleiuri de mai multe
feluri.

www.dacoromanica.ro

Partea asea
CAPITOLUL CXIII

Cum trebue sg. se inceapA lucrul pe tiiblite sau

p an ouri.

Acum sA venim la lucrul pe panouri, sau pe tAblite.

Dintru'ntAi, panoul trebue sA fie fAcut din lemn de plop,
tei

sau

salcie,

bine ales. Uit-te

sA vezi dad corpul

panoului e neted, dad are noduri sau defecte, dad nu

cumva se gsesc pe el pete de grA'sime. Daca ar fi asa,
dA-1 la rAndea !Ana ce scoti partea unsA ; dci n'asi putea
sA-ti dau un alt remediu.
FA ca lemnul sA fie bine uscat ; si daca scAndurile tale
ori plAcile de lemn ar fi astfel incAt sA le poti fierbe inteo
cAldare cu apA curatA, nu vor crApa niciodata.
SA ne intoarcem la noduri i celelalte defecte ce ar
avea fata panoului. la clei in budti, destul pentru un pahar
de apA ; fA sA se incAlzeascA si sA fiarbA dou bucAti de
dei inteo cratitA bine curAtatA de grasime Apoi sA ai, inteun

blid, rumegus de lemn amestecat in acest dei ; umple cu

Asta defectele i nodurile, netezeste cu o bucatA de lemn,
si lasAl in pace. Apoi, cu un vArf de cutit, rAcAie pentru
al face deopotrivA si pe cealaltA fatA. Deasemeni, caut dad

www.dacoromanica.ro

82

nu cumva sunt capete de cuie ori tinte de fier ce es in

afara, si bate-le bine inauntrul panoului. Dupa aceea, lipeste cu dei bucAtile de cositor batut, in forma' de monede,
si acopere bine locul unde e fier. Asta se face, pentru ca
rugina fierului sa nu poata niciodatal s'a strice ipsosul. Su-

prafata panoului nu trebue sa fie prea lustruitl SA ai dintru'ntai clei fAcut din razaturi de pergament, fiert pana nu
mai ramane decat o parte din trei. Atinge'l cu podul palmei ;
si cand simti ca o palma* se lipeste de cealalta, atunci e
bun. Strecoara-I de doua sau trei ori, Apoi s'A iei inteo
craticioarA jumatate clei din asta si o treime apA, si pune-le

sa fiarba bine. Apoi, cu o pensula de par de porc, groasa

si moale, da cu clei de Asta peste panoul tau, peste frize
tabernacole, colonade, sau once alta lucrare ce ai de preparat cu ipsos ; apoi las'sA se usuce. la atunci din primul
dei tare, si da cu pensula de doua ori peste suszisa lucrare,
si las'o intotdeauna sa se usuce dela o data la alta ; astfel
ramane perfect gruntuita. Si stii ce face primul clei ? Un
lichid de foarte mica Vade, cum ar fi dejunul la care mananci un compot de fructe, si bei un paliar de vin bun,
pentru a'ti veni pofta s'A desenezi. Asa e cleiul acesta, care
serveste de legatura si prepara lemnul pentru a primi cleiurile tari si ipsosurile.
CAPITOLUL CXIV

Cum trebue s'A se punA pfinza pe panou.

Dupa ce ai dat cu clei, ia o panza veche de in, fina,
alba, fra nid-o pata de grAsime ; preparali cel mai bun
clei ; taie ori rupe fIsii mari sau mici din panza aceasta ;
inmoaie-le in clei si intinde-le cu mainile pe suprafetele
acestor panouri. Inlatura dintru'ntai innaditurile ; cu podul
palmei, intinde-le bine, si las-le s'A se usuce doua-trei zile.
Si sA stii, ca operatiile de incleit si de pus ipsos trebuesc
sa se faca pe vreme neguroasa ori pe vant. Cleiul trebue

www.dacoromanica.ro

83
sA fie mai tare ama decAt vara; cAci ama poleitul cu aur
cere un timp umed $i piojos.
CAPITOLUL CXV

In ce mod trebue sa gruntueti Cu ipsos mare

suprafata unui panou sau a unei scanduri.
CAnd

panoul e bine uscat, ja un vArf de cutit de

formA rotunda, care s'A rAcAie bine ; $i cautA dacA gAse$ti

noduri sau zgArieri pe fata, inlAturA-le. Apoi ja ipsos mare

de Volterre, curAtat $i cernut ca fAina. Pune din el un blid
pe piatra de frecat, $i freacA bine cu cleiul acesta, cu mAinile, ca $i cum ar fi culoare. Apoi strAnge'l cu 100tica, pune'l pe fata panoului, $i cu un cutit de lemn bine

netezit $i destul de mare, acopere toate fetele, $i da peste

tot unde poti ajunge cu acest cutit. Apoi ia din acela$i

ipsos frecat ; incAlze$ted ; la o pensulA mica de Or de porc,

moale, $i dA cu ipsos de Asta peste borduri, peste frize, $i

peste fetele MCA neacoperite. In alte locuri $i peste borduri,
d de trei sau patru ori ; dar peste fete, nu poti s dai
prea nt. ult.

Las'sA se usuce douA sau trei zile. Apoi ia din nou

rAzuito.area rotundA de fier, $i rAzue peste tot pe fata. Spune
sA ti se facA ni$te scule mici de diferite feluri, ce se numesc raffietti" (rzuitoare de fier), cum vei vedea la pic-

tori. FasoneazA cu ingrijire bordurile $i frizele, pentru ca

detaliile sA nu rAmAnA pronuntate. Dac sunt ceva nepotri-

viri, sau In general once fel de suprafat sau de lipsuri la

borduri, s le indreptezi prin gruntuirea aceasta cu ipsos.
CAPITOLUL CXVI

Cum se face ipsosul fin pentru prepararea

panourilor.
Acum se cere s'A ai un ipsos ce se nume$te ipsos fin ;
el e din acela$i ipsos, insA e bine curAtat timp de o lunA
de zile $i tinut umed inteo piulit5. SchimbA apa In fiece

www.dacoromanica.ro

84
zi, ca s'A nu se strice si sa'i la ipsosului toata iuteala ; et
se va face moale ca matasea. Atunci i se arunca apa, se
face turtisoare si se lasa sa se usuce ; acesta este ipsosu
ce ne vand spiterii, nou pictorilor, si de acest ipsos ne
servim pentru a gruntui cu ipsos and trebue sa poleim cut
aur, pentru a face reliefuri si once lucruri frumoase.
CAPITOLUL CXVII

Cum se preparg Cu ipsos fin un panou, si in ce

mod se leagii cu

Cum ai preparat cu ipsos mare, ai razuit bine, potrivind, si ai sclivisit bine si delicat, la ipsos de Asta fin si,
turtisoara Cu turtisoara, pune'l inteun lighean cu apa curata ;
lasal s soarba Cara' apa o vrea el. Apoi, pune'l putin cate
putin pe piatra de frecat i, far sa pul alta apa in el, frea-

cal cat poti de fin. Apoi pune-I peste o bucata de panza

de in, tare si alba; i fa tot asa pang ce ai cat o paine, pe
care o vei infasura in panza aceasta si o vei rasa sa se
scurga bine, Meat toatA apa sA iasa din ea pe cat posibil.
Gaud ai frecat atata cat iti trebue (se cade sa te instiintez,
pentru a nu avea de fAcut doua feluri de tempera pentru
ipsos, ceeace nu ti-ar reusi), s'A iei din acelasi clei, cu care
ai legat ipsosul mare. Trebue sa faci de fiece data cu ce sa
legi ipsosul mare si pe cel fin. Ipsosul fin cere mai putin
clei cleat cel mare. Motivul e, a ipsosul mare esfe fundamentul oricarui lucru, si e usor de prevAzut, CA nu vei putea scurge asa de mult ipsosul fin, incat sa nu ramana.
putina ap. Si pentru motivul acesta fa cu curaj un acelasi
clei. Sa ai o oalA noua, care sa nu fie unsa ; i daca ar fi
de sticla, ar fi cu eat mai bine. la painea de astfel de ipsos i taie-o subtire cu cutitul, cum ai taia branza; si pune-oin aceasta oala. Apoi pune dei peste ea; si cu mana fro"manta ipsosul acesta, cum ai face o coca de clatite, incetisor i cu dibacie, ca sa
faca spuma, Pregatesteti apoi
o caldare de apa i incAlzeste-o bine, si pune in ea oala,

www.dacoromanica.ro

85

cu ipsosul legat cu clei ; aceasta iti tine ipsosul cald si nu

fierbe ; cad daca ar fierbe, s'ar strica. Cnd e cald, a-ji
panoul ; si cu pensula destul de groasa de par de porc
foarte moale, intinge in aceasta oal si ia cumpatat, nic
prea mult nici prea putin : si d odar dealungul peste locurile plane, peste borduri si peste frunzisuri.
E adevarat ca la aceasta prima' data, trebue, dnd'o,
b treci cu degetele si podul palmei, s netezesti si s freci
peste ipsos unde II pul ; aceasta face sa se incorporeze bine
psosul fin cu cel mare. Cand ai fcut asa, intoarce-te dela
nceput si da odat dealungul cu pensula, fara a mai freca
Cu mana. Apoi lasil sa se linisteasa putin, nu atat cat sa
se usuce de tot ; si da inca odata in celalalt sens, tot cu
pensula ; si lasal s stea putin dupa obicei. Apoi da o alta
data in cellalt sens ; si in modul acesta, tinndu-ti intotdeauna ipsosul cald, da peste fete cel putin de opt ori. La
frunzisuri si la alte reliefuri se da mai putin ; dar peste lo
curile plane nu se poate sa dai prea mult; din cauza raza
lului ce se face dupa aceea.

CAPITOLUL CXVIII

Cum se poate gruntui Cu ipsos fin, fgrA sA fi

gruntuit dintru'ntili Cu ipsos mare.
Se mai poate,`dupa-ce ai dat de dou-trei ori cu clei,
cum ti-am aratat dintru'ntai, daca lucrarile sunt mici si delicate, sa nu dai decal de-atatea ori cu ipsos fin, cat vei
vedea din experienta CA e nevoe.

In ce mod

CAPITOLUL CXIX
trebue sa legi Cu del. *i

s6 freci ipsosul

fin pentru reliefuri.

Sunt multi cari freac ipsosul fin pur si simplu Cu

:lei si nu ca apa. Acesta e bun pentru a gruntui cu ipso
fin, acolo ande nu se gseste ipsos din acela mare, care
cere o incleire mai puternica. Ipsosul acesta e foarte bun

www.dacoromanica.ro

86
pentru a scoate in relief frunze si alte ornamente, de care
avem deseori nevoe. Dar cnd faci ipsosul acesta de reliefat,
pune inteinsul putin bol de Armenia 1), indeajuns pentru
a'i da o usoarA colorare.
CAP1TOLUL CXX

In ce mod trebue sg. incepi a l'Azul un pan ou

gruntuit cu_ ipsos fin.
Cfind ai isprAvit de gruntuit Cu ipsos (ceeace vrea sa
fie facut in aceeasi zi si, dac5 e nevoe, lucreazA si noaptea,
pina' ce ti-ai aranjat totul), las's se usuce Mil soare gel
putin dou zile si dou nopti : cu Cal il lasi s se usuce
mai mult, cu atat e mai bun. la o puna cu praf de arbune, legat ca un s'Acule', si scutur cArbunele peste ipso-

sul de pe acest panou. Apoi, cu un prrtuf de pene de

gin" ori de gascA, mAturg si egalizeaz praful acesta negru

peste tot ipsosul. Si asta, fiindcA suprafata nu se poate rzui prea ingrijit ; si fiindcd fierul care rzuie ipsosul fiind
lat, acolo de unde ia el, rAmne locul alb ca laptele. Atunci
iti arat negrul de unde e mai multa' nevoe A rkui.
CAPITOLUL CXXI

Cum trebue sa rgzui ipsosul fin de pe panou, vi

la ce e bulla razAtura aceasta.
la dintru'ntai un raffietto 2) intins si lat de-un deget
si mergi cu grifa' de jur imprejurul suprafetei, ra'zuind bordura odat. Apoi, cu rhuitoarea ascutit, lustrueste cal pbti
mai muit ; i cu man" usoar, tinandu-ti rhuitoarea rara'
nici-o intepenire in m'Alfa', freacA suprafata panoului, mAturand ca mai sus ipsosul cu pArnAtuful de pene. $i s stii
ca mAturAtura aceasta e butt pentru a scoate petele de ulei
dup foile artilor. In acelasi fel, cu rzuitoarele tale Mici,
0 culoare rosie ca parnintul, de natur grasa.
0 unealta de fier in forma de bat cu un cirlig la capat, ca
crosetul sculptorilor.

www.dacoromanica.ro

87
razuie bordurile si frizele, si Justrueste-le pana ce se fac
ea ivoriul. Uneori (cand esti grbit si ai mult de lucru) poh
sa lustruesti bordurile si frizele numai cu o bucat de panza, udat si stoars, freand bine peste aceste borduri si
frize.

CAP1TOLUL CXX11

Cum se incepe a desena pe panou cu carbune, si

cum se Intareste cu cerneala.
lpsosul, odata razuit si lustruit ca ivoriul, primul lucru ce ai de facut, e s desenezi pe panoul sau tab oul
tbiu cu arbunii aceia de salcie, pe cari te-am invatat mai
inainte cum sa-i faci. Dar trebue s legi carbunele acesta
de un behSor sau bagheta, pentru ca sa fie de lungimea
figurei ; aci te ajuta foarte mult la compus. Si sa ai o pana
pregtit; caci and vre-o trastura nu ti s'ar parea reusita,
sa poi s'o stergi cu pana aceasta si s'o desenezi iarasi
Deseneaz cu mansa usoara si umbreste imediat cutele si
chipurile, cum ai face cu pensula, sau cum ai face cu pana
la desenurile in penil. Dupg ce ai isprAvit de desenat figura (mai cu seama daca e un panou de mare prel, dela
care asteph castig si cinste), las'sa stea linistit ateva zile,
mtorandu-te s'o revezi din and in and, si corijeaza unde
e mai mult nevoe. Cand ti se pare ca e aproape de tot
bine (poh sa copiezi si sa vezi lucran i facute de alh maestri
buni, aci nu-i nici-o rusine pentru tine ; si figura ta va
iesi mai bine 1); reia pana aceea si freac puhn ate pulin
peste desen, pan ce aproape 1-ai facut sa dispara ; insd nu
indeajuns, pentru a nu mai intelege bine trasaturile facute
de tine. Si ia, inteun vas, jurnAtate apa curata si cateva pi1) Bunatatea sfatului e de remarcat. A te duce sa studiezl pe
maestri In momentul de a Incepe o lucrare e cu mult mai folositor d
at studiile nehotarte ; acesta este adevaratul mijloc de a le Inlelep,e
toatl puterea.

(Nota lui Victor Mottez)

www.dacoromanica.ro

88
caturi de cerneala; si Cu o pensUla mica si ascutita de par
de veverit, Intareste-ti peste tot desenul. Apoi sa iei un
parnatuf de pene, si s maturi de pe desen tot praful de
carbune. Apoi ia o aquarel din cerneala aceea, si cu pensula moale de par de veverit umbreste unele incretituri si
oarecari umbre ale fetei. $1 astf el iti va ramane un desen
vaporos, ce va face pe once om s se indragosteasca de
lucrul tau.

CAPITOLUL CXXIII

Cum trebue sa insemnezi contururile figurilor

pentru a polei fondul cu aur.

Dup ce ti-ai desenat tot panoul, sa iei un ac pus

sire coada de pensula ; si sa zgarii peste contururile figurei, pe lang fondurile ce trebue sa poleesti cu aur. Tot
asa procedeaza la ornamentele ce stint de fcut la figuri si
la oarecari vestminte ce se fac din brocat de aur,

CAPITOLUL CXXIV

Cum se relief eazg pe panou Cu ipsos fin, si cum

se lipesc pietrele pretioase.
Pe lnga aceasta, ia ipsos din acela de reliefat, daca
ai vrea sa reliefezi frunze ori frize, sau sa lipesti pietre di
acelea pretioase in oarecari frize de dinaintea lui Dumnezeu-Tatl sau Maicei Domnului, sau pe oarecari alte ornamente, care iti vor infrumuseta mull lucrul. Pietrele acestea
sunt de sticla de mai multe culori. Imparte-le dupa caz,
avand ipsosul 'kite oala pusa pe cenus calda, si un alt
vas cu apa" curata, deasemeni calda, fiindca trebue sa-ti
speli deseori pensula; (pensula aceasta trebue sa fie de par

de veverita moale $i cam lunga); ia delicat, cit varful acestei pensule, ipsos cald, si scoate in relief repede ceeace
vrei. $i daca ai de reliefat frunzisuri, deseneaza-le dintru'ntai cum ai face o figura, si nu te Ingriii de a reliefa prea

www.dacoromanica.ro

89
multe lucruri confuze ; cAci cu cat ti-ai face frizele mai ciare,
u atAt mai usor se !as' sA fie presate cu rosetta" 1) i

se pot sclivisi mai bine cu piatra.

Sunt unii maestri, ari, dupA ce au reliefat ceeace vor
dau odatA sau de dou ori cu ipsos, dip acela cu care au
gruntuit panoul, numai cu ipsos fin, cu o pensula mica si
moale de pr de porc. Dar daa reliefezi putin, dupa parerea mea se face mai frumos si mai tare, iar lucrul e mai
sigur fArA gruntuire ; pentru motivul ce ti-am aratat din
tru'ntAi, sA nu dai multe straturi de tempere pe ipsos.
CAPITOLUL CXXV

Cum poli s6 iei tiparul oareciiror reliefuri pentru

a ornamenta diferite pgrti de pe panou.
Falda' vorbim despre reliefare, vreau sa-ti spun altceva. Tot Cu acest ipsos, sau mai intrit Cu clei, poti s'A
iei tiparul oaredror capete de leu, sau altor lucruri turnate
-clin pAmAnt sau cret. Unge tiparul acesta cu ulei de ars
(untdelemn), pune in el ipsos de Asta bine legal cu clei, si
lasA-1 sA se raceascA bine ; si apoi, printr'o parte a tiparului, ridicA ipsosul cu vArful cutitului, sufra' cu putere, si va
iesi curat. LasA-I sA se usuce. Apoi, la oarecari ornamentatii, pune in felul acesta, din acelasi ipsos de gruntuit sau
din acela de reliefat : unge cu pensula locul unde vrei sa
pui capul acela ; apas-1 cu degetul, si intareste-I cum tre-

bue. la apoi ipsos de acela, si cu pensula de pAr de vedA odat sau de dou ori peste partea ce reliefezi,
frecAnd cu degetul peste tipar ; i lasa-I in pace. Daca ar
rAmAne ceva noduri, ia vArful cutitului, i dA-le afar.
CAPITOLUL CXXVI

Cum trebue sA se pung pe zid fiece relief.

