Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anatomia Topografica A Capului

    Uploaded by

    AntaIla
    172 views40 pages
    atlas de anatomie a extremitatii superioare cefalice

    Original Title

    Anatomia Topografica a Capului

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    atlas de anatomie a extremitatii superioare cefalice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    172 views40 pages

    Anatomia Topografica A Capului

    Uploaded by

    AntaIla
    atlas de anatomie a extremitatii superioare cefalice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 40
    Capitolul 2 ANATOMIA TOPOGRAFICA A CAPULUL Capul este delimitat de git prin linia care pomeste de la proeminenfa mentonier& (protu- berantia mentals), continu pe baza si ramura mandibulei (bazis et ramus mandibulae) pind conductul auditiv extern. Mai departe contureaz& virful apofizei mastoide, continua pe linia rnucal& superioard (linea nuchae superior) si ajunge pind la proeminenfa occipitalé extend (promuberanita occiplcalis externts) saw la inion ~ cel mai proeminent punct al acesteta, unde se ‘uneste cu aceeagilinfe din partea opusé. Fig. 20, Regiunile eapuluis 1g temporal; 2~ re, pretaliy3~re, fonts ¢— ve cals 5~ rg rsa 6~'e. al 7— ro. meta ee, bul 9—re,prctieemasetere;10~ fe revomanah- ur 1 rep. masts 12 reel, Pocjunes cera e repent clare rs, ot fea tn ath ponent to pln Dimensiunile. Lungimea capului (di- mensiunea anteroposterioard) ~ distanta de la slabel& pind la inion~constitule 17~22.cm. Lasimea capului - distanfa dintre protuberan- tele temporale ~ variaz& in limitele 14~16 cm. Indlfimea capului-distanja de la mijlocul Imaiginit antetioare @ oxificiului mare vccipital (basion) pind la punctul cel mai inalt al suturii sagitale. Aceast% dimensiune echivaleazi cu 12-16 cm. Circumferinja capului — linia trasa- 18 pe marginile supraorbitale gi prin protube- ranfa occipital& externd ~ In medie este egal cu 54-58 em, Forma capului este condifionata de forma craniului. In dependen{& de raportul dintre dimensiunile transversale ji longitudinale eosebim 0 forma dolicocefalicé (cap lung — ind predomind diametrul longitudinal ~ ante- rooccipital), o form brahicefalic& (cap lat si scurt ~ cind predomini indeosebi dimensiunile transversale) si 0 form& mezocefalic& (cap cu dimensiunile medi). in dependenjé de mérimea dimensiunilor verticale ale craniului, deosebim urmBtoarele forme: inalt ~ hipsicefe: lic (craniu in forma de turn), scurt — platicet lic $i craniu cu dimensiuni medii ~ ortocefalic. Craniul, de obicei, este asimetric, jumBtatea din dreapte fiind pugin mai bine dezvoltata. Diferenfele de-virst8 in conformatia gi dimensiunile capului sint bine pronunjate, Aga, la nou-niscut dimensiunile capului, comparatiy cu cele ale trunchiulul, sint de doug ori mai mari calla adulf. Circumferinga capulul depigeste circumferinfa trunchiului, Se evidentiazi tubercu- ii frontali, ins aproape c& lipsesc arcadele supraorbitale. Porfiunea cerebral& este mai bine dez- voltat& decit cea facial. mare parte din oasele cranjului nou-nscutului i ale copitlor pind la un an nu sint unite prin suturi, fisurile Intre ele lind umplute cu fesut conjunctiv. De exemplu, in locurile de unire 2 osului frontal cu cele parietale gi a celor parietale cu occipital apar nigte zone lipsite de os ~ fontanelele craniului (/onticult crani). ‘Regiunea capulul se imparte in dou compartimente ~ cerebralé si facial (tig. 20) Baza scheletic& a porfiunii cerebrale o constituie craniul cerebral (cranium cerebrale, s. neu- rocranium), iar baza porfiuni faciale — craniul facial sau visceral (cranium viscerale). PORFIUNEA CEREBRALA A CAPULUL Porfiunes cerebrali a capului este delimitatl de cea facialX prin linia care trece pe margines supraorbital& a osului frontal, pe marginea superioard a arcadei osului zigomatic si mai departe spre orificiul extern al conductului auditiv, in components craniului cerebral distingem baza (basis cranti) 5 bolta (calvaria). Pe suprafafa lateral& a