Professional Documents
Culture Documents
N
I
V
E
R
S
I
T
A
T
E
A
T
E
H
N
I
C
A
C
L
U
J
-
N
A
P
O
C
A
F
A
C
U
L
T
A
T
E
A
DE
A
R
H
I
T
E
C
T
U
R
A
SI
U
R
B
A
N
I
S
M
Sinteze
de
proiectare
2
ANUL
IV
An
universitar
2015/2016,
semestrul
II
Dorina
VLAD
Mihaela
Ioana
AGACHI
Paul
MUTICA
Cristina
PURCAR
Raluca
CIOMAGA
Octav
OLNESCU
Silivan
MOLDOVAN
Daniela
STANCA
Nicolae
MIRISAN
Mihai
GRAMA
Florin
MATEI
TEMA
3
CENTRU
COMUNITAR
ROIA
MONTAN
[Alburnus
Maior],
jud.
Alba
1.
CALENDAR
PROIECT
luni
22
febr.
mierc.
23
martie
mierc.
30
martie
mierc.
13
aprilie
mierc.
27
aprilie
mierc.
11
mai
luni
23
mai
2.
INTRODUCERE
Roia
Montan
(n
german
Goldbach,
n
maghiar
Verespatak,
n
latin
Alburnus
Maior)
este
reedina
comunei
Roia
Montan
din
judeul
Alba
i
centrul
exploatrilor
aurifere
din
Munii
Apuseni.
Localitatea
deine
cel
mai
vechi
sit
european
al
mineritului
aurifer
roman
pstrat
pn
n
prezent.
Totodat,
Roia
Montan
reprezint
un
peisaj
cultural
unic,
rezultat
al
continuitii
unui
mod
de
via
bazat
pe
exploatarea
aurifer
tradiional
ntr-un
cadru
natural
excepional,
din
Antichitate
i
pn
n
prima
jumtate
a
secolului
XX.
Conform
Planului
de
management
al
patrimoniului
cultural
pentru
centrul
istoric
al
Roiei
Montane,
redactat
n
2006
de
Atelierul
de
arhitectur
Opus,
exist
trei
niveluri
valorice
care
se
poteneaz
reciproc
n
cadrul
localitii:
(a)
peisajul
industrial
minier,
care
include
vestigiile
exploatrilor
din
diferite
epoci,
ncepnd
cu
Antichitatea,
cnd
a
fost
dezvoltat
unul
dintre
cele
mai
vaste
complexe
miniere
de
epoc
roman;
pentru
perioadele
medieval
i
modern,
sunt
semnificative
metodele
de
exploatare
i
prelucrare
preindustriale,
folosite
inclusiv
n
prima
parte
a
secolului
XX;
[1:
8]
(b)
peisajul
natural
transformat,
amprentat
de
elementele
tipice
ale
exploatrilor,
cum
ar
fi
lacurile
artificiale
(turile),
teampurile,
gurile
de
min,
haldele
de
steril
i
versanii
excavai
la
suprafa;
[1:
8,9]
(c)
fondul
rural
cu
puternic
amprent
urban,
configuraia
aezrii
este
remarcabil
prin
materializarea
moment[ului]
inefabil
al
trecerii
de
la
forma
rural
la
cea
urban
[]:
un
sat
Forma
urban
a
Roiei
Montane
s-a
constituit
n
urma
unui
proces
ndelungat
de
adaptare
a
locuirii
la
caracteristicile
naturale
ale
locului,
nefiind
rezultatul
unui
demers
de
planificare
sau
al
unor
politici
urbane
clar
definite.[2:
167]
Procesul
de
urbanizare
s-a
instaurat
la
sfritul
sec.
al
XVIII-lea
i
a
atins
un
punct
culminant
n
ultima
treime
a
secolului
al
XIX-lea,
graie
avntului
economic
care
a
caracterizat
ptrunderea
revoluiei
industriale
n
Transilvania.[2:
167]
Localitatea
este
alctuit
din
dou
subzone
principale
i
anume
aezarea
de
jos,
nspre
vest
i
aezarea
de
sus,
nspre
est.