Am sa-ti vorbesc iarAsi despre scoaterea in relief pe
1) Rosetta este un instrument de fier pentru imprimat puncte
ornamente pe fondul de ipsos polea cu aur.

www.dacoromanica.ro

90
zid. Dintru'nfai, sunt oarecari lucrri pe zid, fie rotunde, fie
ca frunzele, ce nu se pot tencui cu mistria. S ai var
nisip bine cernut ; pune-le inteun lighean si, cu pensula
groasa de par de pore i cu ap curat, inmoaie bine totul
ca o past ; si d de mai multe ori cu acea pensul pe locurile unde vrei. Apoi netezeste cu mistria, $i va rmne
bine tencuit. Picteaz atunci in fresco sau in secco, cum
te-am invtat la lucrarea In fresc,
CAPITOLUL CXXVII

Cum se scoate In relief cu var pe zid ; cum

reliefezi cu ipsos pe panou.
Apoi, cu suszisul var, putin frecat pe piatra, poti sa
reliefezi pe zid ceeace vrei, dup cum ti-am spus la panou,
numai Ca' varul se intrebuinteaz proaspt.
CAPITOLUL CXXVIII

Cum se fac oarecari reliefuri In tipar de piatrli,

si cum sunt bune pe zid si pe panou.
larsi poti sa ai o piatr sculptata sau tiata in ce
fel doresti, si s'o ungi cu slnin sau cu osanzA topit.
Apoi s iei cositor din cel bAtut, I cu clfi udati putin,
pune-I pesfe cositorul ce e deasupra tiparului, si bate-I cAt
poti de tare cu un ciocan de lemn de salcie. Dupa aceea,
s iei ipsos mare frecat cu dei, si cu un cutit de lemn
umple tiparul acesta 1). Vei putea sA ornamentezi pe zid,
pe lzi, pe piatr, pe orice'i vrea, punnd apoi mordanti
peste cositor ; i, cnd se usucA putin, poleeste-I cu aur
fin. Lipeste-I apoi pe zid, dup ce s'a uscat, Cu catran 2).
Progresele stiintei au usurat mult operatia aceasta, aducandu-ne
ghipsul, care se toarra subtiat.
In vechime, ornamentatiile se faceau din placi subtiri de cositar sau alt metal si, pentru a le polei, uzau (ca mai sus) tot de mordanti (mixion).

Am fost silit sa dau oarecari explicatii, in chiar cuprinsul textului, intrebuintind noi termeni technici, pentru a fi pe intelesul celor
pe care'i intereseazti asemenea fel de lucriiri.

(D. Belisare)

www.dacoromanica.ro

91
CAPITOLUL CXXIX

Cum se poate reliefa pe zid cu vernis.

Mai poti sa reliefezi pe zid cu vernis lichid, amestecat cu fain" si bine frecate impreuna. Vei reliefa cu pensula ascutit de par de veverit.
CAPITOLUL CXXX

Cum se poate reliefa pe zid Cu ceara.

Deasemeni poli s reliefezi pe zid cu ceara topita si
cu catran amestecate impreuna: doua parti ceara si a treia
parte catran. ReliefeazA cu pensula, pana ce e cald.
CAPITOLUL CXXXI

Cum se pune pe panou bolul de Armenia, si cum

se leagii cu clei.
Sa ne reintoarcem la spusele noastre de mai inainte
Dupa ce ti-ai ispravit de reliefat panoul, ia bol de Armenia,
din cel bun. Apropie-I de buza de jos ; dac vezi ca se lipeste de ea, e fin. Acum trebue s stii A faci tempera cea
mai buna pentru poleit cu aur. la inteun borcanel de sticl, foarte curat, un albus de ou. la o mAturica fcuta din
mai multe crengute, retezate deopotriva si, ca si cum ai
vrea s' ball spanac foarte mrunt, bate tot astfel albusul

acesta de ou si bate-I pan ce vasul se umple de o spuma

groas, ca zapada. Dui-A aceea, sa iei un paliar obicinuit,
nu prea mare, nu de tot plin, cu apa curata, si pune-1 peste
albusul acela de ou din borcanel. Lasd-I s" se linisteasca
si s se limpezeascg de seara pan dimineata. Apoi, cu tempera aceasta, freac-ti bolul cat vei putea mai mult. la un
burete frumos, spal-I bine si inmoaiel In ap foarte cu-

red; stoarcet Apoi, unde trebue sa poleesti cu aur, freaca

incetisor cu acest burete nu prea imbibat. Pe urma, cu o
pensula groas de pr de veverit, subtiaza bolul acesta,
lichid ca apa, pentru prima oar ; si acolo unde vrei sa po-

www.dacoromanica.ro

92
lee$ti cu aur, $i unde ai inmuiat Cu buretele, pune bol de
asta dealungul, ferindu-te de pauzele ce face uneori pensilla. Apoi a$teaptA nitel ; pune iarA$i bol de Asta in vasul
tAu, $i VA ca, a doua oarA, culoarea sA aibA mai mult corp.
Si in acela$i fel dA a doua oarA. Lasa-1 din nou sA stea
putin : apoi adaugg in vas mai mult bol, $i d a treia oara,
dupA cum se obicinue$te, ferindu-te de pauze. Dup aceea,
pune in vas mai mult bol, $i in acela$i fel dA a patra oarA
$i in modul acesta gruntuitul cu bol de Armenia e gata.
Acum, lucrarea aceasta trebue s'o acopen i cu pAnzA, pAzind'o

cAt se poate de mult de praf, de soare $i de apa.

CAPITOLUL CXXXII

Alt mod de a lega bolul de Armenia, pentru a

polei Cu aur pe panou.

Tempera aceasta se mai poate face $i inteun alt mod.

Pentru a freca bolul, ia albu$1.11 de ou $i pune-1 a$a intreg
pe piatra de frecat. Apoi sA ai bol pulverizat $i sA-1 framAnti in acest albu$. Dupa aceea freacA-1 bine $i fin ; $i
cAnd ti se usucA in mAini, adaugA pe piatrA apA foarte limpede $i curata. Apoi, dupA ce 1-ai frecat, subliaza-1 cu al:4
curara' pentru a curge bine din pensulA $i, in acela$i fel

cum am spus mai sus, dA de patru ori pe panou. Modul

acesta e mai sigur clec& cealaltA temperk dacA n'ai multa
experienta. AcoperA-ti bine panoul $i fere$te-1 de praf, cum
am spus.
CAPITOLUL CXXXIII

Cum se poate pune aur cu pgmtmt verde pe panou.

larA$i poti sA faci cum fAceau cei vechi, adica sa acoperi tot panoul cu o pnzA intinsA dealungul, inainte de a
gruntui cu ipsos ; $i apoi sa pul aurul cu pAmnt verde,
frecAnd pmntul acesta verde dupA cum vrei, cu una din
aceste tempere, ce ti-am indicat mai sus.

www.dacoromanica.ro

93
CAPITOLUL CXXXIV

Cum se poleeste cu aur pe panou.

Cum vine vremea dulce si umeda, si dacA vrei sA poleesti cu aur, ja panoul si-1 rAstoarnA peste doua tripieduri.
lali pAmAtuful de pene si mAturA bine; ia o razuitoare si,
Cu manA usoarA, incearcl fondul gruntuit cu bol, s'A vezi
dacA nu-i vre-o murdArie, vr'un nod sau veun graunte
oarecare de praf, si dA-le afarA. fa putina scamA acutA din
panzA de in, si scliviseste-ti bolul acesta cu multA Ware
de seamA. Dacd l'ai sclivisi cu dantel, n'ar fi cleat mai
plAcut. DupA ce l'ai sclivisit si curatit bine, ia un pahar
aproape plin cu apA !impede foarte curat, si puneinteinsul
putinA tempera din aceea de albus de ou. $i dad ar fi nitel
cam ranced, ar fi cu atat mai bun. AmestecA-I bine in pabar cu apa aceasta ; ia o pensulA groscioara de Or de veveritA, facutA din varfurile coadelor, cum ti-am spus mai
inainte, la-ti aurul fin, si cu o pereche de pincette mici,

apucA frumos foaia de aur. SA ai un carton

pAtrat,

mai

mare decat foaia de aur, cucate si patru colturile taiate. Tine-I

In mana stangA si, cu pensula in mana dreapta, udg o asa

bucatA din grundul cu bol, cat poate sa cuprin dA foaia de
aur ce ai in manA. $i ud deopotriva, ca sA nu fie pe bol
o mai mare cantitate de apa inteun loe decat intealtul. Apoi
aplicA cu ingrijire aurul cu apa peste bol ; VA insa ca aurul
sA depAseascA acest carton cu latimea unei sfori, pentru ca
sa nu se ude faja cartonului. Ori, cum ai facut ca aurul
sA atingA apa, imediat si repede retrage-ti nriana cu

carto-

nut. Si dacA vezi cd aurul nu s'a prins peste tot de apa,

la putinA vatA nou si, cat poti de usor, apasA aurul. $i in
acelasi fel pune alte foi. $i and uzi pentru foaia a doua,
fereste-te de a merge cu pensula pe langa foaia pusa, ca
sA nu treacA apa peste ea. FA s'A se suprapunA foaia ce pui,
peste cea pusa, o jumAtate !Mime de sfoara ; dintru'ntai sA
sufli peste ea, pentru ca aurul sA se lipeascA in partea unde

e suprapus.

www.dacoromanica.ro

94
tAnd ai pus trei foi, intoarce-te si apasA Cu vat pe
suflAnd peste ea iti va arAta dac e nevoe de
vre-o reparatie. Atunci s'A ai o pernit de mArimea unei
cAramizi sau piatrA arsa, care e fAcutA dinteo scAndurA bine
netezitA, acoperitA cu o piele foarte albA, finA, neunsA, din
acelea din care se fac ghetele de bal. Tintueste-o bine dealungul si umple, intre lemn si piele, cu cAlti. Apoi, pe pernita aceasta, pune o foaie de aur bine intinsa, si cu un
cutit bine ascutit taie aurul acesta In bucAtele, cum iti trebue la reparaliile ce rAmAn de fAcut. SA ai o pensulA mid
si ascutita de Or de veverit, si, cu tempera' 1), udA locurile de reparat ; muind cu putin scuipat vArful pensulei, va
cea dintAi ;

fi deajuns pentru a lua bucAtica de aur si a o pune peste

locul de reparat. and ai umplut bine fetele, incAt ti se par
gata pentru ziva in care vei voi s'A sclivisesti (cum am s'A-ti

spun cnd vei avea de pus borduri si frize), aibi grijA sA

aduni bucAtelele cum face mesterul caldarAmgiu care vrea
s'A paveze strada, pentru a cruta aurul cAt poti mai mult,
fAcAnd economie, si acoperind cu batiste albe aurul deja
pus.
CAPITOLUL CXXXV

Ce pietre sunt bune de sclivisit aurul pus.

CAnd crezi a aurul s'a fAcut de sclivisit, s'A iei o
piatrA ce se numeste lapis amatita" (piatrA de ametist),

care vreau sA te'nvt cum se face. i neavAnd piatra aceasta,

(si mai bune sunt, pentru aceia cari pot s'A fac cheltuiala,
s'A ia saf ire, smaragde, balase 2), topaze si grenate), Cu cAt
piatra e mai pretioasA cu atAt e mai bunA. Mai e bun dintele de cAine, de leu, de lup, de pisicA, de leopard, si In
general de once animale cArora le place sA se hrAneascA
cu carne.
Astazi, In loe de tempera cu albus de ou, se Intrebuinteaza
spirtul sau rachiul de drojdie.

(D. Belisare)
Rubine rosii.

www.dacoromanica.ro

95
CAP1TOLUL CXXXV1

Cum se face piatra de sclivisit aurul.

la o bucatA de lapis amatito (piatrA de ametist), si
bagA de seama s'o alegi foarte solid, WA nici-o vAna, luAnd firul pietrei in lung, dela un cap la altul. Apoi du-te
la tocilA, si ascute-o, si fA-o netedA si lustruita, latA de doua
degete, sau cum poti sa faci. Apoi sA iei praf de smirghel,
si s'o indreptezi bine, farA s'o zgArii, sA nu ramAna ceva
asperitati ; rotunjeste-o bine la colturi. Apoi fixeaz-o inteun
mAner de lemn cu un inel de alama ori de amnia ; si fa ca
mAnerul sA fie iarasi bine rotunjit si netezit, pentru ca po-

dul palmei sA se poata /ipi bine de el. Apoi dal lustru in

felul acesta : fa o piatrA de frecat bine netezita; pune peste
ea praf de arbune; si cu piatra aceasta, tinAnd-o bine in
mAnA ca si cum ai sclivisi, lustrueste piatra de frecat. Se
intAmpla a piatra ti se intareste asa de mult si se face asa
de neagra si de lucitoare 'Mat pare un diamant. Atunci trebue
sA ai mare grija, sA nu se ciocneasa ori sa se atinga de

fier. Si and vrei s'o intrebuintezi la sclivisit aur sau argint,

tine-o mai intAi in sAn, s'A nu aiba nid-o urma de ume-

zeala, aci aurul e foarte dificil.

CAPI TOI.UL CXXXVII

Cum trebue sa se scliviseascg aurul, *i. ce mijloc

sA se intrebuinteze cand nu s'ar putea sclivisi.
Acum trebue s sclivisesti aurul, fiinda i-a venit vremea. E adevarat a iarna poi sA pui aurul cAnd vrei, daca
timpul este umed si dulce, iar nu uscat. Vara, un ceas pui
aurul, si dupa un alt ceas sclivisesti; dar daca ar fi prea
proaspat, si vr'un motiv oarecare te-ar sili sA sclivisesti, tine'l inteun loc unde sunt ceva aburi de cAldura, ori la aer.
Daa ins ar fi prea uscat, tine-I la loc umed, intotdeauna
acoperit ; si, and vrei s-1 sclivisesti, descopere-1 incetisor,
cu bagare de seama, ad once mia frecAturA iti aduce necazuri. PunAndu-1 in pivnita, jos lAnga butoaie, se face bun

www.dacoromanica.ro

96

de sclivisit. Dar daca a trecut opt sau zece zile, sau o lunar
$i din cine $tie ce pricina n'ai putut sa-1 sclivise$ti, ia o.
batista ori un $ervet, foarte alb, $i pune-I peste aur, in pivnita, sau ori unde ar fi. Apoi ja o alta batista: inmoai'o in
apa curata, rasuce$te-o $i stoarce-o Cu toata puterea ; apoi
desfa$oar-o $i intinde-o peste batista dintai pe care ai pus'a
direct peste aur ; $i statim 1)" se intoarce aurul $i se lasa
a fi sclivisitf
CAPITOLUL CXXXVIII

Acum ji arat modul de a sclivisi, si In ce sens,.

In special pe o suprafata plana.

la-ti panoul, sau once ai gata pentru pus aurul. Culca-1 pe doua tripieduri, sau pe o banca, la-ti piatra de sclivisit $i freac-o la piept, sau acolo unde hainele tale sunt
mai bune $i fail pete de grasime. IncAlze$te-o bine : apoi
examineaza aurul, s vezi daca poate s fie sclivisit : pipaie'l si incearca-1 intotdeauna banuitor. Daca simti la piatr
catu$i de putin praf, sau Ca trozne$te catu$i de putin, ca $i
cum ar face praful intre dinti, la o coada de veverita $i,

cu mana wail, matur peste aur. Si astfel putin cate pufin mergi sclivisind partile plane dintru 'ntai pe o fata, apoj
cu piatra, purtand-o bine pe lat, pe cealalt fat& $i daca
vre-odata, prin frecarea cu piatra, ti s'ar intampla ca aurut
sa nu fie egal ca o oglinda, ia atunci aur $i pune deasupra
o foaie ori o jurnatate de foaie, dui-A ce ai suflat peste prima; $i sclivise$te-1 imediat cu piatra. $i daca din intamplare aurul nu s'ar prinde pe panou, ori a n'ar sta cum
vrei tu, pune altul tot in acela$i fel. $i dacl ai putea sa suporti cheltuiala, ar fi foarte bine, si fi-ar face cinste, s pui
In felul acesta tot fondul dublu. Cand vei vedea a e bine
sclivisit, atunci aurul se face aproape brun prin strAlucirea lui.
1) Astfel ?

www.dacoromanica.ro

97

CAPITOLUL CXXXIX

Ce aur si de ce grosime trebue pentru a sclivisi si

a aplica peste mordanti.
stii c aurul ce se pune pe panou n'ar trebui sa
se trag. decAt o sut de foi dinteun galben, pe cand asa
se trag o sut patruzeci si cinci 1). Totusi, aurul de pe
partile plane trebue s fie mai mat. $i baga de seaina, and
vrei s cunosti aurul pe care-I cumperi, ia-I dela persoan
care s fie bun aurar. Si uita-te la aur ; daca-I vezi ca e
flfditor (undulator) i putin sifonat 2 , ca pergamentul, atunci

sa stii c e bun. Pe borduri sau la frize se da cu aur mai

subtire; ins pentru frizele delicate ale ornamenta(iilor cu
mordanti, aurul trebue s fie foarte subtire, ca o pnz de
pianjen.