porjiunil cerebrale a capului deosebim ur- mtoarele regiuni: regiunea impard frontoparietooccipital& (regio frontoparietooccipitalis), regiunile pare temporal (regio temporalis) si mastoidiand (regio mastoidea) (Cig. 20). Regiunea frontoparietooccipital (regio frontoparietooccipitalis) Laturile regiunit corespund limitelor regiunilor frontal, temporald si occipital ale bol- fil craniene. Anterior ea este delimitath de marginea supraorbitald a osulut frontal, posterior ~ de linia nucal& superioar8, parfile Iaterale ~ de linia temporal& superioar& (linia temporalis superior). Straturile regiunii frontoparietooceipitale sin indicate in fig. 21. Pielea este dens&, acoperit8 cu pr, confine un num&r mare de glande sudoripare ji sebacee. in caz de obstructie a canalului de scurgere al glandelor sebacee, pot s& se formeze chisturi de retentie ~ ateroame. Tesutul subcutanat este bine dezvoltat, str&b&tut si divizat in celule separate de nume- roase septur! conjunctive, care pornesc de la piele spre stratul subiacent ~ calota aponevroticl. La aceste septuri aderd si tunica adventifiala (adventitia) a vaselor sanguine, care trec prin {esutul celuloadipos subcutanat. Acest fapt conditioneaz& hemoragi! abundente in caz de leziuni ‘raumatice ale fesuturilor mot, deoarece vasele capului rimin larg deschise. ‘Hematoamele formate, in aceste cazuri, sint pronunjat limitate gi iepte In afar. Calota apo- nevroticd (aponevroza epicraniand) — galea aponeurotica (aponeurosis epicranials) - reprezint®& © plac aponevroticS, situatf intre venterul frontal gi cel occipital ale mupchiului occipitotrontal (m. occipitofrontalis) si bine reliefat in porfiunea medie a regiunii. In pirfile laterale, din stinga gidin dreapta, aponevroza devine esenfial mai subfire i continu cu fascia superticiala a regiu ni temporale. Pielea, fesutul subcutanat si calota aponevrotic& sint strins legate Tntre ele prin intermediul septurilor conjunctive verticale, fapt ce nu ne permite de a lua pielea in pliuri. in ‘az de leziuni ale pieli si ale m. occipitofrontalis in regiunea frontal, toate trei straturi - piclea, 45 Fig. 21, Stature repunirotopsietoortiae (eine tonal) 1 pilex 2~ ful sbeutra 3~ cata apoio #— vena dll 5 — uta elt bayonet; 6— estat sper = palettes 9! erga 1~ ee menigee macy I~ ure 12 hn 13h eta tn pa subway, — pa anes, riser crete, 6 ail ara 17 coum ele 1— venl eter 19 ~arte vera eines, 20— sal ua, 21 ~ lala inter nll tere 22 sabato 27 Lael een nl temp 4 —venaemtar 2 — vate geno beste, 2e—epun enjuneve {esutul subcutanat si aponevroza — se deplaseazd in posterior, in caz de traumatizare a pielii sia Yenterului occipital, fesuturile se deplaseaza in anterior. Astfel de pldgi cargcteristice bolpii craniene se numese r&ni prin scalpare. ‘Sub aponevroza epicranian se gaseste un strat de fesut subfire lax, lipst de septuri. Apari- {ie nor procese puinilente sau hematoame in acest strat paartl um caracter dfn Periostul ader& lax-de oasele craniului eu exceptia suturilor osoase, unde periostul este reu- nit solid cu oasele respective si se desprinde cu greu. Tesutul celular subperiostal este relativ bine evidentiat, ceea ce face ca periostul si fie usor ecolat de os. Aici, de asemenea, pot fi posbile colectii purulente subperiostale, care, de obicei, ‘au réspindire in limitele unui os, intructt periostul, aderind de suturi, nui permite s& se r&spin- deascé. Oasele bolfii ctaniene, fiind plate, sint formate din lama externé (lamina externa) si cea intern& (lamina interna), intre care este situat& substanga spongioas& diploea (diploe). Lamele sint incovoiate astfel inct cea intern (mai subpire si {ragilé) are o raz& de curbur8 mai mic&. Ea ‘mai part denumirea de lama vitroas& (lamina vitrea) gi poate fi lezat& in traumatisme mai ‘nainte desit lama extern’. Substanfa spongioas® a oaselor regiunti este bine pronunjat gi confine wv. diploicae. La nou-néscufi ea lipseste si venele respective se dezvolt® mai firziu, de la 2-S ani. Grosimes caselor diferd in dependensa de regiune: de-a lungul