| Gottfried Fischer Peter Riedasser TRATAT DE PSIHOTRAUMATOLOGIE ‘Traducere din limba german Roxana Meinicu A, EDITURA TREIEDITORI Marius Chive Silvin Dragomir ‘Vasile Dem, Zamfirescu ‘TEHNOREDACTAREA SI COPERTA. Cristian Claudiu Coban Desericres CIP a Bibliotecii Nationale FISCHER, GOTTFRIED ‘Tratat de psihotraumatologie / Gottfried Fischer ji Peter Riedesser; trad.: Roxana Melnicx ~ Bucuresti; iditura Trei, 2001 ps em. Bibliogs, Index. ISBN 9% 9419-844 I Riedesser, Poter TI, Melnicu, Roxana (trad.) 616.89 Preventa traducere a fist realizalat dupa edifia originala imba germant: Lehrbuch der Peychotraumatologie de Gottiried Fischer; Peter Riodesser Original ttle: sLehzbuch der Psychntraumatologie« © 1998 by Emst Reinhardt Verlag Munchen / Basel Kemnatensts, 46, D-80698 Minchen © EDITURA TREI pentru versiunea romaneasca, 2001 ISBN 973-9419-84-4 Cuprins Structura tratatului si indicafii pentru lecturd Abreviert Partea I: Psihotraumatologic generali... LIntroducere nn 11 Psthotraumatologia — domeniu de coreetare gi practick 12___Laziuni sufletesti si somatice: aseminsri gi deosebiri L137 storia psihotraumatologie’ ... 13.1 _ Istoria naturala a psihotraumatologiei 132 Istoria stiiptfica a psihotraumatologiei 1a Diagnosticul ea ,instantaneu*: sindroame ale psihotrau- matologiei generale si speciale ... ee 2, Situatie, reaefie, proces — un model evolutiv al ‘traumatizarii psihice 7 2.1 Despre fenomenologia situafici traumatice 22 Pripastia intre individ gi mediu: experienta peritraumatici in madelul cercului sitasfiei* 2.2.1 Patogeneza traumei psihics 22.2 Despre psihobiologia experienjai peritraumatice 23° A-convepe eeen ce este de neconceput — reactia traumation o.. 7 24 Adaptare la trauma: alterde! structurale in procooud traumatic 24.1 Structura si dinamica procesului traumatic 242 — Carcetare idiografioa a procesului traumatic - 24.8 Operatide contro si alterén structurale in proces ErAUMALIE on 2.5 Rezumat al capitolului 2: Modelul de desfagurare a traumatizripshice in implicaile sae cele mai importante aanenen 43, Peihotrascnatologia diferenfiali: ogrostares conseeinfelor traumei conform modelului desfagurdrii 8.1 Abordarea obiectiva a traumei 3.11 Tipologia situatilor traumatice 3.2 ‘Tipologia situational tn eoreotarea po animale 38 45 15 19 28 ‘a1 38 a1 47 1 1s 1255. Preventie Abordares subiectiva a traumei Dispozitia subicctiva: agtoptarea improvizibilulu: Stiluri de aplare, de coping gi de personalitate Motivatie si dispozitii pulsionale Desfagurare diferentialli a reactiei iraumatice gi procosului traumatic ... . Consceinte dircete ale traumel Examinare diferenfiall a consecinfeior mediate Stratogii de cercetare ale psihotraumatologiei Integrarea mevodelor in exemplul studiilor de deprivare Decignal de eeretar in pitotraumalolegio Instrumente de cereetare traumei .... Procese de apiirare cocial-psihologice la cercetarea $i terapia traumatizarii psibice Intervengie de criza . Puncte de vedere ale terapiei traumatice postexpocitoni Reguli pentru terapia traumei Posifii orientate psihanalitie in terapia traumel Procedee ale terapiei comportamentale Prineipii ale psihoterapiei proceselor traumatice Abordiri integrative — psthodinamicbehaviorste Psihofarmacotarapie PARTEA A ILA: PSIHOTRAUMATOLOGIA SPECIALA, 6. Holocaust 7. Tortura si exil ... 2. Traume din copilirie BL 82 ‘Fustori de rise si faetori protector! in dezvoltarea infantil Situafie — reaclie — proves. Trauma din copilarie ia ‘modelul desfasurarii procesului traumatic... ‘Terapia traumei la copii, Abuznl sexual in copilario Sociodinamica gi procese de apiirare psihotraumatoiogice Ja tema abuzulbi sexual al copilului Studiul memoriei gi aga-risa migeare false memory Factor’ situalionali traumatici gi consecinge simptomatice Profilul faptagului si dinamiea familiet neuen Griterii de eredibilitate a mirturilor eopiilor Procosul traumatic gi consecingele pe termen lung Psihoterapie ‘Transmiterea transgenerationala in procesul traumatic BD 130 135 137 139 339 150 152 156 165 a7 176 378 183 184 "187 192 195 200 214 (217 219 228 228 238 1242 26. 248. 251 252 254 255, 257 265 286 272 217 84.9 — Preventie .. 5.5 —_Efectul evenimentclor de razboi asupra eopiilor 9. Violul 10, Criminalitatea violenta (in colaborare eu C. Dihting) « 11, Somajul ea éraumé pail. 12, Maladiile cu rise vitel ca factor de teaumatizare psthiiek 13, Mobbing cLosar, Bibliografie. Indice 279 280 292 309 316 aan 229 383 881Structura tratatului si indicatii pentru lectura ‘Tratatul este impicfit in doud mari parti: psibotraumatolote gene- ald gi diferentiala (PC i, respectiy, PD) i psthotraumatologie speciala 3) PG se oeupa de lepitatile generale ale exporientel traumatice gi com- portamentului determinat de acoasta, PD trateaza diferentele interindi- Viduale si intersituafionale in ceca ce priveste experienta traumatich si laborarca traumei, PS este orientata spre situsti tipi, cum este fra rmatizarea Ja loeul do munca, criminalitatea violent, abel sexual as pra copitior g.a.m.d. Obicctul psihotraumatologie! este pus fa lamin in Giferite sectiuni principale gi Subordonate din aceste perspective care =6 completeaza sna pe ald 'PG ce orienteara in tratatul nostra catre un model al desfigurdii traw. rmatizirié psihice (seetiunea a doua). Aparitia unor tulburdei gi simpterme este infeleast din perspectiva unei suecesiuni procesuale, a unui proces de deavoltare. In atest sens aspectele subiective gi objective ale situagict traumatice vor fi puse sistomatie faa in fata. Sport et prin aeoasta abordare, in acelagi timp procesual-dialoctic 4i findnd de teoria mediuiui (ecologic), vom oferio alternativa la mode fete traditionale static gi centrate pe individ asupra imbolnaviik psihice, care pune formarea unui simptom eu precidere sau chiar exclusiv pe sea” ia proprietitilor interne “le purtatorului simptomult Acost demors are in istoria medicinei o traditie luni gi neforieita. Asa a procedat Hipocrate atuncl edind a refeeil dispiilia dupresiva gt Cabloul Glinie al depresiot la o cantitate disproportionata de bila neagra in orga- nism (melaina chole — melancolie). Ca 0 alternativa, este loc pentru in. ‘trebarea dae si in ce masura un tablon clinic depresiv — mai putin pre- zumfios — se poate explica pe baza unui joc reciproc intre individ gi eve nimentele doprimante {actuale sau apartinand istoriei sale de viafa). Cu o pozitie dialeetie-ecologica, prin combinarea unor metede de cer- cetare adecvate (sectiunile 3 si 4) se poate ajunge in mod principial la 0 infelegere cauzala a tulburarilor psihotraumatice, In misura in eare Se ‘poate indica in ceea ce privoste grupurile gi/sau indivizii o cavariatie sis ‘ematicd intre factorii de mediu traumatogeni si procesele de elaborare subiectiva, respectiv fenomenele lezionale. Din sistematica tratatului pare sa lipseascd aspectul de dezvaltare, 0 sectiune special pentru psihotraumatologia deavoltarii. Punctul de ve-10 Goltiried Fischer si Peter Riedesser dere al dezvoltirii este vizat totusi in mod sistematic, corespunsiitor po- zitiei noastre dialectie-procesuale, in interiorul PG, PD si PS.Nu este vor- ba aici despre un mod uiterior de abordure sau despre o perspectiva de cerostare, ci despre un reper general al obiectului, daei infelegem chiar Viafa omeneasct fn Introgime ca un proces de deavoltare, (Ca moduri de adresare, vor folosi cu mai mult sau mai putina prefe- rina fle forma masculind, fle pe cen feminina (pacienti sau paciente). Atunei cand genul este important pentru sensul pasajului, accasta va fi ‘marcat prin sublinieri, de exemplu paciente, in cazul in care este vorba de- spre fomei si nu despre grupul pacientilor $i pacientelor in general, In elosarul de ia sfargitol cartii se alls definigii terminologice gi sunt explicate in plus expresit de specialitate, care nu sunt frecvente in toate ~diseiplinele-mama” ale psihotraumatologici, In text accsti terment vor fi areali cu o sageata (—>) care indied spre glosar Glosaral nu poate inlocui desigur anumite cunogtinte de baza din dis- ciplinele conexe. Sperdim insii ca poate facilita infelegerea textului si cl el contstbuie la dezvoltares discipline! interdiseiptinare psihotraumatnogie etre un domeniu unitar, Abrevieri ACTH Adrenceorticotropes Hormon ‘artuc ‘Axa hipotalamo-hipofizari-corticosuprarenaliand Bice Bonn Internationad Center of Conversion CAPS Clinician-administered PTSD-Seale car Cognitive-Analyic-Therapy cis Critical Incident Stress Debriefing cree Chestionar pentru contacte sexuale in psihotera- pio si psihiatsie DES Dissociative Experience Scale DESNOS “Diagnosis of Exireme Sirces not Otherwise Speci fied po Diagnostie psthodinanic operationalizat DSM Diagnostic and Statistical Manual of the American Psychiatric Association DIK Documentare pentru terapie Koln EEG Blectrooncefalograma EMDR Eye Movement Desensitisation and Reprocessing GABA ‘Acid gamaaminobutirie TQ Harvard Trauma Questionnaire icp International Classification of Diseases Ire Interviu diagnostic penten tulburari psihice IED Inpast of Event Seate ner Inventaral Koln pentra trauma IPL Institut fur Peychotranmatolegie Koln Lape Leymann Inventory of psychological Terrorization w-cip Munchener composite international diagnostic i terview MMPI Minnesota Multiphasie Personality Inventory MSD Motetul schimbiri distectice PD Peihotraumatologio diferentiala PDEQ Poritraumatie Dissociative speriences Question PG Psihotraumatologie general, PMK Proiectal model Koln PS Psihotraumatologie special PISD Posttraumatic Strese Disoraer PrsiD ‘Posttraumatie Self Disorder PISS Postiraumnatie Symptom Seale RCT ‘Rehabilitation Center for Torture Victims ENC Reaelie necondi{ionatassPr Gottfried Fischer si Peter Riedesser ‘Sindrom bazal de suprasarcina psihotraumatica Stimul conditionat Scala Subjective Unite of Stress - scala unitatilor subiective de stres ‘Structured Clinica Interview for DSM II ‘Symptom Checkiist, 90 Items, revised Strategia de cercetare prin izalarea variabilei ituafie de dubla legatura Stress Inoculation Training Sistemul nervos central Sindrom de suprasarcind complex psihotrauma- ica Sindrom de suprasarcina psihotraumaties Strategie individual-nomotetica Sindrom do vietimizare ‘Trauma de abuz profesional ‘Tomografie en emisie de pozitroni ‘Terapie psibanalitica multidimensional a traumet ‘Tema situational tranmaticd central Partea intai: PSIHOTRAUMATOLOGIE GENERALA1. Introducere 1.1 Psihotraumatologia — domeniu de cercetare gi practicé sank aek on rp de cole legal pope mein, et acess al idenpronms rounele pce Da indo art emt se cunt ria smi nas ea, nu ert Tn net iene 9 amelie ete at Jadii psihice i psihosomatice sau a unor anomalii de comportament. in- cilenele de cela de mane. Bxpesiazatetraumalaons 8 shat po dormnas cu ony el os oF a gee16 Gottbied Fischer si Peter Riedesser compari Aso chiar mai demul ett ceretsori german, un cere Serato aucrieent 2a ceupat in od sistent fu corclarea Co feesnut coven tesenn i si Cen ares ard dremel a at pe Taina Sete Aaa cimca he Maal Howie on stare psihanalist din San Francisco (1986). 0 deplasare de accent asupra stro- Cee a eens iterate ie Hgamice turn led aaa ee cca cael alban ae nres postiraummne, ae ate der ade neues jira ie iteneall de BOREAS 22 Ghana Soll prtuatee pence (cares apt Seria bot ices dea pata ellie ake nofunle de sre sede tau rastrans topes ands alte tive napa de pede pene sib Enid at oni Von eee als ore enor pros, aaa conte Vom oeerea mumaee eis bal ntidan so face o clara deosebire inize trauma si stres, Traume este inteloasd mai degrabii ca o rand sufleteascdt, in timp ce stresn| este o manifestare de (See eae a guage aon moment dating abe elses sti foes raumn ml deeabacmsatn de Buea ; Ee acste! inti ingvatin pst de epi Donovan si Melntre nu tnarsac iste plete baal Het the hard Lud Triton sortctee ach ec sna oeurtley a Ghalib ear cea dinero po cob: Bancran bak Prem darde het prosntae scenes Rate sealer El {ShoguP sain ae ev elo naa de incodece un ot See a coe cece as saat germs tong ae aaune, So ene ee enero ee es Seer oy neering a ae ee aaa actos vadeeany aes ean ance Saad noone ett raha de en Socata gata feat aia tld aaeua ote ce oe atta teas ttc sons tig Blane hossd tne paret un handleap pentru disciplina stintifea. Inca gi mal limpode deed ENicrmenllenGieia cht, doovltatt ancl, acest cazust pu, {San poral dels mendes termnoloiok, con a np sn rack areca deine nee Fenteu Donpvnn expe raumetaney are un caacter programa: one eer ee ee ea, UrbeaseSegre‘on al larg domenta e Seeetare dotnet pecae ot Press treble ad denen Expresia «traumatologies nu este nou in medicind, In mod traditional, ea dosimsioaza o ramurs a chirurgie, care se ocupA de rani i infirmitti eare pro vin din leziuni Utiizarea noastra reflect totugi ntemeierea unui domeni de cereetare gemin, care a Iuat fing din eforton eare anterior au fast percepa- te separat, Cu tot respectul care il datoram universurilor mirocosmice multi ple ale corpului uman gi complexitaitreactiei sale la leziunile zico, utiliza. rea pe care o dim conceptulu de psthotraumatologie desemmesz4 totusi un domeniu mai larg, eu adevarat cuprinzaitr, un taren de cercataro care exista ¥ Windocareacoptulul rst. 0 abordare i catextal ervolti*— Nt Introducere 7 Aaja gf care astepta a fie recunoscut, organizat gi dervoltat — tot aga cum un Damnt asteapta ni fe deseoperit. (Donovan 1981, 433) Pentru Donovan, trawmatologia reprozinta un domoniu supraordoaat, care depageste traumatologia chirurgicala ca teren particular. El ajunge Ja urmatoarea definiie: -Traumatologi este studi rauelor naturales al eer prawseate deoa- rmatiidaJ featiele naturales dala aeidonta si. canemare pana la-grozk- locsasiale-si nibobisasice sal sailor de intorventis fictive si presen ‘Hus. cane rex din acest sui.” (4) Donovan accentueazs faptnl ca, dupa opinia sa, traumatologia este un domenia de cercelare nou, care el insugi este interdisciplinar gi trebuie Si fie tratat ca atare. Bl introduce eiteva proporitii care pot fi considara- te-ca precursor ai diseiplinel care urmesza s& se dezvolte, dar care au fost depasite in gtiingele deja stabilite, aga cum este coreetsrea experienfelor traumatice de sosializare eare in ,peihiatria biologics moderna mu se mai bbucura de atangio, Printro soartad asomanitoare au trecut multe domenii din cercetarea fraumatologiea. In diferive discipline elo au avuto exisien- {i marginala sau umbrita, Pana acum ele nu si-au gasit teoria gi fate Ineiorea consistenta a mui domeniu de cereetare. Cu atat mai necesar i fe pare loi Donavan un eAmp de ceroetare transdiseiplinar al ,traumato- loghei", care razhate in domenit foarte diferite. Traumatologia este deci eu necesitate alat de complex, incat poate pune in legatura domenii foarte diforite de cercetare gi experienta cliniet, cum ar fi: gcognitive studies, de- velopmental, elinical and research paychology; medicine, anthropalogy; ep domiology: and even education research (le. cit.) ‘O conceptie atat de cuprinzatoare @ noului domeniu de cereetare nu a imas nesontestata. Sehnitt (1993) argumentoazi et nojiunea de qtau- imatologie™ a fost deja ocupata de chirurgie. In plus, el exprima temerea c& ‘nova desemnare si coturarea uni nou teren de eereetare poate si duct ‘Simai departe diviziunea pretinsa de Donovan si se poate ajunge Te se paratism. In replica lus, Donovan (1983) sustine programatic gi nuraele holt discipline gi accentucaza mai ales sansa de a integra avii de cunoastere pind acum visite. Un punct de discabe ulterior este intrebarea dct ‘eamva complexitatea cunoagteri i earacterul presant al transpunerii ei practice nu cere aleatuirea unui grup profesional propria, Donovan 2va- Fucazs aceasta posibilitate ea find fandamontal pozitiva, in timp oe Seunit se teme de diletantism si considera formarea profesional intro diseipli- ‘4 teadicionala ea premisa pentru o activitate practied traumatotogics. Cel putin penton spatiul de limba germans, folosizea expresiel psiho- traumatologie pare plina de sens, printre altele ca delimitare de trauma- tologia chirurgieala. Kuner gi Schlosser (1988) descrin astiel istoria trav ratologiel chirurgicale: -Recanonsterea gi tratamentul consccingolor acsidentelor si leziunifor fine de cole mat veshi ramut alo activitatit medicale. Leriunile oul datorate fldentelor ea urmare a couffuntitilor umane sunt la fel de vehi ea si ore18 Gottfried Fischer si Peter Riedesser ea iosigi gi n nocesitatoa de a ajuta pe eementirniti se afléridacina oried- rei traumatologii” watologia, cere J tratamentul I , ologiea- Bste Insa phin de semnificatie faptal c& o asemenea isciplina nu s-a dezvaltat-decat acum, deci cu mult mai tarziu decdt a ln- ceput 88 se formeze stiinta despre ranile somatice, Oare oamenii si-ati ne- iat pand acum ranile sufletept, poate toemal pentru el, spre deosebire je cele trupesti, ele sunt invizibile? Ne vom Intearce Ia aceasta intrebare {n seetiunea urmatoare. In orice caz, 0 traumatologie explicit psihologiea gi psihocomatici reprezinta o noutate in istoria medicinel, Aceasta ar trebut ‘i se exprime si in voeabula care o desemneaza si nu trebuie deci s8 se eon- funds, din punct de vedere terminologic, eu traumatologia traditional me- dicala. Un pericol al acastei alegeri de concept consti poate in aceea oi se risci 0 prea mare ingustare a domeniulu, astfel ineat va fi compromist tri- situra de coordonare interdisciplinara pe eare Donovan