Operaii pe poriunea cerebral a capului.

Toaleta chirurgical primar a plgilor

craniocerebrale i a plgilor prin scalpare. Metode de hemostaz n leziunile esuturilor
moi, oaselor, sinusurilor durei mater i arterelor meningeale. Trepanaia craniului
(osteoplastic i decompresiv).
Antrotomia (trepanaia apofizei mastoidiene).
Cranioplastia, tipuri de grefoane.
Tratamentul chirurgical n afeciunile craniului i creierului n prezent se efectueaz n instituii neurochirurgicale
specializate, unde snt folosite metode de diagnosticare, ci de acces i procedee operatorii speciale. Aici, paralel cu
metodele neurologice (electro-, ecoeneefalografie radiografia craniului, scintigrafia cerebral, tomografia computerizat
etc.), snt aplicate i metode de investigaii chirurgicale - licvorologice i licvorodinamice, angiografia, pneumoencefalografia, ventriculografia.
Pneumoencefalografia se efectueaz prin introducerea dozat a 30-40 cm3 de aer sau oxigen In spaiul medular, ocupat de
lichidul cefalorahidian, cu ajutorul punciei spinale n regiunea lombar. Manipulaiile se efectueaz n poziia eznd .sau
culcat cu capul puin ridicat. Pe fondul oaselor craniene i al formaiunilor intracraniene, gazul introdus delimiteaz
contrastant contururile spaiului subarahnoidal i ale ventriculelor creierului.
Ventriculografie se numeste modul de introducere a aerului sau a soluiei uleioase hidrosolubile de iod (contrei) direct n
coamele anterioare sau posterioare ale ventriculelor laterale (ventriculus lateralis) ale creierului. Aceast metod este
folosit relativ rar.
La angiografia cerebral n patul sanguin cerebral se introduc soluii uleioase de iod (urografin, verografin etc.) i se
nregistreaz radiografie trecerea lui prin circuitul vascular. n cazul acesta se cerceteaz modificrile organice (mai des) i
funcionale (destul de rar) ale -patului sanguin cerebral. In dependen de indicaii, substana de contrast se va introduce n
artera carotid comun sau separat-n artera carotid intern ori extern (angiografie carotidian) precum i n artera
vertebral (angiografie vertebral). n acest scop se mai folosesc arterele subclaviculare i axilare. In ultimii ani se practic
administrarea substanelor contraste prin metoda de cateterizare, folosind n acest scop catetere speciale. Cu ajutorul acestor
procedee se poate de realizat o angiografie cerebral total sau imaginea selectiv a vaselor cerebrale.
Scintigrafia cerebral se bazeaz pe capacitatea esuturilor, tumorilor creierului sau a altor formaiuni intracraniene de a
acumula n mod diferit substanele radioactive administrate. Tomografia cerebral computerizat (inclusiv stereografic)
d o imagine clar a seciunilor creierului i formaiunilor patologice intracraniene, fr a recurge la vreo intervenie
oarecare pe craniu i fr a introduce substane contraste radioactive. Cu ajutorul acestei metode se pot diagnostica uor
tumorile i hematoamele intracraniene, hidrocefalia oclusiv, atrofia difuz sau de focar a creierului, metastazele tumorale.
Actualmente In neurochirurgie a cptat o rspndire larg tehnica microchirurgical cu folosirea microscopului de
operaie, a lupei binoculare, a instrumentelor i materialelor de sutura- re speciale. Ia cadrul multor operaii se folosesc
metodele de electrocoagulare cu frecven ultranalt i criochirurgicale.
Din punct de vedere al tehnicii chirurgicale si acces la focar, interventiile chirurgicale in caz de plagi ale capului si procese
patologice, cauzate de o oarecare malatie (tumoare, arahnoidita) se deosebesc substantial. In primul caz, accesul, de regula,
se face prin plaga sau locul fracturii oaselor capului, in al doilea calea de acces se alege in functie de localizare si
proiectia cea mai apropiata pe suprafata craniului cu traumatizarea minima a substantei cerebrale.

Toaleta chirurgical primar a plgilor craniocerebrale i a plgilor prin scalpare.