liniei sagitale a boltii craniene constitule pind la 0,5 m, iar in parpile laterale ea se subtie pind la 2mm. Grosimea totalA a straturilor capului la nou-ndscuji constitule 2-3 mm, la25 de ani atinge 5-6 mm, ltl, 7— 6 ‘Fig. 2 Artrl nrvi regia ntl: Tn pote. 2 fonts Vasculariza fia arteriald. Vase le sanguine ale regiunil sint situate in fesutul subcutanat, orientate de jos in sus gi au o di- recfie radialé. Porfiunea anterioard a capulut (regiunes frontald) este vascularizatl de arte- tele supracbiall(o.suprorbtls) supe. trohlear& (a. supratrochlearis) (fig. 22) care ornese din artera oftalmic& (a. ophthaimi- ca) a sistemului arterei carotide interne. Toate aceste ramuri anastomozeazs larg intre fle, In fel $i eu artera angulark (a. angula- ris), care vine din artera facial, cu ramurile frontale ale arterei temporale superticiale (c. temporalissuperfcialis), care alimenteazi cu singe porjiunile laterale (regiunile tempo- tale) ale capului (fig. 23). AceastB arterd este ramura terminalA a arterei carotide externe. Se amplaseazB anterior de tragusul urechit la © distanf& de lapimes unui deget, unde se poate palpa pulsatia ei. Artera temporala superficial’ d& nastere si la alte ramuri (Parietal, auriculare anterioare, parotidiene, temporal medie, facial& transversal8, zigomaticoorbitalS) care anastomozeaz& intre ele, alimen- find cu singe regiunile. ‘corespunztoare. Regiunea temporal& este irigati si de arterele temporale profunde (aa. temporales profundae), care-iiau originea din artera maxi (a. maxilaris). font rally It spre re tempera sper tempera rpeall 10 nee De euprerlli 13 — pate a” Fig. 2. Vesele ner relunt ociptae: 1m. siplig 2—n. eile malo, 3~ 4 opti =n. oeltiaie mina Sr doles (terre) rl $m Papeiuy 7m, steoceldomastedeus 4. plenty 90 eure paver Regiunea occipitalé a portiunii cerebrale a capului este vascularizatl de doul artere mari: ‘cceipitalé (a. occipitalis) si auricular& posterioar& (a. auricularis posterior) (fig. 24). Artera occipi- ‘ald Incepe de la artera carotid’ extend si se dispune la o distant de 2cm de la marginea Posterioar& a apofizei mastoide a piramidel osulu! temporal. Ea anastomozeaza cu artera omoni- ‘mi din partes opusl xi cu artera auricular& posterioar&, care, la fel, este o ramurd a arterei caro- tide externe. Artera auricular& posterioar& se Indreaptd in sus de-a lungul apofizei stiloide a osu- lui temporal, spre apofiza mastoid, deplasinduse intre ea si pavilionul urechii, gi dB nastere la arterelestlomastoldiank gi timpanic& posterioar®, ramurile auricular8, mastoidiene gi occipitale. Sistemul venos al regiunii frontoparietooccipitale ¢ bine dezvoltat si dispus tn trei etaje, Intre venele acestor etaje sint multe anastomoze, care unesc venele craniului cerebral si ale celut facial. Venele superticiale (etajul inti) sint prezentate de venele subcutanate ale capu- lui, care Insofese arterele omonime sus-numite. Refluxul venos din ele se realizeazB In vena jugular® intern& (y, jugularis interna) $i partial in vena facial8, vena retromandibular& (v, ret- ‘romandibularis) stn vena jugular extern (v, jugularis externa). tajul al doilea lt constituie venele diploice, dispuse tn substanja spongioas& a oaselor plate ale craniulul. Pin& la osificarea suturilot, venele diploice sint slab pronunfate si rlspindite in limitele unut os. rajul al treilea este prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale duret mater a crete- uli, Toate aceste trei etaje comunic& intre ele prin intermediul venelor emisare (vv. emis- sariae). Cele mai mar{ dintre venele emisare sint localizate in regiunile occipital, temporal& si mastoldian, care tree prin mici orificit osoase. Aparifia si dezvoltarea proceselor purulente in regiunea capului prezint& un pericol din cauza antrenfrii In procesul inflamator a venelor sub- ccutanate, diploice, sinusurilor, meningelor si tromboza ulterioar§ a sinusurilor venoase. Vascularizares arteriald abundents a capului din sistemul arterelor carotide externf gi inter- ‘n& accelereazi cicatrizarea