Cennino se plhnge ea dinteun galben sau techin se trageat,

145 de foi de aur, in loe de 100, pentru acela care servia de facut
fondurile pe panou. Vasari (Introd. alle tre arti, cap. 28) spune, ca pe
vremea lui se trageau o mie de foi din suma de 6 scuzi, aproximativ
trei galbeni, inclusiv mhna de lucru. Dupa dorin(a lu Cennino, n'ar fi
trebuit sa se traga din sase scuzi deal cam 300 de foi, si dupa uzul
de care se plhnge, s'ar fi tras 435 de foi;ceeace nu face decht jumatate
din ceeace se facea pe vremea lui Vasari. Fara indoiala, aceasta mai

mare grosime a foitei de aur da panourilor antice aparenta aceea a

unet placi de aur. Daca autorul nostrtt ar fi hotarht marimea foilor,
cum face Vasari, care la da o optima de cot de fiece latura, s'ar fi
putut face o pretuire mai exacta si lua o hotarhre.
(Nota cav. Tambroni)
In original spune mareggiante e tosto ; ceeace Victor Mottez
traduce prin : ondalat f i trist(?). Willibiord zice s el : Tosto insemceeace aici n'are nici un sens. Nu se
intelege ce vrea sa spuna Cennino". Primul greseste, iar al doilea n'are
deck foarte putina dreptate caci daca si-ar fi Inchipuit, ea mine, ea
trebue sa fie la mijloc o eroare a copistului, si si-ar fi dat nitica osteneala sa caute, ar fi gasit, ca cea mai apropata forma a expresiei inceeace, cum stie toata lumea, inseamna
trebuintate ad, e ,,torio",
sucit, incovoiat sau, prin extindere, putin sifonat pentru a arhta grosi(D. Belisare)
mea foitei.
neaza mot A. mot : grabit, iute,

www.dacoromanica.ro

98
CAPITOLUL CXL

Cum trebue sa conturezi in deosebi aureolele, sa

cizelezi aurul, si sA tai din nou contururile figurilor.
Dupa ce ti-ai sclivisit $i isprAvit panoul, trebuie sA
iei mai int'Ai compasul, sA-ti conturezi aureolele sau diademele, sA le cizelezi, sA atingi oarecari frunze, s le cizelezi
cu niste amprente mici pentru a strAluci ca panicul, sA ornamentezi cu alte amprente, si sd cizelezi dacA sunt ceva
frunze. Acestea trebue sA le vezi cam cum se practicA. DupA
ce astfel ai regAsit contururile aureolelor si frizelor, ia inteo
ulcicA putin alb de plumb bine frecat cu dei preparat ; si
cu pensula micut de par de veveritA umple si decupeazd
figurile de pe fond, urmrind liniile conturului pe care 1-ai
zgariat cu sula, j3 nainte de a pune bolul de Armenia. farAsi,

dacl vrei sa faci WA a tAia din nou cu albul de plumb si

penelul, ia-ti rAzuitoarele de fier si ilaie tot aurul ce depAseste pe figurA : acesta e cel mai bun fel de a lucra 1).
Acest fel de a cizela ceti spun eu, e una dintre cele mai
frumoase metode ce avem ; poti sa cizelezi in intindere,
cum ti-am spus'o si poti sa cizelezi in relief ; cAci cu ajutorul fanteziei si usurintA de m'AnA poti sA faci, pe un fond
de aur, frunzisuri, ingerasi si alte figuri care sA aparA in
aur ; si anume, la incretituri si la umbre nu trebue sA cizelezi nimic, la semi-tonuri putin, si mult la reliefuri; deoarece putem spune cA cizelajul deschide aurul, care dela sine

este mat unde e sclivisit. Dar inainte de a cizela o figurA

ori un frunzis, deseneaza ceeace vrei sa faci pe fondul de
aur, cu un condei de argint sau de ararnA galbenA (alamA).
1) Ceeace urmeaza, pina la sfirgitul capitolului, e ad6ogat dup6
coclicele Riccardino. Edifia rornang gi codicele Laurenziane nu-1 au

(Nota fratilor Milanesi)

www.dacoromanica.ro

99
CAPITOLUL CXLI 1)

Cum trebue sii faci un brocal de aur, fie negru fie

verde, sau de once culoare ai vrea, pe fond de aur.
Inainte de a incepe sa colorezi, vreau sa-ti arat sa faci
un oarecare brocat de aur. Daca vrei sa faci o mantie, sau
o fusta femeiasca, sau o pernita de brocat de aur, pune
aurul cu bol de Armenia, si zgarie cutele vestmantului asa
cum te-am invatat sa faci un fond. Apoi, daca vrei sa faci
vestmantul rosu, dispune acest aur sclivisit, cu chinorar.
Daca e nevoe sa-1 faci inchis, dal cu lac ; daca vrei al
deschizi, ia miniu, toate legate cu galbenus de ou. Nu freca
pe panou, nici prea tare, nici prea de multe ori. Lasa-I sa
se usuce, si dal cel putin dotia straturi. Si tot asa, daca
ai vrea sa le faci verzi ori negre sau oricum ai vrea. Dar
daca ai vrea s'A le faci de un frumos albastru ultramarin,
acopera dintru 'ntai aurul cu alb de plumb legat cu galbenus de ou. Cand s'a uscat, leaga-ti albastrul ultramarin cu
putin dei si putin galbenu$ de ou, cam doua picaturi ; si
pune peste acest alb de plumb doua-trei straturi de culoare
de asta, si las'sa se usuce. Apoi, dupa vestmintele ce
vrei sa faci, aseaza-ti pauzele si da cu praf de carbune ;
caci dintru'ntai trebue s'a fi desenat pe hartie, si apoi s'o
perforezi frumos cu un ac, Orland sub hrtie o panza sau
un postav; afara daca n'ai vrea s'o perforezi pe o scandura
de lemn de tei; aceasta e mai bung decal panza. Dupa ce
ai perforat-o, sa iei praf, dup culoarea vestmintelor peste
care trebue sa ponsezi. Daca e un vestmant alb, ponseaza

cu praf de carbune legat intr'o bucat de carpa; et sic de

singulis 2). Fa-ti modulele 3) asa incat sa corespunda bine
fiecarei fete.
Mc; incep sa lipseasci In codicile titlurile capitolelor, pe care
le-am adAogat no:A, dupA cum a fost facut In editia romanA.

(Nota fratilor Milanesi)

$i tot afa de la caz la

caz.

3)

Masurile care reguleaza

proportiile unui edificiu.

www.dacoromanica.ro

100

CAPITOLUL CXLII

Cum se deseneaza, se ratie si se cizeleaza o

draperie de aur sau de argint.
Dupd ce ti-ai ponsat draperia, sa iei un beti$or de
mesteacan, de lemn tare sau de os, ascutit la un capt ca
condeiul de desenat, $i plat la celalalt pentru rzuit. Cu
v4ful acestui condei, deseneaz $i caut-ti toate draperiile,

iar cu cealalt parte a condeiului razue $i da jos cu ingrijire culoarea, ca s nu zgrie aurul. Razuie ce-i vrea, fondul, vestmintele ori accesoriile ; $i ceeace descoperi, cizeleaza apoi cu rosetta . Si daca in oare cari trasaturi nu vei
putea face s intre rosetta, s iei numai o surd de fier care
sa aibd varf ca un condei de desenat. In felul acesta incepi a $ti sa faci draperiile de aur. Daca vrei s faci o
draperie de argint, trebue sa urmezi aceea$i ordine $i conditie pentru a pune argint ca pentru a pune aur. Inca iti
mai spun, c daca ai vrea sa inveti pe tineri sau pe copii
s pun aur, fa'i sa puna argint, pana capt ceva experient, deoarece pierderea e mai mica.
CAPITOLUL CXLIII

In ce mod se face o bogata draperie de aur, sau

de argint, sau de albastru ultramarin, si cum se
face cu cositor aurit pe zid.
Vrand s faci o $i mai bogat (Impede de aur, reliefeaza

cu frunze sau pietre incrustate de mai multe culori

vestmntul ce vrei sa faci ; pune apoi dealungul aur fin $i,

pe urma, cizeleaz, dui-A sclivisire 1).
1) Pasajul acesta, In versiunea franceza a lui Mottez, este absolut de neinteles. Deasemeni, In diferite alte locuri, face atfitea greseli,
interpreteaza oarecari termeni In mod asa de arbritar si de liber, Incat
se lndeparteaza prea mult de original. Motiv care m'a si Impins sa fac
comparatia intre textele italian, german si francez, ce am putut gasi.
Nu am mentionat toate greselile, deoarece asi fi lungit
cu inutile notite
comentariile ce mi-am permis sa adaog, multumindu-mit
numai, sit' dau pe ici si pe colo oarecari lamuriri asupra termenilor
technici, dup cum o stiam din lunga mea experientd.
(D. Belisar e)

www.dacoromanica.ro

101

Ad idem. Pune tot fondul de aur,

deseneaz peste el draperia ce vrei sa faci, sau relicvarii, sau alte
lucran. Apoi cizeleaza fondul, cizeleaz fikt-urile (accesoriile)
adica lucrarile desenate.

Ad idem. Pune fondul de aur, sdivisete-1, i cizeleaz-I pentru a figura reliefurile.

Ad idem. Pune fondul de aur; deseneaza lucrarea ce'i
vrea ; umple fondurile cu o cocleala cu ulei 1), umbrind de
dou ori fiece cuta ; apoi d intins peste fonduri i peste
toate lucrarile deopotriv.
Ad idem. Pune vestmntul de argint ; deseneaza-ti dra-

peria and ai sclivisit (caci asta e dela sine inteles); umple

fondul sau accesoriile, cu chinovar legat numai cu glbenus

de ou ; apoi, cu o laca fina cu ulei, d data sau de doua

ori peste fiece lucrare, ca i peste accesoriile fondului.
Ad idem. Daca vrei sa faci o frumoas draperie de
albastru ultramarin, pune-ti vestmantul de argint sclivisit ;
deseneaza-ti draperia ; pune, fie fondurile fie accesoriile, cu

albastru de asta legat cu clei. Apoi dea-latul da peste fonduri i peste accesorii deopotriva ; i va fi o draperie catifelata.

Ad idem. Umple vestmintele, umbrete figura, cu culoarea ce-i vrea. la apoi o pensula subtire de pr de veverita, i mordanti (mixion). Ponseaza draperiile i accesoriile,
dup cum vrei s faci, lucreaza cu mordanti, cum o s-ti

spun mai pe urma. Cu mordantii aceVia poti pune fie aur

fie argint ; i vor iei draperii frumoase, mturandu-le i
sclivisindu-le cu vat.
Ad idem. Dui-Y ce ti-ai fcut lucrarea cu culoarea ce-ti
place, cum am spus aci mai sus, i vrei s faci draperii
1) Capitolul acesta arunca o mare lumina asupra istoriei artei,
1nlatura once fel de indoeli asupra vechilor picturi ci tempera pe panou, ca i asupra intrebuintarei picturei cu ulei, cum am lnsemnat mai
pe lung In prefata.

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

102
strAlucitoare, lucreazA peste aur cu once culoare cu ulei ai
voi, numai sA fie deosebitA de fond.
Ad idem, pe zid. AcoperA vestmAntul Cu cositor aurit ;
umple fondul cum vei vrea ; ponseazA, lucreazA, si rAzuie
draperia cu condeiul de lemn, legAnd intotdeauna culorile
cu gAlbenus de ou. Si va fi draperia destul de frumoasA,
dupA zid. Dar cu mordanti poi s'A lucrezi si pe zid, ca pe
panou.

CAP1TOLUL CXL1V

In ce mod se imita pe zid catileaua, sau postavul

de lana, si matasea, pe zid si pe panou.
DacA vrei sA imiti o catifea, fA vestmAntul, de once
culoare ai vrea, legat cu gAlbenus de ou. Apoi cu o pensul de Or de veverit si culoare legatA cu ulei, fA
cum e pArul catifelei ; si f'd pArul acesta cam groscior. In
felul acesta poti sA faci catifele negre, rosii si de once culoare, legAnd dupA cum am spus.

Uneori trebue sA faci pe zid un rever sau un

vestmAnt care s parA intr'adevAr din postav de lAnA. Pentru

aceea, dupA ce ai tencuit, sclivisit i colorat, rezervA-ti pentru mai la urmA ceeace vrei s'A faci. Si sA ai o scAnduricA
netedA (driscA) i putin mai mare ca un damier (joc de dame),
stropeste cu apA curatA cu pensula partea rezervatA, si freacA

in cerc cu scAndurica aceasta. Varul va redeveni aspru si

rAu sclivisit. LasA-1 sA se linisteascd si coloreazA-1 asa cum
este, fArA sclivisire ; si ti se va pArea cA e un adevArat
postav de lArfA.

Ad idem. DacA vrei sA faci o draperie de mAtase, fie

pe panou, fie pe zid, umple fondurile cu chinovar si cu
miniu ; atenueazA sau deschide dacA e sinopia inchisk atenueazA cu chinovar sau giallorino, pe zid ; iar pe panou,
Cu orpiment sau verde, sau cu once culoare vei vrea, umple
cu inchis i atenueazA cu deschis.
Ad idem, pe zid in frescA. Umple cu indigo, si ate-

www.dacoromanica.ro

103

nueaza cu indigo amestecat cu alb de var. Si daca vrei sa

lucrezi cu culoarea aceasta pe panou sau pe paveze (ce se
picteazd la mucenicii soldati), amestecA indig-oul cu alb de

plumb, legat cu clei. In modul acesta, poti s faci draperii

destule $i de mai multe feluri, dui-A inteligenta ta $i cum
ti-o plAcea.

CAP1TOLUL CXLV

Cum se picteazg pe panou, si cum se leagti

culorile.
Cred a prin ins4i inteligenta ta, ajutat de experient
$i de ceeace te-am invatat eu, $i urmand calea aceasta, vei
$ti sa faci curat draperii de aur in mai multe feluri. Prin
gratia lui Dumnezeu, trebue s venim la pictatul pe panou.
Afl, ca lucratul pe panou e cu adevrat lucru de hoer,
cci imbrAcat cu haine de catifea poti face ceeace vrei. Si
e adevrat c pictatul pe panou se face intocmai cnm ti-am
al.:Mat pentru a lucra in fresc; se deosebe$te numai in
dou lucruri. Unul e, c trebue intotdeauna s lucrezi vestmintele $i constructiile inaintea chipurilor. Al doilea lucru
e, c trebue intotdeauna sa-ti legi culorile cu galbenu$ de
ou, $i s fie bine legate : tot atata glbenu$ de ou ct $i
culoarea ce legi. Al treilea este, ca culorile trebuesc sa fie
mai fine, bine frecate $i lichide ca apa. Si, spre marea ta
plcere, incepe intotdeauna s lucrezi vestmintele de laca,
In acelai fel cum ti-am artat la fresc ; ad lea las-le in
primul grad al culorii lor, $i ia doua pArti de laca $i una
de alb de plumb. Din amestecul acesta, a$a legat cum e,
fa trei grade, putin diferite unul de altul, bine legate, cum
ti-am spus, $i deschise intotdeauna cu alb de plumb bine
frecat. Apoi pune-ti panoul dinainte: $i aibi grija sa-1 tui
intotdeauna acoperit cu un cearceaf, de dragul aurului $i
ipsosurilor, ca s nu se umple de praf ; minile care se
ating de lucrAri s fie foarte curate. Apoi ia o pensul
moale de par de veverit, $i incepe sa dai culoarea inchisA,

www.dacoromanica.ro

104

cautnd cutele din partea aceea unde trebue sa fie umbra

figurei. $i dupa modul obicinuit, ja tonul local si umple
dosurile si reliefurile cutelor inchise, si incepe cu acea culoare sa regasesti cutele reliefului i in dosul luminei dup
figura. Apoi ia culoarea deschisa, si umple relief urile si dosurile part& luminoase a figurei. In felul acesta, intoarce-te
din nou la primele cute inchise ale figurei, cu culoarea inchisa. $i asa cum ai inceput, mergi inainte, dand de mai

multe ori cu suszisele culori, and cu una si and cu alta,

umpland iarasi, i amestecndu-le impreuna cu gust, topite

cu delicateta. Pentru aceasta ai timp s te poti scula dela

lucru, sa te odihnesti catva i s'A te intorci din nou la lucrarea ce ai pe panou ; cad vrea sa fie lucrata cu mare
placere. Cand ai ispravit de umplut bine, si de contopit
aceste trei culori, fa din cea mai deschisa o alta mai deschisa, spalnd intotdeauna pensula dela o culoare la alta;
si din aceasta mai deschisa fa o alta mai deschisa, si fa sa
se deosebeasca putin una de alta. Apoi ia alb de plumb
curat, legat cum am spus, si atinge peste reliefurile mai
mari. Si tot asa, putin cate putin, fa umbrele, Ana ce ajungi la cele mai adanci, cu laca curata 1). $i tine minte,
cum ti-ai facut culorile din ton in ton, pune-le tot astfel
In vase din ton in ton, pentru ca sa nu te neli i sa iei
dinteunul in loc de altul. Deasemeni, urmeaza modul acesta pentru once culori vei vrea sa faci, fie rosii, albe, galbene, sau verzi. Dar daca ai vrea sa faci o frumoasa culoare violet, ia laca fing si albastru ultramarin foarte fin si
usor, si din acest amestec adaogat albului de plumb fd-ti
culorile (cele trei tonuri), degradate din ton in ton, legandu-le intotdeauna. Daca vrei sa faci un vestmant cu albastru, scos in relief cu alb,. deschide-I in felul acesta cu alb
de plumb, si lucreaza-I ca mai sus.
1) Mottez nu pomene$te nimic de laca curatd.