Plagile cranio cerebrale mari se supun toaletei chirugicale primare urgente in termeni scruti dupa ranire. Timpul toaletei
chirurgicale primare a plagilor craniocerebrale poate depasi pe cel al membrelor, intrucit tes moi ale craniului sunt mai
rezistente la patrunderea infectiei. Toaleta chirurgicala primara facuta in primele 3 zile este atribuita la toaleta chirgicala
primara timpurie, 4-6 zile amanata, 6 zile tardiva.
Plagile boltii craniene pot fi:
Penetrante culezarea durei mater, deseori si a creierului. Se efectueaza incizia durei mater, se inlatura corpii straini.
Tes cerebral nu se icizeaza, se inlatura doar detritul cerebral. Dura mater nu se sutureaza, pe pile se fac suturi rare.
Nepenetrante fara lezarea durei mater si absenta semnele hemoragiilor subdurale si intracerebrale. Se impart in
plagile tesuturilor moi craniene si plaginele tesuturilor cu lezarea integritatii oasoase. Daca sau depistat aschii
() situate la adincimea >1cm, se indeparteaza. Daca e pastrata integritatea durei mater si nu e tensionata,
se sutureaza etans, dura mater nu se inciza.
PREGATIREA BOLNAVULUI
Prul jurul plgii se rade n direcia periferiei, pielea se dezinfecteaz cu eter, alcool i se badijoneaz cu iodonat. n
traumatismul creierului e indicat puncia lombar. Lichidul cefalorahidian, extras n acest mod, poate fi
sanguinolent i se scurge sub presiune, fapt semnificativ n diagnosticarea afeciunilor. De obicei, pentru explorare
se recolteaz 2-3 cm3 de lichid cerebrospinal.
T E H N I C A O P E R AT I E I . Incizia pielii si aponeurozei se face cu bisturiul, avnd n vedere forma plgii,
localizarea ei, direcia radiai a vaselor i nervilor. Incizia se va efectua n chenar, atribuindu-i-se plgii o form oval-

alungit (elipsa sau liniara), 0.5-1 cm de la margine in limitele tes sanatoase. n leziunile esuturilor moi, excizia
marginilor plgii trebuie s fie foarte economa, fr lezarea periostului. Toaleta oaselor rnii se va face numai dup o
hemostaz minuioas n plaga esuturilor moi i desfacerea larg a marginilor ei. In caz de prezenta unor buzunare
subcutane aceastea se deschid cu incizii adaugatoare.
n fracturile cu eschile se nltur corpurile strine i eschilele detaate. Dup aceasta cu pensa ciupitoare se ciupesc
marginile defectului osos, dndu-i plgii o form oval-rotund n scopul plastiei ulterioare a soluiei de continuitate a
esutului osos. Prin orificiul de trepanaie (defect) se nltur eschilele plcii interne a osului, care poate fi lezat pe
o suprafa relativ mare. n cazul fracturilor nfundate, dac fragmentele snt mobile, ele se ridic i dup un examen
minuios al durei mater se aaz la loc conform curburii oaselor craniului. Pn nu demult se considera c, dac
plaga osoas e infectat, toate fragmentele osoase urmeaz s fie nlturate. Acum ns chirurgii, folosind antibiotice
cu spectru larg de aciune, n aa cazuri deseori recurg la plastia primar a defectelor osoase. Dac este vorba de o
fractur cominutiv sau nfundat, e necesar de nlturat toate fragmentele osoase i hematoamele epidurale, de
prelucrat marginile plgii osoase i dup o hemostaz minuioas de nchis defectul.
In caz de leziuni penetrante cu deschidere mica e rational de a largi accesul nu din partea defectului soso, dar facind
1-2 orificii frezate la distanta 1 cm de la marginile defectului si prin ele a inlatura defectul sos.
Dac dura mater e intact, pulseaz, lipsesc simptomele hematomului subdural, nu e necesar de a o deschide i plaga
esuturilor moi, n acest caz, se sutureaz etan. Analogic se va efectua toaleta chirurgical a straturilor i oaselor
craniene n caz de rni penetrante cu lezarea durei mater. ns aici se va deschide larg dura mater n scopul
examenului amnunit al creierului i pentru a nltura din esuturile encefalului fragmentele osoase vizibile,
cheagurile de snge i alte corpuri strine. Plaga se va spla cu soluie izotonic de natriu clorid cald, n care a fost
dizolvat complexul streptomicin-clorcalic sau canamicin sulfat. esutul encefalic distrus (detrit) i eschilele
osoase mici urmeaz a fi nlturate cu un jet de soluie izotonic de natriu clorid. !! nu se prelucreaza cu penicilina,
poate duce la accese epiletice
n scopul curirii canalului plgii, bolnavului i se propune s tueasc sau i se comprim venele jugulare, n consecin
tensiunea intracranian se ridic. E necesar de a sutura dura mater, ceea ce uneori e imposibil din cauza leziunilor masive.
n aa cazuri dura mater nu se sutureaz, ci se aplic suturi stratificate rare pe esuturile moi. Sub marginile inciziei cutanoaponevrotice se introduc drenuri, dac se presupune posibilitatea unei hemoragii sau se efectueaza taoleta chirurgicala
tardiva a plagii.