darea so aecen- ‘iueze cu programatica lui. Aeest perical ni se pare in orice eaz mai mie de- cat cel complementar — o noua negiijare a sferei rdirilor umane, la modal Jn eare o doplingem doja in medieina gi chiar in psihologie, Ca o anexa ter- minologied a unci ,traumatologi” medieale, noua disciplin’ ar intampina ‘o soarti necunoseuta, sau, in lumina experientelor de pani acum, o soarta pe deplin eunoseuta. Fxprest 7 putin nu trebuie negigate implica i ‘Tofugileziunle de care trebuto 8 se ocupe nool damoniu nu se ald in mod mar corporal lel undevainp-an omen social, vag conopat ‘Atinsi au este catia nea wiorst i nein consti duLuman.culsorabil cate 22 percepe pe sine si care ia atitudine fat de ‘ins. daod ante sinenintat at vichuet in eam oe teat ental ale clemientare de viatl, dacd este abuzat in demnitatea 51 ihertatea sa. Psi hologia. ca stint a tind st comportumentulut uman. poate faint a “ducal con tributitcentrala cu concifia #4 nu se dispenseze ined cola cent de obiee ac iamul.A vorbi despre o traumatologiea 2 comportamentului" ar fo contradict, cel pafin pentra tatelogerea lum- bi germane. fmpotrivirea fats de aceasta in ceea co priveste o sfera a tr. rilor atat de speciale, de individuale, apare mai intai din premisa concep. ‘ual a unet teori a lesiunilor psihice, a desfigurani lor aburale™ netra- tate gi a posibiltaflor de ale infiuenta terapentic. Aga cum se va arta mai limpede tn urmitoarele sectiuni, infelegem expresia ,psiho* din ,pstho- ‘traumatologie™ in eadral unui seancept multinivelay” despre realitatea psi hhosociala gi fzica, Nivelul psihie va fr vazut ca o forma de dferentiore in ‘re corporal gi psihi. EI reprezinta in acelagi timp 0 individualizare, 0 di- ferenfiere a furmelor de comunicare gi de relate general sociale, Bsiho tiny vAzutd ata Gadarcaumalie Zona lor entra de inact vi tas fer lor ‘umane, care nu sunt mai put jorabile, mai pugin ugor de tulburat si do .imbolnavit* in conditile lor de funcfionare si reglare devat este nivelul ‘corporal al relate psihofizice a omului. Introducere 9 Sastinem parerea lui Donovan conform creia conceptul de .stres* oi- cat de multe morite ar avea in psinologie, psthosomaties si marteina in- forma, au sjunge pentru a desemna caea ve este in mod special obiectl tine fraumatolog peihosociale oi psshosomatice:talburarea si, respect, distrugerea strueturior 1 Rncfillorfzie, care sunt intron. anu sons fanaloape cu acele distrugeri care fac obiectul traumatologit chirurgeale in comparatin inte lezunile corporate si cele sufletesti este vorba mumai despre un joc de cuvint, in orice caz 0 mctafora? On puter sa pornim de Ia corespondente structurale mire cele coud dameni? $i daca este asa, unde incepe gi unde se termini 0 astiel de analogie? Acesten sunt incre= bane eare ne vor presewpa in sectiunca trmitoare 1.2 Leziuni sufletesti si somatice: asemanari gi deosebiri Intro prima dofinitie de lueru, am putea intelege trauma psihicd sub forma unei leziuni sulletesti (de-la suvntul grec trauma — rand). Dup: fofma une leriani suflotesth a dele 2 z se intdmple peniru vindecare varhesie-o fraumatologie psihologici sau psi- hnosomaticd ca teorie a structuri, cesfagurait si posibustatilor de tratane aleriunilor suflewsti gi urmatilor acestora. Anelogiaintre lexiunile su- ‘etesti scale somalice oste exprimata In unele feluri dea vorbi, abunci ceind spunem: aceasta ma ranit foarte rau sau yafectat™ ete. Alet sunt comparate sl asemanate in mod imagisticmetafori leriunile sufletesti i cele corporate. ,chestia asta ma pus la pamant, m-a rupt in bucafi= sau tinea se simta ,rdait”, Metaforele pun In evident faptul e4 not inter- traumatofilie. Explicafia pentru aceasta nu poa- te decat una evasi-faiologica. $i aici explicafia tai cuprinzatoare fine deo modificare condifionata de trauma a caltafilor nivelului sistemic psihaaoeiel. Bste (partial) pierduta possbilitatea de a schita scopuri ale Setiunit si valori In interiorul ,spajiului de joe” al comportamentulut nostra, Lasat liber de nivelurile 1 912 (Waldénfels 1980) gi de a le res- liza eu'mijioacele adeevate, Schemele de orientare si de eomportament distruso prin trauma sunt freevent determinate de o orientare spre Scop alterata, in afera mifloocelar de indeplinire a scopului cat si in scopu rile fixate Insele (veai cele doua tipur de ,disfunctionalitate™ din tabo- Tul 1, sectiumea BS). Ble par a fi pur ,biologice" si ar putea sprint re- ducflonismul biologic. Medelul nostra multiniveler poate tos lAmuri faptul ed determinismul biologie nu este tm dat primar, ei se datoreaz’ pierderii traumatice a proprietatilor autoreglatoare ale nivelulul psi hosocial ‘Consecinja pentru psthotraumatologie a ideilor prezentate in aceas- ti sectiune este ca ea trebuie si elaboreze concepte care st corespunda nivelului poihosocial si vulnerabilitaeil sale. Vom propune mai jos une- Te concepte, ca ,sehema traumaties",.schoma de compensare a éreumei” sau schema de deniluzionare”, pontra a analiza dezorientarea si incer- carile de reorientare, pentru pune o regula intre experientele trau- tatice. Metaforele orzanice si. paralel ev ele, premisele cerectarii tra Iatice biologice infatsgeaza normele functionale lezate ale nivelulai da Tealitate biologic, iia aceasté misur sunt indispensabile pentra cer cotarea traumatologica, Insa ele sunt improprii in calitate de concep- te-cadra, Acostea trebuie 68 provina de la nivelul psihosocial gi sk pre- inte proprietafile acestuia, Altmintert psihotraumatotogia s-ar reduce {a traumatologie (somatiea) 9 ar razulta o variant ulterioara a reduc- {ionismutut geintelor naturi, Psthotraumatologia revendien urmarirea leziunilor psihice ale oamenilor pana in biosfera lor gi explicarea ma- hifestarilor traumei pe haza lezari sistemelor de reglare de acolo. Ca psihotraumatologie cercetarea traumel detine o legatura extinad in re- {atia cu Tumea si cu sine a omului, $10 data eu ea forma speeifie uma. nna de vulnorabilitate devine o tema de carcetare28 Gottfried Fischer si Peter Riedesser 1.3. Istoria psihotraumatologici Leriunile psihice ca urmare a catastrofelor, pierderilor sau rénirilor ‘sunt manifestiri stat de spectaculoase,ineSt mut au nopal nieiodall ten: fie! oamenilor storia naturalé (natural history) « pihoteasmatologiek fuprinde nimeroase indies conform carora din cole mai vechi impact ox- ‘meni disprmena de eunogtinge gi de practic pent alinaren trl fac Imatie, Wileon (1969) deserie Ta diferite popoare rtualuri caro crau me: nite sh indoplineases avost rol. Aveasta istorie naturala « psiho- traumatologii trebuie diferensiata de istoria stinjei moderne side con- tribupile la Intemeierea conceptelor specific traumatologice de naturd Daihologich sau psihosomatica, in cerceenrea acestei natural history ii Eevvin urmitoareleintrebart Cam au abordat oameni raumatizarea pst ies, in storia lor gf compardnd culturile unelee altele? Cum aa ince. cat ei si desrie fenoment si consecinfele sale ico masurl naturale it~ ‘uitive" au dezvoltal impotriva traumclor? Enunfurileglintifice se deo- Bebe de aveste incorear intuitive prin reflecfie constienta, inceredri do tlasifieare si coreetare sistematica, Niel jtoria navurala a paiholrauma- talogio’ gi niet istoria ei gilinffiea mu pot ftnjelese fzolat. Ele trobuie m8 He greatest in contental eenieotsor cil din iors soa rite oeazi storie au priljult aparitia diverselor emcepte glint fice despre explicarea si vindeearea traummelor paihice. Conceptul de ye vrora traumatics® a fost dervoltat tn secolul al Xia si ta prim Fa- bor mondial, cand psibiatria a fost confruntatd ca wielimele nevrozelor de rishot. Abordacea sing iict a traumatizari psihice a fost stimula dupa Al doilea razhoi mondial, de etre supraviultort Halocaustalu, hn abor- darile or exoneratosre, pihiatritgormani mai ales au susfanut taza cf ur ‘isle pe tormen scuré se datora in o2a mai maro parte tarelor eredita- ale celorafectath. Pross (1996) a elaborat in istaria medicine! acest ca- pitol fara elorie al psihiatriei germane postbelice sub titul de, Acuzarea perseeuia(lor™ Argumentatia incorecta'a dus totnst fa incerefrt sporite fe cereetare, care au agezattreptat fundamentele cunoastert consecinge- Jor traumelon| Un all eveniment care a conteibuit la dezvoltarea pstbotraumataloget a fost eAzbotul din Viesnam. Mulf veterani de razboi au dezvoltattalbur Tan pethopatologive. Bi au trebuit ldsati la vatra si intomnat in vote rran-centers, Pe baza_ munci psihologilor, modieilor, lucrtarilor social si pedagogilor s-a dervoltat repeat o cunosstone din ee In co mai detaliat Aespre relajia intr situayia de rizbol si elaborarea experiengelor tral ratio, printze altel Ta formularea aga-numiculu sindrom de sires post- iraumatie (Posttraumatic Stress Disorder, PTSD). $i eatastrofele nate rale, cum ar f catastrofa dela Buffalo Creek fa Virginia de Vest in 1972, au fotaritcercetarea traumatied, Din starea de neajutorare dela incoput a iavordt luerdr! intense de cercetare si efortur! lerapeutice in favourea vietimelor Po lang& catastrofole naturale si rézhoaie, printre evenimentele care an impulsionatearestarea psihotranmatalogca se pot numara gi migear Te socal, mai ales cele care s-at opus oprimii i slavil, Migcle aun citoregti i alte tulburari de emancipare au schimbat rolafile de munca, Introducere 2» au dug la umanizarea muncii si, Impround cu forjele spirituale ale lumi: nismului, au dus la intorzicerea muneii copiilor. Incepaind eu Revolatia France, tortura a fost interzist fn toat lumea, Migcarea femeilor a dus a lumind atitudines de violenta fata de femet gi cop, tinutat mereu ascun- a, Sunt in plina fort initiativele impotriva malératarii si abuzului sexual al copiilor,ca si in general impotriva oprimari si exploatarii copiilor, apoi ‘nigeiri de eliherare a minoritatilor gi popoarelor oprimate social sau gru- ur de inifiativa eare s-au solidarizat cu ele. In cele ce urmeara ne vom plea asupra ,iatorioi naturale” gi apoi ne vom fntoarce la discufia stim- fifiea despre trauma. 1.8.1 Istoria naturala a psihotraumatologiei Pontru a serie aceasta itorie, tree af ne orupin mai ales de desco- perlite cultural ae umanitayi’ Mult talus, ebieeturt st moravur a proven din nevoin doa face fa tratmstinedlpstice Ritueerile de do Enynre sunt rasplnite in toate timpurile§ Ia toate popoarele, pot ser ‘ae dreptexempl, Mito ep, mal -aralu st Herat Ross. Ea tint pine de velit de entre suferinga !noaten 3! dé amen {a pe eave acestea lash celorafeetati In cele din urma, in crea for Cuifunele, oninenl s-an strat a paneascd on raapune la itvebaren x Sons at suferina, mnartea,vclena social i calastrofele naturale? O pst otraumatologe siinpiiel poste tnvata ceva mai aes din eonfruntarea Ponltorlor eu avste probleme, Seritort wu deacrs dintotdeauna circu Stante de via trausatizante gf posbiittile celorafectali de a suara Sof Adeoeu prezentarea a avut cece radical, de chimbare socal Un Sremply este Fomanul yOliver Twist" de Chavles Dickens. Acole este de Scristsituafia pst & una tina care sa leedut pari Din pene: de vedere a erict sociale, co arata cum organizaron svclld, care arf frebull st aline acest sever handicap de vist, 4 poate contribu dect Ia Iiowiren si traumatizaren cell tn casa. Mute povets trateaza feel fn cave individu se raportoané Ia trauma af posbiltajile de invingere trp (aid ae eso compra cucorelaren despre Prinful Init do fee de deregger 1980), G alts abordare a psihologeiculturale a traumes const tn eereetaren viefi gopere!artistlr ereator, dela oot la seriton, pornind de lab faitea tame ear ae eqprima in ereatia lr liteara, Be exempt, floso alg seritral Jean-Paul Sartre a cuferi a primul naw an de Waid ose. ‘erg Lraumi de deprivare, al eare elect se last pus in evident pang tn Calabra so autobiogeatie ls mot (1968) gi structure Mlosofe sale Packer, £902). agi alf artis, Sartre este un exemplu pentra birairea tn suod érvatiy.a teaume, Aste deexomplearunesiemingssupea Fanci! scale forte i fllsofe, a earor contribute la abordarea ereativd 3 caltarla a iteumalizi a fost deseopecit de stiineleeultori- Din iloratura pha ali poate fl amingita metoda -ntelegerl analoage traumet ni Vie tighoff Shee (1991). Autoarea pune in evident, meron me fart sb- ff mecanisme de prozentare si elaborare literar a traume in texte I20 Gottfried Fischer si Peter Ricdesser Kafka. 0 trecere in revista a contributiilor psihanalitice la teoris si cer~ cetarea literaturii este oferita de compendiul lui Pfeifer (2989). Cercetari- Ie psihologic-istorice, eum este ,.storia copiliiei* de DeMause (1977), au cextins cunoagterea nostra istoried si sistematiea despre conditile de viai traumatizania In copildirie, In ,Diada’, o relatare de razboi din antichitatea european, Homer, _istorie* gi poct, a deseris intr-un mod foarte comprehensiv reactile trau” fnatice. Shay (1991) atrage atenfia asupra faptului e4 Iliada deserie deta- iat o traums de rizboi gi arata gi caile spre depagirea ei, Cel mai impor tant erou al grecilor, Ahile, dezvolta in batalia pentru Troia simptome pst hotraumatice, care éorespund cu exactitate celor pe eare le canoastem ai Shay numeste urmatoarele indicii ale acestei forme speciale de trai ‘ma de rizboi: trairea uni nedreptiti sau revolta impotriva a ceea ce sol- datul considers e4 este in dreptul lui; restrangerea dezamsigita la un mie cere de prieteni si camarazi; santimento de tristote gi de vinovatie din pri- cina morfii unui camarad de care il lega o prictenie deosebita; dorinta de ‘azbunare; a nu mai dori sf se intoared acasa; a 6e simfi ea mort; apo! 0 ‘manie nebunease’ Insojitd de dezonorarea dusmanului gi crazime extre- ‘ma. Simptome individuale sau chiar intregul sindrom se regiseste frec- vent in relatarile participaytilor Ja lupte care dezvolta apoi o tulburare peihotraumatica de stres. a Ale intra in conflict eu eonducaitoral grcilr, Agamemnon, dup’ ce aceeta ‘fia sclava iit, pe Briseis, care ii fusose promis lui Ahile, pentru fapte deo- schite de vitejia. Ahile se intaaree feral de manie gi legge prietenie inten: ‘S801 Patrocle, Fe misura ce grecit erat imping! din oe in e» mai tare spre de- fensiva de etre troteni, Agamemnon fi core lui Ahile, ca eal mai viteaa 91 ma Driceput dintre rézboinic, si se intoarca in tabara si salveze domnia greaed, [bile refuzs gi lacs o8 lupee pe prietenol sau Patroce, Acesta rengegte # resping’ pe tivieni. In cele din urma, Patrncle este usis de Hector, cel mai tear erow de boi al troienilr, ‘Cand Abile primesie veste2 mortii prietenului sia Putrocle, el cade into stare aloctiva exooptionala, ea sentimente extreme de vinovatie. lata cum de- serie Homer autoreproguae gi aspra Iai triste: Zace Patrocly, viteazul, $-n jure, cazut cum se afla, Gol, tara arme, se bat — clei inatucea armele Hector! Astel gra, iar pe-acela-l euprinse sub negurad jalea Si, land colb din cel nogru de jes eu-a Tut maint amandowd, Sia turnat sus pe erestet, manjind-ei gi chipal, frumosul, Tara g straiul zoiee gl pata, intinat de conus’, Si-apoi el insulin pulbere, cu marete, cbzut-a ‘Sasa! 2acu, injogind 41 smulgdndu framoazele plete” (Homer Hiada, céntul 18, 20, traduoere de Dan Slusonschi Eaitara Puideia, 1998) bile fi jor mamei lui, Tetis, core doreste stl consoleze, e8 nu se va Sn ‘parce de I razhoi pind e# au se va razbuna pe Hector pentru moartea prie tenulu stu Patroce. Bl cade prada nei manii ew aspect de raptus,nebunesti, ‘in cae pi vit toate preeausile gi omoara numer troieni gif final gi pe Hee. tor, ueigagul prietenue sa, Introducere 31 Shay deserie aceasta stare exceptional de manic nebunease’ ca 0 pier- ‘sentimentului de teama gi a oricérvi sentiment al propriei vulne- ‘abilitat; au se mai jau nici un fel de precaufii pentru propria persoani; se dezvolta o rezistenga gio fort supraomeneasea; mAnia; cruzimea fara oprelisti eau eapacitate de diferentiere; o stare de supraexcitafie a siste- muluinervos autonom, descrisa de cel in eauzi ea ,agitalie adrenalinica* ‘sau ca §1 eum ar iegi curent electric din mine™. “Acelagi lucru se intampla eu Ahile, Bl se ridie& din now in starea sa de rigbunare erunta si nu se di la o parte in a dezonora cadavrul dusmanu- Tui siu ucis, eroul Hector, gi ai refuza inmormantarea. In final aparo ta- ‘alll ston Priam, care nui sea in pragul mort care roa fa pe Ahile sf ti predea cadavrul flului su. Dup&.o lunga dezbatere, aces- {& cedeazd rugmintii gi se Intoarce astfe! la normalitatea cutumelor de izboi ale timpului, conform carora dezonorarea dumanului mort statea Sub cel mai sever tabu, Acum Ahile renunta gi la revolta sa sociala si re- vine la conditia unui erou grec xnormal. ‘Starea psihied exeepfionala Si periculoast a lui Ahile a inceput deci cu 9 inedlcare a regulilor §i obiceiurilor care erau sacre in Grecia acelei epoci, {in tmunca sa cu veleranii din Vietnam, traumatizati de rizboi, Shay a ob- servat ed 0 violare a regulilor scrise si nescrise chiar in pericade de riz- boi, in care multe din normele altminteri valabile sunt seoase din func fiune, duce la tulburdri de stres posttraumatic, Destul de paradoxal, zdran- Gnatea traumatied a injelegerti de sine gi de lume, pe care am pus-0 la baza definitici pe care am dat-o traumei, se face remarcata ea insasi ca lun factor deosebit de trauumatogen, printre condifiile cele mai profund ano- mice ale razboiului. 