The Scientific Status of Psychotherapies: A New Evaluative Framework for EvidenceBased Psychosocial Interventions (2011) David & Montgomery

Ideea principala a articolului este ca psihoterapiile ar trebui evaluate, clasificate si

prezentate in ghidurile clinice internationale nu doar:
o din perspectiva eficientei si eficacitatii practicii,
pachetul terapeutic (tehnici de interventie)
efectul asupra tulburarii (ex: reduce depresia? functioneaza?)
o ci si din perspectiva teoriei
mechanism of change (factorii presupusi a fi implicati in cauzarea,

mentinerea si, deci, tratarea tulburarii)

este teoria X sustinuta empiric? exista dovezi ca asa apare, se mentine
si se trateaza depresia?

Exista mai multe ghiduri clinice internationale:

o National Institute for Health and Clinical Excellence (NICE) Guidelines
o American Psychological Association, Division 12
o American Psychiatric Association
o Cochrane Reviews

Doua limitari ale lor:

o ofera standarde/criterii diferite, astfel incat o terapie poate fi etichetata
evidence-based intr-una, dar nu in alta
o toate ignora componenta de teorie
Vezi teoria antica a malariei

Solutia autorilor evaluarea psihoterapiilor pe doua axe:

o pachetul terapeutic
o teoria

Cele trei niveluri:

o Bine sustinut
cel putin doua studii riguroase
o Rezultate neconcludente
inca nu s-au facut studii
abia au inceput studiile
rezultate mixte
o Invalidat
Rezultate negative convingatoare
nu ofera niciun beneficiu
face rau (este iatrogenica)
teoria se dovedeste a fi fictiune

Psihoterapiile ar trebui clasificate intr-o categorie in functie de:

o tulburare
o datele actuale (pozitia in clasificare nu este statistica)

Psihoterapiile pseudostiintifice:
o promovate ca si cand ar fi stiintifice
o desi sunt invalidate la nivel de teorie sau practica

The relevance of results in clinical research: Statistical, practical, and clinical

significance (2010) Pintea

Rezultatele clinice pot fi semnificative:

o Statistic
prima cronologic
probabilitatea (p) ca rezultatele sa se datoreze sansei / sa fie obtinute
cand ipoteza de nul este adevarata (cele doua grupuri sunt, de fapt,

identice)
spune ca exista o diferenta intre grupuri, dar nu si cat de mare sau daca

are sens/este utila

o Practic
a doua cronologic
marimea efectului
indica magnitudinea diferentei, dar nu si cati s-au vindecat efectiv
o Clinic
arata in ce masura interventia face o diferenta reala, palpabila, utila in

viata clientilor
diferenta poate fi semnficiativa din doua perspective:
a specialistului: definitii si conventii de specialitate cu privire la
ce inseamna functionarea normala
a clientului: ceea ce isi doreste clientul la finalul interventiei
A group of subjects who received a therapy for loosing weight had an
average of 16 pounds weight loss. Some of them lost 30 pounds while
others lost no weight or even gained weight. The question is how
relevant is a 16-pound weight loss for a morbidly obese individual?
Does this change reduce the risk of mortality or improve the quality of
life of the individual? Statistical significance (e.g., the value of p)

and effect size (e.g., Cohen's d) do not answer these questions.

Cuantificata prin:
chestionare de calitate a vietii
criteriul imbunatatirii: calcularea unui indice ( > 1,96) +
schimbare notabila pentru client
criteriul insanatosirii: la post-test, clientii nu pot fi diferentiati

de populatia normala (interviu diagnostic; scale clinice)

metode mixte (reliable change + normative comparison)
Potentiale limite
validitatea scazuta a scalelor
masurare la un singur moment
regresia spre medie

De la DSM-IV la DSM-5
1. Tulburari depresive
Noi tulburari:
o disruptive mood dysregulation disorder
bipolara la copii (pana in 18 ani)
irascibilitate persistenta
episoade frecvente de lipsa extrema a controlului

comportamental
o tulburare disforica premenstruala
Combinarea distimiei si a tulburarii depresive majore cronice in tulburarea
depresiva persistenta
Tulburarea depresiva majora
o criteriile esentiale si durata de 2 saptamani au ramas neschimbate
o distresul semnificativ clinic face acum parte din Criteriul B, nu C
o cu caracteristici mixte acum include cel putin trei simptome (nu
episoade) maniacale
o adaugarea: cu distres anxios
A fost eliminata excluderea doliului
o acum poti fi diagnosticat cu tulburare depresiva majora si la mai putin
de doua luni dupa ce a decedat o persoana apropiata

2. Tulburari anxioase
Tulburarile obsesiv-compulsive reprezinta acum o categorie separata
Tulburarile legate de traume si stresori (ex: PTSD), la fel
Diagnosticarea cu agorafobie, fobie specifica si tulburare de anxietate sociala
(fobie sociala):
o nu mai necesita ca persoanele de peste 18 ani sa constientizeze ca

anxietatea lor este excesiva sau nerezonabila

o necesita o perioada de 6 luni la toate varstele
Atacul de panica
o tipurile de atacuri de panica sunt inclocuite cu: expected/unexpected
o poate fi acum si un specifier la orice tulburare
Tulburare de panica si agorafobie
o cele doua sunt acum separate (vs. tulburare de panica cu/fara
agorafobie ca inainte)
o Agorafobia necesita:
doua sau mai multe situatii care provoaca teama
ca la alte tulb. Anxioase: judecarea de care clinician a recatiilor

ca fiind exagerate in raport cu pericolul real al stimulului)

6 luni
Tulburare de anxietate sociala

o specifier-ul generalizat a fost eliminat si inlocuit cu privitor

numai la performanta
Tulburare anxioasa de separare
o acum inclusa in tulburarile anxioase (vs. tulburari prima data
diagnosticate in copilarie sau adolescenta)
o adecvarea frazarii simptomelor, astfelt incat sa poate fi aplicate si

adultilor (ex: comportamente de evitare la locul de munca)

o eliminarea criteriului: inainte de 18 ani
o adaugarea duratei de 6 luni sau mai mult pentru adulti
Mutism selectiv
o acum inclusa in tulburarile anxioase (vs. tulburari prima data
diagnosticate in copilarie sau adolescenta)