rnilor. Ins, in caz de infectie purulent, procesul poate s& se com- plice cu o inflamafie a venelor gi prin vascte emisare, care unesc cele trei etaje venoase ale capu- Jui, infectia poate pAtrunde tn cavitatea craniulul. Inerva fia straturilor capului. Nervi superticiall al capului Insofesc arterele si venele, constituind Impreun& cu ele pachete vasculonervoase. in regiunea frontal& se ramific& nervul frontal (n. frontalis)~ cea mai.mare ramur& a n. ophthalmicus ~ prima ramura a nervulut trigemen. Aici el se divide in dou ramuri~ supraorbitalé (n. supraorbitalis) si supratrohlear& (n. supratrochlearis), care inerveaz pielea frunpii. Venterul frontal. al tulul occipitofrontal este inervat de ramurile nervulul facial (n. faciais). in epusesseorers fémific& nervul auriculotemporal (n. auriculotemporalis), care Ip la originea din ramura a treia a nervului trigemen ~ n. mendibutars. Pielea regiunil occipitale este inervat& de nervul occipital mic (n. occipitalis minor) din plexul cervical side nervul oceipital mare (n. occipitalis major), care este situat mai medial de cel ‘cccipital mic si i ia Inceputul din ramura posterioar& a nervului al doilea cervical spinal. In partea posterioara a pavilionulul auricular se ramific& nervul auricular posterior (n. auricularis posterior) ~ ramur& a nervului facial care inerveaz8 venterul occipital a m. occipitofrontalis. Toate trunchiurile nervoase senzitive ale porfiunil cerebrale a capului, Intr-o masur& sau alta, anastomozeaz3 Intre ele. Dereglérile grave ale inervafiel fesuturilor capului prelungesc cicatrizarea plagilor. CCrculaja limfatic& eferent& din formajiunite superticiale ale capului se produce tn ganglior nif Uimfatici,localizafi anterior de pavilionul auricular (nod! Iymphatict parotidei superficiales et profundi), din regiunile medii ~ tn ganglioni limfatici retroauriculari (nod! {ymphatict retro- ‘ouriculares). Din regiunea occipitalé limfa nimereste in nodi lymphatici occipitales. Vasele 8 cari a ae82 HUH TF faye fan limfatice eferente din ganglionii regionali indicati se varsi in ganglionii cervicali superficial si profunzi ~ nodi lymphatici cervicales superficiales et profundi. Regtunea temporali (regio temporalis) Limitele regiunii temporale corespund extinderii mugchiului temporal. in partea anteri- ard este limitatd de apofiza frontel& a osulu zigomatic, In cea de jos de arcada zigomatic8, in sus jl In partea posterioarl de linia temporal superioar& — linia temporalis superior. Straturile regiunil temporale sint indicate tn fig. 25. Pielea in porfiunea anterioar’ a regiunil este subjire si ‘mobilé, in cea posterioark - mai consistent. Jesutul subcu- tonat este slab pronunjat. Fascia superficial® reprezint® 0 ‘continuare a aponevrozei epicraniene, care coboar& tn jos tn form& de foif& subtiat®. Apot urmeaza fascia proprie (fascia temporalis) = plack aponevrotick dens&. Ea incepe de la Jinia temporal superioar8, se dedubleaz’ in porfiunea infe- rloaré in dows foife (superticial& $1 profundd) #1 se fixeaz& concomitent pe marginile anterioar’ si posterioard ale arcadei zigomatice. Spafiul dintre aceste foife este umplut cu fesut celular adipos, prin care trece artera temporal medie (a. temporalis media) ~ ramur& din artera temporalis superfi- Cialis. Mai profund, sub fascia propre, este'situat mugchiul ‘temporal (m, temporalis), delimitat de placa profund& a fasciei printr-un strat subtire de jesut celular, mai pronunfat ‘in partea de jos. In directia fosei subtemporale, mai jos de sul zigomatic si arcada zigomatic8, acest fesut trece tn bula sgrsoas& a obrazulul (corpus adiposum buccae). Fasciculele mugchiului temporal, pornind din porfiunea ‘scuamoasi a osulul temporal, converg in sens inferior si ante- rior f printr-un tendon scurt se flxeazi pe apofiza coronar& mandibulei. Muschiul temporal indeplineste functia mastica- toare, ridic& si retropulseazé mandibula. in grosimea mug- chlulul trec arterele temporale profunde (oa. temporales pro- fundae) din artera maxilar’ $i venele