Structura
aezrii
de
jos
este
liniar,
configurat
n
lungul
vii
rului
Roia,
care
a
determinat
traseul
principalei
ci
de
acces;
structura
aezrii
de
sus
este
organic,
cu
strzi
al
cror
traseu
se
muleaz
pe
formele
de
relief,
convergnd
totodat
spre
platoul
pe
care
se
afl
principalul
spaiu
public
al
localitii,
piaa
central.
Cteva
uniti
urbanistice,
cu
caracteristici
relativ
unitare,
sunt
identificate
n
Planul
de
management
citat
mai
sus:
Piaa,
zonele
Berg,
Ctlina,
Vidoaia,
Brazi,
Crnic,
etc.
[1:
17,18]
Parcelarul
are
caracter
rural
i
neregulat,
determinat
de
formele
de
relief,
cu
loturi
avnd
n
general
latura
mai
scurt
dispus
spre
strad.
Suprafeele
parcelelor
sunt
tipic
rurale,
reflecnd
prezena
activitilor
de
cultivare
a
pmntului
i
de
cretere
a
animalelor;
parcele
mai
mici
se
afl
n
jurul
i
n
vecintatea
pieei
centrale,
rezultat
firesc
al
tendinei
de
concentrare
aici
a
funciunilor
cu
caracter
comercial
i
administrativ
i
al
valorii
mai
ridicate
a
terenurilor.[2:
168-69]
De
asemenea,
ocuparea
n
regim
continuu
i
cvasi-continuu
a
fronturilor
nord-estic
i
sudic
ale
pieei,
sunt
rezultatul
densificrii
generate
de
procesul
de
urbanizare
de
la
sfritul
sec.
al
XIX-lea.
n
zonele
adiacente
celei
centrale,
modul
de
ocupare
a
parcelelor
este
preponderent
discontinuu,
ns
cel
mai
adesea
cu
front
n
aliniament.
Cldirile
au
o
planimetrie
simpl,
cel
mai
adesea
dreptunghiular,
fiind
dispuse
fie
cu
latura
scurt
spre
strad,
fie
cu
latura
lung
spre
strad,
sau
pot
fi
n
form
de
L,
avnd
n
general
dou-trei
ncperi.
Relieful
accidentat
a
fcut
necesare
lucrri
de
sistematizare
vertical
i
a
generat
construirea
unui
nivel
parial
ngropat,
care
confer
spre
strad
cldirilor
parter
imaginea
unor
construcii
etajate.[2:
177]
Spaiul
semi-ngropat
este
n
multe
cazuri
accesibil
direct
din
strad,
fiind
utilizat
fie
pentru
depozitare
fie,
uneori,
ca
i
camer
pentru
servitori.
La
multe
edificii,
zidul
dinspre
strad,
avnd
adesea
un
metru
grosime,
are
i
rol
de
zid
de
sprijin
pentru
curtea
care
se
afl
la
alt
nivel
dect
cel
al
strzii.
Folosirea
zidriei
uscate
a
permis
o
mai
bun
drenare
a
apelor
pluviale,
reducndu-se
pericolul
alunecrilor
de
teren
cauzate
de
apele
stagnante.
Acest
sistem
constructiv,
beneficiind
de
expertiza
minerilor,
nu
mai
apare,
nici
n
regiune
i
nici
n
restul
Europei,
dect
acolo
unde
trebuia
amenjat
un
teren
la
fel
de
accidentat.[2:
177]
Majoritatea
caselor
au
un
acoperi
cu
coam
paralel
cu
strada.
Dac
aceast
trstur,
precum
i
organizarea
spaial
clar,
pot
fi
atribuite
ptrunderii
clasicismului,
multe
din
detaliile
i
ornamentica
faadelor
i
a
tmplriilor
indic
persistena
barocului,
care
de
altfel
e
valabil
i
pentru
multe
din
oraele
Transilvaniei
la
mijlocul
sec.
al
XIX-lea.