1.3.2 Istoria gtiinfified a psihotraumatologici Printre actiunile gtiinfifiee de pionierat eare au condus la aparifie psi- hotraumatologiei se aflé independentele afirmatii ale Ini Janet, psihana- liza $i eereetarea stresalui si -» eopingului eare incepe cu internistul sue dex Selye. Pierre Janet (1859-1947) si Sigmund Freud (1506-1999), inte- ‘eietorul psihanalizei, au fost contemporani. [n timp ce Freud si opera sa fu aval o insemnatate iatorica foarte mare pentra abordarea terapeuties 8 traumatizariy, luerdrile lui Janet au ramas mult timp fri o mare in- fluenta $i doar de curand a fost apreciat rolul lor de pionierat in psiho- traumatologie, Van der Kolk gi al. (1389), eare s-au ocupat de Janet ea pro- ‘curtor al psihotraumatologiel mederne, au observat: Bate 0 inoafe faptul ef nbia in ultimele doventl ale sacolului XX psiiateia si-s'descoperit lento baza do cunoastere despre efectetetraumalizari asupea Droceselor pathologies care erou centrale in conceptille europene despre ps- Ropatologie in timpat ultimelor decent ale secolulu: treeu.” (365) Deci au durat aproape 100 de ani pana ce Iuerdrile Iui Janet gi-au re- cipitat semnificafia pe care au avut-o pentru psinologie, psihopatologie32 Gottfried Fischer si Pater Riedesser naatige- Janet enunf’ pent prima dati, ca un concept explicaton notin, hea de -+ disociere. Dup Janet, erile aparca urmare a suprasoli- sie consti de see atten wpa ea ar eae ah : ba a iatiame psye el sustine cf amin- "uit a un moment femoral ulerar Be es test ean allie sau stare corporals, fc iy forma de reprezentdri, Amagini sau rein- Gann. In-comportament, Trairle care nu au putut fi inteaeate pot ca Soptucl, n-cazuzt extreme, a formarea unel personalitadi iattiale Tike le care coreaponde tulhurar disocatiedidentiaer ter apes licat amueziile pstexporitarf sau hipateaestia ae eri . acte) ca un fel de ervare de traducere, ca 0 incapacitate de ns net, 1904), Deosebirea intre diferte forme do repreventare ale memoriei, euronte Fam geteetarea cognitiva moderns, anume forma enactiva oer mentald), iconiea (mayictica) J Simmboliclingvisticn (Kihistrom, 1984) @ (e ProluatA de citre studentul lui Janet, Jean Piaget 9 teancirate ee EES ladiilor de dezvoltare ale proceselor de gandire, de la soem man breoperational la simbolie-lingvisti Influenta Iucrarilor lal eer oe trata pe rea fle Joi Paget: Totugi Pinget nu urmeazd pocitin cone Sr deghe trauma a lui Janet. Penicu psihotraumatologie este mmaraaate GeasneePerita la Janet dupa eare expertenjele traumatice saree nord goferise in cuvinte se manifesta In imaginis react comporaie nyo Portament. »Spaima de nespus" pe care o lad in urma ci treune eco, maces Rivelumor cognitive supetioare dar fi lasa urmele po gle Gk Trauma lnferioare din punct de vedere — semiotic. Numiur -s ieee rpnmel aceasta structurs psihicd cu fragmento de eminiins na dene panea sercesntationaly st llvajul earaeteritic al prt de porccrye ae artea de aetiune, (2 merit al acestui cereetator rimane o teorie foarte diferent asue Pranretmatizdrii si tulburdzilor de memorie, a relnseenart baamer ey G2 jrtament si pe diferite niveluri reprezentafionale cognitive Deve ee SGamportant este conceptal janetian de disoicne inise dikerne cesar ae si ands ae Pot ce in cazuri extreme la personalitati parfiaie cose nofumea de gg event independente. In tradiia tooretic pribaoalien, nofiunea de stiri de experienfa in fo Benton ca Paul Redern (1962), eu toria sa a tailor Euloe eee Horowitz (1979) in conceptul sdu de states of mind de stoes ns experienté fanade dispositie tipice unci personalitali (rei i Fischon 180 Doe taney, (2076! traumet de catre Froud a lat un ali curw gio one aie ne dim seama daca ideile despre trauma ale Tui lie sau dacé ele se exclud reciproc, ‘acconte diferite Nu este ugor si si Freud sunt la ba incomoda pentru persanalitate seu at rere = sips sopra, ama pthies, Freud pareursepocifoar- re i, de exemplu, in studiile de. carl (albu isterice ub fant, mal ales seducerea ve ait tn 1905) ela re cil sexuale infantile, tian fantasimat, “Ttusi cl fine mat « tulbusan ulteroare “Despre etilogi stories acesters, dst ating nc ie 64 B avut in cope nec Prajacarcato eu afecle pu in preocuparea sa pantra tra te diferte Intro fast Gnpurie spre iserie (1878), ol era soning ca kee terloare se afl o experi realé traumatic, nto perfoada uleraaed (a oaceptie,O datt en corestaten lor pulstonale gi {Genet uri poate parte Ia‘ seductie reali cao caused posed to rot ot 38 afin chin fusrares mea gh in supracstimatfrecvont Slam ed indivi care au xuald'a eopilor In ce ale copilior in 2 sau importanja, mas normal tre » $l atunel seduetia era mai p constitufia si dezvoltarea lor sexual Cititorului contomporan i se imput sreetarile Ini timp (Froud, 19054, 91), ine Intrebarea: cat: de mult @ etzut pre istoria aparitiel isteriei, tz paientel sale car sunt amin: la poate un mare numar de persoane co lérie. Concluzia finald a lui Frend, anus fie tn orice caz intemeiate de seduetie ne, ici logic gi nici empiric factual. Astazt slim oate duce si la o tulburare isteriea, dar la “a alte tabloni clinice, cum ar fi sindeomut cap, 8.4.6.) Si in perspectiva 4 istoricd nu trehute obligute ite influente biologiee si social otied, printre ele résfatul 1 infantile foarte diferite indtoare, O trauma de deprivare vietima Freud, in ce tune alogeri untlaterale a probelor? Prin tite in studiile despre ister, se afl experiente reale de abuz in capil cd tulburarile isterice trebuie sa xual, nu era de fapt valabild ni ii abuzul sexual in eopilivie p fel de bine se ponte solda gic borderline sau tulburirile di fellow-back 0 tulburare nevrotici. n nevros Fin s@ anba origini psihotraumatice. Difesi zatoare pot si introduced o dezvoltare nevr lor de eitre adulfi supraprotectori. Traum duct mai tarziu ia tablow clinice asem, PR tae criteriile logicii cercetarii psthotraumat, faca o revizie a primei sale teorii despre etiologia isteriei, worie uniheare tat cf a dat o teorie a seducfiei ‘prefului social de care erau legate des. Masson, 1984b). Para tudoiald ca Freud 9 de corcetare psiho. wictatea psihiatriea" at tezele sale despre Lai Freud i se reprogeaat in mod repet pentru a veni in intampinarea dis ‘operitile sale anterionre (vezi ficut atingere unué tabu, traumatologies. Freud re din Viena, din seara antei cum fac adesea si temele iateaza o sedinta de la Sei rioara, Acolo el a prezents aecr stiolog steric. Rea tenul edt Mie: Reaetia colegilor este schifata tntro serisoare etre prie- Un rapt depo va Rt der isan ite i Values pitia at pre de Spade is daca dl ket Bae oe sac aeeee ces lane Surname Jeo problema milenara, un eaput Nii (din serisore tre Flies Proud el © Probes mien spat Ni (a le Freud conti GA i putat eae 898 cum stim din editia Langit a serisrilor etre Fliess: eased nous rutjumeases cu totif". Deci el nu dorea deloc si-gi jert- siderat Deaire Prcjudecatii curente, Si nici mai tarziu nu a con- Sogo wield, Praluba de a expanonta traumatic din oplinels oe ten ater fot eu gr incon ts slue ene eis Be tctarea ta ti acaclt are oa enone Seen sce emp Geter fratinatice dupa ahora tere eer at matic regen eattatctin detorminarlor cones io etuaha Gant itt eect Broce, care nec 9 melodie Ia hide Soesamad neh Par ee eva ase ald alls olleioare de exempt ined rel cer doape tae Froud sa apron i £2 a cercetatfuzele > dezvoltard pshosexvale, Honda sauahieDint nal mui de coctanca via mortar teak na, ineenn “enial2, Pre prea putin convingnar vepmgl ee ear fake Por gent: Movi slut prs indica nteercnecak aa Taamatcy omo" Corot actif sovunte Col ecoeisy ine activ aarroSC4H Sarva prop, care raf talburela pis seule fantil (veri sectianee MPL In dinamica patogend prin abuzul sexual in- Sancta estfaten 8.4 Lntrtnnre i aupfrende cae alae mele relationale ny eme228 aici, aga cum se intdmpia freevent la fet panes otal cpio “stoma stuatenls ences eeieaey Eraumatagead BOTHDE lntertaron tis sues at beers eral tio ent Lal Freud i datorinopivge ts aor eerenpt bar oe 8 pluls ea un mse wacarter saa modelul desfasurtr traumnatseast pice Dupi Laplanche gi Pontalia (1967), intro epoca siterionta a dezvolts- vii conceptuhur de traumA dispare eu fats! nemifeatia etclogick pentr nevrozd a traumei n favonrea Viti fantasmatice gi fixator dervollari ersonalita(i la diferite stadt ale ibidoului, Mai exact sp, Frewd dez- ‘Volta un al doiea concept de trauma. Po lings factorésiuasionall ins Portabii, ca factor traumatiel sunt earcetate si dorinfe i impulsuripuls- Onale incceeptabile st tnsuportabil de intense, Daca punctl do vedere lo gat de trauma na este parinit, aga cum subliniaza Froud, total el aim: Eratigat o mai larga conceptieetiologca, factor intern suut lua in considlerare; a fel ea 3! comattutiafzic i dezvollaroa din copiacie per ansamblu, Srauima devine acum parte component a ume istorii ea ito. Tie de via ca storie a denvot&ri dorin{slorpalsionale gi seopuritor de inf. In aceasta onepjie mai lrga despre sparifia neve, trauma este 2h, Fe6 Gottfried Fischer si Peter Riedesser un factor etiologic printre alfi, factor care ge afl intr-o —> serie comple- ‘mentard cu factorii ereditari gi cu destinul pulsiunilor. Expresia desem- ‘noaea o relatie de completare a factorilor otiologici gi patogeni interni si cexterni, eare pot conflua edtre o sursa patologica. Intrebarea critica despre abordarea psihanalitict a traumelor se poate concretiza astiel: In eaztri- le individuale, cole dows concepte de trauma — sifuafie insuportabila ver- sus impuls inacceptabil (> traumatizaro) intra in discufie in aceeasi ma suri? La o examinare superficial, .situafia" poate fi cnsiderata mult pres ugor ea fiind normala, obignuita Sau rezolvabila, astfel ef urmérile trav ‘matizante vor fi trimise automat” edtre o via(a pulsionala sau fantas- matic a personalitalii. O'astfel de hotirdre pripita poate avea consecinfe profunde. Dac, de exemplu, tratamentul Indelungat al pacientilor trau- Imatizati nu esto condus in mod explicit gi ea o terapie a trauimet (veri sec~ iunca 4), atunci tendinfa de negare a victimei este sustinuta, si astfel sunt susfinute si tendintele periculease de autoculpabilizare. Aici trebuie si ne astepti chiar din partea conceptului de terapie lao retraumatizare a pa- ciontului, Aceast’ problema se pune In special in orientarea kleiniana con- ‘Yemporand care, dupa apreciorea lui Schafer (1997, 354), pare si renunte fn general la reconstructia gi elaborarea traumelor, Freud admite o istorie extern traumaticd de instalare a nevrozei In ca zul nevrozei traumatico. Laplanche gi Pontalis (1967, 521) rezuma ideea lui despre acest concopt psiiatrie: vAici irebuie diferentiate dous eazuri: a) trauma functioneazd ca un ele ment declansator, care denvalie o structuri nevrotied presxistenta, b) trauma are o contributie determinants toemai la continuttl simptomui Repetarea ‘evenimentulu traumatic, cosmarart ropetate, telburri de soron,ceea ce pare a fio incereare repetata de a laga ai desefrea trauma; o Gxatie somnindvoare Js trans este parslela cu o inhibifie mai mult sau mai putin generalizata a activitafif subiectuin. Acastut ultim tablou elinie fi desemnencd Freud gi pot hnanaligtit de cbicet numele de nevroza traumatica* in timp ce astazi noi privim prima constelatie mai degrabii ca un fac- tor precipitator al unei rearfii nevrotice, legstura de confinut intre situatia treumatil gf simptomatologia dezvolita fine de ids diferente ale Printre autorii psthanaligti, care au dezvaltat mai daparte concoptul de ‘traumi, respectiv, au corcetat mai indeaproape situafii speciale ale trau- ‘matizirli trebuie numiti Abraham Kardiner, Masud M. Khan, John Bowlby, D.W. Winnicott, Max Stern, H. Krystal gi alpi ( trecere in revista la Brett 1993), Kardiner 2 seris Iuerarea .Nevrozele traumatice ale rézboiului in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in anul 1941, Experienja sa cli nied const in Lerapia cu soldati amerieani care au luptat in réizboiul im- potriva Germaniei naziste si Japoniei, Ela fost primul care a examinat si numit manifestarile fiziologice masive care Insotese reacfiile traummatice, vorbind despre nevroza traumatict ca fizionevroza*. Kardiner a formulat uun sindrom de manifestiri, dintre cara multe pot functiona ca precursori ‘9 actualului sindrom de stres posttraumatic. El a preluat punetal de ve- dere al lui Sandor Rado despre nevrozi ea o forma de ineereare de adap- tare si de stapAnize gi a aratat c&i pentru infelegerea manifestirilor con: secutive este important descoperirea sensului dia spatele simptonnului Introducere 37 Kardinor care introduce urmitoarele indicii de suferinti: 1. ingustarca Eullu (ego contraction); 2. epuizarea tesurselor interne sau sardcire enc oticd; 3. disorganisation, ces ce am numi astaai destructurare gi even- tual disociore. ‘Simptomatologia pe care el a descris-o Ia indivizi era foarte complexa. Ba putea fi acuta sau cromica gi consta din manifestari de oboseala s pier- dere a plicerii de viat’, depresi, reaetii anxioase, coyinaruri recurente, fo- bii si angoase care au fost asociate cu trauma, un amestee de comporta- ment impulsiv si intoleranti la relatiile intorumane, ca si o tendint spre neincredere, suspiciune gi ishueniri de mnie si violenta. ( langire a conceptului freudian de trauma se afld la Masud Khan, prin conceptul sau de ~} traume cumulative (1963). Evenimente si suferinfe care, luste fieeare in parte, sunt subtraumatiee, adied rman sub pragul de traumatizare In gensul ingust, se adun‘i intr-o configuratie care in to- tal este traumstiea. Intatdeauna cand Bul doreste sa isi restabileasea sca tul sau protector, bariera sa de aparare Impotriva excitatiet, in loc de su: {inere cociala, apare o alta suferinfi. Pe termen lung, aceasta face st se prabugeased functiile de autoaparare ale Bul. ‘Trobuie amintite gi ideile despre trauma gi despre efectele traume: Jor aladui D,W. Winnicott —- un psihanalist gi psibiatru de copii dir Lon: Gra, ale carai lucrari se numara printre cele mai bogate In idei din psi- analiza. Winnicott porneste de la faptul ea dezvoltarea timpuriu in- faniilé continua netulburata numai atanci cand copilul intalneste in cea mai veche petioada de viata un mediu care fi completeaza azat de ‘optim posibilitatile incé nedezvoltate, incat el poate sh abandoneze ilu- Zin atotputerniciei infantile, a unei puteri depline asupra mediului psi hosocial. Doar aceasta iluzi¢ de atotputernicie face posibila o dezvolta- Fe congtient& de sine, care fi mijloceste copilului certitudinea ca poate 88 configureze creativ condifiile sale de mediu. $i atunci cand, ulterior, iluzia ya fi deeonstruita pas cu pas, ea va rémane baza pentru .auto-ef cients” ulterioard (self-efficacy in ,teoria cognitiva a invajarii sociale a lui Bandura 1976) si pentru activitatile erentonre, care nu pre:au in mod pasiv mediul fizic dat, ci tl configureaza pornind de Ia trebuintele 1 posibilititile umane. Frustrarile lumii exterioare eau intervenfiile Abuzive fata de copil duc Ia o minitraumatizare, care distrage fantasma de stotputernicie infantils gi care produce o dezilusionare prematurs {in acest eaz, in loe de un mediu ,sutficient de bun", care #8 se adeptoze intr-o macuré satisfiedtosre la {rebuinfele infantile, copilul trebsie s& fio col cure s& se adapteze mediului su, ceea ce este pentru el, in acest stadiu, o suprasolicitare. Se ajunge astfel la construirea unui fals sis- tem al sinelui, unde subiecin! tsi subordoneaza cerintele lumii exterioare gi este de-a lungul viefii insotit de un sentiment de instrainare gi de gol interior, de senzatia ef el nu este cu adevarat prezent in activnile sale, (Winnicott, 1954; Schacht, 1986). Printre autorii care lucreazti intr-un orizont de intelegere psihanliti- i, care sunt de formatie analities gi care au dezvoltat iu mod incepen: dent conceptiile psihanalitice, so afla John Bowlby. El esto unul dintro pri- ‘mii psihanalisti care au reunit corcetarea empiried cu teoria si practica psihanalitica. Astiel a luat fiinj& lucrarea standard asupra ~> traumei de Geprivare, luerare care este ines cea mai important pe aceasta tema. In8 Gottfried Fischer si Peter Riedesser cele tei clrti Separation, Bounding si Loss, Mournig end Depression (1976, 1087) Bowhy a cuprins écreetar si concepte pentes clucidarea deper ae infantile, ca, de exemplu, pierderea timparie a parintilon expetiente dere, lafie adesea foarte echimbatoare gi traume de despactive Bowlty uneeto stiadirea peihanalitica sf observapile subtil care sunt posbile in atuatia Psihanalities eu o multttudine de alte enunfuri, de la pribologia comnitieg & deavoltai a sociologie, > epidemiologie i Iatorie a culluri, Eucraren tui Bowlby poate & datd drept exemplu pentru peibotraumatalogie hele siv pe plan metodie gi metodologie. i Max Stem (1968) va da ce 0 urmare nemijlocité a traumatizAtii mast xe pede o parte 0 reacje catatanoida, o incremenite, gl pe de alta penis 9 foreund agitate migeir, Acostea sine primole reac tn ean vegeta J traumatizaroa psihick masiva. H. Krystal (1968) preia reachia ealate, noida dela Stern so vede ea urmare a unei traumatiear! prihice mesieg, Rersistonte, In aeste situa, tn aga-numitele react calastrofice, baie dul cade ini-o neajutorare completa. Ale se poate feo 0 paruled caso, ceptal de neajulorare invafati al iui Seligman. Reacfie eatatonoida la o trauma catastrofied poate duce Ia cedarea tuturor funcillor de gute coaservare sla moartea psihogena. In psihanalizt, Krystal a fost prio are a ficutdiferentioren neta