Metode de hemostaz n leziunile esuturilor moi, oaselor, sinusurilor durei

mater i arterelor meningeale
Tes moi
Sunt insotite de hemoragii puternice, e ridicat riscul tromboemboliei aeriene. Daca plaga tes moi nu se va sutura
imediat dupa toaleta primara, peste 5-6 zile in urma fibrozei muschilor aponeurozei, plaga nu se va putea apropia
(styanuti).
Datorita traiectului ramurilor vasculare si nervoase incizia tes moi se face in directie radiala. Insa si aceasta nu
exclude hemoragia masiva din anastomozele taiate.
Suturi punctate ( )
Wolf a recomandat pentru micsorarea hemoragiei punctia temporara a arterelor: temporalis superficialis si
occipitalis. Suturarea punctate in jurul plagii a fost propusa de Highdenhain, Hacker apoi a modificat aceasta sutura.

Tehnica: Regiunea terenului operator se sutureaza surget continuu vzahlestku (sutura cojocareasca) sau
margineste incizia presupusa cu 2 rinduri de sutura intern si extern fata de incizie. Acul e dus pana la os, incluzind in
bucla astfel toate tesuturile moi cu vasele din ele. Acul cu ata de matase groase se introduce la 1,5-2cm de la locul
punctiei, iar urmatoarea punctie se face cu astfel de calcul ca sa se include si sutura precedent. Sutura e scoasa peste
8-10 zile.
Hacker a propus a face sutura cu nod dup[a acelasi principiu, dar intr-un singur rind, extern de la linia de incizie.
Prima si ultima sutura trebuie sa depaseasca mariginile inciziei.
Ambele tehnici se efectueaza cu o distanta de 3 cm de la margini, pentru a evita tensionarea
DURA MATER
Hemoragiile din vasele durei mater se opresc prin suturarea si ligaturarea ambelor margini ale vasului lezat sau prin
clipare. Punerea agrafelor pe vasele lezate ale durei mater se poate realiza doar din martea marginilor taiate, agrafele

vor cuprinde vasul si dura mater.

Coagularea vaselor durei mater e de nedorit , intrucit se deformeaza dura mater (smorshivaetsya) ceea ce va incurca
regenerarea ulterioara. Se vor dutura vasele cu ac rotund subtire, inglobind toata grosimea durei amter in limitele
vasului lezat.

GRANULATIILE ARAHNOIDALE
Hemoragiile sunt semnificative si periculoase din punct de vedere al dificultatii hemostazei. In asa caz rapid se
usuca plaga iar suprafata hemoragica se acopera bucatele de burete hemostatic.
VASELE CEREBRALE
Hemragiile de obicei se stompeaza prin coagularea vaselor lezate. Daca e lezata o artera mare in profunzimea plagii,
hemoragia e oprita prin aplicarea agrafelor pe ambele capete ale vasuli lezat. Mai dificile sunt hemoragiile din
venele ce se scurg in sinus. Daca vena e mare e mai bine de ligaturat ambele capete cu fir de matase. Aplicarea
aggrafelor in asa cazuri e mai putin sigura intrucit agrefele inobservabil se pot rupe in timpul operatiei si restabilirea
hemoragiei.
SINUSURI
In caz de plagi penetrante apar hemoragii insemnate din sinusul sagital superior, rar transversal. In dependenta de
caracterul plagii sinusului se utilizeaza diferite metode. Initial se face toaleta chirurgicala a plagii. Pentru aceasta se
face un orificiu de trepanare destul de larg in os (diametru 5-7 cm), pentru a face vizibile sectoare de sinus nelezate.

La aparitia hemoragiei orificiul in sinus e presat cu o mesa. Apoi se iau bandelete lungi de tifon, care sunt
plasate in pliuri desupra locuri hemoragiei. Mesele sunt introduse din ambele parti ale zonei lezarii
sinusului, intre lamina interna osoasa si dura mater. Mesele preseaza peretele superior al sinusului la cel
inferior, ceea ce favorizeaza formearea trombului. Tampoanele se scot peste 12-14 zile.