(D. Belisare)

www.dacoromanica.ro

105
CAPITOLUL CXLVI

Cum trebue s6 faci vestminte de albastru, de aur,

sau de purpurg.
Dac vrei sd faci un vestmnt de albastru, nici de
tot reliefat cu alb, nici de tot umplut cu albastiu, la trei
sau patru feluri de albastru ultramarin ; cci il vei gsi in
mai multe feluri, unul mai deschis cleat altul. Si coloreaz
dup lumina figurei, cum ti-am artat mai sus. In acela$i
mod poti s faci pe zid in secco cu suszisa tempera, $i
dac n'ai vrea s faci cheltuiala acestor diferite feluri de
ultramarin, vei gsi albastrul de 'Germania. $i dac ai vrea
s dispui cutele cu aur, tot poti s'o faci, retu$And cu putin
violet in umbrele cutelor $i putin in lumini, revenind cu
ingrijire peste aur pentru a forma cutele. $i astfel de draperii iti vor place foarte mult, mai cu seam la vestminteie lui Dumnezeu-Tatl.
$i dac" ai vrea s imbraci pe Maica Domnului cu purpur, f vestmntul alb, umbrit cu putin violet deschis, a$a
de deschis inct s se deosebeascA putin de alb. DesAvAr$e$te-1 cu aur fin $i retu$eaz, refcnd cutele peste aur cu
putin violet mai inchis ; $i va fi un vestmnt incnttor.
CAP1TOLUL CXLVII

In ce mod se picteazg fefele, mAinile, picioarele si

bate cArnurile.
Dup ce ai pictat vestmintele, copacii, constructiile $i
muntii, trebue s vii la pictatul fetelor ; care trebue inceput
in felul acesta: ia putin pmnt verde cu putin alb de
plumb bine legat, $i dealungul cl de doua ori peste fata,
peste mAini, peste picioare $i peste nuduri. Dar acest prim
strat, la fete tinere, cu carnatie fraged, frebue s fie legal
Cu galbenu$ de ou de
stratul de culoare $i carnatiile
gAin dela ora, deoarece glbenu$urile sunt mai albe cleat

www.dacoromanica.ro

106

acelea pe care le ou ginile dela tara, care prin culoarea

lor sunt bune pentru legat carnatiile batranilor si oamenilor bruni. Si unde faci pe zid tonurile de rosu deschis cu
cinabrese, aminteste-ti ca pe panou trebue sa fie fcute cu
chinovar. $i cand dai primele rosuri, fa s nu fie de chinovar curat, ci pune putin alb de plumb, deasemeni pune
putin alb de plumb in verdaccio ce-ti serveste la umbrit.
i dup cum lucrezi si pictezi pe zid, in acelasi fel fa-ti
trei. feluri de culoarea camel, una mai deschisa decal alta,
punand fiece culoare a camel la locul ski in diferitele parti
ale fetei. Totusi, nu te apropia prea mult de umbrele fcute cu verdaccio, ca s se vcopere de tot ; dar contopeste-le
cu culoarea cam& cea mai inchisa, atingandu-le usor si potolindu-le ca un fum. $i afl, CA panoul cere s fie umplut
de mai multe ori cleat pe zid ; totusi nu asa de mult, dupa
parerea mea, incat sa impiedice verdete ce este sub carnatii de a fi intotdeauna putin straveziu. Dup ce ti-ai pus
la loc culorile carnei, That fata e aproape bine, fa o culoare a carnei ceva mai deschisa i pune-o peste partile
luminoase ale fetei, albind-o putin cate putin cu delicatet,
'Ana' ce ajungi s revii, cu alb de plumb, curat, peste oarecari reliefuri mai iesite in afara decal altele, cum ar fi
peste sprncene sau peste varful nasului. Apoi 1) profileaza
ochii peste o conturare cu negru, si fA 60N/a perisori (cum
are ochiul), si nrile nasului 2). Apoi ia putina sinopia inchisk cu nitelus negru, si profileaza toate contururile nasului, ochilor, sprancenelor, parului, mainilor, picioarelor, si
In general ale tuturor lucrurilor, cum ti-am aratat pe zid ;
intotdeauna cu aceeasi tempera de glbenus de ou.
CAPITOLUL CXLVIII

Modul de a pida un om mort, prul, si barbile.

Dupa aceasta, vom vorbi despre modul de a picta un
1-2) Pasajul acesta 1ipse0e in traducerea lui Victor Mottez.

www.dacoromanica.ro

107
ori unde se vede
nudul, pe panou ca si pe zid ; numai ca, pe zid, nu e nevoe s umpli totul cu prnnt verde ; e deajuns
pui ca
semi-ton intre umbra si culoarea carnei. Pe panou insa,
trebue s umpli peste tot, cum te-am invtat pentru o fata
pictata sau vie ; si, in acelasi fel, umbreste cu acelai verdaccio. Si sa nu dai
. nid-o culoare row deschis, caci mortul n'are niel-o culoare ; dar la putin ocru deschis si degradeaza din acesta trei feluri de culoarea cknei, numai cu
alb de plumb legat in mod obisnuit (cu galbenuf de ou),
and cu aceste culori ale carnei fiecare la locul sau, contopindu-le bine una cu alta, atat pe fat, cat si pe corp.

om mort, adica fata, toracele (pieptul)

Deasemeni, cand ai umplut aproape de tot, fa' din culoarea

aceasta a carnei o alta mai deschis, pana ce readuci cele
mai mari extremitti ale reliefurilor la alb de plumb, curat.
Profileaza tot asa toate contururile cu sinopia inchis si
cu putin negru, legate. Culoarea aceasta numeste-o sanguina. $i in acelasi mod fa prul (dar s nu para viu, ci mort)
cu verdaccio de mai multe feluri. $i dupa cum ti-am ara-

tat pe zid mai multe moduri

feluri de bkbi, in acelasi

chip fa-le si pe panou. Astfel, oridecte ron ai de facut un

corp de crestin sau de vre-o fiint rational, f aceste cuori ale cknei dui-A cum am spus mai sus.
CAPITOLUL CXL1X

Cum trebue s pictezi un om rgnit, sau rana.

Pentru a face sau a picta un om rnif, sau rana, ia
chinovar curat si umple unde vrei s faci culoarea sangelui.
Apoi sa iei putina laca fing, legat bine dupd cum se obicisi sa mergi peste tot umbrind sngele acesta, fie
picaturi fie rani, sau ori cum ar fi.
nueste ;

CAPITOLUL CL

In ce mod se picteazA o al:4 sau un rau, cu sau

fr pesti, pe zid

si pe panou.

Cand vrei s faci o apA, un lilt, sau once apa ai vrea,

www.dacoromanica.ro

108
cu sau WA peste, pe zid ori pe panou, ja, - cA'nd e pe zid, acelasi verdaccio cu care umbresti fetele pe var ; fA pestii,
umbrind cu acest verdaccio curat intotdeauna pe spate. BagA
de seamA a pestii, si in general toate animalele fArA judecatA, trebue s'A aibA umbrele deasupra si luminile dedesubt.
Apsoi, and ai umbrit cu verdaccio, pune dedesubt luminlle
cu alb de var, pe zid ; iar pe panou, cu alb de plumb. Pe
deasupra pestilor, si peste tot fondul tabloului. fA ateva
umbre cu acelasi verdaccio, $i dacA ai vrea sA faci veun
peste de o spetA deosebitA, adaogA-i cAteva aripioare de
aur. DupA ce s'a uscat, dA de-a-lungul, peste tot fondul,
coclealA cu ulei; si tot astfel si pe panou. $i daa n'ai vrea
sA-I faci in ulei, la pAmAnt verde sau verde albAstriu (vert
d'outremer), i umple totul deopotrivA, insA nu asa de mult
incAt sA impiedece a apArea ca sub un vAl pestii si undulatiile apei ; si, dacA e nevoe, reliefeazA putin aceste ondulatii : pe zid cu alb de var, lar pe panou cu alb de plumb,
legat. Asta ti-e de ajuns la mestesugul pictatului ; sA venim
acum la mestesugul ornamentArei. Dar dintru 'ntAi sA vorbim
despre mordanti.
CAPITOLUL CL1

Modul de a face un mordant bun pentru a polei

cu aur vestminte si ornamentatii.

Un mordant, care este foarte bun pe zid, pe panou,

pe stic1A, pe fier, si 'n once loc, se face in modul acesta 1).
1) Vasari, in cap. 28 din a sa Introd. alle ezrti del disegno, vor-

bevte de bucata de glaire (albuvul oului crud), de apa vi de bol de

Armenia ca de cel mai bun pentru a polei cu aur pe panou. E acelavi
pe care Cennino il descrie la cap. CXXXI. Totuvi, cum pe vremea lui
Vasari nu se mai poleia cu aur, Cennino impinge mai departe, in capitolele urmatoare, informmatiile sale asupra mordantilor, vi arata cum
se facea un alt mordant cu usturoi.

(Nota cav. Tambroni)

Giair-ul acesta, in limbajul mevtevugarilor de azi, se numevte

(D. Belisare)

www.dacoromanica.ro

109
uleiul fiert la foc ori la soare, fiert dup cum

ti-am aratat mai inainte; si freacd cu acest ulei putin alb

de plumb si cocleal ; i dui-A ce 1-ai frecat lichid ca apa,
pune inteinsul putin vernis, si lasA s fiarb putin, toate
acestea la-olalt. Apoi ia unul din vasele tale de sticla, pune-le in el si las's se linisteasca. *i and vrei sa te ser-

vesti de el, fie pentru vestminte fie pentru ornamentatii, ja

putin intr'un vas, si o pensul de pr de veverit, foarte
moale i ascutita, montara inteo teava de pan de porumbiel sau de gAina ; vrful s lasa foarte putin din teava.
Apoi intinge numai vrful in mordant, si lucreaza-ti ornamentele si frizele. Si, cum ti-o spun, fa" ca pensula sa" nu
fie prea inarcata". Motivul este, a vei putea sa-ti faci lucrrile prin trsaturi ca firul de pgr, care e lucrul cel mai
plcut cu putinta 1). Inainte de a-1 face, trebue s intrerupi 2)

atva timp lucrul i sA astepti din zi in zi. Apoi pipae lucrrile acestea cu degetul melar 3) dela mna dreapta, adica
cu vrfuI degetului ; si dac" vezi ca mordantul se prinde

ctusi de putin si se tine de deget, ia atunci pincetta, taie

o jumtate de foaie de aur fin, sau de aur pe jumtate, sau
de argint (dei acestea nu dureaz), i pune-o peste mordantul acesta. Apas'o cu vat, apoi cu acelasi deget adun" buc'tile de aur $i pune-le peste mordant acolo unde
lipseste. 51 s nu te servesti de alt vrf de deget,
acesta e cel mai delicat din ate ai ; i fa' ca minile sa-ti
fie intotdeauna curate. Baga de seam, cA aurul ce se pune
In textul original : Che piu vago lavoro" Victor Mottez
traduce foarte greOt prin : le travail le plus vague possible" (lucrul cel
mai vag cu putintii). El n'a cercetat mai mane etimologa cuvhntului
vago, caci altfel ar fi vazut ea mai Inseamna i plccut, dorit, qi n'ar
fi dat o interpretare ava de nepotrivita.
(D. Belisare)
Mottez : ,,.,.il faut s'asseoir" (trebue sa stai jos, sh te aqezi)
ceeace n'a fost de fel in intentia autorului.
(D. Belisare)
Degetul melar va sa zica ad i degetul arattor. Pe vremea autorului, se purta inelul /a degetul aces ta, cum se poate convinge oricine prin picturile de pe atunci.
:

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

110
pe mordanti, mai ales la aceste lucrari delicate, trebue s
fie aurul cel mai batut si mai subtire ce se poate gasi ; caci
daca e gros, nu poti sA-I intrebuintezi asa de bine. Gaud
ai de umplut un intreg fond de aur, dac vrei, poti sal
Iasi s ramana pe o alta zi; si apoi ia un pamatuf de pene
si mtura peste tot. Daca vrei sa strangi aurul ce cade, ori
maturatura de pulbere de aur, pastreaz-o ; caci e buna pentru giuvaergii sau pentru treburile tale. Apoi ia vat foarte
curata si nou, si sclivisesteti in mod desavrsit frizele poleite cu aur.
CAPITOLUL CLII

Cum poli s6 pregAtesti mordantul pentru a polei

mai repede cu aur,
Daca vrei ca mordantul de mai sus sa dureze opt zile

inainte de-a aplica aurul, sa nu pui in el cocleala ; daca

vrei s dureze patru zile, pune putina cocleala; daca
vrei Ca mordantul sa fie bun dela o seara la alta, pune in
el multa cocleal si MCA putin bol. i dac se intamplal a cineva te dojeneste cd pui cocleala, fiindu-i teama
a se stria aurul, lasa-I sa zica ce-o vrea ; caci eu am incercat-o, aurul se pastreaza bine.
CAPITOLUL CLIII

Modul de a face un alt mordant cu usturoi, si

unde este mai bine s6-1 intrebuinfezi.
Exista un alt mordant, care se face in modul acesta :
la usturoi curatat, in cantitate de unul, dou sau trei bliduri ; piseaza-1 in piulita ; trece-I de doua sau trei ori ruin-

teo bucata de panza. la zeama aceasta, si freac-o cu putin

alb de plumb si bol, cat se poate mai fin. Apoi amesteca-I ;
pune-1 inteun vas, acopere-1 si pstreazA-1; caci cu cat e mai
vechi, cu atat e mai bun. SA nu iei usturoi mic sau crud ;

www.dacoromanica.ro

111
ia-I de-o varst mijlocie.
$i cand vrei sa intrebuintezi din
acest mordant, pune putin inteun vas de sticl Cu putina
urin, si amestec incetisor cu un fir de pai pana ce, dupa
prerea ta, curge din pensul pentru a putea lucra cu el cu
dibdcie. In felul de mai sus, dup ce a trecut o jumatate
de or, poti s aplici aurul cum te-am invatat. Mordantul
acesta are particularitatea, a te asteapt la pus aurul o jumAtate de or, o or, o zi, o sgptamn, o luna, un an, si
cat vrei. Numai tine-I bine acoperit, si fereste-1 de pral.
Mordantul acesta nn sufer nici apa nici umezeala ; niciodat nu se intrebuinteazA in biserici pe sub boite si pe zid
de cdrAmid ; cAci locul lui e pe panou si pe fier, sau pe
once lucrri ce sunt de vernisat cu vernis lichid. $i-ti sunt
deajuns aceste doua feluri de mordanti.

CAPITOLUL CLIV

Despre vernisare.
Mi se pare ca" am spus destule despre modul de a
picta pe zid, in fresco si in secco, si pe panou. Vom avea
de adaugat ceeace lipseste modului de a picta, de a polei
cu aur, si a face miniaturi pe hartie. Dar dintru 'ntai, vreau
s vedem modul de a vernisa tablourile sau panourile, si
once all lucrare ar fi, in afard de zich
CAPITOLUL CLV

Despre timpul i modul de a vernisa tablourile.

S'A stii CA cel mai frumos si mai bun vernis ce exist,

e acela care cu cat asteapt mai mult dup ce pictura a

fost fcuta, Cu atat e mai bun. $i ti-o spun, ca dac ai astepta mai multi ani, sau cel putin unu, lucrarea ta ar iesi
mai mult in relief. Motivul e, cA coloratul vine din natura
la proprietatea ce are aurul, care nu vrea tovrsia altor
metale ; tot asa sunt si culorile care, cand sunt impreun
cu temperele Ion, nu vor alt amestec cu alte tempere.

www.dacoromanica.ro

112
Verniul 1) este o licoare puternia, zeloas, ce vrea
fie ascultata in totul, i anuleaza once alta temper& De indata ce-o intinzi peste lucrarea ta, once culoare isi pierde
imediat puterea, trebue sa asculte de vernis, si nu mai ai
posibilitatea s retusezi cu tempera. Pentru a vernisa e bine
sa astepti cat poti mai mult ; caci vernisAnd numai dup
ce culorile si temperele si-au facut efectul complect, ele redevin apoi mai vioaie si mai frumoase, iar strlucirea obtinut se pastreaza intotdeauna aceeasi.
Deci, ia-ti verniul
cel mai lichid, mai transparent si mai limpede ce poti gsi.
Pune-ti panoul la soare, si sterge-I (cu piimatuful de pene)
de praf si de once murdarie, cat poti mai mult ;
baga
de seam s fie timpul MC vnt, deoarece praful e usor
oridecate ori vntul l'ar aduce peste lucrarea ta, nu vei putea, oricat de dibaci ai fi, sa-i redai curatenia. Bine ar fi in
oarecari livezi sau pe mare 2), unde praful n'ar putea sa-ti
fac neplaceri. Dui-A ce ai nclzit la soare panoul, si tot
asa verniul, pune panoul pe lat si cu mna intinde verniul
acesta peste tot, usor si bine. Dar fereste-te c'e a merge pe
deasupra aurului, cci nu-i place tovarsia verniului, nici a
i

E Inteadevar regretabil c Cennino a pastrat tacerea asupra

naturei acestui vernis. Totusi capitolul acesta inlatura toate indoelile,
daca picturile ci tempera erau vernisate ori nu. Contele Cicognara a fost
foarte prevazator cand a spus c picturile ez tempera ale vechilor ma-

estri erau lucrate in diferite feluri si acoperite cu vernis. Armenino,

descrie diferite verniuri, dintre care cel mai vechi, zice el, era facut din ulei de brad si din piatra. El se intindea cu mana peste panourile ce fusesera uscate la soare, cum ne-o demonstreaza Cennino,
Verniul acesta, zice Armenino, era foarte usor i straveziu.
Milanesi zic Acest vernis lichid de care se serviau vechii maestri pentru a-si desavarsi lucrarile, trebue sa fi avut ca baza principal4
guma sau resina ce se scoate din ienupar si care se numeste In popor
sandaraa. (rsina rnirositoare).

(Nota lui Maurice Denis)

Victor Mottez, consecvent cu obiceiul lui de a traduce gresit,

vede zid (muro) acolo unde e mare (mare).
(D. Belisare)
P. Willibrord Verkade, noteaza : Ultima operatie ce fac chinezii
la lucrarile lor de lac".

www.dacoromanica.ro

113
a altor licoruri. Si daca nu vrei s'a-1 dai cu mana, ia o bucica de burete foarte fin, inmuiat in acest vernis, si rostogolind'o cu mana peste panou, verniseaza in ordine, si ia
si pum dupd cum e nevoie. Daca ai vrea ca verniul sa se
usuce fara soare, fierbe-I bine dintru 'ntai ; caci pentru panou ar fi mai bine sa nu fie prea mult supus la soare 1).
CAPITOLUL CLVI

Cum poti face In scurt timp s6 par vernisatA

o picturg.
Pentru ca in scurt timp o lucrare a ta sa para vernisat, si sa nu fie, ia albus de ou batut cu vergeaua, cat
se poate de mult, pana ce devine o spuma groasa : las'sa
se limpezeasca 2) o noapte. la intr'un alt vas ceeace s'a
limpezit, si cu pensnla de par de veverit da intins peste
lucrarile tale : vor parea vernisate, si sunt inca mai tari. Modul acesta de a vernisa place mult figurilor sculptate, fie in
lemn fie in piatr ; in felul acesta li se verniseaza fetele,
mainile, precum si toate prtile de carne.
Si am spus destul despre verniuri; s'a' vorbim despre modul de a picta
miniaturile pe hartie.

CAPITOLUL CLVII

in ce mod trebue s6 pictezi In miniatur' si s6

poleesti cu aur pe hartie.
Dintru 'ntai, daca vrei sa faci miniaturi, trebue sa
desenezi cu plaivasul figurile, frunzele, literele, sau once-

11 In textul original: Chi la tavola lizanzolto per bene a non

essere troppo sforzata dal sole", ceace Victor Mottez traduce prin: II
est bon que le vernis n'ait pas trop ei lutter contre la force du soleil",
(E bine ca verniul sa n'aiba prea mult de luptat lmpotriva puterii soarelui). Groeala o vede oricine unde e.
(D. Belisare)
2) Victor Mottez: set se scurga" (gouter) ; dei textul origina
spune: stillare.