intre traumatizares eatastrofied 9 fae: Te mai ugoare de trauma O a treia directie de cercetare, care a contribuit esential la aparitia Psihotraumatologiei, este cercetarea riresulul,o data en Iveranle de rie nletat alo lui Selye, Acesta s-a apropiat de chestiunen factorivs de ses: «lu stresanti in calitate de intornist, din punctal de vedere al react: corporate gia holilor care pot aa fie pravocate de stresul de scurta ji te longa durata. In anul 1936 ol a formulat modell > reactiei de sires eu trei faze, de alarma, de rezistonta si in final de eputzare: Rosctia de alarma se recumoagte printrun tonus simpatic ridieat slo pesstie te Pregiire* simpatieotonica. In stadiul de rezistenta sunt mublleato tore te rezervole corpului pentru a putea compensa masiva supracescion {sisnsltm, Ho punt de vere Glogs te eeteon producti dle hormoni suprarenalieni, cum este cartizontl i la sporicea mctabelc, wului zabarului din sénge, pentru a mobitiza toate rezervele compl Dac excitatia patogend de mediu, stzesorult, cum li numegte Solve, Darsista, atune! au loe eonsecings masive i pathial ieverabiic sake comipensares functillor de reproducere 91 sexuale, ale proceseler de ctestere sia icounocompetenfei. Tulburdsile eicateisaril Hinilor sunt o alld manifestare insotitoare Sele subimparte exctafiile de mediu tn stresori cu semnificatie po- Livi, respeetiy, nogativd asupra organismului, Cel positivi au fost hes miti deol eustres (eu-stress de la eusgr. pentru busi cat nonatea su fost nurnitidistres. EI a pornit pentru aeoasta de la faptal cd reactan rgantemicd ia stresorii negativi este uniforms. Aceasta ipotoad a te tut sé fie respinsl din panct de vedere fziologic doar in ultima veers Asifel, din stndile rezumato de Weiner (1984). a rezullat ch nel Teens, tnale poate fi observata o reacfe fiiologic’ diferentiata la diterte ot {ua de mediu. Weiner a desemnat modelul trifasie al reach de sives cepa Selye gi eu sindrom general de adaptare (SGA), care poste nee, venta variante epecifice dependente de media, Introducere 39 ercolatle Iu Selve -au dovedit foarte fructuonse pont cores: rea plhosomaties Ds find ot Seige deere simptome eae suse {Gfa potgie, care corepund Gesture iloge a stress, i Sens desemna scanata Snel fe seretare cao conte mposia 156 taumatlogie pole pihoconaic, Berens de pnts tntre organigm lumen exictour a fost corgtatd in concevinfete sale Supe dete deen ale raportusoe ain dn ue — one Sl caro ponte devent esi in modell» aru tug ups ThurevUenkelg Weslaco cure f vom foo! a soctanes 22. oa rotentarea experien}eor situailortraumatee iat find ca Solve a ales ca pol ai modelulal oti pe de o parte un stimu, atresora, pe dealt parte oreaciie,reacia de stres, c2 SEES INE A Ma pelle pl San edamerians fot mult ip oninunte dup sed boar stimu ractn Ee acoaatainterpretare, steospral ea stimu, produce ta miod aeriio- cit reucfa de atte yin final maladia,o siuplifcare fafa deo tnfeloge re altel ela sale blo are pate ce simular asic 5 factorilor de medi, aeanea find aspect modeivini care ese val ‘oe pout coectareatenumel, nat soorda pron puna song nab Ile reciprocal subst g obiectui tn expen oe tGacind, Ca mare 8 agasisel evel cognitive impoeniva > poke wlosematel a apart ponirg prima card oconceptic deena despre Teletie tntge sbioct medi, age cure pare; do exemple, tn apart tnitl sod trazactional al Steesuut a ui Lazarus 0984), Organi nul gimediol sunt aie privito ca nige marin legato inte elero re- preasatare care.se apropie eal putin deo concepiie exologica @ dial om de a caro not portim, In consecingas vor B fuave tn considera gene lil Etre oto pd xermp, rare do aplrare gi de ~ coping. La fnjd o dreopis de eorcefare care poa te a desemats ca Streas- and Coping Approach, Aik enuaturilé co follivbhavfrale semaines ch conceals de mesanne doug ifr si de stapdnite din psthologiapatanadtch« Bul. Abordarea ‘lees cdhing estepe ling pehanaliza unl dines earentele iar eh ape paliinumnlge Ses haan Sncroa Shred cretar care na puncte te lear eal trie Wie fe isle de concept ung sl se conontrere din en co nai mul tedttba de sch nee aiid md do nda ce le wo 08 Gu fenomenti traumasizari Porind dea, desererea fenomenoloe & seeretarce sti, din etn coax ale lai! wane xt modiul in aspestelesalo gubictTve i obicetve a treba $4 forme Bnzele epistemdlogice alo pathotraumat logit 1.4 Diagnosticul ca ,instantaneu* :sindroame ale psihotraumatologiei generale gi speciale yra fenomenelor psi- {n acest tratat propunem un punct de vedere asupra fen si hotraumatioe eare este Indreptat esentialmente spre procesul de desfigura.40 Gottftied Fischer si Peter Riedesser re a trnumatiziri psihice. Aceasth abordare ni se pare a corespunde cel ‘al bine fenomenclor cunoseate pana scam, dat find ea aie eto ata in ansiderare, in mod conceptual, foal palota de variali « biografiir in- dividuate Sistemele clasfiaton,taxonomice su, dimpotriva, cova stati tie gi pot ea vind numai ca greu in ntampinarea peneolulu unt clasift- Cr, diagnostice unlaterale si deci i arbitraro a indivilor san grape Jor In timp ce en model de. evalufie pornests de la examinarea Longitudi- nla eusorilor devia sat a proceelar storie, taxonomile diagmostice reugase si prinda aceste fenomene dinamice, schimbatoare in tmp, intro slasifeare sttiettranstemporalt. Putom eompara aceste deoupaje de bioe raft et nul sau mai multe instantanee, eare pot f de exempla, luate, 5 stopeada, din desfasuraren uni film. Astel de fotografi statice pot le pot fi caraeteristice pontrarolul gi pentra aetorul A tele pot sa redea in mod expresiv aofiinea sa. Dar este la felde posbil ex nstantaneul sa fie absolut apie. Pe d alta parte, din ne- Cesitaf de practica si cerestary clinica, na putem renunfa la acest blip 155i anstantanes", pe care mle furnizeaza dingnosticee si cereetaile cu teste Arta consta sn imbnarea metodelor longitudinale cu cole transver- Sale astel ined instantanenl aa raman tn peisa) daca prinde trish 1 esentinle ale proceselor dinamive de evoltie —- in psihotraumstologie trebuie s4 comsideram numeroase simptonia i sindrvame ea posible manifest in eonsecinga traumel. Acestea pot fi price pe do parts pe seama tne plete lang de situa traumatic gi pe Ue ata parte po sonma unci react individual, dar i spoenal a docu. juli varabil do factort sabiectivi si obieetiv cars rerulea din constractia Tealitafit ce are loc de-a ungul vie individalai. Dosigorc& aceasta Pa Teta de varifie nt inaenmna im nil un sa Hipaa de repli $i por hazard Aici domnese, pe lana legitafi oneral, gf regu pe eave lesa paten kumi, poate paradoxal,sleg%tafi individ (veri => abordaren indivie ‘inal-homotetea). Unul din scopurileeale mai promitatoare ale cercet "ipalbotrauratoogice practi erapeutie ete inflogren acesara ‘tari consecutive ale traumei, spetiale, Deosebirea corespunde structursri aces- toi earfi intro prima parte, ears co ooupa de regularitatile goncrale ale proceselor experienfsi traumatice, si in partea a treia eu o selectie de sic tuuafii gi constelafii de situa{it traumatice speciale. Violul, deprivares, tor- ‘ura, abuul sexual in copilarie sau in psihoterapie gi psihiatrie sunt exem- ple de teme ale psihotraumatologici speciale. Aria de largime a acestor cx perienfe care se pot tipiza este ala de mare, ineat cu greu ne putem agtep- ‘ala un ,sindrom traumatie* unitar, ea manifeetare consecutiva, Mai curand cercetatori gi cliniefenii s-au obignuit ,in mod spontan” sa descrie sin. droame speciale in acoste domenit: a trauma de Viol, trauma de ~> abuiz profesional, dinamici si eonsecinfe speciale fn cazul abuzului sexual al co- Dillor, un sindrom de tortura ete. Vom fine seama de acestea, desemnin- ducle ca ,sindroame ale psihotraumatologiei speciale" sau ea sindroame speciale de suprasarcind psthotranmaticd (SSP), Bie vor fi nuzaite in func fie de situatia traumatica. Desigur ca gi la sindroamele speciale ge intal- hese numeroase variafil individuale, din motivele numite mai sus. Intraducere a casi sficari eare-incear- “au if-comun maLmulie sio ‘Aici ne migeim tat Ia un nivel abstract, fu toate avantajele si dezavantajele generalizirit Iargi. Totusi se pare ef aici se formeazii uncle taxonomi care pot sa insemne mult din punct de ‘vedere euristie pentra practica clinied si cercetarea aprofundata, Cal mai cunoscut este aga-zisul ,sindrom de stres posttraumatic’ (Posttraumatic ‘Sines Disorder — PTSD) 3 din Manualul diamnostic st statistical Asociapiel Psibiatrice Americane EL consta, ¢ de simptome: ,ima; ce invalunts cuprinde simptomele individuale adunate ‘Tabelul 2: Criteri diagnostice ale tulbueairi de stres posttraumatie dupa DSM V [A Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic, eare indeplineste| ‘uemistarele criterl 1) Persoana a trait, a fost martora sau a fost confruntatst cu unl ‘guimal multe sepimente- care cuprindea.o montis de facts) sguLamenintarea cn moartea. o ranire grav sau un perieol de) pierdere a integritafii corporale a propriei persoane sav a altora., 2 persoanei a enpeins, 1 Afeniv: Ja copii aceasta se poate manifesta si prin cou ortament dezorganizat sau agitat [B. Evenimentul traumatic fost celzait in mod persistent in cel putin una din urmatuarele maniere nntiri recurente Randurilor sau poreeplalor Arentie: La eopili miei pot avea loc, od repeat, ta a 2 ive ale cvenimentului, imaginilox, Atentie:-La copit pot apirea {nul recognoseabil Slggcaa tr rtines srnttmental, oventmentaioy neat heh HaHTA Episoade flosh-hack disociative, inclusiv cele eare apar lal ‘rezire oi Ia intoxicati | ‘Aenea enpi mil poate even loro nous inssenare speci 4) Supeasolicitare psihicd intensi la confruntarea eu stimuli externi ee atu Gare ambolizeaad ana 5) confruntanea eu sti sxcnnh ulzeaaiun asnectalven nu eave amintese de aapecte ale acestin aurea care mura existat nie de trauma), | ‘pulernic in] 3 VeGottitied Fischer si Peter Riedesser 2) Bxitare constienti a activiuitilur locurilor sa oamenijor care pot (rec anintren traunct justeinare d eh pallet afectelor (Ge exomnplu, incapactate de ¢ resim= @ ‘@lecte tandre) (@ same nator ngs Geena pai asin yr Snmone agains al short (eave nt exist inainte de Fee aan 1) ulifeuiate dea adoray eau de a mentins oma 2) inal cain de Ae 5) digits de omeenter Lace SUGEEST ce rere hiperviglent, ‘Tabloul tulburarilr (simptome sub criteria B, C eau D) dureaza rai male de ohn, ‘Tabloul tulburaritor produce intr-un mod clinie semaificatiy saferin- fii sau jon’ in functiile sociale, profesionale aau alte domenti im ortante, cut atunei cand simpiomele dureaz mai pufin de 3 luni Cronie atunei cand simpiomele dureazs mai mult de & luni Cu debut insidios atunci end debutul simptomielor are loc la col ufin 6 luni de Ia factorul stresant 0 casificare aseminstoare ge afd fn ICD-10 (Casificarea Internatio. ‘ala tulburarlor peihie, exp Venter de cercetare al Organiza Mon Slate'a Sandtat 1k 3 L ' {UTRD se tng rintan sistem de odonare rely dar inp gh esto aleatuit mai degrabi prea ingust deeat prea larg. -a enticat Ge re petale ori algortml (modul de ealeulare) sindromut, de exemplus crt feriul dupa care pentru diagnostie trebuie st existe at simptome de re: intruzjune: Mulli pacienti au i lLaimplome num Ta reli a.esperiental ice. In iraducerea german’ a PTSD noi pronunem determpinalia —sindrom bazal de suprasircind psthotraumatici (SBSP), Din punet de vedere ter- | + minolpi cele dow aa sunt dn motive forte, petoc dentien, fa pet faz, cit si de evitare. In considerares evolutiei reactici traumatice, dar mai iin > procesul traumatic pot sa alterncze fazele de refuz, sicele de atie pot sé lieder ult Limp niet an 5 si dex Introducere 8 spl ind nie opal pen oi ce nas, qrecesufereazh gechivalenia ine even mental aumate ground Soe ig ucendie nonsey ou Enid cota ates ete a fe eae ae f son ua ice sa eventual wamatican a luet start Mat mull, ot aobecaomplo in rapoartsio eperilor din lagifle de oncenirare go anc, de dupa Pabol concept Ge sires a feet ablizat pentru a exelude © aura: Uni exporf au aftmat chiar c& definerea intvun laghr de com Sentrare a Ingerveat pentru ee i cauzs un sees, Sumptonele care per Siotd g eotis er tebur dupl aoesstd epinis, 8 Be pose pe seama wnor Etat ieogitconstitajionat: Be fae teria clasied a stfeoual mu bre ston uil ta siuptom itovrabil au vatainareperiotent2 Busts sa Sess ununoyunom i eh slaia conte Je sree se deosdbents oat Sa Ra tjunpaaiee Eeprastespetiotaunatie ute pare mca 1a decd combinafia da cuvinta din trauma si stres 9, mai ales in Germa- ‘oor ents mal Pufn Inotcatdlstorc. Pe coached sine ntsogatn, ‘Upuoasva, rdsnujoul onganism lg! leo tase ete ge auprasareind sila evenimente critice, neajungindu- dic - ¥ ce reactiei traumatice la sistemele psilice si/sau organice. Biprenia propusd nu exclode pasts oe egatura bie trauma gf stres, tart tag td unoascd ei dol ferent tatre unc expres, Propaneres. ousted lrminulgict sre avantajul dea itcoduce pentra fabloul sip tomatic nunit sPESD* (ups DSM gi TOD) an spectra mai larg de ait drone painotaumatce sno Indepartesza de roprezentaren conform ck Fela ar esta pe toren fenomedal a sigur sind, fulburarea de ses portireuma ‘Deermninares sbazal" din termenul sindrom bazel de supramesivea al futuror simptomelor paihotraumatice, cia sensul unar dimensturi ba ‘ale_ole reactisi traumatice, care actioneaz’ gl amc cand pe plan feno- ‘Menal apar gi alle indie. La cereetaren reacje! taumatice din eecfiunca 25. vorn ardta cd recerea de In ligiduire Ia re-admiterea, pe cAt posi, imaginilor quests juumalice peorinth un model de bar in pathonie. pee gorda eauinel Bry Cee) propuce un model Hector al con Seeinfaior trauimel care fezulla din ac{iuuea concertaté a une: dumensioni de excitatie esentialmento bloeata dia punet de vedere fziologie si a unel imensfuni poh a unel trai de dicerepan(a legate do exporienta tra matied (Everly gi Lating 1905, 27-48). Dupa Every, dimensiunea de exci tafie side trauma prihologiea pot si varioze fundamentalmente indepe nna de alta, Sit xtreme de vapar legate de stmt extronn scare pot in iets sistemul Timbig due din now la tulbura say ujeerele gastrice, la care nine ps enrclna ul Stent ponte ot td prasarcina ps rem Snsofiti do un nivel de aetivare co rativ mai mic, o constelatie care promite, din punet. de vedere fizialogi onsecinte mai pubin grave, Dac& Ini deci procesul bifazie al intruziunit ‘Yerous nogarsfevitare-ca un indicia bazal al elaboriri psihice a traumci, ‘ale trl dimensiuni ale sindromulut bazal de suprasaceina psihotrauma”4 Gottfried Fischer si Peter Riedesser tic ~ imagini mnezice intruzive, negare/evitare i nivelul de excitatie fi- soloed reprzinUt de fap dmensiuntebazale ale labora fraumes gi producfiei de simptome. SBSP cuprinde deei trei dimensiuni bazale, care trebuie si fie discutate la fiecare traumatizare, ‘In funetie de natura situafiei traumatice de atunci gi de dispozitia in- ale SBSP pat ef alba prevante diay dfs: dividului, cele (rei dimensiuni ale ‘ttle alee ost lou soiomatoe at a anstomatae ease ae decnctose fn punet do deere fenomendloge To earul une premmanto extreme ¢ unensiuni de negareletane pot f observate asa-zisele frozen states : remot vale aso ‘dupt Mardi Horo- ‘wits 1978), i ire apati-depres stevie emotions Lijit un Tablow comportanental analog catatonic, eventual. si maladit psihosomatice insotiloace, Fura extreid a componentel intrazive duce, 2 iid atd.cu ‘Stunuli g amintintteaumatien, Vartanto extrome ale componentei de exc {ate Rriologica morg alaturl de o stare de excitaie de fungi durata, are ponte, la fel sa atraga dupa sine o serie de maladhi somatice, Hverly (1996, 4) da exemple de aattl de ymataait de exitatie: hiper- tensiunea arterial, Sbrilafia in relafie en Siprasarcina pied, ca gt de- enerdet mosculare cardiale nonischemice, maladit coroneriene, mizrens, tnaladia Raynaud, dorerle de exp oa tansaine, lburazie functional ale Aparatufui muscular, lziunilegustrice gi colo iritabil (maladie diare ci ronied, care neste primar organid) ‘Aveete naladi pot st oe instaleze ca urmare a unor perioade do aati- varo extrem si de lunga curati a sistommtd nervor sutonom, Malte dia. tro le au fost do exemphy, stabilite drept eamponente ale sindromaului de Init de coneontrare Ia prizoniert din loge, desi Ta copa au fost ro- ‘cuoseuto de catre export pormani ca dafeete constitutional Blo nu 80 ‘numaré la algoritml SBSP (in sens de PTSD), nil Ia jrosen sate Ase- rmdnatoare eatatonii sa stailor de exeitalie extremé. ‘ack injelogem sindromul din panct de vere al teorei evolyiei ca instantaneu al proeeselorelaboriel experien(e:teanmatice, anc ces: te simplome devin variante extreme ale celor (rei componente (amiatie, "pare excita), te parte in geora ia wan ceaumatiet na Sul unelinfelegertdinsaniee » SBSP considerim ct est util sh introda- com ie alzoritmal sindeomalut manifosarie extreme de mai sus alo di ‘hesistuniior individusio gt manitenctrior lor emseraties ct petal eri jel ca pentru diagmona toate cele (ret dimenstani sa teebuinse =A fe Yestite eu simptome, aga eum prevede PTSD il contemporan PISD insidios Ei ynul bazal de suprasarcing psihotraumaticd poate si se may te-sidupé luni, uneori chiar dupa ani, Si aceasta observatie pledesz ‘(qu Intelegered traumatizvi psihice ea un proces evolutiv. Aici momen- Iu experientel il poate f ai ibultdo retroactlune, dai experienfel an- 5 ‘Mie circulator, care se mai numeste gi salad dogetelr moarte™ Survine sub fo. smi destacoi, In care degetcle de la mand, de acelin afarapolcelu, devia paid, ab, ade cera, Atacurile duveaz® 30 minute -o or. Este definta ea osuprareastic la fig dar stings wedials sisemnenz’ ch uacort ature sat delangateexclusiv de tree (Co mai fecevent sunt afetate femelle tnere.