Industria

energetica
Proiect realizat de:
- Cristea Maria
- Gavris Sabina
- Sinescu Rebeca
- Stan Alexandra

 Energetica ca ramura a industriei se ocupa cu

explorarea, extragerea, prelucrarea, utilizarea
tuturor surselor energetice, cu producerea
energiei electrice si cu distribuirea ei.
Energetica este un mare consumator de materie
prima din alte ramuri: 2/3 din productia totala de
tevi, 10-12% din totalul produselor metalurgice,
10% din materialele de constructie etc.
Aceasta cuprinde:
sursele de energie primara: carbuni,
petrol, gaze naturale,
hidroenergie, sisturi
bituminoase;
productia de energie secundara: energie
electrica si termica, obtinute prin folosirea
energiei primare.

 Energetica include doua subramuri mari:

Industria combustibililor (carbonifera, petroliera etc.)

Electroenergetica

Industria combustibililor
Industria de combustibili se ocupa cu extragerea de carbune,
petrol, gaze naturale, uraniu, turba, sisturi bituminoase, nisipuri
asfaltice, cu prelucrarea si cu transportarea lor. Industria de
combustibili cuprinde urmatoarele subramuri:
industria petrolului;
industria gazelor naturale;
industria carbonifera;
alte surse de combustibil (lemn, turba, sisturi
bituminoase).

 In ultimii 30 de ani gazele naturale au devenit

un concurent puternic al altor surse
energetice (petrol, carbune), inregistrandu-se
productii substantiale. Astfel, in 1950
productia mondiala de gaze naturale atinge
valoarea de 195 miliarde m3, in 1970 - 1 982
miliarde m3, in 1990 - 2 060 miliarde m3, iar
in anul 2001 - 2 521 miliarde m3. In acest
interval de timp, productia de gaze naturale
la nivel global a crescut de circa 12 ori. Se
preconizeaza ca in anul 2005 in lume se vor
extrage 2,9 trilioane m3, dupa care productia
gazelor naturale va intra in regres, ca urmare
a epuizarii treptate a rezervelor.

 Repartitia geografica a consumului total de

energie este neuniforma de la continent la
continent si de la tara la tara. Aceasta
disproportie este conditionata atat de prezenta
resurselor proprii, cat si de locul pe care il detin in
economia mondiala. Astfel, in 2000 consumul
mondial de energie era dominat de Europa,
inclusiv Rusia, (32%) si de America de Nord
(28,4%), celelalte continente inregistrand
consumuri modeste.
Analiza consumului energetic la nivel de tari pune
in evidenta mari diferente in ceea ce priveste
consumul atat global, cat si pe cap de locuitor.
Astfel, primele 7 state (S.U.A., China, Rusia,
Japonia, Germania, Marea Britanie si Canada)
detin cca. 70% din consumul mondial de energie.


Consumul anual de energie pe cap de locuitor la nivel
global este de circa 2 t.c.c, inregistrandu-se diferente
foarte mari pe tari si grupe de tari. in cadrul tarilor
dezvoltate cu consum ridicat se evidentiaza Luxemburg
(14-15 t.c.c. pe cap de locuitor), dupa care urmeaza
S.U.A. si Canada, unde dupa o anumita reducere se
mentine la nivelul de circa 10 t.c.c. pe cap de locuitor.
Dintre tarile in curs de dezvoltare cu economia de piata,
un consum foarte ridicat il au tarile Golfului Persic Qatar, Emiratele Arabe Unite si Bahrain (13-27 t.c.c. pe
cap de locuitor); la polul opus se afla state cu un consum
sub 50 kg c.c. pe cap de locuitor - Bangladesh, Laos,
Afganistan, Tanzania, Haiti etc.
Balanta energetica mondiala reprezinta raportul dintre
diferite tipuri de combustibil si energie la productia si
consumul lor.

 Analiza evolutiei ponderii combustibililor fosili in

balanta energetica mondiala in secolul XX, pune
in evidenta importante modificari. Astfel, la
inceputul secolului al XX-lea, carbunele ocupa o
pozitie dominanta in balanta energetica mondiala
(peste 90%), pentru ca dupa cel de al doilea
razboi mondial ponderea lui sa scada vertiginos,
ajungand in 1975 la 28,7%. In schimb creste
ponderea altor surse, cum sunt petrolul, gazele
naturale, hidroenergia, energia nucleara etc.
Dintre acestea, hidrocarburile au avut cea mai
puternica ascensiune, de la 16,4% in 1925 la cea
70% in 1970 (tab. 1). Aceasta perioada este
numita "epoca petrolului ieftin".

Consumul de energie al Romniei n anul 2005 a

fost de 40,5 milioane tep, din care:
36,4% - gaze naturale
25,1% - iei i derivai petrolieri
22,4% - crbune i cocs
16,1% - hidro i altele

 Industria energiei electrice reprezinta o ramura de maxima

importanta pentru dezvoltarea economico-sociala a lumii
contemporane, consumul de energie electrica fiind
indispensabil tuturor sectoarelor de activitate. Introducerea
tehnologiilor moderne (mecanizare, automatizare, robotizare
etc.) nu se poate realiza fara energia electrica. in plus,
cresterea nivelului vietii materiale si spirituale a populatiei
mondiale, a nivelului civilizatiei, urbana sau rurala, este
strans legata de productia si consumul de energie electrica,
acestea devenind, de altfel, indicatori ai aprecierii nivelului
dezvoltarii economico-sociale si al standardului de viata.
Spre deosebire de alte forme de energie, cea electrica are o
serie de avantaje:
- convertibilitatea in alte forme de energie primara
(mecanica,termica, luminoasa, chimica);
- transportul la distante mari cu pierderi minime;
- caracterul nepoluant;
- marea diversitate de combustibili utilizati s.a.