(D. Belisare)
lo

www.dacoromanica.ro

114
vrea, pe hrtie, adic in carti ; apoi trebue sa intresti cu
penita, fin de (ot, ceeace ai desenat. OLIO aceea trebue s
ai un ipsos colorat, care se numeste asiso 1), i se face in
modul acesta : ia putin ipsos fin si putin alb de plumb, mai
putin de-o treime din ipsos ; apoi ia putin candel (Zahar
candel), mai putin ca albul de plumb. Freaca lucrurile acestea foarte fin cu ap curat. Apoi strange-le cu loptica, si
las's se usuce fra soare. Cnd vrei sal intrebuintezi la
pus aurul, ia putin (asiso), numai cat iti trebue, si subtiaza-1 cu albus de ou btut, cum te-am invtat mai sus. Leaga
cu acest amestec, si las sd se usuce. Apoi ia-ti aurul si
poti sa-1 pui si cu si far abureal. Punandu-ti aurul, ia-ti
dintele ori piatra de sclivisit, i scliviseste-I ; pune ins sub
hartie o tablita tare de lemn bun si bine netezit, i dup
aceea scliviseste. $i sa stii, ca cu acest asiso poti sa scrii
cu penita litere, s faci fonduri i once-i vrea, caci e cat
se poate de bun. Inainte de a pune aurul, vezi dacA e nevoe ca, cu varful cutitului, s-I racai (asisoul), sa-1 netezeesti, ori s-1 curtesti cumva; caci uneori pensula iti pune
mai mult intr'un loc decal intr'altul De asta fereste-te intotdeauna.
CAPITOLUL CLVIII

Un alt mod pentru a polei cu aur pe hartie.

Dac vrei un alt fel de asiso (ins nu e asa de perfect ;

e bun pentru a face fondul de aur, dar nu si la scris),

ia

1) Dictionarele nu mentioneaza cuvanzul acesta. Poate ca e in

uz undeva: Baldinucci, in al sau Vocabulaire des arts, vorbeste de multe
feluri de ipsosuri, dar nu si de acesta. Armenino, (cap. 8 del lib. II) zice
ca a vazut pe Flamanzi frecand ipsosul cu aloul de plumb in proportia
ce mentioneaza autorul nostru ; insa nu vorbeste despre zahr, in locul

caruia ei puneau orpiment. El nu da nici-un nume acestui amestec,

care spune ca e usor t ca reuseste de m!nune.
(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

115

ipsos fin, o treime de alb de plumb si un sfert de bol de

Armenia, cu putin zahr. Freaca foarte fin toate aceste lucruri cu albus de ou. Apoi d grundul I.) in modul obisnuit, si las s se usuce. Dup aceea, cu vrful cutitului,
rcle-ti si curteste-ti ipsosul. Pune sub hrtie suszisa
tblita, ori o piatr cu suprafata foarte plan, si scliviseste.
Si dac s'ar intmpla sa nu se scliviseasc bine, cnd pui

aurul, ucl ipsosul cu ap curata, cu o pensula micA de

pr de veverit ; si dup ce se usuck scliviseste.
CAPITOLUL CLIX

Despre o culoare asemAngtoare aurului, care se

numeste porporina 2), si in ce mod se face.
Vreau sa-ti art o culoare asemntoare aurului, care
e bun pe hrtie la miniaturisti, si s'ar putea intrebuinta si
pe panou. Fereste-te ins ca de foc de a o intrebuinta. Cuoa rea aceasta, care se numeste porporina, s nu se invecineasc Cu nici un fond de aur ; cci te instiintez, c' de-ar
fi un fond intins de aici pand la Roma, si l'ar atinge un
bobulet de argint viu numai cAt o jumAtate de gr'unte de
panic, a fi de ajuns pentru a strica totul. Cel mai bun leac
ce poti avea imediat, e s faci o tietur 3) Cu vrful cutitului sau cu un ac peste acest aur : si nu va merge (argintul viu) s m'nnce mai departe. Culoarea aceasta de
porporina se face in modul acesta : ia sare de amoniac
((ipirig), cositor, sulf (pucioasii) i argint viu, at dintr'unul si dintr'altul, numai ceva mai putin argint viu. Pune lucrurile acestea inteo ampuld (bsic) de fier, de aram ori
de sticl. Topete-le pe toate la foc ; si s'a fcut. Apoi
leag cu albus de ou si gum, si intrebuinteaz'o la lucru
Victor Mottez : in(rebuin(eazd-1.
0 culoare purpurie, roqiaticA.

Victor Mottez : "set raccii peste aurul acesta"...

(D. Belisare)

www.dacoromanica.ro

116

cum vei voi. Dacd faci cu ea vestminte, umbreste-le fie cu

lack fie cu albastru, fie cu violet ; pe hrtie, culorile trebue
sa-ti fie intotdeauna legate cu guma arabic.
CAPITOLUL CLX

In ce mod se freaca aurul si argintul, cum se leagtt

pentru a face verdeturi si ornamentatii, si cum se
poate vernisa pZimntul verde.
Daca vrei sa lucrezi cu aur pe panoli, pe hrtie, pe
zid, sau uncle-i vrea, (irisa numai ici si colo, fail a polei
tot fondul cu aur) ; sau dac ai vrea s lucrezi veun copac
care s pail a fi copac din rai ; ia foite de aur fin, in cantitate suficient pentru lucrarea ce vrei s faci sau s scrii
cu el ; cam zece 'Ana' la douheci de foite. Pune-le pe pia-

tra de porfir, si cu albus de ou bine batut 1) freaca bine

aurul acesta, si apoi pune-I inteun vas de sticl ; adaug-i
atata tempera', incat curga din pan sau din pensul ; si
poti sa faci Cu el once lucrare ai vrea. Mai poti sad freci
cu gum arabica, pentru a-I intrebuinta pe hrtie ; si daca
faci frunze de copaci, amesteca cu aurul acesta putin verde
(Om:Mt verde), foarte fin frecat, pentru frunzele inchise.
In modul acesta, amestecand cu alte culori, poti face fanjante 2) dup dorint.
Cu aurul acesta astfel preparat, sau cu argint, sau cu
aur pe jumatate, mai poli, dupa moda veche, sa impodobesti
vestmintele cu ornamentatii in forma de pieptene, i sa faci
oarecari ornamente, care nu sunt mult intrebuintate de ceilalti, si-ti fac cinste. Dar pentru ceeace-ti arat ad, trebue s
Vasari, aratnd cum sa se frece aurul, nu pomeneste de albusul de ou ca tempera', ci spune sti se ia miere i guma. Cennino nu
admite guma decit pentru miniaturile pe hArtie.

(Nota lui Victor Mottez)

Vestminte de culoarea gitului de porumbiel.

www.dacoromanica.ro

117
la intrebuintare
stii
pria ta pricepere 1).

s te aluzesti bine dui-A pro-

CAPITOLUL CLXI

Despre culorile ce se intrebuinteazg pentru a lucra

pe hrtie.
E adevrat, a toate culorile pe care le intrebuintezi
pe panou, poti s" le intrebuintezi si pe hrtie ; dar trebuesc
s fie frecate foarte fin. Deasemeni e adevrat, a sun t oarecari culori care n'au corp 2), se numesc pezzuola (lazururi) si se fac de bate nuantele. N'ai deal s iei putina
pezzuola de asta, de once culoare ar fi, so pui inteun vas

de sticl, sau inteo cupg : pune-i gum, si e buna de intrebuintat.

0 alt culoare se mai face cu Man (lemn rosu de

Brazilia, sau lemnus) fiert cu lesie si alaun de roa ; apoi
and s'a rAcit, se freaa cu var proaspt, si face o culoare
roz destul de frumoas, si ajunge s aib putin corp.

CAPITOLUL CLXII

Despre modul de a lucra pe panzg sau pe falla.

Acum s vorbim despre modul de a lucra pe panz,
adia pe stof de in, sau pe tafta. Pe prag trebue s intrebuintezi urmtoarea metod : dintru'ntai trebue s-ti pui
sasiul bine intins si s tintuesti (stofa) exact pe incheieturi ;
apoi de jur imprejur mergi cu tinte, intinzand-o deopotriva
In chip perfect, Mat s fie intins perfect de bine fiece fir
Dup ce ai fcut aceasta, ia ipsos fin si putin amidon
(scrobealii albel), sau putin zahr, si freaca lucrurile aceste
Cu dei din acela cu care ai legat ipsosul pe panou. Freac
De aci incepe traducerea facuta de D-1 Henry Mottez, a ce
lor 17 capitole care nu f:gurau in editia cavalerului Tambroni.
Willibrord noteaza : Culorile sunt astfel stravezii de tot".

www.dacoromanica.ro

118
foarte fin ; dar dintru'ntai, cu cleiul acesta fr ipsos, d
odat peste tot ; si daca cleiul n'ar fi tot asa de tare ca cu
ipsos, n'are nici o importanta. F sa fie cald pe cat se
poate, si cu pensula de pr de porc, tocita i moale, da
peste fiecare din prti, daca ai de pictat pe fie ce parte.
Apoi, dup ce s'a uscat, ia panza ia o lama de cutit care
sa fie la tis plan si dreapt ca o linie, si cu varful da
ipsos de asta peste panza, punand si luand deopotriv, ca
si cum ai razui. Cu cat vei rasa mai putin ipsos, cu atat e
mai bine : cad numai pentru a egaliza rosturile firelor, e de
ajuns s dai odat cu ipsos. Cand s'a uscat, ia un cutit
bine taietor, uita-te la panza daca n'are cumva vr'un nod,
si da-1 jos ; apoi ia-ti crbunele, si in acelasi fel cum desenezi pe panou, deseneaza pe panza, si intareste cu cerneal diluat (cerneald de aquarelci).
Apoi vreau s te invat,
dacd vrei s pm aureolele
sau fondul de aur sclivisit ca pe panou,
ca de obicei
pe once panza si pe tafta se pune cu mordant, si anume
cu acela din smanta de in.
atrag atentia, fiindc modul acesta e cel mai minunat dintre altele pe care le-au intrebuintat multi. Dup aceea poti sA faci su) panza si s'o
indoi fr a strica ceva aurului i culorilor.
la dintru'ntii ipsos de Asta fin cu putin bol, leaga-1
cu putin albu$ de ou si clei, si d odat in locul unde
vrei sa pui aurul. Cand s'a uscat, razue-I putin ; apoi ia-ti
bolul de Armenia frecat i legat intocmai ca acela pe care-I
pui pe panou, si in felul acesta d de cinci-sase ori : las-1
cteva zile. Pune-ti aurul exact cum faci pe panou, si scliviseste-I, tinnd dedesubtul panzei o scandura bine netezita si tare, si o perin intre panza i scandura. In felul acesta cizeleaza si preseaza sus zisele aureole, si vor fi intocmai ca pe panou. Dar fiinda uraniscurile acestea, ce se
fac la biserici, sunt purtate uneori pe afara cand ploua, e
nevoie sa ai un vernis foarte !impede, si cand vernisezi culorile, verniseaza putin i aureolele si fondul de aur.

www.dacoromanica.ro

119
Duid modul obi$nuit intrebuintat la ancone 1) trebue

sa colorezi din loc in loe pe panza, $i va ie$i o lucrare

mai plcuta cleat pe panou : Cad panza retine intrudtva
udatura ; $i e ca $i cum ai lucra in fresco, adic pe zid.
Si te mai inViintez ca, pictnd, trebue s dai de multe ori
cu culorile, de mai multe ori cu culorile, de mai multe ori
ca pe panou, deoarece panza nu are corp ca ancona, $i
apoi nu arat bine la vernisat, dad culorile sunt rau intinse. Culorile vor fi legate in acela$i fel ca pe panou. Si
nu ma intind mai mult despre aceasta.
CAPITOLUL CLXIII

Cum se lucreazg pe prinzh neagrg sau albastrti,

sau pe cortine.
Daca ai avea sd lucrezi pe panza neagra sau albastra,
i pe cortine 2), intinde-ti panza in felul cum am spus
mai sus. Nu trebue sa gruntue$ti cu ipsos : nu poti sa desenezi cu carbunele. la creta de croitor, $i prefa-o frumos
In budtele, cum faci cu carbunele, $i pune-le inteo teava
de pana de gasc, de grosimea ce-ti trebue. Pune o codit tevei acesteea, $i desenead u$or. Apoi intare$te cu alb
de plumb (ceruza) legat. Apoi da un strat de clei de acela
cu care legi ipsosurile pe ancone sau pe tablouri ; apoi intinde culorile cat poti mai mult, $i pictead vestminte, chipuri, munti, constructii, i once-i vrea; legand in mod obicinuit. lar$i, pentru a picta pe cortine, poti sa tai panza
alb, $i s'o suprapui peste panza albastra, lipit cu coca in
chip de clei; sa-ti pui figurile ce vrei s pictezi pe fond,
si apoi sa colorezi cu oarecari culori de apa, fail a vernisa dupa aceea. Se pot face multe, $i ieftine, $i sunt destul de apreciate. Deasemeni, pe cortine, poti face cu penca

1), Ancona : catapeteazma sau panou de lemn.

2). Sau perdele.

www.dacoromanica.ro

120
sula cateva frunzisuri, de indigo cu alb de plumb curat, pe
fondul preparat cu clei, si s Iasi intre aceste frunzisuri Cateva spatii frumoase pentru a face unele lucran i micute de
aur Cu mordanti cu ulei.
CAPITOLUL CLXIV

Cum trebue sa se deseneze pe ptinzA sau pe tafta

pentru nevoile brodeurilor.
larasi trebue uneori s" servesti pe brodeuri cu diferite
feluri de desenuri. Pentru aceasta, spune acestor mestesugari, A' puna panza sau taita bine intins pe un $asiu ; si
daca panza e alba, ia-ti carbunele obisnuit, si deseneaza
ceeace vrei. Apoi la pana si cerneald curata, si intreste,
ca si cum ai face cu pensula pe panou. Apoi scutura-ti
carbunele, si ia un burete bine spalat, si stors de apa.
Apoi freaca cu el panza pe partea unde nu e desenata, si
da cu buretele Asta, pana ce panza se uda atata, cat tine
figura. Apoi ia o pensula mica si ascutita de par de veverita; intinge-o in cerneala si stoarce-o bine; si cu ea incepe sa umbresti in locurile mai intunecate, micsorand si
estompand putin cate putin. Ai s vezi, Ca' in chipul acesta
panza uu va fi prea groasa, pentru a estompa umbrele, si
ti se va parea o minune. $i dac panza s'ar usca inainte
de a fi ispravit de umbrit, revino cu buretele si uda iarsi
cum ti-am spus.
Si asta ti-e deajuns pentru lucrarea pe pan&
CAPITOLUL CLXV

Despre lucrarea pe uraniscuri de tafia, prapure,

steaguri si altele, si despre modul de a polei cu
aur aureolele sau fondurile.

Daca ai de lucrat pe taita, uraniscuri sau altfel de lucran, intinde-le dintru'nti pe sasiuri, asa cum ti-am spus
despre panza; si dupa fondul ce ai, ia carbuni negri sau

www.dacoromanica.ro

121

albi. FA-ti desenul, si intAreste fie cu cerneala fie cu culoare

subtiatA ; si, dacA trebue s'A lucrezi de ambele pArti o aceeasi scenA sau figurA, pune sasiul la soare si intoarce
spre el partea desenatA, asa 'Mat sA batA asupra-i. Stai in
partea opusA, cu culoarea subtiatA si, cu pensula subtire
de Or de veveritA, d'A dupa umbra ce vezi dela desenul
fcut.

DacA ai sA lucrezi noaptea, pune o lumina' mare in

dosul desenului, si una mai mica* in partea unde desenezi,
adicA trebue sA procedezi ca si cum ar fi o fAclie in partea desenatA si o lumAnare in partea unde desenezi. Daca
nu e soare, si ai de desenat ziva, fa asa fel 'Mat lumina a
doua ferestre sA fie in partea deja desenat, iar in partea
pe care ai s'A desenezi s'A batA lumina dela o fereastrA mica.
Apoi leagA cu cleiul obisnuit acolo unde ai de pictat

sau de pus aurul, si amestecA putin albus de ou cu acel

clei, cum ar fi un albus de ou la patru paliare de clei. Si
dacA, dupA ce ai legat cu clei, ai vrea sA pui vre-o aureola'
sau fond de aur sclivisit, pentru a-ti face mare cinste si
nume, ia ipsos fin si putin bol de Armenia frecate impreunA foarte fin cu putin zahAr. Apoi, cu cleiul obisnuit,
si foarte putin albus de ou, amestecat cu nitel alb de plumb,
dA foarte fin de cloud ori acolo unde vrei s'A pui aurul.

Apoi dA-ti bolul, tot cum il dai pe

panou ; dupd aceea,

putinA tempera
lustruita, sau
bine
dintr'a bolului, si scliviseste pe piatra

pune-ti aurul cu apA curatA, amestecAnd

pe o scAndurA foarte tare si netezitA. Si astfel cizeleazA

sj

preseazA peste suszisa scAndurA.

Mai poti sA colorezi fie ce lucru in modul obisnuit,

iegAnd culorile cu gAlbenus de ou, si intinzAndu-le de sase,
de opt sau de zece ori, de dragul veniului ; si apoi, pot'
sA pui aureolele sau fondurile de aur cu mordantii cu ulei
iar ornamentele cu mordantii cu usturoi si sA vernisezi la
urmA ; dar e mai bine cu mordantii cu ulei.
$i aceasta e deajuns pentru steaguri, prapure, si altele de felul acestora.

www.dacoromanica.ro

122
CAPITOLUL CLXV1

Modul de a picta si de a pune aur pe catifele.

Daa ai avea de pictat pe catifele ori sA desenezi pentru brodeuri, deseneazA-ti lucrArile cu penita, fie

CU

cer-

nealA, fie cu alb de plumb subtiat.

Daa-ti vine s'A pictezi ceva sau s'A poleesti Cu aur,
la dei dui:4 modul obisnuit, si tot atAta albus de ou si
putin alb de plumb ; cu pensula de par de porc dA peste
partea pAroasA, doboar-o si striveste-o bine jos. Apoi picteazA si pune aurul cum am spus deja ; dar la aur pune
rnordanti. Iti va fi insA mai putin greu sA lucrezi once lucru pe tafta albA, s'A decupezi figurile sau once faci altceva,
si sA le dai brodeurilor sA le lipeasa pe catifeaua ta.
CAP1TOLUL CLXVII

Despre lucrarea pe postav da liing.