—N.& Introducere rs oare Teste i wior o semnifieatio 2 terioare ti es! " ston re penlry Viaté. 0 -> schema tranmaticd pnd atunci latent’ poate-si tie ‘Stimulalf, conditional find de o repetare.a componentelor situafici trau: ‘Watice, prin crize existentiale sav ~pasaje” in cicll viet (ca adolescents, ‘parentalitatea, imbétranires) si paale confribui la producerea de simpto: me... ‘Sindromul de victimizare Ene heron cere aumel dn Mig nr out mn special de torepin entra victimel infracyunior eu violent a Preps o iadt de simplone nontma wfetele iraumatice a oxperimentelor de violen- Stan mat carey innn pdm, ton call ro Spann diagnoctie aualog SUSP (1008), Sindromul const din te cu EERIA'H'G) $110 simptome (wea! tate 3) ‘Tabelul 3: Sindromul de vietimizare dupa Ochberg (1993, 782) RO uz ‘Trhirea iunilia sau mai snnltor episoade de violenta psihici. sau abs pailic sau constrangere la activitate sexulld, ca viguimd Sau Gim3!- B. Dezvoltare a cel putin x (numfirul trebuie ined sa fie stabilit) ‘urmatoarele simptome (care nu existau Inaintea experientet de vi timizare® 1)” Sentunontul dea pu mal putes face fad sarcinilor a obliga npn a eae de gesimiorare = fuatia fraumatiea spaciald (de ex, pastvitaoe penerall, scAdi reat autoafirmari, sau nelneredcre in propria capaeitate de j decata) (3) consi de a fi vatimat i d durabil prin experienta de_ ede oe dacs Un OB Sar vH ca Tid este convinsi cA nui mai poate fi niciodata atractiva pentru alteineva).. olares ede ave incrilore in. ali 2) 6 4 Q ® 7 __ ta eu sii se supund) (0) galiza tian ui i ©. Dorata sindromului de eel putip eluna6 Gottfried Fischer si Peter Riedesser Cu aceasta propunere, Ochberg exprima uncle din particularitatile simplomatice care nu finia pris eheundnars tune eee Bae mune ooo eee male ia cotim dadeomol de vetinizare (SV prince sindroamels pelnotrautaty ogi! generalareu o relevant specials ponies onenengle deseo tfait Et ge tnretae in uncle poets ex sindronel baad ds superna Dahtraumaticls dar mumogtd aspecia nlc uncl adrancinas Wee Eipremuncloreaperionfl notes focae a lum aroma it eae SESE Toner > dingeondeal consecntolor enpstenlor do aces So ftebule of fe laut tconidorane is compleanee coe Sindromul rein camo tied fy anUMSILS privings o Tegaturd intre SUSP qUSV este ficutd de —» sin- dromu] de suprasareina complext psihotraumatics, dupa Judith Herman si Bessel van der Kolk (,complex PISD*, fn eontinuare preseurtat SSCP), SSCP cautt si descrie mai ales consecintele celor mai severe, mai inde. (ungigimal repetate traumatizin, ca Ta uma torlurd, Internanl in Tagiir 1S Diagnosis of Extreme Siress Nol Other- lise Specified’ este numele grupului de lueru pentru DSM, eare se ocups cu formularea de criterii, $i grupul de lueru pentru manualul OMS, ICD, pregateste in acest timp o eategorio diagnostica pentru -modificéni de per: sonalitate dupa experiento eatastrafice’, In DSM IV SSCP nu a fost ined ‘admis, Propunerea lui Herman si van der Kolk cuprinde 7 eriteri, respectv, ssrupe de simptome (tabelul 4) ‘Tabelul 4: Sindromul de suprasarcing complex’ psibotraumaties (Herman 199, meee desumrasacd cunples psbotrumati igen ‘exemple sunt victimelo sistomelor totalibare pe teren sexual si familial, cup) ar fi supravietuitort viglentel funiligle, maltratanu copii, abic ‘aula sexual al copillor si eonstrangeni Altgrary ale rouldeit afestolor ou disporifie disfories durabild, preyca: i dade. ispeiative. depersonal sotraire a experientelor tras fie ta forma ruminatilor e i a Alters ale peveoptin: faptaul i went el ee eal iS Monaro) ae Dune de ages Introducere 5 siti stobiubarnie (tential Winans ‘Gimstange, victims poate percepe puterea faptasulu mai realist dest; terapeutull ideal s i lc suntientul une eeitur petal sau supra gare védori asupra lumi: sau justificares linia reafantasuluy = fine, caubare persistent a unui alvatorTponte altera cx izolareg Scrat ee Ue repetate dis noma de ty . (a SSCP nsihatamatsloi se snrape de sama dea devel i, me = ie, cane pomneste de la reactitle de sires, alunge la consecintele-unor even jente (raumatice care au eval ios o Singura data (up trauma) i Ta tsp ‘alizare exizeinA sidurabila, Brett (1991) a pledat in acest sons penin, tun ,spectru al traumei", in care sd fle agezate manifestérile consecutiyg psifotraumatologiee. Tul divociasiva de identitate ‘sista numemase arguments pantri con ciative. ca varianla lor extrems, ,orzanizarca acelasi spectru al ivaumei. DSMIV iniraduce criteriile mentions beluL ‘Tabelul 5: Tulburarea disociativa de identitate dupa DSM IV tor, Blackouts sau comportamnent Iulie Tn tunpul intoxeatiel ex leo, salle stare maludive comand 5 crebuig referita Ta dou disposifii, pe de.o parte digociative, ca distrayeri ale a al dojfea lactor clofogie sunt esperiene ile print malivntrsa nallisd. Sie ‘Mentitate t8 Gottfried Fischer pi Peter Riedesser Tolburarea acuta de suprasarcin’ (acute strese disorder). Acost ta- blou simptomatic a fost acceptat de curand in cea de-a patra editie a Manaalulut Diagnostic gi Statist gl cuprinde enitrile numite in ts ‘Tabelul 6:ulburarea acuta de suprasarcind dupi DSM IV ersoang a fust expusi unui evenimuent tra Indeplineases urmataarele doua eriteris A ‘Gignarea. Bien impulfidupeseimental extrem dette prs tuanifetat tel dinte urmajanrele sumptope deoiatve tuaten te ©, Simptome clare de ansietate sau de arousal erescut (do FID Sini tarts ecards voasest ae pongo reachilexayerate de tresarire, nelinste mottice), Introducere 0 ‘H{ © ‘abloul tulbiurAtifor nu oste rezoltatul direct al efectelor fizioluzie HEA atbetana de Oe dioeurhmodieamento} gay al Gnu flor _ tualadiv medical, na. poate fi explicat printr-o tulburare pemvuttes scurta-sinu se restrnge la inrdutafirea unei tulburari din xa T sau axa II deja existente, ‘Tulburarea de suprasarcind acutt acopera in DSM un gol pe cai lasat in urma definitia anterioara a PTSD, a tulburdrii bazale de sup sarcind psihotraumatica, La tulburarea acuta de suprasarcing este vorbs ‘Tenctie frecstoare dar masivi do sires, care tolusi nu poate -ntra jp sindrornul bazal de rea peri ‘roduse in tabolul 7 sunt numite in DSM LV. ‘Tabelul 7: Tulburarea de adaptare dupa DSM IV A -vullatea unor bburdri emotionale i de comportement cx rene: — Help una! sau mat multe strenon oeaerist Tullurarea de sibra Sarcind debutesta in interioral up interval de. luni de fa insta- laa. sicesoruu B Simptomele sau modalitatile comportamentale sunt semnificative aE eae ree eet ana teh 1)” Reactia de sires depiseste gradul Ia care ne-am_astepla por nind de la.stresor- sosiala, profesional tacade 2) O importants stinjenire in via mic ©. Tubburarea care decurge din suprasareind nu corespunde wna alt ee ‘D. Simptomele:mu pravin din pierdeven unei persoane apropiate. 8 ens porsista miai mult de ine sase Juni ‘Tyebyie si facem diferenta intre tulburarea acuta de adaptare si cox ied. ime qreaza Mai puso Ge sase Tbh Th ca ‘Sat ealeL din urma dureaz\ sase 1oni sau mai molt, Tulburares de adap ‘ara poate si cantinne fi A -ci.o dispanitie depresiva, ie ci.una anscast, pois. ‘sampartament sau_un_amestec de tulburari de comportament.si emotionale, Pierderile Hispuns previibl la moartoa nnei persoane iublte, Dacd renclia Gepaseste canliialen praviabld de tristete si apdsare sufleteasca, abunci poate fi50 Gottiried Fischer si Peter Riedesser 8.0 tulburare de adaptare tn sensul unoi reactii patologice de olin Feontru diagnostiou! diferenfia fat de SBSP este important intervnlal care se manifesta tulbucaroa. fa timp ce SBSP poate debuta la len st chiar ami dupa evenimental suprasolcfant, tulbrarea de adaptare do- bhteast in intenioral nut intorval do tel fui i nu dureaza at mult do sase luni, calcalate din momentul experientei traumatiee, Dupa acest cr ferin cle dows tabiourtsimptomatice se pot intersecta in timp. Astfel se Ponte cata baza tnel tulburan! actuate de adaptare sa so afle de fapt 0 Feats fa oexperient& traumatica vechs de mai mult timp si doc a ea 8 Corespundi eritertor SESE Diagnosticul ferential si co-morbiditati ale sindromuli de suprasar- cae je de diagnostic diferential sunt de mare interes mai ales pen- tru astfel de tulburari caro prezinta aseminari sau intorsectii cu sin- Groamele psihotraumaties. In acelasi timp un pasient poate sufer de am umm cemorbiditate, ca in= in aniimite simptome sicu depresia, schizofrenia, tulbsrisile anxioase si ‘buragi antisociale de-porsonalitate, Dupa Arnold (1985) asemanarea unor simptome cu experienta psihoticd a dus la faptul cétnu putini veterani din Vietnam ca PTBS au primit diagnosticul de ,sehizofrente paranoida”, Ima ginile lor mnezice intruzive au fost considérate halucinafii gi dispozitia Sport etre ménie a veehilor goldati a fost pus pe seama unor idei para- ie, Acceptarea in DSM a PTSD a redus numarul acestor diagnostice erefite. Exemplul poate s& explice edt de des erau victimele unor traume ctichetate ca sever .tulburate’, eventual ca ,psihotice, inainte de dezval- ‘area psihotraumatologiel in Depression Major din DSM se disting urmitoarcle simptome: pier- dderea interesului pentru activitati, tulburari de concentrare gi tulburari de somn. Diagosticul diferential este aiei dificil, dat find c& Ta victimele traumelor 0 dispozifie depresiva poate decurge din freeventele fenomene ccare sunt centimentele do culpabilitate, eventaal vinovatia supravictuite rule. Un criteriu diferonfial asta incidonta opisoadolor deprosive pre- ‘traumatice. Co-morbidititilo intre depresie si tulburarfle psihotraumati- (9 sunt relate Recent diagnose ‘Un criteriu de diagnostic diferential fata de schizofrenie este, dup Ar- nold (1985), continutul inserturilor retrospective si al_imaginilor mnezi ce. In timp ce la PTSD acestes exprim& experiente traumatice, haluci- nile echizofrenice nu pot fi puse in general in Tegiitara eu vroo experien: {vi concreti. Pe de altd parte, un episod psihotie poate reprezenta el insusi tun eveniment traumatic pentru eel in cauaa, in censul eriterilor din DSM IV. MeGorry si al. (1991) au putut sA indice o PTSD la aproape jumatate dintr-un numir de 36 de pacienti tratafi stafionar, accasta dezvoltandu-se {in faa de remisiune dupa experienta psihotics, impulsivitate, con- Intersectile eu personalitaten antisoviald constau duith dusminoas4, condiitt financiand inesponsabilS si tulburde functio- nale sexuale, ca simptome caro se afl5 i la pacientii traumatizali, Deose- Introducere birile ge pot stabili in fonctie de biografiile color dou’ grupe de pacienti Bape Kraut 1oee) otal tate compere ‘Arnold (1985), modalitifile compartamentale antisocisle apdrute fncd din copilare gi inorefe sunt un indicts abil pentra personalitaten Gocmorhiditatea con: antisocial’. are treble pus, printre allole, po seams juceretrilor pacientilor traumatizati de a se av" Emmadica Dupe van der Role b8Bh-aooeal poet repre cognate, poate reduce nivelul de excitafie al sistemului nervos autonom si poate stimmnla fanteziile nontraumatice. Consuml de aleool in eantitafi mode rate poate, la inceputul experienjal traumatice, si intireasci apsirarea psi= ‘hic. Exists totus pericolul ebignuinfei, dacd nu sunt giisite alte modali- {if de elaborare: Dependenta de alcool sau de medicamente este freevent ‘ua motiv pentru are pacienfii traumatiasti intra mai tarziu in tratament. Pentru: tomole PTSD sunt simulate trebuie si mia devia « al tndinge apr comtrafacere sa exngerace -sore-permit aprocieréa u “simptomelor. ‘in cele ce urmeazi vom clarifica uncle probleme ale diagnosticulti $1 diagnosticului diferential in eazul unui pacient de 83 de ani, victim’ a uni accident de circulatie Exempla clinic Pacientul a fost supus unei expertize medico-psihologice la recoman area justiticl, dat fiind c& societates de ssigurari refuza siti plateasct e2ea 2 i so cuvenca pentru tulburarile somatice gi Stalat dupa accident. inire timp, la cea $ ani dup accident, el sha picr- dut capacitatea de munca, anterior el find un mic intreprinzator inde- pendent, activ, cu mult succes, a cérui cifré anual de afaceri era de Timilion de marci. Societatea de asigurici era dispush s8 fi ofere ca des- pagubire cca 6 000 de marci, Justijiel { au prezentat diferite luari de pozitio; trel specialisti au recunoscut dependenta de accident a tulbu: Flor, in imp ce unul a presupus im prncos maladiv determinat ereditar, ‘care ar fi alras atat simptomele psihice, ett gi pe cele somatice. Totusi, ‘acest expert nu a putut indica un stadiu prodromal al maladiei prosupu- se, care si dateze dinaintea accidentului, ceea ce era necesar pentru dia- a Ga goat de orp emis patza unt lbs de smatare ce rearfie a accident, pa Radolf O99. Aig stale buzd un congit fo Conon, care cate stinmalat in mod negpecti de caer acident, an arco caus confinatal conitulat nu era preczat in ceport. De aceea justia 2 Snticbat un alt expert daca eravorba inte adevat dun ante G2 conic: TReamgtiont, Probandal (parteneral de cerectare intr-o ancheta psihodiagnosties) & schifatastel desfisurarea ecient Din spatele unui camion care cireula cu mare vitex4 din gens opus pe g9sea a aparat hruse un eutoturisma care a fncereat sa depigeasea camiontl52 Gottvied Fischer i Peter Riedesser Domaul R,, eum fl vom nomi pe proband, ne mai putea stabili daca goseaua cera prea ingust san dacs viteza tuturor vehieulelor era proa mare. Desigur cof goferul autoturiemului angajat in depagire a omis 4 se asigure dact soseaua era liberd pentru depasirea pe care o inten{iona. Probandul rela- taza of a folosit eanostintele pe eare le obfinuse In un training de cupra- ‘iefuire in situafis periculoase in circulate, pe eare il fieuse rai demult. EL ‘ ocalit Ia timp, in cole mai riscante condi, si astiel a reusit sd evite coca ‘ce era mai riu. Si-a eos masina de pe gosea, a trecul razant pe linga mai tui capaci gis-a oprit intrunul dintre acegtia, i spatele edtuia se ehsca ocrevast de 8 madaucime. Domnul sa proptit bine de padenua masini, cu piciorul drept ,iu mod simbolic™. S-alovit de tre ori tare cu eapull, ‘ad wn traumatism eranio-cerobral, In timp ee goferul masingl care venea din diroetia opust a ceapat fra nif oTezfune, Amandoi san aflat intro si- ‘matie foarte perieuloasa, care le punea viata in pericol. Astfol era trairea subjectiva a domnulut R., aga eum a deseris-o fn interviul diagnostic. Mai ales fagnirea brused si imprevizibilé a masinii eare # venit din di- reefia opus, din spatele autocamionulul, a fost una dintre eele inspaiman- titoare experienfe de care isi putea aminti,relateaza dommul R. Celalal gina faparut en ochit eA capele de gree", dar nu 2 facut nimie sh evite coli hea. Pentru ef insusi, in cole efteva secunde, imediat dupa ce reusise ma nevra de evitare, tipul a statin loc gi in interior s-a derulat gfilmal Hetit Jui". Niciodata nu s-ar putut iachipui aga cova. fn cole eatova clipe ia ver ‘it mai {nti amintirea unui atae ou bombi, pe care ft traige Ja patru ani st jumitate. Atunci probandul alergase impreund eu mama sa printre easele in gear gi cadavre in posifi bizare. Au apiru gi alte evenimente din visi sa personalt, ea, de exemplt, amintirea unei nunfi, a unel batsi, ganduri de- spre diferfi prieteni, in vial sau mor, sf toate acestea intr-un interval de fieva secunde, In timp ce el focesea, mai mult sau mai putin din reflex, si eviie ceva ce era mai 14v. Dupa accident, eomportamentul celuilalt gofer, care niei Ia timpol accidentulel nu incereaso sf fack mimic, i s-a parat co tal nepotrivt. Astfl, cesta nu fa muljumit njeiodata, dest ar fl avut de ce. Probandul adauga ef in acoste efteva clipe ale filmului vioti sale els apro- plat de fapt foarte mule de moarte ‘Aceasta experienjat a accidentului se reflect si inte-unul din eoymarele {de care domaul R. ern bantuit de atunei in mod regulat in fiecare noapte si din care se trezea lac de sudoare. Doi soferi intra unul in altel, tormal*, ‘cum spnne probandul, adied fara training do supraviefuire i sitwatit de ci culatie foarte perieulease, Pacientul vede, ea sub lupa, cum vine spre el mo- ‘orul autovebiculului din direetia opusa: Vad motorul, ma vid po mive seal- at tn stnge, gi po coldlelt Ia fl, ca si eum ag pluti pesto toate; atunei ma trezese bruse, am dureri de cap péné la tulburdti de vedere, ma ride gi nu ‘ma linistese deed atunci cAnd sofia mea se afla In apropiero. Simplomele durerit de cap si bulbursrilor de vedere care spar in vis au, instalat i in realitate imedint dup accident. Durerea de eap a erescut ex impul, devenind de nesuportat. Tulburarea de vedere eousta in a vedea du- blu si 4 mers pana la perioade de dezorientare opticd, Pentru a dopli te sma ereseanda de a conduee magina, el s-aforfat uncori, sustinut si doo to- rapie eomportamentala, ea fack drumuri din ce fa ce nai lungi, dar a fost tit de stinjenit de vederea dubla gi durerile de exp, inci nu pistea par- urge intr-o ora mai mult de 10 km, Introducere 53 Rezultatele anchetei. La o examinare neuropsihologicd a recultat In spe- cial un deficit al memoriei nonverbale de scurta durata, dovedita printre altele de un Recurring-Figures-Test, caro indic& 0 afectare a functiilor cor- texului frontal, Acest rezultat parfial era desprins de nivelal