Orasul Viena

David Adrian-Cristian

Cuprins
Prezentarea Orasului Viena
Dezvoltarea in 4 perioade istorice diferite
Locuri publice representative
Populatia si evolutia ei
Economia in trecut si acum
Teritoriul unde e amplasat
Relatiile cu orasele din jur
Ce il deosebeste ca Oras.

Prezentarea Orasului Viena

Viena este capital Austriei, populate de
2,26 milioane de locuitori , orasul fiind un
important centru politic international,
unde isi au sediul oraganizatii de prima
marime ca ONU, Organizatia Tarilor
Exportatoare de Petrol si alte diverse
agentii printe care si Agentia
Internationala pentru Energie Atomica.

 Oraul a fost secole la rnd capital

imperial i reedin a familiei
imperiale deHabsburg, ceea ce a dus
la dezvoltarea sa ca unul dintre cele
mai importante centre culturale i
politice ale Europei. Cotat fiind drept
al patrulea ora pe plan mondial, cu o
populaie pe atunci de dou milioane
de locuitori, Viena era depit doar
deLondra,New YorkiParis.

Viena in decursul istoriei.

Viena in perioada antica

Viena in perioada Romana

Descoperirile arheologice au demonstrat

c bazinul Vienei a nceput s fie locuit
dinepoca pietrei. nepoca bronzului,
teritoriul a continuat s fie locuit, fapt
atestat i de mormintele de incinerare
descoperite aici.Epoca fierului-Cultura
Hallstatt- s-a bucurat de o i mai bun
reprezentare arheologic n aceast zon,
dovezile locuirii n perioada respectiv
fiind de necontestat (necropole i alte
urme). Din perioadacelticprovin datele
despreOppidum-ul aflat pe Leopoldsberg
i o cetate celtic
denumitVedunia(rule de pdure).

In secolul I d.Chr.,romaniiau ridicat pe

locul unde astzi se afl centrul istoric al
Vienei, n apropiereaDunrii, un castru
i un ora civil cu
numeleVindobona(localizat n
sectorul/cartierul 3 al oraului de astzi).
Iniiativa roman a avut drept scop
asigurarea graniei provinciei
romanePannonia. Se pot nc vedea pe
strzilele sectorului 1 (n centru) zidul i
strzile castrului roman. Prezena
roman a durat pn nsecolul al V-lea.
Poziionarea castrului n partea de est a
imperiului l-a transformat ntr-o prad
uoar pentru popoarele migratoare
germanice, crora le-a czut curnd
victim.

Viena in evul mediu

Drept centru al evului mediu timpuriu n Viena a fost consideratBerghof, care
s-a transformat ntr-un centru comercial pentru regiunea viticol nconjurtoare. Cea
dinti atestare, medieval, este cea din 881 n Analele Salzburgului. Referirea a fost
fcut n contextul unor lupte cuungurii. Anul955a avut un rol hotrtor asupra
dezvoltrii ulterioare a Vienei dup ce n acest an regele francilor de estOtto Ii-a
nvins pe unguri n btlia de laLechfeld.
n976s-a organizat comitatulOstarrchipe al crui teritoriu, la grania cu Ungaria, se
afl Viena de astzi. ncepnd cu secolul al XI-lea, Viena a devenit un centru comercial
important, n 1155 oraul fiind ridicat deHeinrich Jasomirgottla rangul de capital.
Dup numai un an, Viena a primit statutul de ducat autonom.

Viena in timpul domniei familiei de Habsburg

n1278ducatul a fost cucerit de regelegermanRudolf I, dinCasa de Habsburg.
Astfel a nceput domnia acestei familii n Austria, domnie care continuat pn n
1918, la sfritul primului rzboi mondial.
Viena s-a aflat n evul mediu n umbra orauluiPraga, care fusese desemnat
reedin imperial pentruCasa de Luxemburg. Dinastia de Habsburg a ncercat s
dezvolte Viena, pentru a ine pasul cu Praga. O contribuie remarcabil a avutRudolf
IV, care, printr-o politic economic inteligent, a ridicat nivelul de trai al populaiei.
Dou decizii importante i-au adus acestuia titlul defondator:
constituireaUniversitii din Viena i construireaBazilicii Sfntul tefan. Etapele
urmtoare au fost marcate de conflicte ntre motenitori, care au strnit tulburri i
au condus la declinul economic al rii.

Viena n 1758, de Bernardo Bellotto

Locuri publice representative ale orasului Viena

Palatul Schnbrunn
Palatul Schnbrunna servit din secolul al XVIII-lea pn n 1918 drept reedin de
var aCasei de Habsburg. 45 din cele 141 de camere ale castelului sunt deschise
publicului larg spre vizitare. Printre acestea se numr i camera luiNapoleo
Bonaparte,cabinetul chinezesc, marea galerie, etc.
Palatul aurit este nconjurat de un parc impresionant cu grdini artistic amenajate ce
fascineaz prin arhitectura lor baroc ce se remarc prin aleile dispuse geometric,
naltele garduri vii, mpodobitele fntni arteziene i statuile de marmur n stil
clasic. Aa numita Palmenhaus este ncepnd din 1883 cea de-a treia ca mrime
cldire din sticl din lume. Ea adpostete astzi un numr de 4500 de specii de
plante. Parcul dispune i de un loc de joac pentru copii.
Ruinele romane existente aici au fost realizate n 1778 dup proiectul
luiHohenbergcare a realizat i renumitaGloriette, un fel de intrare pe o colin din
spatele castelului

Populatia si evolutia ei
Din cauza industrializarii si a migrari populatiei din alte parti ale imperiului ,
populatiaVienei a crescut drastic in tipul statului ei de capitala a imperiului AustroUngar (1867-1918), aceasta avand peste 2 milioane de locuitori, situanduse pe al
patrulea loc ca cel mai mare oras din Europa.
La apogeul fenomenului de migrare, aproximativ o trime din populatia Vienei era de
origine slava sau ungara. Dupa primul razboi multi cehi si unguri sau intors in tarile
natale , populatia vienei suferind un declin major.
In 1923 in Viena locuiau 201,513 evrei, transformand Viena in a tria cea mai mare
comnunitate evreiasca.65000 de evrei au fost deportati si ucisi in timpul celui deal
doilea razboi mondial de catre fortele naziste, si apoximativ 130.000 au fugit.
In jurul anului 2001 , 16% din populatia Vienei a fost nationalizata, pe langa
austrieci.

Procentele de nationalizare

Populatia Vienei intre ani 1754-2012

Viena ca oras.
Viena se deosebeste de celelalte capitale
prin arhitectura sa, unde predomina
stilul baroc. Pe langa cladirile elegante,
Viena este aleasa de vizitatori pentru
imensele colectii de arta din muzee sau
pentru calitatea restaurantelor.

Viena a fost considerata timp de multe

secole capitala muzicii clasice, dar si a
operei. Mozart, Beethoven, Schubert,
Strauss, Vivaldi sau Mahler reprezinta
doar cateva nume celebre care au trait si
au lucrat in acest oras faimos.