Daa vine cazul sA ai de lucrat pe postav de Yank
pentru turnire 1) sau lupte 2), (aci uneori gentilomii si marii
seniori sunt doritori de-a avea lucruri pretioase, si vor sAsi aibA armoariile fAcute, cu aur sau cu argint pe postav),
ia dintru'ntAi, dupA culoarea postavului sau stofei de lAnA,
arbunele ce se cere la desenat, si intAreste cu penita, asa
cum ai fAcut pe catifea. Apoi ia albus de ou bine bAtut,
asa cum te-am invAtat dintru'ritAi, cu tot atata clei, dupA
modul obisnuit, si d'A peste partea pAroasA a postavului in

locul unde ai sa pui aurul. Apoi, and s'a uscat,

ia

un

dinte si scliviseste peste postavul acesta ; dupA aceea dA

cu tempera alte dou ori.
Gaud s'a uscat bine, dA cu mordantul, atAta at sA nu
depAseasa partea legatd cu temperA, si pune aurul sau argintul ce-ti place.
1 . Lupte de Intrecere intre cavaleri.
2). Lupte cu lancea pe cal.

www.dacoromanica.ro

123
CAPITOLUL CLXVIII

Cum trebue sa lucrezi paturile de cal I), armoariile

si hainele pentru turnire si lupte.
Uneori in aceste turnire $i lupte se face, pe paturile
de cal $i pe haine, oarecari armoarii in relief $i cusute peste
sus-zisele lucrri. Din cauza aceasta, o sa-ti arat cum se
fac din }Artie de bumbac.
Pe hrtia aceasta se pune dintru'ntai pe toat intinderea ei aur sau argint sclivisit, $i se
procedeazA in modul acesta : freac, at poti de fin, putin
ocru, cret de croitor, $i foarte putin bol de Armenia ;
leag-le impreurr cu clei, care va trebui s fie aproape apa
curat, nici-decum tare, ci s aib putind substant sau va-

loare. $i, cu pensula moale de Or de porc, sau cu aceea

de pr de veverit, s dai un strat peste foile de hrtie de
scris, dar nescrise. Cnd s'au uscat, revino $i ud cu pensula de Or de veverit, $i pune aurul in modul $i ordinea
In care-I pui peste bol pe panou ; $i vezi apoi, cnd ai
Nutt toat foaia, dac e vremea sl-1 sclivise$ti.
Atunci, s ai o piatr foarte plan sau o scndur
bine lustruita $i tare, sclivise$te-ti peste ea foile, $i pune-le
deoparte. far din foile acestea poti s faci animale, flori,
trandafiri $i multe feluri de armoarii, si-ti va face mare chiste. Lucreaz-le repede $i bine ; i poli s le impodobesti
cu oarecari culori cu ulei.

CAPITOLUL CLXIX

Despre modul de a face coifuri sau easel pentru

turnire si pentru guvernatori.
Gaud iti vine ocazia s faci vre-un coif sau casc pentru turnir, ori pentru guvernatorii ce au s mearga la mo$ie ; trebue dintru 'ntai s ai piele alb, care s nu fie tabcit deck cu mirt sau cu Cefalonia. Intinde-o $i dese1). Goltarele sau valtrapurile.

www.dacoromanica.ro

124
neazd-ti coiful cum vrei si-1 faci ; deseneaz dou, si coase-le la-olalt unul cu altul, dar las intlio parte putin loc,

ca s poti pune nisip ; si cu o baghet Il indesi atta pand

s'a umplut deopotrivA de bine. Dup ce-ai fAcut asta, pune-1 la soare timp de mai multe zile; and s'a uscat bine,
scoate afar nisipul ; apoi ia clei intrebuintat la gruntuirea
cu ipsos, sl leag-1 de dou sau trei ori. Apoi s ai ipsos
mare frecat cu clei i amestec in el alti btuti, i f
fie ca o coa; eboseaz cu ipsosul acesta, dandu-i forma

de om, de animal, sau de pasre, ce ai de fcut, at mai

asemnatoare cu putint. Dac'ai fcut asta, ia ipsos mare
frecat cu clei lichid si curgtor din pensul l, cu pensula,
sa dai peste coifuri de trei sau patru oft Apoi, dup ce s'a
uscat bine, ilaie-1 si scliviseste-1, cum faci and lucrezi pe
panou. Apoi, in acelasi fel cum ti-am artat s gruntuesti
cu ipsos fin pe panou, tot asa gruntuesti Cu ipsos i coiful acesta. Und s'a uscat, raaie-1 si scliviseste-1 si apoi,
daca e nevoie s faci ochi de sticl, cu ipsos de reliefat
Iiasezi
reliefezi, daa e nevoe. Apoi, daa trebue s
fie de aur sau de argint, pune bol, ca si pe panou, si tine-te in totul de acelasi mod de a lucra; tot asa si pentru
pictare, vernisndu-1 cum se obicinueste.
CAPITOLUL CLXX

Cum trebue sA lucrezi cufere sau 16zi, si modul

de a le Impodobi si pieta.
VrAnd sA lucrezi cufere sau lzi, dacA vrei s le faci
intr.adevr, gruntueste-le cu ipsos i jine-te in totul de ace-

Iasi mod pentru a lucra pe panou, la pus aurul, la pictat,

la cizelat, la ornamentat, si la vernisat, fr s mai md intind a ti le repeta din punct in punct.
Daca vrei sA lucrezi alte cufere mai putin pretioase,
da-le dintru 'ntAi cu clei si imbrac cu postav crpturile,
si tot asa vei face si cu cele de mai sus : dar pe acestea
poti sa le gruntuesti cu ipsos dintru'ntAi cu o loptia sau

www.dacoromanica.ro

125

cu pensula, sau s te servesti de cenusa bine cernuta, cu

clei obicinuit. CAnd cufrul e gruntuit cu ipsos si uscat,
scliviseste-1, si, daca vrei, gruntueste-I cu ipsos fin.
Daca vrei apoi si-1 impodobesti cu oarecari figuri de
cositor sau alte armoarii, une-te de modul acesta : ia o piatr moale, plana si rezistenta, iar in piatra aceasta sapa
lucrarea ce vrei s faci, sau pune pe altul s'o sape ; oricat
ar fi de putin adnc, e deajuns. Aci pune s sape figuri,
animale, armoarii, flori, stele, trandafiri, si once altceva ai
don i in sufletul tau. Apoi, ja cositor batut, ori galben ori
alb, in mai multe foi, si pune-1 peste tiparul ce vrei sa re-

produci. Apoi, ia un fel de dop de calti udat, bine stors,

si punerl peste cositorul acesta ; in mana cealalta, ia un ciocan nu prea greu de lemn de salcie, si bate 610 acestia,
mestecndu-i si intorcndu-i cu cealalta mana. Si, cand i-ai
batut bine, incal vezi C apare perfect fiece linie sapata, ia
ipsos mare, frecat cu suszisul dei; si Cu lopatiza da peste
cositorul acesta btut. Dupa ce-ai facut asa, ia un cutit si,
cu vArful, cauta una din foile de cositor, detaseaz-o si ridic-o in sus ; apoi revino cu ipsosul, si, Cu lopatica, in
modul obicinuit, cauta de separa (o alta) bucat de cositor
dup cum ai mai facut.
Tot asa faci, pana ce ai din belsug ; si pune-le s se
usuce. De indata ce s'au uscat, ia un N'AH de cutit bine
tietor si, bucat cu bucat, pune cositorul acesta pe-o
scandura de nuc bine lustruit, si taie afara tot cositorul ce
depaseste conturul figurei tale. In felul acesta, fa cantitatea
ce vrei.

Cand ai cuferele in regula, gruntuite cu ipsos si date

cu culoarea ce vrei, ia dei obicinuit si inca mai tare, ucla
bine peste ipsosul figurilor sau armoariilor, si imediat aplica-1 si imparte-I peste fondul cufrului, lar cu pensula de
par de veverit profileaza si cl oarecari culori. ApOi verniseaza f ondul. and s'a uscat, ia un albus de ou batut,
si cu buretele inmuiat in albusul acesta, freac peste vernis.
Pe urma, cu alte culori, ascunde si impodobeste fondul cu

www.dacoromanica.ro

126

once culoare vrei, ca s deosebesti in parte de fond. $i apoi n'o s'A m'A intind s'A vorbesc mai mult despre aceasta,
deoarece, daca vei fi priceput si dibaci la lucrurile mari, vei
sti s'A faci bine si pe cele mici.

DupA aceasta iti voi arta

cum se lucreazA pe sticl.

C APITOLUL CLXXI

Cum se lucreaza pe sticlA, ferestrele (vitrourile).

In doua feluri se lucreazA pe sticla : adicA, pe ferestre,
si pe bucAti de sticl, care se pun in monturi, sau ca podoabe la relicvarii. Vom vorbi dintru 'ntAi despre modul
de a face ferestre.
E adevarat cA meseria aceasta e putin practicata de
artistii nostri, si se practica' mai mult de aceia cari lucreazA
inteinsa 1). De obicei, mestesugarii ce lucreaz, au mai
multa practica decAt desen, dar de-o forta mijlocie si cala.

uziti dupa desen, ajung pe aceia ce stapAnesc complect mes-

tesugul, care adicA sunt buni la once si au multa practica.

Deci, cAnd acestia vor veni la tine, vei folosi mijlocul
acesta : ei vor veni cu masura ferestrei, lArgime si lungime :
tu vei lua atAtea foi de hArtie, lipite laolalt, cAte ti-ar trebui la fereastrA ; si vei desena figura dintru 'ntAi cu cArbune,
ap.oi vei intri cu cerneal, umbrindu-ti figura complecta-

mente ca si cum ai desena pe panou. Apoi, mestesugarul

sticlar sA ia acest desen si sa-I intindA pe masa lui de lucru!
sau pe o masA, mare si plana; si, dup modul cum vrel
s'A colorezi vestmintele figurei, asa sA meargA, dintr'o parte

intealta, taind sticlele. la o culoare ce se face din pilitura

de arama bine frecatO ; si cu culoarea aceasta, servindu-te
de vArful pensulei de par de veverit, mergi cAutAnd bucata

cu bucata umbrele, facand s se acorde mersul cutelor si

altor detalii de pe figura', dinteo bucal intealta de sticl,
asa cum a liat-o si aranjat-o mesterul ; si cu culoarea a1) De mestesugarii sticlari.

www.dacoromanica.ro

127

ceasta poti s umbresti in general once sticJ. Apoi mesterul, inainte de a lega laolalta o bucata cu alta, dup trebuinta lor, le coace cumptat in niste ladite de fier cu cendere, i-apoi le leaga impreun.
Poti s lucrezi pe sticleIe acestea draperii de matase,
s faci ornamentatii, s tragi linii si s faci litere, faand
fondul cu acea culoare si apoi racaind, tot cum faci pe
panou. Ai un avantaj : cA nu-ti trebue sa dai alt fond, fiincica
gsesti sticle de toate culorile.
Si daca ai avea de facut figuri mici, sau arme si armoarii asa de mici hick sticlele nu s'ar putea tala; dup
ce ai umbrit cu suszisa culoare, poti picta oarecari vestminte, aplicand culoarea cu ulei. $i asta nu cere s fie
Nucoapt, nici nu trebue s'o coci, caci n'ai face nimic.
rnai, las-o sa se usuce la soare, cum i place.

CAPITOLUL CLXXII

Cum se lucreazii. In mozaic pentru impodobirea

relicvariilor ; si despre mozaicul de tevi de pene,
si de coji de oug.
Exista un alt mod de a lucra pe sticla, placut, frumos
pretios cat nu poti spune mai muit, care e o ramurA (a
artei noastre) de mare cucernicie pentru impodobirea relicvariilor, si vrea sA aib un desen hotarat si rapid. Maniera
de a lucra, e aceasta :

la o bucata de sticla alba ce nu bate in verde, foarte

curata, fAr defecte ; i spal-o cu lesie si Carbuni, freand-o;
limpezeste-o cu apa curata, si las-o sa se usuce dela sine,
Dar, inainte de-a o spala, tal-o de msura ce vrei. Apoi sa
iei un aIbus de ou proaspat ; cu o maturica foarte curata
bate-I cum faci cu acela pentru poleit cu aur, ca sa fie bine
amestecat ; i lasa-I s se limpezeasca o noapte. Apoi ia o
pensul de par de veverit si, cu albusul acesta de ou, uda
cu pensula sticla pe dos, si and e bine si deopotriv udata,
ja o bucat de aur, care sa fie aur compact, adica mat.

www.dacoromanica.ro

128

Pune-o pe paleta de hrtie, si aplic-o cu ingrijire pe sticld

unde ai udat-o ; si, cu putin vatd foarte curat, apas delicat, pentru ca albusul s nu treac peste aur. In felul acesta, pune pe toata sticla; las-o s se usuce WA soare
timp de cateva zile.
Dup ce s'a uscat bine, ia o tblit bine lustruit,

aptusit cu panz neagr sau cu tafta, si s ai un atelier,

unde nu te deranjeaz nirrieni, si *care s aib numai o fereastrA acoperit. La fereastra aceea A-0 pul masa de lucru
ca pentru scris, in asa fel ca fereastra s-ti vin deasupra
capului, in timp ce tu vei fi intors cu fata spre fereastr,
lar sticla va fi intins pe panza cea neagr.
la un ac fixat intr'un mailer, ca si cum ar fi o pensul mica, si care s aib varful foarte ascutit ; si, invocand
numele lui Dumnezeu, incepe s desenezi usor cu acul
acesta figura ce vrei sd faci ; si f ca primul desen s se
vad putin, cci nu se mai poate sterge ; si tot asa f incetincet pan ce-ti intresti desenul. Apoi mergi lucrand ca cu
o penit ; fiindc lucrarea aceasta nu se poate face deck
Cu varful. Si vrei s vezi at de usoar si de neobosit tre-

bue s ai mna? aci umbra cea mai puternic ce poti s

faci, e s mergi cu varful acestui ac pan la sticla si nu
mai departe; pentru umbra mijlocie s nu treci de stratul
de aur, care e asa de subtire 1); si nu trebue sd lucrezi cu
grab, ci cu mare bucurie si plAcere. $i-ti dau sfatul acesta :
a in ajunul zilei in care vrei s faci lucrarea aceasta, fine-ti
mana la gat ori la piept 2) pentru a o avea bine descr-

cat de sange si de oboseal.

Dup .ce ti-ai terminat desenul, si dacA vrei s racal
oarecari fonduri care de obicei se fac cu albastru ultramarin
Sistemul lui Cennino pentru a desena pe poleitura de pe sticlti, e prea complicat si nepractic. Eu, fac desenul corect pe hartie si-1
transpun prin ponsare direct pe suprafata poleita, aplic&nd dup aceea
lazururi de culoare pentru a stabili umbrele si luminile.

(D. Belisare)
Vrea sa spuna : ca si cum ar fi bandajata.

www.dacoromanica.ro

129
cu ulei ; ia un plaivas si freaca peste aur, care se va lua
repede ; si urmeaza foarte corect contururile figurei. Gaud

ai fcut asa, ia mai multe culori frecate cu ulei, ca albastru

ultramarin, negru, cocleala si lac. Daca vrei sa faci vr'un
costum ori vr'un revers ce sa as in relief verde, pune
verde; dac-I vrei de laca, pune laca 1) ; dac-1 vrei negru,
pune negru. Dar mai cu seama intrebuinteaza negrul, caci
iti scoate in relief figurile mai bine ca once lucrare ; si, cu
ceva plat, bate-le si le indeas in ipsos 2), pentru ca lucrarea sa iasa foarte plana. Si in modul acesta fa-ti lucrul.
Pentru lucrarea aceasta intrebuinteaza deci tevi de pene taiate foarte fin, ca panicul, si colorate cum am spus.
larsi mai poti sa lucrezi mozaicul in felul acesta; ia-ti
cojile de oud bine pisate si albe, si pune-le peste figura
desenata, umple si lucreaza ca si cum ar fi fost colorate :
apoi, dupd ce ti-ai pictat figura cu culori curate din ldita
si legate cu putin albus de ou, mergi colornd figura din
loc in loc, cum ai face peste un strat de ipsos, numai cu
culori de apa ; si-apoi, cand s'a uscat, verniseaza cum vernisezi celelalte lucrri pe panou. Pentru a picta aceste figuri,
cum faci pe zid, trebue sa iei foite aurite sau argintate, sau
aur gros, sau argint gros batut: taie-le in bucati mici, si
buatelele astea intinde-le tot asa cum ai intins cojile de
(HA pisate, acolo unde fondut cere aura
Deasemeni : intinde pe fond cojile de ou albe, uda

cu albus de ou batut, din acela ce intrebuintezi la punerea

Cuvintul laca, ce se repeta de atatea ori la lucrarea lui
Cennino, nu e altceva deal scaripara ri4ie, de-un frumos rosu Inchis,
pe care nem(ii il numesc michner-lack, iar francezii carmine-lac extra
fin. Din ea se fac lazururile ce se dau pe aur, asa cum vorbeste autorul nostru, iar noi ortodocsii o Intrebuintam la facerea draperiei de
deasupra dela Maica Domnului.

(D. Belisare)
Nu e destul de ciar ceeace vrea sa spuna aci; presupun Ins,
ca e vorba de o imitatie de mozaic aplicata pe sticla.

(D. Belisare)
11

www.dacoromanica.ro

130
aurului pe sticl ; uda iarasi (cu albu$ de ou); pune-ti aurul pe fond ; las's se usuce, $i sclivise$te cu vat.
Si asta e deajuns pentru asazisa lucrare mozaicA, sau
dacA vrei greceasc.

CAPITOLUL CLXXIII

Modul de a lucra cu sablon picturi pe postav.

Deoarece de arta penelului se mai leagA $i oarecari lucrAri pictate pe postav, care servesc la imbrAcAmintea copiilor, si la oarecari pupitre de bisericA (stranele cantAretilor),

jata modul de a le lucra.