Chiar
dac
lipsete
frontonul
decorat,
n
multe
cazuri
e
pstrat
panta
frnt
a
acoperiului,
specific
perioadei
baroce.[2:
178]
Astfel,
pe
lng
valorile
generate
de
conjugarea
patrimoniului
natural
cu
cel
industrial,
prin
structura
esutului
urban
i
prin
configuraia
edificiilor,
mbinnd
trsturile
urbane
cu
cele
2
rurale,
inclusiv
prin
remarcabila
ambiguitate
stilistic
a
limbajului
arhitectural,
Roia
Montan
constituie
un
monument
unic
al
patrimoniului
Transilvaniei.[2:
179]
Principalele
monumente
ale
arhitecturii
de
cult
sunt
bisericile
ortodox
(1781),
unitarian
(1796)
i
reformat
(calvin,
ante
1848)
din
Roia
Montan,
bisericile
ortodox
(1719)
i
greco-catolic
(1841-47)
din
Corna.
Printre
monumentele
arhitecturii
civile
amintin
Palatul
adminstrativ
(1897),
coala
veche
(1898),
fosta
cas
de
nateri,
construit
ca
locuin
(1879?).
Patrimoniul
rezidenial
include
numeroase
edificii
valoroase
cum
ar
fi
casele
cu
prvlie
i
etaj
situate
n
jurul
pieei
centrale,
casele
parohiale:
unitarian
(c1850,
1933),
reformat
(mijlocul
sec.
al
XIX-lea).
[3:5-10]
Proiectul
unei
extinse
exploatri
aurifere
la
suprafa
n
Roia
Montan,
propus
la
sfritul
anilor
1990,
a
generat
n
ultima
decad
numeroase
controverse
i
reacii
de
opoziie.
Acestea
s-au
manifestat
att
n
societatea
civil
romneasc,
n
parlament,
guvern,
la
nivelul
administraiilor
locale,
dar
i
n
cadrul
diferitelor
organizaii
naionale
i
internaionale,
dedicate
salvgardrii
patrimoniului
cultural,
cum
ar
fi
ICOMOS,
Consiliul
Europei
i
Europa
Nostra.[4]
n
2007,
preedintele
ICOMOS
Michael
Petzet
a
numit
Roia
Montan
unul
dintre
cele
mai
vechi
i
cele
mai
valoroase
ansambluri
miniere
din
Europa
i
din
lume,
att
datorit
valorilor
sale
naturale,
ct
i
datorit
celor
istorice,
arheologice
i
arhitecturale.[5]
n
2008
i
2009,
asociaia
ARA
a
naintat
Ministerului
Culturii
i
Cultelor
Direcia
General
Patrimoniu
Cultural
Naional,
mai
multe
cereri
de
clasare
a
patrimoniului
ecleziatic,
civil
i
industrial
din
Roia
Montan.[6]
De
asemenea,
un
dosar
preliminar
pentru
clasarea
peisajului
minier
al
Roiei
Montane
n
Lista
UNESCO
a
Patrimoniului
Mondial,
la
categoria
peisaj
cultural
a
fot
redactat
de
ctre
ARA
n
aprilie
2010.
Conform
criteriilor
Listei
Patrimoniului
Mondial,
elementele
de
valoare
universal
excepional
care
justific
propunerea
de
clasare
sunt:
Criteriul
iv:
sistemele
de
exploatare
tradiional
conservate;
Criteriul
v:
localitatea
minier
tradiional
Roia
Montan;
peisajul
minier
al
vilor
Roia
Montan
i
Corna;
Criteriul
vi:
faimoasele
tblie
romane
cerate
dar
i
continuitatea
exploatrilor
aurifere
tradiionale,
nu
doar
n
Antichitate,
ci
i
n
perioadele
ulterioare,
pn
n
perioada
interbelic.[7]
n
iunie
2013,
peisajul
minier
al
Roiei
Montane
a
fost
inclus
de
ctre
organizaia
Europa
Nostra
n
lista
celor
mai
ameninate
7
monumente
i
situri
europene.[8]
Misiunea
la
Roia
Montan,
Cluj
i
Bucureti
a
Europa
Nostra
i
European Investment Bank Institute
din
iunie
2014
a
concluzionat
c
ncepuse
o
etap
nou
i
potenial
mai
constructiv
n
abordrile
problemelor
Roiei
Montane,
avnd
n
vedere
c
att
la
nivel
local
ct
i
regional
se
dorete
identificarea
unor
soluii
pentru
problemele
omajului
i
ale
emigrrii,
bazndu-se
pe
dezvoltarea
durabil
i
pe
respectul
fa
de
patrimoniul
cultural.[9]
La
30
decembrie
2015,
prin
ordinul
ministrului
culturii
privind
Lista
monumentelor
istorice
pe
2015,
ntreaga
localitate
Roia
Montan,
pe
o
raz
de
2
kilometri,
a
redevenit
sit
istoric
de
clasa
A
(statut
pe
care
l-a
mai
deinut
i
n
1992).