de perfor- ‘anf intraindividual pe care fl aves de obicel probandul. Dar gi alte in- dicii Se afl in zona inferioar’ de performanti. Rezultatul era tipie pentru starea reziduala dupa un traumatism cranio-corobral, aga cum este de agteptat dupa in medie $ ani, Inea funcfiile cognitive au’ Incoput ai fie ffectate din ce In ce mai puternic imedit dupa accident. Aceasta are aco- pperire in descrierea de sine pe care o face probandal. Atunci cand s-a plans Xe dificultafi de orientare in circulatia ratiers, el a amintit faptul ca totul ‘merge pentru el sprea repede". Astfel de acaze sunt tipice pentru pacientii care sufera de tilburari de concentrare gi de memorie vizuald de seurta durata, Domnul R., care era obignuit st stapaneasc’ situafil dificile eu energie, hotrare si capacitate dé actiune, au se maj putea baza pe posi- bilitagile sale de pereepfic. Accasta 2 contribuit ca siguranté la lipsa de guranfa ulterioara a pacientului, la indoiala deprosiva fata de eapactts tien sa de a-gi gai locul in lume. ‘Si din punct de vedere psihotraumatologie a rozultat o relatie clara tn tre simptomatica anxioasi consecutiva si desfigurarea concret& a act dentului, Declangatorii angoasei eran pentra domaul R., in faza postes- ppozitarie, camioanele care veneau din directia opust. Astfel in angoas persistente se repeta situatia accidentului, atuaci cand din spatele ca- ‘rionului a fagnit o magina care i-a iogit fn fatu, dar care pan’ atunei eva invizibila, Faptul c& domoul R. s-2 spriinit ,simbolic* cu piciorul drept de =pamAnt*, impotriva porieolulut de a cadoa in raul aflat la mare adinci- me revine sub forma angoasei fata do ecari gi pozitii nalto, de eare mai suferé probandul. Atunci cind std pe o sear, el trebuie s8 se propteas:a te piciorul drept de punct de sprijin, pentru @-si putea controla angoasa. El nu se ponte mentine pe aveste inaifimi decat atunci cand acopers cam- pal vizual din partea dreapti, de oxemplu, cu o legatara adeziv, ca gi cum. ar trebui si se asigure impotriva céderii in abis, ea si cum ar fi'iar aprca- pe de accident. O relatie clara eu accidentul se’mai afla si ta continutel cosmarului deseris mai sus. Avesta prezint’ evea co s-ar fi putut intampla daca domnul R-nu ar fi avut prezenta de spirit gi trainingul necesar gi mi Lar fi evitat po oolalal. $i disociaroa intra eoxp si spirit, area .plutira p= te Iueruri, aga cum se intampla in vis, aparfine de mecanismele de com- pensare a traumei in situatia suprasolieitanté, de ameninjare la adresa Cogmarul recurent, cu continutul si care este In mod limpede legat de accident, este analog unnia dintre criteriile SBSP. Primul dintre cele patru criterii, evenimentul neobignuit, care si pund eventual viata in pe- teal, este eonstituit de accident. La domnul R. se intalneste si col de-al doilea critoriu, anume imaginile mnezice intruzive. El irtiegle amintiri re- curente ale evenimentului, eare sunt apasatoare gi care i se impun gi are vise recurente inspiimintitoare, in eare desfagurarea accidentului apare 5 mai periculoas decit in realitate, Cel de-al treilea grup de criterii cuprinde evitarea persistent’ a si: tuafiilor de stimuli care sunt lega{i de traums (avoidance, denial). Cal putin teel simptome se regisesc Ia domnul R. El ineearea sa evite gandarioa Gottfried Fischer si Peter Riedessor ‘sau sentimente care se leagi de trauma. Se stréduieste si evite actiuni ‘sau situatii care evocd amintirea traumei. Are o perspectiva de viitor co- lorata depresiy, aterata fata de starea de dinainte de trawm’, Coa de-a patra grupé de criterii cuprinde simptome do ansietate gi iri tabilitate eporite, versus aplatizare emotional, Aici dommul R. manifesta patra simptome din prima subgrupa, anume dificultati de soma, iritabil {ate gi izhueniri de manic, dficultati de concentrare gi anxietate sporit. Cele mai multe din aceste simptome au fost deja descrise in legaturd cu ‘espectiva experienfd, dat find c& au fast mentionate de proband in timpal interviului ‘Pe baza explorarii gi interviului, domnului R. i-a fost pus diagnosticul de ,PTSD cronicizat", Avest diagnostic a fost susfinut prin rezultatele IES nipact of Event Seale, Horowilz gi ., 1979). In versiunea folosits eran cuprinse dou din dimensiunile traumei:intruciune si nogare (Hutter gi Fischer), Rezultatul demnului R. a fost: la dimensiuaca ,intrugiune" 27 de puncte din 28 posibile gi la avoidance-denial, 28 din 32 puncte posible. Diagnostic. Sindrom de suprasareind psihotraumatics eronicizats\ (in sensu DSMf gi IGD) tn urma unui accident de cireulajie neprovoeat, Un ppunct sever al simptomatiell sunt reacille fobie gi depresive. Exista un Endrom neuropsihologie reeidual dupa trauunatisntal ranio-corcbral pro. ‘ocat de accident, cu punctul de severitate simptomatiea in domentul me. lorie nonverbal de seurté durata, ‘a domnul R- nu exista tn conflict ineongtient, earo af alba rAdicinilo ta copie gi care ad f fost activat de eatze accident. Col pun, in itoria pretraumaties nu poate ff recunoseut nil un indicia al unel nevroze i Finale sau ale nor eelburari importante ale dewoltari in copilarie saa sn perioada adultd. Cazul domnului Rx prezintA totuy. difer fectori de ‘ise pentru SBSP cronie, aga cum a fost stablii malt domeniu al pie Ietraumatologiei speciale, anume la victimele infrsctivnitor eu violent La aceste date au contribuit vereetrile in cadrul Protectului Model Koln [pentru ajutorarea viekimelor (Kolner Opferhitfe Modeliprajeks — PMKAV, Fischer si al, 1998), care este tntreprins de edtiva ani de Tustitatul pe ‘a psihotrauimatologie dia Koln impreuné eu Universitatea gl Ministeral ‘Muneii, Sanaeail 1 Afacorilor Sociale din Renania de Nord Westfalia ‘evgt faturt suns “Prirea subiectiva a angoasei de moarte respectiv de ~> apropiere a mor- tii experienje postexpazitori nefavorabile cum lrebuie ad f avu, de exer Dis, domnul Ren secetaten de asigurdr, tendinge disoiative puternice pe- Hiraumatice (imal vie, a plu deasupra desfaguriil accidentulul; sire- fui traumatice in istoria de vial, Un alt indica, o durati relay lunga a situafie traumatico, core esla un factor prognostic pentravietimeteiniree- fiunilor eu violenj, nu a putut pus in evident’ fa domuul R. O data ou criteriol traumatizarii persistonte i istoria de via, ne ta toareem la amintirea noplii bombardamentalal traita de coptul de patra ani care apare in amintire in mod semniicati la Meeputul fimulal vie Protanduha fugit impreuat cu mama fu din oragl bonsbardat, a strugerea caselor si moartea oatmenilor gi probabil eX a resimtit deja ie ca de moarte, cel putin o ,edruncinare" a jntelegerit de sine gt de fume” in sensul deinijet pe care am dat-o pentra travind, o profunda dezorien- Introducere 5 tare, impotriva cara ol a dezvoltet, poate compensator, un mod do vintt foarte activ, asa cum so desprinde din anamnezd. In ealitate do fiu mai rare, el s-asimfit in mod special reponsabil pentru mama gi frafi sii mai tic 0 rispundere pe care 6 prefa pentru sofia fi propria fui famlie.—> Schema traumacompensatsrio constd dee! iatrun afort constant de a pre- ‘aja gl a avoa grija de alli, un mod de viata care a fost abrupt blocat propia neajutorare cansecutiva aeeiZentului. Toate eforturile compen fatorii nu pots Impicdieo reveniroa amenintsrii impreviaibile de moar ‘te. inte-un mod foarte impresionant, i -) scbome trauael cisoclata per ‘traumaties rovine ea prima amintire a ,Aimului vieti" ameninfarea din copilarie. Damnul I. ae straduiagte disperat si igi reia activitatea profe- sionala, dar este stanjenst do tulburir: persistente $i ae. straduieste fart speranfa. > Schema situafiei centrale traumatice const deci din trebuin~ ‘dea desearca 9 ameninjare echivalenta, asimilata schemet traumci, fara totugi a gasi recunoaglare pentru compartamentul su acti pin & Drezenta de spin, 91 fra Jesires pe care ax asigurat-o o compensare prin ‘mune& si activitate care iar f garantat din nou protestie gi sigurantt (pentru afd). Cadetea meeanismelor compensatorii de pang atunel esta -ruptura” contralé tn dinamnica deefésurdri:traumoi. Ba este si punctul de Jancorare pentru interventia terapeuties, care nu pare sa fi fost din pes. ‘te foarte eficienta Utimete afirmafi se referd la uncle concepte ca —> schemé a traumei, care vor fi dexvoltate aminunfit in sec(iunilealterioare. Un ajutor pentra Infelogeren lor poate gasit in glosar ‘orim ai faim tines remarce genorate despre eventishl conflict pee xistent la dommrl Rin eazul aceatod exportiz, justia Inbreaba: Ese decidentul tr esenta Tui o eaued incidents, sumal un punct de cristaliza- ze, care este luat tn mod incongtient drept protext pantru a renunta la Tesponsabilitates pentrw meroul propriel ef, probandul nemaiteebuind bi tuporte presiunile efgtigaril proprie! existanfa? Seu pentru a compen 3a alte conflcte interne latente?™ (Cu diagnostieul su de ,tulburare de somatizare ea reacje la accident", dlupa Radel unul dintre experfi a decis poaitiv in aceasta chestiune, fara {oat a numi confioutul conflichilat Ail ae manifeath pericolul de folonire ‘Tconceplulul de conflict, eare este poate legat de noun propunere Ler nologieh de conflict actual” pentru ydiaguosticul psthodinamic operatic balizat® (DPOM, ,Conflictul* se distiage ca entieate care ii cfigtiga o viait propre greu de trecut eu vederea gi experienta travmaticl vo reduce, para- {ely ta un yprile” mal mule sau mai pujin ,arbitrar” de a satisface ,dorin- ye" conflictual, Acest caz ete de imaginal, dar ol trebuie s4 fie diagnos ‘Heat in mod special. Folosirea concept de conflict poate induce in er. re. Reconstituivea noastré psiotraumatieg dezvoliat mai sus infaigeaza o alta Tegatura intze suprasarvina traumatic anterioara si trauma ac fala, Bxperienfa actuala traumatied nu mai pare afc « Sun pre) mal mult sau mai potin garbitrar” de actualizare a unui conflict latent. Ea fctioneaza, dimpotriv, print-o cuplare asimlativa eu schema treumel an terioare, aja cum arat in mod impresionant ,ilmul viefi™ domnulul B ‘Pent comentares acetal ft eat Hour gal, 189756 Gottfried Fischer si Peter Riedessor ‘Daca schema traumei provine dintr-o experienti din copilarie, atunci ex se va dovedi adesea ca ,rezisten( la acomodare", ceca ce poate explica, de ‘oxemplu, generalizares progresiva gi extinderea fobiei la domnul R. Totul 50 potrece ca si cum sinele ar dori sa stabileasea retrospectiv: ;Degeaba ai fugit o viati intreagi de acea neajutorare gi ameninfare la eare ai fost ox- pus in copilirie. Acum a pus stipinire pe tine huerul pe care ai dorit in- toldeauna sil eviti Reconstructia istoriel vietii de etre experienta traumatic, intro con: copiualizare si dinamic& specific psihotraumatalogiee, poate si explice $i efectul une! situatii traumatice actuale pe fondul istoriei de viata, fira a o reduce la un ,prile/" mai mult sau mai putin arbitrar. Coneeptul de con: ‘ict a Rudolf $i in propunerea DPO rised si subestimeze continuitatea cexperienfei de viafd si ar putea si falsifice semnul unui conexiuni mai mult sau mai pufin arbitrare Intre trauma actual gi istoria de viati, aga ‘cum este exprimat in ancheta critic’ a justifiei in cazul domaului R. ‘Sidin punct de vedere juridie aici Se afla o deosebire semnificativa, Dac trauma ,a fost luaté'In mod inconstieat ca prilej" de a se sustrage unei responsabilitati, tunel exist prea pufine motive pentru eompensa- rea §1 sustinerea victimei. Daca ne indreptém eu o euristicd corespunzi- toaro spre o conexiune directa intre suprasolicitarca preexistenta traumei gi suprasarcina actuala,-curistica mijlocita de ‘ema sifuafiel raumatice Centrale si punetul de + maxima interferenfé, atanci nu exista nici un mo- tiv pentru despovararea instanfei responsabile de eererea dle despiigubi- re, Ca si folosim 0 metafora somatics: Daca cineva igi rape, intran acc dent de cireulafie pe care nu ka provocat, piciorul pe care si-l mai rapse- se 0 data, nu fi va veni niminui ideea si fact vietima raspunssitoare din, caura ,vatdmarii sale anterioaro" si sil descarce pe autorul accidentul de obligatia plaii compensatoare, fn domeniul psitologic, aga-numita .v2- imare anterioara* poate totusi sa duct la asemenea consesinge, daca este folosita faird discerndmant sau esto atat do extins’, incat trauma actual este conceputi ea un declangator accidental pentra'o dispozitie deja exis ‘enti, eventual chiar o intentie ineangtient’ a vietimet de a se autovata- ma. Chiar dacd exista astfel de cazuri, diagnosticele trebuie 85 fie conce- pute punand clar in vedere deosebirea intre, pe de o parte, construirea schemelor traumatice in functie de situatie gf durabilitatea acestor sele- ‘me de-a lungul vietii si, pe de alta parte, un ,conflict” in sensul ned dis pozifii de personalitate, independenta de situatie, 2. Situatie, reactie, proces — un model evolutiv al traumatizarii psihice Pink acum au fost atinge unele chestiuni fandamentale, eum ar fio de finitie a traumei, dar-ole nu au fost tratate sistematic. Astiel de chestiuni sunt dosigur elementare pentru tn{elegorea traumatizirl psihice $i pen tru o stiin( a psihotraumatologiel, Unele dintre chestiunile pe eare le dis ceuiim aici au o dimensiune filosofies, Cei eare nu sunt obign ui ®4 so acu pe de probleme filosofice vor fi poate mirafi s& intalneased asemenea dez~ batort inte-un tratat stintife. Dar trauma instisi ne confrunta eu chestiuni fundamentale ale existenfei gi valorilor umane. De aceea nu ar trebui sa cezitam in fafa problemelorfilosofce, chiar dae’ uneori se poate dovedi ane ¥oios s8i ne aduieem in mod clar in fafa ochilor ceea ce gtim in viafa cati- diana, fied a gti sa of gtim. Cacio astfel de ,meta-cuncastere* (cunoastere despre cunoagiere sau cunoastere de gradul al doilea) este seopul efyreu- rilor Alosofic-psihologice, Aceasta este Inst gi o dimensiune esentiala tn tratarea traumei, aga cum vom mai arta. prima astfel de chestiune se pune atunci cand ne tntrebam asupra conceptului de trauma, ,?rauma“ este de fapt an eveniment sau 0 expe rrienfa? Este vorba despre o eategorie subiectiva sau despre una obiectiva? ‘Termenul de tulburare de suprasarcina ,post-traumatica din manvalelé diagnostice actuale presupane ca ytrauma” ar fin eveniment, care a tre- ‘cut deja atunci cand au ineeput sé se formeze simptomele tulbura burarea se formeani dupa trauma (post-traumatic). Hate evident au_fost amestecate conceptele de ,trauma® si de ,eveniment traumatic", ici tn sens strict, coea ce a trecut este doar evenimentul traumatizant, 6 neglijenta definitarie, eare nu ramfine fara consecinte pentru sti curmasré si aa davualte. Pimpotriva, trabuie 28 susfinem 8 notines de trauma nu este coextensiva cu ,evenimentul traumatic’. Daca trauma mu este un eveniment, deci nu este un proces ,ohioctiv", exterior, oare ,trauima* nu ar trebui sf fie definita subiectiv? La modul: ‘trauma este 0 fraire insuportabilA, care depageste posibilitafile individwale de stapanire. In favoarea acestei Incereari de definifie pledeara cfiteva ar- gumente bune, dar exista gi angumente bune Impotriva ei, mai sles peri colul axbitrarului subiectiy, de indata ce se pierde din ochi legatura intre tnilire gi evoniment, Dezbatorile de pana acum au ficut doja clar faptul ci m psihotraums tologie nu exista solutii simple, unidimensionale, de felul unei géndiri saui-sau, atat de raspindite. La problemele pe care Te-am pus se poate re plica: sau trauma se lasd definita total oblectiv (ea un eveniment obiee iv), sau eonceptul de trauma devine total xnefiabily dat find c& este doar ssublectiv gi poate ft58 Gottried Fischer si Peter Riedesser Aici se pune intrebarea: dificultatea const de fapt in lueral in sine saz {a este poate in obiceiurile noastre de gandire, eare tind pres ugor spre 80- ‘util simple alb-negra? Suntem de pirere cf ultima variant’ este cea co- recti. O stiin}a eum oste psihotraumatologia are mereu de-a face in egee a mAsura cu subiectivitatea gi cu obiectivitatea. Trebuie sa ne striduima 8 aprapiom obisnuinfele noastre de géndire de complexitatea obiectulu. In pethotraumatologie avem novoie de un mod de wandire care 84 stie 28 faci fats contradichilor, care 6d nu vada, de exemplu, in contradictia in. ‘treo infelogere obiectiv’ gi una subiestiva a traumei pur gi simpluo eros. re sau o ,lipsi de logied", ci, dimpotriva, 24 faca din aceasta insigi baza cereetirif sale, Psihotraumatologia se oeupi en astfel de fenomene, in sine contradictorii. Se cere deci ea bard a avestei discipline o modalitate dia- lestiod de gandice. ‘Pater si sustinem ca trauma” trebuie si fe definitt tél obistiv cat silat. De al rezuld enue determinabi definitoat negative sor jor. Tr Sunt utile pen ai in displace tracitionale sim ee psbolaga clini phopeto cnunturi = ecolpeice ca Inoatniote aes (dup Brofenbrenner, ie? un mee panes ae Bch ia medicine psthosomatica (von Uexkiill, 1996, vezi si sectiunoa 22), agaten meee donates atomatc ponies orate trauma. Jologiea Din piinct de vedere epistemologic, dorim s& desemniim pouitia noastrs de cerectare in psihotraumatologie ea una ecologic dialectica. Puustul de logic he cere s4 intelegem experientele traumatizante in relafia jor.cu-mesdul, din relazia mullipla.a persoanel cu 1 dete dialectic lamureste printre altole faptul ef relatia mire ‘cigLonleetivitate, intre perspective intoroars™ a subiecttat ia aext & it nse Contradiclie. Po ctv i ita angel ae coon tat manu este un wstimul sau stresar™sinicio simpli ongnitise Holatia de-fensiune didleetics intre perspective intern si con externa trcbuie st ere hobarate a Duale branspune fn esuatia celuiin cau ‘i, nit poate intelege experienta traumatied. Ne vom ocapa mai amanun- insecenes 2.1 de concept dette’ han apes ator sau tooretic, aga Sinan Tonbliat ia Meech tea aes logiaa, psihologie si séciologie, ca i in medicina psihosomaticd. O ~> fenomenologie gio tipologie a situatii- lor traumatice este insa mai degrabii un scap al cereetaii practice a psi- hotraumatologiei decat o disciplina stiintifiek inrudita Situajie, reacfie, proces 5 lectic) procesual al traumatizarii psibice Cum elaboreazi ind widul ea czoupul social in canzi.o experient ity siseste capacitaten : te siv capacit - Tor sublestivi de elaborare sau ponte depiseste masiv capacitatea de ele borare @ oamenilor In general? Aceasta este principala chestiune de cer- cetare a modelului procesual in faza a doua, in ceca ce privesto -» reachis ‘traumaticd sau ,reactia de urgents. ‘Sidintr-un al treilea punct de vedere apare paradoxal -» reactiei (si wale) raunatice.Paraiorul easter truumatio ote hada Int SR eR Rare NRT errr ee Sie a tr tence eerie cola Sana de sulntelon core snenintd paihie sau fice existent, cauth ch 0 anon sit raat rac acon ue deen, sLateasla infeun joe de schimbiit do memories anarare sau-companss Hate it eulta tlnnoives panic si iaundares censorall. i ae esto de-band —> dialectica parapectivel interioare si exterioare Dentru cereeie” tex pohgirammatoloniel Din porspectiva eleriooré a observatarelat nein plicat, distrugerea concepti ee ‘dest ine gi lume produsa de ex- Ranantele irnumatioo nu paato & adesea deloo ahicltt; Corestarea si a fe 1a easel ruutitiee oa nal nloakel a esate CaaS Favela 1 altele i temporala, i {nts relalie dinamicd. Ele reice unelo din altele, mere paralel sl inset in fnferactiane. Cand ia farsi o-situatie teaumatica? Ta sfirsitul confnun (Goo venient aneaiii? 