PregAteste un razboi, fAcut ca o fereastra acoperitA,
lung de doi coti, lat de-un cot $i tintue$te pe el postav sau
canava. Cand vrei sa pictezi din postav o cantitate de sase
panA la dougzeci de coti, infa$oard totul, i bagA capul postavului sub rAzboi; $i ja o tAblit de nuc sau de pAr, numai sA fie de lemn foarte tare $i sA aibA mArimea unei
cArAmizi; care tablita sA fie desenatA $i sapatA cam cat o
sfoarA groasA. DupA ea vei putea sa desenezi pe once fel
de stofA de matase, frunze ori animale. Si fA sa fie desenatA i decupatA in a$a chip incat cele patru fete s vinA
sA se intalneascA laolalt $i s formeze o opera complect
$i legatA. $ablonul acesta trebue sl aibA un maner pentru
a-I pune pe cealalt fata ce nu e inca sApata.
Cand vrei sA lucrezi, pune o mAnu$A in mana stanga,
$i dintru'ntai freaca negru de lemn de vita (curpen) foarte
fin, cu apa. Apoi, usuca-1 bine, fie la soare fie la foc; apoi
din nou freacA-1 in secco (uscat ; $i amestecA-1 cu vernis
)ichid, atata cal e nevoe. Cu o lopAticd ia negru de Asta
intinde-1 peste podul palmei, adica peste mAnusa. Astfel
rnergi intinzandu-I peste sandura Amid, incetisor, pentru
a nu se umple sapAtura. Incepe, si pune-1 regulat $i deopotriv peste stofa intins pe CAzboi si de dedesubtul rAzboiului : ia in mana dreaptA un blid de lemn i, cu fundul
lui, fread puternic peste $ablon tot spatiul ce ocupA scan-

www.dacoromanica.ro

131
dura sapara.

i and ai frecat atata, hick crezi ca culoarea

a impregnat bine $tofa, adica postavul, ridica-ti $ablonul,

pune-i din nou culoare, $i cu mare grija a$eaz-I iar4i in

acela$i fel, panA ce ti-ai terminat toat $tofa.
Lucrarea aceasta trebue sa fie complectata de alte ca.teva cubr intinse peste oarecari locuri, pentruca s para
mai artoasa. Deci, se cade s'a" ai culori fll corp, adica
galben, row $i verde. Pentru galben, ia $ofran, incalzeste-I
bine la foc $i-I subtiazd cu le$ie foarte tare, la apoi o pen-

sul tocit de Or de pore. Intinde postavul pictat

pe-o
mas", $i coloreazA cu galbenul acesta animate, figuri, frunze,
sau ce vrei. Dup aceea, sA iei bkan (lemnu$) razuit cu
geamul ; pune-I sA se inmoaie in le$ie ; f"-1 s fiarb cu
alaun de rod ; fa'-1 s fiarbA putin, pan ce vezi d are
perfecta lui culoare vermelie (rumena). la-1 de pe foc, ca sa

nu se strice ; apoi cu pensula il impArte$ti, cum ai facut $i

cu galbenul. Apoi ia cocleal frecat cu otet $i putin $ofran legat cu putin clei, nu a$a tare. Imparte$te-o cu pensula, tot cum ai fcut cu celelalte culori, $i fa sa" fie I'm-

Ortite a$a indt sa se vada

dela fiece

animal,

galbenul,

ro$ul, verdete $i albul.

Iar4i, pentfu a face lucrarea aceasta, e bine sa arzi
ulei din smnta de in, cum ti-am afalat mai inapoi ; $i negrul acesta, care e foarte fin, s-1 legi cu vernis licliid, $i
faci un negru foarte bun $i fin ; dar costa' mai scump.
Lucrarea aceasta e bun de fAcut pe panza verde,
ro$ie, neagra, galben $i albastr ca cerul sau, dad, vrei,
albastra deschis. Dad e verde, poti s'o lucrezi cu miniu
sau cu chinovar frecat foarte fin cu ap. Usud-I bine,
pref-1 in praf $i leaga-I cu vernis lichid. Pune din cubarea aceasta pe mAnu$A, cum ai fcut cu negrul, $i lucreazA
In acela$i fel.
Dad e pAnzA ro$ie, ia indigo cu alb de plumb frecat
foarte fin cu apa ; usuca-I la soare ; apoi f-1 praf ; leagA-i
cu vernis lichid in modul obi$nuit, $i lucreazA in acela$i fel
ca la negru.

www.dacoromanica.ro

132
Daca panza e neagra, poti s'o lucrezi Cu o culoare
albastr deschis, adica mult alb de plumb $i putin indigo
amestecate, frecate $i legate dupA cum am spus despre celelalte culori.
Daca panza e albastr deschis, ia alb de plumb frecat, uscat $i legat ca celelalte culori. $i deobicei, dupa cum
gse$ti fondurile, dui-A cum poli gasi alte culori diferite de
acestea, $i mai deschise $i mai inchi e, dupa cum ti se va
pArea ca poate sa inteleagA fantezia ta; caci un lucru te va
invata altul, atat prin exercitiu cat $i prin progresarea $tiintei tale. Motivul este, CA fiece me$te$ug, prin insa$i natura
sa, e folositor $i placut. Cine-1 ja, if are ; $i acela$i lucru
e $i contrariu.

CAPI TOI.UL CLXXIV

Pentru a pune aur sclivisit pe o figura de piatra.

Se intampla ca. un om care se pricepe inteo arta s
$tie s faca foarte bine once lucru $i in special lucrurile
ce au s-i aduca cinste : de aceea vreau sa-ti art un mijloc, ce nu se uzeaza, dar pe care l-am incercat eu.
Daca-ti infra pe maini o figura de piatra, mare sau
mica, pe care ai vrea s'o polee$ti cu aur sclivisit, n'ai
decat s'A urmezi metoda aceasta : matura $i curte$te bine
figura : apoi ia clei obi$nuit, adic tempera din aceea cu care
gruntue$ti cu ipsos panourile, $i f-1 s'A fiarba bine in cocote; $i cand clocote$te a$a, da odat sau de doua ori
peste figura aceasta, $i las-o s se usuce bine. Dupa aceasta, ia carbuni de stejar sau de tufari, $i piseaza-i, $i ia
o sita, $i cerne prin ea praful acestui carbune. Apoi ia
sit, care s base s treaca bobul de mei, da prin sit carbunele acesta $i desparte ciuruiala, si fa in chipul acesta
cat iti trebue. Facand acestea, s ai ulei de samant de in
fiert $i bun pentru facut mordant, $i amesteca in el o treime
de vernis lichid. Pune sa fiarb bine laolalta toate acestea.

Cand s'a inazit bine, ia un vas, pune inteinsul car-

www.dacoromanica.ro

133

bunele acesta dat prin sita; dupa aceea, pune mordantul ;

amesteca bine laolalta, $i cu o pensula, fie de pr de porc
fie de par de veverita, groscioar, da deopotriva in once
loc peste toat figura sau once alta lucrare. Dupa ce-ai
bait asta, pune-o inteun loc unde sa se usuce bine, fie la
\rant fie la soare, cum iti place. Usandu-se bine figura, ia
putin din cleiul de mai sus ; pune in el,
dac ai avea,
de pild, un pahar de clei,
pune 1) un galbenu$ de ou
amesteca bine impreun, $i incalzeste bine, la o bucat de
burete ; intinge-o in tempera aceasta, $i nu imbiba prea
mull buretele ; da cu el $i freaca fiece loc unde ai pus
mordantul, cu carbune. lata motivul care-ti explica de ce
dai cu mordantul acesta : fiinda piatra tine intotdauna umezeala $i, cum ipsosul legat cu clei simte umezeala, imediat
se stria, se desface $i se prapde$te. Deci uleiul acesta $i
verniul sunt arme $i mijloace de a lega ipsosul cu piatra,
$i din motivul acesta iti explic ; carbunele tine intotdeauna
piatra ferita de umezeala.
Deci, voind sa-ti continui lucrul, ia ipsos mare $i clei
subtiat in acela$i fel cum gruntue$ti cu ipsos o fata de pa-

nou sau de ancona, exceptnd cantitatea ; trebue sa pui

unul, dou sau trei galbenu$uri de oud, $i apoi cu lopalica da peste lucrare ; $i daca amesteci impreuna cu aceste
iucruri putin praf de cramida pisata, va fi cu atat mai
bine; din ipsosul acesta &A cu lopatica de dou-trei ori,

si lasa sd se usuce bine. Cand s'a uscat bine, rAzue-I

curta-1, a$a cum faci pe panou sau pe

ancona.

ipsos fin sau, daca vrei, de aur, cu aceea$i

Si

Apoi ia

tempera

$i

freac ipsosul acesta, cum faci cand gruntue$ti cu ipsos pe

panou ; numai a e nevoe sa pul catva galbenu$ de ou,

insa nu atta cat pui in ipsosul mare : $i incepe
s dai prima oara peste lucrarea ta, frecand cu mana
bine $i cu grija. De-aci incolo, dai ipsos cu pensula de

patru sau $ase ori, ca $i cum gruntue$ti cu ipsos pe panou,

1). Ceeace urmeaz& pima la capitilul CLXXVIII lipses e In manuserisul din biblioteca Laurentian& 5i exista numsi In acela din biblioteca
Riccard iana.

www.dacoromanica.ro

134
in acelasi fel si cu aceeasi ingrijire. FAcAnd aceasta, si uscAndu-se bine, rAzue-o frumos : apoi pune bolul legat In
acelasi fel cum ai fAcut pe panoli, si in acelasi mod con-

tinui sA pui aurul si sA sclivisesti cu piatra sau cu dintele

de sclivisit. Si asta e o parte destul de importantA din artA,
cum poate fi pe lume. Si dac ar veni ocazia cA vre-o lucrare astfel acoperit cu aur sA fie in pericol de a fi stricatA de apA, ai putea s'o vernisezi ; dar nu-i asa de frumoasA, dei e mult mai solidA.
CAPITOLUL CLXXV

In ce mod se poate lecui de umezealA zidul, pe

care trebue sA se plcteze.

In exercitarea artei acesteea, se intAmplA uneori sA ai

oarecari lucrAri de fAcut pe ziduri umede, pe care trebue
sA le lecuesti. Deci trebue s lucrezi cu judecat si cu dibAcie. AfIA, a umezeala pe zid face aceeasi operatie pe
care o face uleiul pe panou ; si cum umezeala conrupe varul, tot astfel uleiul conrupe ipsosul si temperele lui. Trebue deci sa stii in ce fel umezeala aceasta poate ajunge sA
faca mare stricAciune. Cum ti-am spus mai inainte, cea mai
nobilA si mai puternicA tempera ce se poate face pe zid e
fresca, adica pictura pe var proaspt. Si s stii, cA dacA ar
ploua cAt se poate de mult peste fatada zidului, n'ar putea
niciodatA sA-i strice ; dar apa ce cade dinapoia zidului, de
partea cealaltA, asta stricA foarte mult, tot asa dacA ar. cadea cAteva picAturi pe zidul descoperit. De aceea trebue sA-i
cauti leacul, adica : dintru'ntAi trebue s te uiti in ce loc
lucrezi, dacA zidul e solid si cum e acoperlt, si pune sA-1

acopere cu mare ingrijire. $i dacA e un loe pe unde trece

o conductA de apA, pe care nu poti, in mod cinstit, s'o
faci sA devieze, tine-te de urmAtoarea metodd : de once fe
de piatrA ar fi zidul, ja ulei din samAntA de in fiert ca pentru mordanti, pune in el cArAmidA pisatA si amestecA. Dar
dintru'ntAi dA pe zid cu ulei de Asta, sau mordant, bine

www.dacoromanica.ro

135
clocotind, cu pensula sau cu o carpa. Dupa aceea, ia din
pasta aceasta de caramida pisata si da pe zid, asa inat sa
devina foarte aspru : lasa-1 sa se usuce cateva luni, pAna
se usuca bine. Apoi, cu mistria, ia var foarte proaspat ;
ct var si nisip : amesteca in el pral cernut de caramida
pisat, si tencueste cu ingrijire data sau de doua ori, lasAnd mortarul (sa se usuce) in pace si aspru. Apoi, cand
vrei sa pictezi si sa lucrezi, da o tencuial sublire, asa cum
ti-am aratat mai inainte pentru a lucra pe zid.

CAPITOLUL CLXXVI

Despre alte douli moduri bune pentru acelasi efect.

Pentru acelasi efect, ja dintru'ntAi catran bine clocotind.
si manjeste bine zidul. Cand ai facut asta, ia din acelasi
catran si caramida pisata, bine uscata si nou. In once fel,
piseaz-o, si amesteca putina cu catranul : da cu ele peste tot
zidul, dar peste acela care sine umezeal, da si mai mult.
Asta e o tencuiala excelent. $i aspreste cu var, cum ti-am
artat si spus mai sus.
Mai e si mijlocul acesta : sa ai o cantitate de vernis

lichid si bine clocotind, s dai dintru'ntai peste fala peretului umed, si in acelasi mod sa dai cu carmida pisata
amestecata cu verniul acesta. $i e un leac bun si minunat.
CAPITOLUL CLXXVII

Despre lucrarea In camere sau balcoane,

cu plimiint verde in secco.
Uneori se lucreaza in camera, sau sub loja, sau sub
.balcon, si nu intotdeauna se lucreazd in fresca. Daca vredata gasesti un zid tencuit mai de mult si tu vrei sa lucrezi in verde, ia pamAnt verde, bine frecat si legat cu clei

de gruntuit cu ipsos, nu prea tare, si da de doua sau trei

ori cu pensula groasa de par de porc, peste tot fondul.
Dupa ce ai facut asta si s'a uscat, deseneaza cu carbune,

www.dacoromanica.ro

136

asa cum faci pe panou, si intgreste-ti scenele cu cerneal,

sau dad vrei cu culoare neagrg, adiza cu drbune de lemn
de vita bine pisat si legat cu ou, sau, dad vrei, cu albu$
$i galbenus de ou laolalta. Si dupg ce mgturi carbunele, ia
o straching mare de apa, sau o jumatate de borcan dupg
moda Toscana. Dupa aceasta, pune cam o lingura de miere
si amested bine totul laolalta. Facnd aceasta, ia un burete
si inmoaie-1 in apa aceasta ; stoarce-1 putin si cla cu el peste

fondul acoperit cu verde. Apoi, cu negru de aquarel fa-ti

umbrele, foarte delicate, moi si estompate. Apoi sa ai alb
de plumb frecat si legat cu tempera aceea de ou citata mai
SUS, si Ali albesti figurile, cum cer regulele artei. Pe figurile acestea, poti sa pui cteva cubr deosebite de verde,
ca ocrul, chinovarul si orpimento ; sa impodobesti cu oarecari borduri si sa faci fonduri de albastru.
Si noteazg, ca lucrul acesta poti sa-1 mai faci si pe

panou, in verde, i pe zid, in fresca, tencuind si intinand

ctl acest Omani verde si, dad vrei, poti sg albesti cu alb
de var,

CAPITOLUL CLXXVIII

Cum se poate vernisa un panou lucrat cu pgmAnt

verde 1).
Ai sa gasesti unii oameni cari te vor pune sa lucrezi
In verde pe panou si vor cere sa-1 vernisezi. Ti-o spun c
nu se obicinueste, si c parnntul verde n'are nevoe de-asa
ceva. Dar daca totusi vrei sa-i multumesti, urmeaza metoda
aceasta: la razatur de pergament ; fierbe-o bine cu apa
curatg, Ong" ce ajunge ca o tempera' sau clei obicinuit. Cu
o pensulg groasg de par de veverita, da frumos si usor,
de doug-trei ori, cu clei de Asta, peste figurile sau scenele
1) Cu Incepere dela capitolul acesta, care In traducerea lui Victor Mottez forma ultimul alienat din capitolul CLX, reluam textul, concordand cu difcritele manuscrise, asa cum a fost tradus de Victor
Mottez, modificAnd rtumerele capitolelor.

www.dacoromanica.ro

137
tale, in general peste tot unde ai de vernisat. Dupa ce-ai dat
cu cleiul acesta foarte limpede i curat, bine strecurat de
doua ori, las-ti lucrarea O se usuce bine timp de trei sau
patru zile. Apoi mergi la sigur cu verniul, vernisnd peste
lot, caci acum vei gasi ca pamntul verde prinde verniul
tot ap de bine ca celelalte culori,
i

CAPITOLUL CLXXIX

Cum, dup6 ce-ai pidat un chip de om, se spalti si

se curilteste de culoare.
Ca artist, ti se va intampla uneori sa ai de colorat
sau de pictat carnuri vii, mai cu searn sa colorezi un chip
de barbat sau de femeie. 1). Culorile ti le poti lega cu ou ;
sau daca' vrei, i mai bine, cu ulei sau cu vernis lichid,
care e cea mai puternica tempera ce exista. Dar daca ai
vrea apoi sd speli fata de culorile i temperele acestea, ia
galbenturi de ou, ireaca-le pe fata putin cate putin, apoi
mai tare cu m'Ana. Apoi ia ap calda, fiarta cu tarte, i
spala fata cu ea ; dupa aceasta, mai ia un galbenu de ou
i din nou freaca cu el fata. Avand apoi al-A calda (din aceea0, spald iar4i fata. Repela de attea ori operatia aceasta, l'Una ce fata ii reja prima ei culoare. Sri de prisos sa
vorbim mai mult despre lucrul acesta.
1) Capitokd acesta ne aduce la cunostinia un ciudat obicei de
pe vremurile acelea de a pieta chipurile omenesti nu numai ci tempera,
dar si cu ulei si vernis. Dupa eat stiu, niciun alt seriitor n'a pomenit
.despre un asemenea obicel. El poate face sA credem cd pictord de pe
atunci erau chemati In case pentru treaba aceasta. E adevArat ea an
regitsit in Pandolfini, Despre guvernarea familiei f i claselor italiene, etc
sfatul ce-1 da neveste-sei de a nu se spoi cu varuri si imputiciuni , si,
in privinta aceasta, se serveste intotdeauna de fraze, ca : a'si stric

fata... a se gruntui cu ipsos... a se tencui... a se ponsa ta'si da ca pudra' ?)..., si zice ea nevastA-sa era suparatA ea nu avea toate pieturd
astea pe fata oridecite ori se gasia laolalta cu alte cucoane.
(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

138
CAPITOLUL CLXXX

De ce trebue sli se abtinit femeile de a da pe

pide cu ape chimice.
Am face un mare serviciu tinerelor femei, in special
celor din Toscana, aratndu-le (ce sunt) oarecari culori dupg
care se'nnebunesc, $i oarecari ape de care se servesc pentru a se face frumoase. Dar fiindcA Pavanele 1) nu le'ntrebuinteazA, $i pentru a nu le da ocazia sa m6. dojeneascA
($i sA nu nemultumesc pe Dumnezeu $i pe Maica Domnu-

lui), voi tdcea. Totusi ti-o spun, ca dacA vrei Ali pAstrezi
multa vreme fata cu propria ei culoare, intrebuinteazA la
spglat apA de fantank de put, sau de rau ; $i te asigur, cA
daa faci uz de alt apA fabricatA, fata devine in scurt timp
flescit, dintii negri, i'n cele din urrnA femeile imbAtrnesc
inainte de vreme, $i ajung cele mai zbarcite bgtrne ce pot
sA existe.

Si'i deajuns ce-am spus despre aceasta.

CAPITOLUL CLXXXI

Ce lucru folositor este sa mulezi dupg naturit.