Astfel,
orice
intervenie
care
poate
afecta
zona
este
strict
interzis.[10]
3
6. TEMA DE PROIECT
Principii de intervenie
Reglementri
urbanistice
Regim
de
nlime:
S/D+P+1
POT
max:
40%;
CUT
max:
0,75
Retrageri
fa
de
limitele
parcelei:
- fa
de
limita
posterioar:
min.
jumtate
din
nlimea
la
corni
a
cldirii,
dar
nu
mai
puin
de
5m
- fa
de
limitele
laterale:
min.
jumtate
din
nlimea
la
corni
a
cldirii,
dar
nu
mai
puin
de
3m
- fa
de
aliniament:
se
poate
realiza
front
n
aliniament
Funciuni
CORP
EXISTENT
-
mic
muzeu
dedicat
comunitii
locale
-
cafenea
cu
anexe
-
mediatec
-
sal
pentru
evenimente
(expoziii,
conferine,
seminarii,
petreceri,
etc.)
-
grup
sanitar
pe
sexe
CONSTRUCII
NOI
-
spaiu
pentru
alimentaie
public,
cu
specific
local,
45-55
mp
cu
acces
direct
din
exterior,
pentru
25-30
de
persoane
-
buctrie
cu
depozitare
35-40
mp
-
hol
primire
supr.
la
alegere
-
club
seniori
30
mp
-
1-2
sli
pentru
seminarii
i
instruire
(pe
teme
ecologice)
(2x)
30
mp
-
sal
cercetai
30
mp
-
dou
birouri
administrative
2
x
15
mp
-
grupuri
sanitare,
pe
sexe,
la
fiecare
nivel
-
spaiu
exterior
acoperit
supr.
la
alegere
-
central
termic
cca
25mp
Parcarea
vizitatorilor
se
va
considera
a
fi
rezolvat
n
zone
special
amenajate
la
periferia
centrului
localitii,
accesul
autovehiculelor
n
zona
central
fiind
permis
doar
rezidenilor
i
serviciilor
(colectare
deeuri,
salvare,
pompieri,
etc.).
Utiliti
8. REFERINE
8.
9.
10.
11.
http://www.simpara.ro/rosia-montana-fundamantarea-valorii-universale-376.htm,
vizitat
15.01.2016.
Europes
7
Most
Endangered
Monuments
and
Sites
Announced,
http://www.europanostra.org/news/336/,
vizitat
09.01.2016.
Rosia
Montana
Should
Become
a
Model
of
Sustainable
Development
in
Europe,
http://www.europanostra.org/news/471/,
vizitat
09.01.2016.
Letter
of
the
Ministry
of
culture,
30th
of
December
2015,
announcing
the
listing
of
the
entire
settlement
as
class
A
monument
:
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=484392191732026&id=468508013
320444&pnref=storym,
vizitat
15.01.2015.
Petzet
M,
Ziesemer
J,
International
Charters
for
Conservation
and
Restoration,
ICOMOS,
2004,
on-line
:
http://www.icomos.org/en/what-we-do/disseminating-
knowledge/publicationall/monographic-series/116-english-
categories/resources/publications/236-monumentsasites-i,
vizitat
15.01.2016.
Se
va
lucra
n
echipe
de
cte
doi
studeni.
Prezena
la
atelier
este
obligatorie.
Nu
se
admit
absene
nemotivate
n
procent
mai
mare
de
20%
sau
absene
motivate
medical,
n
procent
mai
mare
de
40%.
ntocmit
Director
Departament
Resposabil
disciplin,
Conf.
dr.
arh.
Dorina
VLAD
Conf.
dr.
arh.
Dorina
VLAD
Prof.
dr.
arh.
Mihaela
Ioana
AGACHI
.l.
dr.
arh.
Cristina
PURCAR
.l.
dr.
arh.
Paul
MUTIC
Asist.
drd.
arh.
Mihai
GRAMA