0 dal ca gs gu spraicen ea) Sau numal cu gupravieluirea psihiel, cu evlufis celui in cauza de | olin Ja supravictuitor (psthicy at ancl sist aus arma, Situad in om singur nu poate rai problemation ago Situati ee ela deus Teauidindecare ate cabin aut esenfinlmente odimensiune eocisla. Individul traum enti 2 ag, Individul craumatizat nu Sten lings wolaca, cl pentria ast un soneept care isan paraded ‘lec inividual® dies paricolarizarcs scalar ponbiitat general ui ESSA cle suse ater de peba in care lube partes lay, stl incitlezaren lute priveste ge tot fp ear individvale, un deaas fu sau oaofune dugmsinoasa, introctva Wt afocteazt numai pe unl st ‘Gade datos in aca ences dh dasa sundial ee ‘ana traumatice sunt det de importan{a esen ald, aga cum se intAmpli fn. generalizarea suforintai individuale, Dac aceasta suferd o refulare s0- chiar dispret, pentru ci prin swleninia. amiareste de catastrofi alunel pentru cai in cauzi situa aluatin aveniual in doformarea si distrugerea ei sau vedem in ea doar un caz in- ‘dividual poate regratahil, dar provizibil* din punct de vedere statistic.0 Gottftied Fischer si Peter Riedesser 1 nsabili a comunitatii in mizeria deosebit a lng eforunle de. aajua in eabiitaret, eeunonserea drupe 31. valorilor sunt de mare iusemndtate penteu proc: : _bscliv pentru procesul de recuperare gi restituire mai ales tn eazul dezas- ‘relor trecute Intentionat cu vederea..Daca, de-exemplu nn coleckiv social (aid af sia resoncablintea pent actiunos violent sau nedroniaten impoixiva oulsidenlor sau minorititilor.atunci vina nevat tunel vina nevats arunei adesca ‘pullin cauzi, .Precesul traumatic” nu este deci qumai un proses indivr i victim, ~~ Momentul declansator al procesului fraumatic esie paradaxul inerent ‘aLunor situalitcare amenin{d existenia, dar care nu permit. ¢a.com- portament adecval: al unor eforturi de actiune, incercieide stipanire em itivi, care ge produe pentgu.apixare, in s{arsi pare- sdoxul schitelor de vial care sunt organizate fn jurul complexului ex oriontoi nest ie eas portament educaliv exirem de contradictori. ientele ,isterice™ (de cele mai mnulte ori acest diagnostic este pus femei- lor) au adesea acest fundal de exporiente de viata. Daca Iuim in conside- rare manualele de psihopatologio, in parte si psihanaliza, atunci tabloul sistematie este prezentat cu preciidere, dacii nu exclusiy, ca find legat de ppersoané, fie ca un sistem de mecanisme intrapsihice, fe ea o distorsiune Ge roglare a proceselor psihice determinati ereditar genetic. Nu punem sub semnul intrebiirii faptul ca la unele manifestiri psihopatologice iaut parte si factori psiliobiologici, Totusi, dac’ experientele psihotraumatice Joacd un rol, aeestea trebuie in{elese numai tn contextul desfisurdirii si- ‘uatiei, reactiei si procesului, dar nu numai de la unul dintre aceste mo- Situafie, reactie, proces a mente, anume nu numai de la tabloul simptomatic ee ia nagtare in faza 3 fa procesulu craumatic. Modelul nostra de desfigurare trebuie desis introduca o eorcstare si o praciiedterapeutica eare ai hie orientata in eontestoldivect al experien fell claborari traumatice si poate sf deat util pentru evitarea erotl {or traditionate care iat nagtere din unghial de vedere obicctivist sa trapaiio,iolat de context a aceasta a fost expe hazele toretice ale maefului nostra (elo siceiaiectic de desfagurare a iroumatizaci psthice Hl ne ofera o schema Euristichs1 un qalgortm de recunoastare, care in esenta se sprilina pe {eon ca procosdl diam trebieinfeles pe baza paradoxurilor si contra dhctilor fnanente ga inceretrit personalitailafectate de @ ,suspendat ‘ceste contract eare a rip sens dialectic de follere,elevare si cot ervare) ‘odolul desfasuriii, ca structura generativa, se ala i la baza capt ‘olelor altesioare din prima parte a tratatulu, a psihotraumatologie’ ee orale sl speciale, De aceva Vom ofri in ceea ce urmeaa o privire de is [ombleaeupra otunfurtior noasireulterioare despre pathotrawmatoleic geneanld pe Baca modell in capitalul 2 vor i tratate puncte de vedere care se leagd nomfjloci: do contentul dinamie s de ideife centeale ale modelutw. Vora aprofunda fm secslunea 21912. punctul nostru de vedere asupra ,sitaafiettrau thatiee Vor fi considerate mai sles concept care elaborediza o idee sine fed despre stuafil,cum este tradiiafenomenologieh si modell — eerei- {ei situational, dupa Thy v. Uexkall Ambele enunfust pan fain fal po ielguutlce a fat hice a slgato in vedered une dnteze- Ean — cr ne : ‘Gir auit mai inferesante sunt ea Daze ale tnjolegerit con Stbtals care cerceteara interactiunea ,armoniem”sintetieé sau un ech {eh intre poll subicctulu si poll oPieetta in situate eotidien. Con- ceptia situafionala fonomenologica tematizeaza experienta eotidian’ 3 Srnulut adult mai ales in concepte perceptuale, Dimpotriva, pentru ,mc- elu corcal situater=punctu! de plecare este interaefiunen tare pereor- {Gost comportament, intro sonzorialitate gf motrieitate, Cele dows abordai Bo Soc tampletn gins pat guia 9 enneeper 91 88 analiza sitaatile trav Takee n tod el mat diferentiat posbil aifieator pentru aceasta inyologee « situalei, va fi deserisa, fn see tiunile 23 51 24, lumen exporienfet pina de contradietii si paradoxale, Ene vine in comtradiefie eu reachia traumatic gi procosul traumatic, Aces fa cate sfimburele sinftic al modelului, care a seama de configura dlinamica a desfigurar traumatice apitalal 8, pslhotraumatologiadiferenfials, confine, dimpotsiva, pre- zentarea anaes (de descompumere) a componentelor individual ale mo etait, respects, a traumatizait pee. Ais va f diferengiata prezents toa oriéntati eu providerecatreo eonstelafie de factor situational obi Uni glo abordare subiectivd gan mai exaetoriontata spre subiect. In abo-~ area obiectiva este prezonta, de exemply, In seefunea 3.1.0 lasificare = Sactorilor situational traumatic dup ntensitate, durati sax dimensiunt ale evenimontalu. $i secfimes 2.12, Tipologie situational in cercetareaa Gottfried Fischer gi Peter Riedesser asupra snimalelor este subordonata acesteiabordri objective. Aiei apa- re clar faptul e secasta da namai o prima abordare, cdc si experimenta, |e pe animale pot i cercetate dintr-o perspectiva interiorizanta, Infelogem desi experimental in eadral relational al ecologie spec, ca tn seen schifat de unul dintre cercotitor. Dupa aceasta aperatie fenomenolo- sichermeneutct de subiectvizare gi reativizare spoctics a situatiel ex Perjimentale pot fl extrase eventuale enalogi eu oamenit : a mod priman, datorta abordari orientate spre subiect, porspectiva intoriour a situaficlexperiengaitraumatice esto demonstratd din nou in sevfiunes 5.2, unde sunt tratatestruetur sau Ramet mubjoctivo ale orga hiziril cum sunt memori, apdrares,instanjle pshice sistomele de con. trol ale parsonalisfi care intra in actione la claborarea experienfai tet matics, dar care pot fi afectate chiar durabil prin seoasta experionta sestunile ulterioare, disprifa subioctva,factori protector, procesul tA ‘in situate traumatiea, reactilo primare de aparare, incertae de ec nite si de aulowindecsre in procesul traumatic corespund nei abot. dri, in primal rand subiective, a oxperienjel fraumatie 3 sunt tngelese porgind te la perspectva inteionra a static traumatice Sectiunea 3.5 — desfigurarea diferen{ila a reaciiei traumatice i « procesulul traumatic —cuprinde puncile de vedere desbitue pnd abana Jiro tracere tn revisté asupra proceselor traumatice. Aic ge etasoasd strategie de cereetare ale psiotraumatologiel (2. Paries slnteties i abaliticd @ prezentari se comport complementar luna fafa de colalta:Psthotraummatologia are nevoie de o eereetare meseu mal dtalitd a componentalor indviduate pe dierite nvelur sistemise, psihochimio,Sisloge i psihosorial (veri model lerarhiel sistomice gars D Dar mn niet un alt domenia de eercetare nu este mai neindosini- 4 devil sil pieterea une! lepaturi sintetice cn cercetaren traumatic. Cercetares detail are sens rimal in misura in care no aut sd Inf: Jegem experienta traumatied gi urmétile et, 2.1 Despre fenomenologia situatiei traumatice Conceptul de .situntic*a céstigat semnificatc in pathologie Mlosoffe gL sccldlosie pentru si Jeagi unit de ali factor sublectil i ei obiacsi sana din punct de vedere melo. a jock icon subiecti- ntulaj uman, Toemal acaastd obligate dea ve- dea obicctvitata gs subicctivitatea mn diforentierea si ~dialectia for face interesan¢ pentra psihotraumatalogieconceptul de situatie. dl unitatea minimald de ubsematiot giingele sociale, ale tual in flosoe tnielesocale boloneat propia astfel do structura situaliilor traumatice. iolocien! nero va eeuean Honor dedstt pent 0 epindors conceptual i dat- in tradi! fenomenologice mn oso gpethlogil Tut Edmund Site. Situafie, reefie, proces 8 sori (1968). Coi mai multi autoi care folosese sistematic acest concept fae ofortri spre o tematizare a relate! intre subiectvitate si obicetvitate, care depageste coneepfia tradifionalé a acestornofiuni ea nogiuni de ex hosters g eare cuprinde condiile reale de medi le actvmit gi orient Humane, Elaborares temeinics a snoi model situnfional pentru soiolo- a stuatllor de munca cote datorata loi Konrad Thomas (1969),‘Thamas definesto situatia ca -unitatea sublectulul gi datelor, care poate Bi vazut® ca o temé Inconjuraté do un orizant(p. 60) Difert do situate, ol folosegte fermonul de yeantexts pentru factora obiectivi, cel putin pontra cei care jot fi vasufi din exterior care atervin in stuafia exbicetulut. in alte mo Eats vest aspact obiectiv mai este demuanit g mediu an lame extorioar, in tinp co, de exempiu in modell cereal situate! dupa Thure von Ulex. Kall smodial" desemneazd ceea ce il inconjoara pe sublect scare ests oF periimentat de acesta, Intr-o viziune dialectica @ conceptului de situatie {ctor situajionali se leega intotdeaunn de suboctl care teste sh actio- ened. O-> analiza sitantonalacuprinde coodiileobieetive din perspec- tiva sublocéslai care acfioneara qe orienteazd. Po de lla parte, subiee- false ala Intro sttuafe, aca tate el ingugto parte ntogrativg, au un Clement sau subistem restrns, care se aflévi2avi de o stuatie. Daca do- fim si injelegem eomportamentsl i train wut subieet, atone trebule Ex injelogem moveu csituat 0 expresie Floste deseor de eatre Sartre). ‘Q cale resita in analiza situatiei este psihologizarea timpurie a mo- joual subiesiiy. Dai spubem, de ‘osxporionia. Dialectica in gandisa situational teareti. cere notuni fm carg sublgelivitates si obiectivitatea sunt concepute in dimensiunt com palibile, 0 aslfel de-notiune este [a Thomas cea de date situapionale-s- {ele sunt factor! situational, care se prexintA pentru un subiact care traieste SLachioneszs, deci sunt intermediate de schemele exper via. dg alta parte, nealru un observator exterior, date punt si schemel ‘Whionale-ale-subischului, on ajutorul carara acesia isl ormanizeazs expe SHiuatiile su Ue. wr. intr-o situatie terapeutica, de 2S eee Ran A taht inten scuttecotant ire ae ee aera Moana ine eo seaus fe conditae sader- ‘hui social. Acestea au. un d mai inall sav ae ROFRAre GL ‘stan- dardizare social. In psihoterapie, d cemplu, avem de-a in gene cae nlc infamaccune inet elandardizntd Bazate me conceptele .psi- aaa ae tandardiearogstugtllor au fost dese SE a sear acest de situate, Scher, 1601, 299) Serine eahnrsa ents 6 mctators cave provine cin arta snematografes, a baza trical seene dm sunt din seonaria,Acest stenari conse dina SEript po cave f pus soon autorul sl regaoral Concopent aise pare decree pentru obiize stsafioel postr eto cuprine seme blew vstandordlonte cloments sublactive care sunt intratesute in sitet is coat Dap infny Norman G81) seta copii fun! al actu SI are Socialoa Gottfried Fischer pi Peter Riedesser pap el individuale Seama persona ay cae partapia gee nivale De exemplu, o vizita 1a doctor este o actiune eit destiigurare inalt ri- tualizats, In aclagi timp tas, la secvonta acfiunl partie netaee Je contradictori ale medical gi pacontutul si, dach cows oan eta ee ficiont do precisa, apare si o dramatergie dalerminatl indivaieat ieee depageste cadvul situate interactive astuale i morse pant la bogsane celui caro afioneaca. $i aici putem dSoscopen, mat ales le persaneticnne dublei logaturi acest criteriu este mai putin vizibil, Totusi el se lasi reconstitait Jao cervetare mai aprofundati « mijloacelor de comunicare, eae daw nastore tunei lipse analoage de iesire din situatie, dat fiind ef, de exempiu, -> me- ‘tacomunicarea este stanjonita, influentele sunt voalate, Jn mijloe frecvent pentru a obtine o incheiere artificial a situatiei este acest mecaaisin = trauma de orientare (veri sectiunea 3.1.1), Exemplul clasic este dubla Topatara. Confundared categortilor cognitive in dubla legatura este analizata de Fi cher (1986a) tindnd seama de intemeierea tulburarilor caracteriale gi a comportamentului autodistructiy, parasuicidar, Situajia de —» dubia lega- ‘urd reprezinta prototipal traumei de orientare, dar este nm singura sa forma. In multe familit modelele de relat tune lor transferate beste generatii si reinscenarea lor situativl sunt atat de confvzive. incat ‘Mictimelor acestor relatit nu le mai timn multe madalitati de actiune. m ructurilor 5 ‘uatio, tema cenizald a sitnatie, datcle situative, seripturile determina Side culturd, condilillo contextuale g.a.m.d. tional sublectivd. Aici rebuie a fim afenti cara din pasibilitatile de reactie exis- tente obiectiv sunt percepute de fapt de individ. De pe fundalul structusy Jor sifuafionale cbiectiva se-cvidentiara-aceie moduri de-pestoptia sf reaelfe_ prin care su fncearcé 24 depiseasci situatii potential frau- ‘thatice Dac vom completa analiza obiectivé.a situabiel si scriptului print-2 dixsofio de-cercetare subjectiva, atunci ne apropiem de abiectul contra al cereetiirii. de Intelegerea interactiunii inice componentela subicetivessi sbigctive ale situatiel taumatice in ajutor ne vin concepte cu care am fleut eunostina in calitate de ma- rimi intermediare intro Hzctorul obiectiv gi eel subiectiy, ea, de exemplu, tema". Aceasta poate fi acum cereetatt mai exact in semmificafia et su biectivi si objectiv’, $a considera exemplul goferului din accidentul din seofiunea 1.4, care, printr-o manevra deoscbit de ingenioasa, a reusit sii cevite un accident mortal, dar eare sufera la mult timp dupa accident con- secinjele psihologice ale traumatizari, Situafia traumatogena const te- § matic in faptul c& domnul R. se afla intro cilitorie de o zi intreaga ev an tompbilul spre un client pe care trebuia sa il viziteze gi si il consilieze. El nu luase in calcul acest incident in activitatile sale eotidiene. Ca din se- ‘in, prin comportamentul eronat al unui participant la trafic, 6-a iit eau pra lui ameninfarea cu moartea, Am schifat desfagurarea coneretil a eve nimentelor. Care sunt deci clementele situative hotardtoare pentru ela Dorarea traumei? Din punct de vedere oblectiv un rol important poate fi jucat de faptul c& col eare a provocat accidental a intrat in panicé gi nua fost eapabil sa evite eoliziunea si totusi nu s-a arstat recundsedtor fata de ssalvatorul sav, ci s-a comportat numai conciliant. In procesul Lemporal al situafiei traumatice trebuie sa fie Iuat in considerare gi deficitul de recu- noagtere social din partea instantelor eure ¢-au acupat de accident, cut este, de exemplu,societatea de asigurare a celui care a provocat aiden tu nis-un capitol ulterior vom defini trauma ea o diserenanti sistemati-