De-aici inainte mi se pare a am spus destul despre
bate modurile de a picta. Vreau s" pomenesc despre un
altul, care e foarte folositor ($i adaugA mare cinste desenului) pentru a copia $i a face asem5n6ri dup lucruri naturale ; si care se numeste mulaj.
1) Manuscrisele spun : Pavane sau Padovane, femeile din Padova
opuse Toscanelor. Documente necunoscute de cavalerul Tambroni Ili de
Victor Mottez ne aratit ca Cennino locuia in Padova in parohia SanPietro ; a se cAsatorise acolo cu o femeie Ricca della Ricca, din Cittadella, trgusor din apropierea Padovei ; ca era in slujba lui Francesco

Car-ara, senior de Padova, ea pictor si eb. frate-sdu Matteo era ca

go rnist (trombetta) In slujba aceluasi senior.
di

(Nota lui Maurice Denis)

www.dacoromanica.ro

139
CAPITOLUL CLXXXII

In ce mod se muleaza dupit natura o fata de

barbat sau de femeie.
Vrei s copiezi o fata de brbat sau de femeie, i de
once conditie (sociala) ar fi ? urmeaz metoda aceasta : ia
(ca model) un brbat tAnr, o femeie ori un batrn ; dei
barba i pArul se fac cu greu ; dar mai degrab fA sa-i
radd barba. la ulei de trandafiri, mirositor ; cu pensula groasa
de Or de veverit unge-i fata ; pune-i pe cap fie o bereta
fie un capion ; ia o betelie de pAnzd latA de-o palma i
lunga cum ar fi dela un umar la celalalt, incercuind cre5tetul capului pe deasupra beretei; i coase marginea de jur
imprejurul bonetei dela o ureche la cealalt. Pune in fiece
ureche, adic in gaurd, putin vat ; i, dupa ce-ai intins
marginea acestei betelii de pAnzA, coase-o la incheetura gAtului i jumAtate peste mijlocul umrului, i intoarce-o spre
nasturii de dinainte. In acelai fel coase i peste umarul
celdlalt ; i astfel ajungi s dai peste captul befeliei de
pAnzA. FacAnd aceasta, rAstoarna brbatul sau femeia pe-un
covor, pe-o mas de sufragerie ori pe-o simpld masa. la
un cerc de fier lat de unu sau dou degete, cu cAtiva dinti
pe deasupra in forma unui fierstru. Cercul acesta trebue
sA inconjoare fata omului i sA fie cu doua trei degete mai
lung decAt fata. DA-I unui tovar4 s-I tin deasupra fetei,
ca sA nu atinga pe pacient. la-ti betelia de pan* i trage-o
de jur imprejur, punAndu-i marginea care nu e cusuta, peste
dintii acestui cerc, i inchide-o la mijloc intre carne i cerc,
ca cercul sa fie in afar de betelie, aa incAt dela betelia
de pAnzA pang la fat sa fie de jur imprejur (un gol de)
dou degete, sau ceva mai putin, dup cum vrei sA fie de
groasA pasta de mulat. $i-atunci, iti spun, se zice ca'ncepi
s torni.

CAPITOLUL CLXXXIII

Cum se procura respiratia persoanei, a caret fata

se muleaza.
Trebue sA pui pe-un giuvaergiu sa-ti lucreze doua tu-

www.dacoromanica.ro

140

buri de alamA sau de argint, care sA fie rotunde deasupra

si mai deschise decAt dedesubt, ca o trompetA ; si sA fie
liecare, cam de-o palm de lungi si groase de-un deget,
lucrate' cAt mai usor posibil. La capAtul de jos, trebue sA
ailDA forma nArilor nasului ; si doar cu-atAt mai mici, incAt
sA

intre

tocmai

pe

nAri, WA ca nasul

sA

aibA

se deschide cumva. $i fA sA aibA, dela mijloc in sus, oarecari bucAti strpunse cu gAurele, si legate laolaltA ; jos insA,
unde intrA in nas, sA fie depArtate in mod artificial una de
alta, atAta cAt e spatiul de carne dela o narA a nasului la
alta.

CAPITOLUL CLXXXIV

Cum se toarnA peste om ipsosul pentru a face

tiparul, si cum se scoate, se pgstreazA si se toarnift
in metal.
FAcAnd aceasta, bArbatul sau femeia trebue sA stea
rsturnati ; sA punA tuburile astea in nrile nasului, si sl si
le tinA ei insusi cu mAna. SA ai pregAtit ipsos de Bologna
sau de Volterre, fAcut si copt de curAnd, si bine cernut.
Aproape de tine s ai inteun lighean apA cAldicia, si pune
iute ipsos peste apa aceasta. LucreazA repede, cAci se inchiagA repede ; si fa-1 curgAtor, nici prea mult nici prea putin, la un paliar. la preparat de Asta si toarnA-1, umplAnd
de jur imprejurul fetei. DupA ce-ai umplut deopotrivA, rezervA ochii pentru a-i acopen i dupA (ce ai acoperit) toatA
fata. FA sA tina gura si ochii inchisi (nu in mod silit, cl
nu e nevoe), dar ca si cum ar dormi ; si cAnd golul de
deasupra nasului e umplut de-un deget grosime, lasA-1 sA
stea pu/in, pAnA ce se'nchiaga ipsosul.
Si tine minte, cA daca acela cAruia'i scoti tiparul (masca) 1)
1) Din pasajul acesta, ea si din restul acestei parti din lucrare.
primim destula lumina asupra artei statuarei de pe acele vremuri Chet
preeautiile de luat la personagii ilustre, cum sfatueste Cennino, nu pot
sa fie nAscocite de el, ci mai degrabA sfaturi sugerate de experientA, pe

www.dacoromanica.ro

141

ar fi de pozitie Malta*, ca seniori, rege, pap, imparati, framanta' ipsosul acesta numai cu apa de trandafiri, adicica ;

lar la alte persoane, cu once apd de fntand, de put, sau

de rdu ; dacd e cldicicd, e deajuns.
Dupd ce s'a inchegat si s'a uscat ceeace ai facut,
scoate cu ingrijire, cu un briceag, un cutit sau foarfeci, de
jur imprejur betelia de pnzd pe care ai cusut-o. Trage afard tuburile din nas, incetisor : fd pe pacient sa se scoale
In capul oaselor sau in picioare, sustindnd cu arnndoua
mAinile ipsosul ce are peste fatd, incercdnd cu bdgare de
searnd sd-si scoatd fata din masca sau forma aceasta. Apoi
i pastreaz'o cu ingrijire.
Fcnd acestea, sd iei o fas de infdsat copiii, si infasoar'o de jur imprejurul acestet forme, asa incdt fasa sd depdseascd cu doud degete marginile formei. la o pensuld
groasd de pr de veverita i, cu once ulei ai vrea, unge
cu mare grifa' golul formei, pentru ca s nu ti se'ntdmple
din nenorocire vre-o stricdciune. Apoi, in modul de mai
sus, pregteste-ti ipsosul. $i dac ai vrea sa amesteci inteinsul praf de crdmidd pisatd, ar fi cu atdt mai bine. Cu
paharul sau cu un blid ia ipsos de asta si pune-1 in forma ;
tine forma pe-o scAndur, pentru ca atunci cand pui ipsos,
sd poti bate cu cealaltd mdn incetisor in scandurd, pentru
ca ipsosul sa aibd ocazia de a pdtrunde deopotrivd peste
tot, asa cum face ceara inteo pecetie, i sa nu faca nici
bAsici de aer nici addncituri. Dup ce-ai facut i umplut
forma, las'o sd stea linistitd o jumtate de zi, sau cel mult
o zi.
la un ciocdnel si, Cu delicatetd, inceara si sparge
scoarta de afar, adicd aceea a formei dinti, dar facdnd
asa inat sd nu rupi nici nasul nici altceva, *i daca ai vrea

a-o,

care le primise dela maestrul su si care coborisera prin traditie in

scoale. MAestria eu care el ,muleaza un cap sau nuduri intregi, aratA
c lucrul nu putea fi recent ; de aci putem crede ca Nicola Pisan si
ceilalti seulptori pana' 'n timpul autorului nostru, se servia de ea.
(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

142
sd gsesti forma aceasta mai uor de spart, inainte de-a o
umple ia un fierstrAu de manA i taie in mai multe locuri
pArtile din af arA ; sa nu intre fierstrul inAuntru, cAci ar fi
foarte rau. Se va intAmpla cA, atunci cnd forma va fi umplut, o vei sparge cu dibAcie, cu slabe lovituri de ciocan.
In modul acesta, vei avea efigia (chipul), fizionomia sau
masca oricArui mare personaj. Si s'A stii, cA cu un upar ca
cel dinti, poti sA torni masca de aramA, de metal, de bronz,
de aur, de argint, de plumb si in general de once metal
ai vrea. Numai, procurA-ti mesteri indeajuns de priceputi
inteale topitului si turnatului.
CAP1TOLUL CLXXXV

Care-ti arat6 cum se poate mula un nud intreg de

blirbat sau de femeie, ori un animal, si a-1 turna
In metal.
AfIA ca metoda de mai sus se poate urma cu si mai
mare maestrie, si-ti pun in vedere cA poti sA torni si sA
iei forma unui om intreg, asa cum se gAsesc din timpurile
vechi multe si frumoase figuri nude (goale). Deci, voind sA
iei nudul intreg al unui barbat sau femei, mestesugul tu
va fi sA-1 pui dintru'ntai s'A stea in picioare pe fundul unei
lAzi, care va trebui sA fie fAcutA de inAltimea omului panA
la bArbie ; si f ca lada aceasta s'A se impreune pe una din
parti, la mijloc, iar pe cealalt in lungime. Porunceste ca o
lamA de aramA foarte subtire sA meargA dela mijlocul urnarului, incepand la ureche, ptiA'n fundul lazei ; si incercueste incetisor cu ea VACA a rAni cumva carnea nudului, neapropiindu-te de carne ct grosimea unei sfori. Lama aceasta sA fie tintuita pe marginea, unde se impreunA lada, i'n
modul acesta tintueste patru bucAti de lamA, care s'A' ajung

a se impreuna, asa cum fac marginile lAzei. Apoi unge cu

ulei nudul : pune-1 drept in lada aceasta : frAmnt o bunA
cantitate de ipsos cu ap cAldiciCA ; si s'A ai un ajutor, ca
sA umpli partea de dinainte a omului, iar tovarAsul s um-

www.dacoromanica.ro

143

pie partea de dinapoi, pentru ca in acelasi timp lada sa se

umple pAn ce acopere gAtul : deoarece fata, cum ti-am
arAtat, poti s'o faci a parte. Las's stea linistit ipsosul acesta, pang ce s'a inchegat bine. Apoi deschide si desparte
lada, si pune oarecari instrumente intre marginile lAzei si
lamele de ararng sau de fier ce ai fcut: si desghioac'o, ca
i cum ai face cu o nucA, tinAnd deoparte si de alta buctile lzei si tiparului ce ai fAcut. Cu bgare de searnA,
scoate afarA nudul ; spala-1 repede cu aria' curatA : cAci carnea se va fi fActit ca trandafirul.

In acelasi fel cum ai umplut fata, poti s torni in once

metal vrei forma aceasta sau tiparul ; dar te sfAtuesc sa el
cearA. Motivul e, ca dac pasta se rupe cumva, nu raneste
figura ; si cA poti s'o scoti oricAnd si sA repari acolo unde
lipseste din figur. DupA aceasta, poti sA adaogi capul si
sA torni totul impreun, si toat persoana. Deasemeni poti
sA mulezi separat membru cu membru ; adicA, un brat, o
mAnA, un picior, o gamb, o pasAre, o vitA si ori ce fel de
animate, pesti si altele de felul acestora. Dar trebue s fie
morfi, deoarece nu au judecat', nici tAria de a sta linistiti
si nemiscati.
CAPITOLUL CLXXXVI

Cum se poate mula cineva pe sine insusi, si apoi

sA toarne tiparul In metal.
Deasemeni te poti mula pe tine insuti in modul
acesta. Prepar o cantitate
dacA vrei de pasta, dac vrei
de cear'
bine mestecat si curat, frmntatA ca si cum
ar fi o alifie foarte moale ; intinde-o pe-o mas foarte WA,
ca o mas de sufragerie. Pune-o jos, si intinde pe ea pasta

sau cearA de asta, in grosime de-o jumAtate de cot. AruncA-te

peste ea, in orice pozitie vrei, fie cu fata, fie cu spatele, fie
pe lat. $i dac pasta sau ceara aceasta te prhneste bine, fa
sA fii scos afarA deodata, trgAndu-te deadreptul, WA a te
da de ici-colo. Las apoi s se usuce tiparul acesta. Dupg

www.dacoromanica.ro

144
ce s'a uscat, fa sa fie turnata de plumb. Si'n acelasi fel fa
cealalt parte a persoanei,

adic cea opusa aceleea pe care

ai facut-o. Apoi impreuna-le ; toarn-le de plumb laolalta,

sau daca vrei de alte metale.

CAPITOLUL CLXXXVII

Despre modal de a mula figurine de plumb, si cum

se inmultesc formele Cu ipsos.
Daca ai vrea sa mulezi figurine pentru a le turna de
plumb sou de alte m etale, ungeti figurile (cu ulei), muleaza-le

in ceara, si toarna-le in once metal vei vrea. Daca pe panouri fi trebuese uneori oarecari reliefuri, cum sunt : capete
de oameni si de lei sau de alte animale, sau figurine, las
s se usuce forma facuta de cear ; apoi unge-o bine cu
ulei de gatit sau de ars. la ipsos fin sau mare, frecat cu
dei ceva mai tare; toarna ipsos de asta cald peste forma;
las'sa se raceasca. Dupa ce s'a rcit, cu varful cutitului
desparte putin ipsosul acesta .de forma. Apoi, prin despicatur, sufla foarte puternic. Vei primi in mana figurina de
ipsos, ispravit gata. In modul acesta poti s faci multe.
Pastreaz-le, si sa stii cd e mai bine s'a le faci iarna decat
vara.

CAPITOLUL CLXXXVIII

Cum se muleaza o moneda In ceara sau In pasta.

Daca' vrei s'A mulezi santelene 1), poi sa le mulezi in
ceara sau pasta. Pune-le sa se usuce si apoi dizolvd pu1) Antonio Maria Biscioni, in notele lui asupra lui Dante, a scris
despre Santelene sau Sfinta Elena, moneda de aur sau de aramal care
avea curs pe vremea lui Dante, ca bisanti i ruote-le. Biscioni crede ea
ele ti-au luat numele de Santelene dela insula Sflinta Elena, astizi Santorini, in Archipelag, unde eraU batute. Cennino ia aci cuvantul Santelene In intelesul lui generic pentru a insemna once moneda sau medalie ar fi, cum a facut Dante In locul adnotat.

(Nota cav. Tambroni)

www.dacoromanica.ro

145
cioasd ; toarna-le in forme ; si s'a isprAvit. Daca ai vrea sa

fie numai din pastd, amesteca in ea miniu frecat,

adicA

amestecd cu pasta praful uscat. $i t'A-o groasa dupd vointa,

sau cum crezi.

CAPITOLUL CLXXXIX

Cum se muleazil o pecetie sau o moneda cu

pasta de cenusa.
Daca' ai vrea sd mulezi bine si precis o pecetie, sau
un galben, sau alfa moneda, urmeazA metoda aceasta. $1
fine-o cu sfintenie, caci e lucru foarte minunat.

la o jumatate de tigae de ap curatd, sau plina, cum

vrei. la si cenusd, o jurnAtate de blid. Toarn'o in tigaea
aceasta, si mestec'o cu mna. Opreste-te putin : inainte ca
apa sa se limpezeasca de tot, toarnd apa asta turbure intr'o
alta tigae. $1 id tot asa de mai multe ori, pana' ti se pare
cd ai Mata cenusa, cata' iti trebue. Apoi las'o s se linisteascd Mata pan ce apa s'a limpezit si cenusa s'a intors
bine la fund. VarsA apa aceasta, si usuc cenusa la soare,
sau cum vei vrea. Apoi &Amarre cu sare dizolvata in apd,
si fd-o ca si cum ar fi o pasta. Apoi, in pasta aceasta, muleazd pecetii, santelene, figurine, monede si in general tot
ce doresti sd mulezi. Fcand aceasta, las pasta sd se usuce

In Huiste, frd foc sau soare. Apoi toarnd in pasta aceasta

plumb, argint, sau once metal vrei ; cdci pasta aceasta e
destul de tare, pentru a retine once fel de greutate 1).

Sfaritul artei
SA' rugAm pe Prea-Inaltul Dumnezeu, pe Maica Domnului, pe Sfantul loan, pe Sfantul Luca, evanghelist si pictor, pe Sfntul Eustatiu, pe Sfntul Francisc si pe Sfantul

1) Vasari, la cap. XI din a sa Introd. alle arti, vorbelte despre

cenuaile de turnat In metal, dar nu indica modul de a le prepara,

www.dacoromanica.ro

146

Anton din Padova, s ne dea liar si putere pentru a indura si suporta greuttile si oboselile acestei lumi ; si acelora
ce vor studia cartea aceasta, s le dea harul de a o intelege
si a o retine bine, pentru a putea s triasc in pace din
sudoarea lor, si s-si intretin familia pe lumea aceasta prin
ajutorul harului, si insfrsit sl se duc pe cealalt cu slav,
per infinita secula seculorum. Amen 2).

Finito libro referamus gratias Christo, MCDXXX VII

31 Julii, Ex Stincarurn, E 3)

In vecii vecilor. Amin.

Nota copistului ; cartea Insai a fost scrisa cam pela 1400.

www.dacoromanica.ro

SUMARUL
Prefat6
Prefata cav. Giuseppe Tambroni

Cartea despre aria sau Tratatul de picturii

4. Ramurile artei. 5-34. Despre desen.
Cap. 1-3 Introducere.
Cateva reguli generale. Proportii. Studiul dupg maestri si studiul dupa
natura. Clarobscur. Hrti vApsite, pergamente vi hartii de calc. Modul
35-66. Culori vi natura lor. Pensule.
de a face carbunele de desen.
67-88. Pictura pe zid, in fresco si in secco. 89-94. Pictura In ulei.
103-150.
95-102. Despre punerea aurului, argintului, cositorului, etc.
Pictura de sevalet. Cleiuri. Amestecuri. Despre reliefare, punerea auru151-153. Mordanfi.
lui, pictarea pe fond de aur si pe tablira.
157-180. Despre pictare, miniatura vi punerea au154-156. Verniuri,

rului pe hfirtie, pe panz, pe postav, pe lazi. Modele de vitrouri. Mozaicuri. Diverse.

181-189. Despre Intiparire, sau turnare.

www.dacoromanica.ro

Traduchtorul prezentei lucrad

are in preparatie :
O Iconograt le crestina
si un Tratat despre fresch

TIPOGRAFIA
FANTANA DARUR1LOR.
Bucure0

www.dacoromanica.ro

13 Septembrie, 74.