omonime, ramurile ee aeeareere musculare ale n. mandibularis = ramura a treia a nervulultr- Culler 11—iobs terporis cxeiri TEN eriostul tn porjiunea inferioar& a regiunii ader& strins eos, In alte regiun! este separat printrun strat celular subfire subperiostal. Oasele regiunii tem- orale posed& o lam extern&, ins& partea scuamoas& a osului temporal aproape c& nu confine substanfA spongioasé si osul este foarte subfie (grosimea lui nu depdgeste 2mm). De aceea in regiunea temporal traumele sint periculoase. in afar& de aceasta, luind in considerafie cl pe fafa intern a scoici osului temporal, printr-un gant sau canal osos, trece artera meningee medie (@. meningea media), fracturile osului temporal pot fi Insofite de leziunea acestei artere, urmate de hemoragii si hematoame. 4 Commas a. S131 6 Vasculariza fia pi inervafia regiunil se efectueazB prin aceleasi vase si nervi, care alimenteazé regiunea frontoparietooccipitald. in stratul subcutanat se situeaz& artera temporal superficial si ramurile ei in straturile profunde ale regiunti se ramific& aa. temporales profun- dae, Inerva fia pieli din regiunea temporal este realizat8 de nervul auriculotemporal (n. au- riculotemporals), care consttule o ramura a nervului trigemen (de Ia n. mandibulars). Mugchii regiunii temporale sint inervati de ramurile temporale (rr. temporales) ale nervulu! facial $i de nervii profunzi temporall (nn. temporalis profundis) din ramura a treia a nervulul trigemen. Circulafia limfatic’ eferent& se efectueaz& in ganglionii limfatici superticiali si profunzi ai ‘landei paratide (nodi iymfatici parotidet superfciales et profundi) si in ganglionii preauriculari (nodtlymfatici preauriculares). Regiunea apofizei mastoide (regio mastoidea) Limitele regiunii corespund amplasérii apofizei mastoide a osului temporal. Straturile. Pielea subfire, pufin mobila. Jesutul subcutanat se evidenfiaz’ moderat. in cl se situeazi fascia superticial& si mugchiul auricular posterior (m. auricularis posterior). Peri ‘ostul aderi strins la os. in el se impletesc, fixindu-se de os, mugchiul stemnocleidomastoidian (m. sterosleidomestoideus), mugehiul splenius al capului (m. splentus capitis), venterul poste- tior al mugchiului digastric (m. digastricus), mugchiul lung dorsal al capulul (m. longissimus copi- tis). Aceasta si determing suprafata rugoas& a apofizei mastoide, ctu excepfia sectorului antero- superior, unde este amplasat& o zond neted& de forms triunghiulard ~ trunghiul de trepanatie Chipault (tig. 26). ‘Fig, 2. Teunghlal de trepantieChipett: 1 ~ por ecu exernug 2 pada ncaa; 3 ~ cellule malen;4— rita mastie; §~ foramen mata; (5 — pla url geld Limita superioar& a triunghiului 0 constitule linia orizontal&, care prezint&. prelungirea arcedei zigomatice, limita anterioar& linia trasat& posterior de conductul auditiv extern spre Yirful apofizei mastoide, limita posterioard ~margines anterioar& a crestei apofizei mastoide (crista mastoidea). In interiorul apofizei mastoide se afl& celulele osoase mastoidiene (cellulae mastoidea), cdptupite de mucoas&. Dup& gradul de dezvoltare a acestora deosebim dou tipuri de mastoidie- ne: pneumatic (multe celule ocupind toat& cavitatea apotizei) gi sclerozat& (celule pufine gi slab cevidenfiate). Una din ele se deosebepte find mai mare ~ antrul mastoidian (antrum mastoi- eum), Ea comunic8'cu urechea medie sau cu cavitatea timpanic& (cayum tympani) si se proiec- ‘teazA mai aproape de limita superioarA a triunghiului la o adincime de 11,5 cm. in cazul otite- Jor purulente, ce apar mai frecvent la copii, ca complicate a gripei,rujeolel, scarlatinel, puroiul din urechea medie pBtrunde tn celulele mastoidiene i, In special, in antrul mastoidian. Acest fapt, de asemenea, este {avorizat side structura apofizei mastoide la copii, ce aminteste substan- {2 spongioasé a oaselor boli craniene. in aga cazuri, se efectueazi trepanatia, cind este indica- 14, In limitele triunghiului de trepanatie, Nu trebuie atins& limita superioard a triunghiulu,

    You might also like