You might also like

• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (895)
• Rüst

  

  Document4 pages

  Rüst

  MarlinMensen

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• CREZU

  

  Document1 page

  CREZU

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Frustrare Și Stres

  

  Document34 pages

  Frustrare Și Stres

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Metodichka Gruzoviki

  

  Document77 pages

  Metodichka Gruzoviki

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Unitati Mobile - Smurd HQ Targu-Mures

  

  Document17 pages

  Unitati Mobile - Smurd HQ Targu-Mures

  MarlinMensen

  No ratings yet
• SHah-Nazarova Valentina Angliiskii Dlya Vas. Litmir - Net Bid239270 Original A4306 PDF

  

  Document657 pages

  SHah-Nazarova Valentina Angliiskii Dlya Vas. Litmir - Net Bid239270 Original A4306 PDF

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Teza

  

  Document15 pages

  Teza

  AndrUha Hellotoall

  No ratings yet
• Teoria Portofoliului

  

  Document92 pages

  Teoria Portofoliului

  laurapapamano

  No ratings yet
• Austrian Theory Bisness Cycle, Misalocation of Resource

  

  Document10 pages

  Austrian Theory Bisness Cycle, Misalocation of Resource

  Freshnes_s

  No ratings yet
• Prefata

  

  Document6 pages

  Prefata

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Teoria Keynesiana

  

  Document9 pages

  Teoria Keynesiana

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Pres Curt Ari

  

  Document1 page

  Pres Curt Ari

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Rezumat Standarde2000

  

  Document15 pages

  Rezumat Standarde2000

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Finanþe: Ôèíàíñû Finance

  

  Document22 pages

  Finanþe: Ôèíàíñû Finance

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Industrie

  

  Document49 pages

  Industrie

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Statistica Internationala

  

  Document24 pages

  Statistica Internationala

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Transport

  

  Document30 pages

  Transport

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Constructii

  

  Document39 pages

  Constructii

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Justitie

  

  Document11 pages

  Justitie

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Comert Turism Servicii

  

  Document133 pages

  Comert Turism Servicii

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Agricultura

  

  Document55 pages

  Agricultura

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Constituirea Structurilor Economiei de Piata

  

  Document9 pages

  Constituirea Structurilor Economiei de Piata

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Resurse Energetice

  

  Document6 pages

  Resurse Energetice

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Sistemul Conturilor

  

  Document33 pages

  Sistemul Conturilor

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Ocrotirea Sanatatii

  

  Document29 pages

  Ocrotirea Sanatatii

  Lorena G

  No ratings yet
• Invatamint Stiinta

  

  Document46 pages

  Invatamint Stiinta

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Protectia Sociala Odihna

  

  Document10 pages

  Protectia Sociala Odihna

  MarlinMensen

  No ratings yet
• Cultura Sport

  

  Document18 pages

  Cultura Sport

  Lorena G

  No ratings yet
• Locuinte

  

  Document13 pages

  Locuinte

  MarlinMensen

  No ratings yet
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (400)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (588)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (73)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1712)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (121)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2102)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)