Tamponada biologica
In caz de leziuni mici sau medii ale peretelui superior a sinusului, mai des e utilizata metoda tamponadei
biologice a defectului cu o bucata de muschi sau muschiul e cusut pe defect.

La inceput portiune de muschi e apasata cu degetul in zona leziunii sinusului. Daca hemoragia persista, se
recomanda suturarea portiunii demuschi la dura mater prin citeva suturi cu nod. Sau se poate: fixa
portiunea de muschi cu ligaturi deasupra ei in cruce, suturate prin dura mater.
Ligaturarea sinusului
In caz de leziuni insemnate ale peretelui sinusului si imposibilitatea suturarii sinusului, se recurge la
ligaturare. Pentru aceasta prealabil e nevoie de atins hemostaza prin compresarea cu degetul aratator sau cu
mesa(tampon). Apoi defectul se largeste in os cu kusachki din astfel de considerente ca sinusul sagital
superior sa fie deschis pe o lungime insemnata. Apoi, lasind 1,5-2 cm de la linia mediana din ambele parti,
se incizeaza dura mater paralel sinusului inainte si inapoia defectului. Prin aceste incizii se introduc cu ac
gros indoiat 2 ligaturi la adincimea 1.5 cm si se ligatureaza anterior si posterior de la locul lezarii. Apoi se
ligatureaza toate venele ce se varsa in lozul lezat al sinusului.

Suturarea peretelui sinusului in caz de leziuni mici hemoragia e oprita prin suturarea plagii si peretilor
prin suturi separate nodulare.
Plastia sinusului dupa Burdenko
Uneori plaga poate fi inchisa printr-un lambou, din foita externa a durei mater. Suturarea vasculara a
sinusului e posibila doar in rupturi lineare peretelui lui superior.

Ligaturarea a. meningea media

Indicatii: plagi penetrante si nepenetrante, insotite

de lezarea arteriilor cu formarea hematomelor
extra si subdurale.
Proiectia ramurilor ar medii se determina be baza schemei lui Crenlein, dupa regulile
generare de trepanare se croieste in zona temporala (pe aprtea lezata) un lambou cutanoaponeurotic cu baza pe arcul zygomatic si se scalpeaza inferior. Apoi in limitele plagii
cutanate se incizeaza periostul, se frezeaza cateva orificii in zona osului temporal, se
formeaza lambou musculo osos (I nadlamivayut ego u osnovaniya). Cu mesa se curate
singele, si se gaseste vasul cu hemoragie. Se apuca vasul mai sus si mai jos de locul lezarii
cu pensa si se ligatureaza.In caz de prezenta a hematomului subdural se incizeaza dura mater,
cu ser fiziologic se inlatura cheagurile, se usuca si se efectueaza hemostaza. Se sutureaza
dura mater, lambou se situeaza inapoi si se sutureaza pe straturi.

. 5.6. ( ). 1
; II ; III ; IV ; V
. 1 a. meningea media; 2 r. frontalis a meningea media; 3 r. parietalis a. meningea media
: http://meduniver.com/Medical/Topochka/203.html MedUniver

Trepanaia craniului (osteoplastic i decompresiv).

Craniotomie termine sinonim pentru trepanare osteo-plastica a craniului
Trepanaia (deschiderea cavitii craniene) prezint o cale de acces operator spre creier i meninge n scopul efecturii
unei intervenii chirurgicale pe ele. Trepanaia se poate executa
prin dou ci: osteoplastic i rezecional.
Un neajuns al rezeciei fenestrate a osului cranian este prezena unui defect osos permanent, care, ce-i drept, poate fi
nchis prin cranioplastie. Trepanaia osteoplastic prevede secionarea i formarea unui lambou osos cu pedicul basculant
p jos, ce include periostul i esuturile moi. Acest lambou dup operaie se va aeza la loc. De obicei, n toate cazurile
posibile, se folosete cu predilecie trepanaia osteoplastic.
Trepanatia osteoplastica se poate realiza prin 2 metode:
a) Sectionarea separata a lamboului cutanoaponevrotic cu pedicul/baza lat cu scalpararea sa ulterioara si modelarea
lamboului osteoperiostal pe pedicul separat (metoda Olivecron)
b) Sectionarea simultana a lamboului cutaneoaponevroperiostoosos, ce atirna pe un pedicul cutaneoperiostal (metoda
Wagner Wolf)
Avantajele primei metode constau in posibilitatea deschiderii large a cavitatii craniene in zona frontala indiferent de
latimea pediculului cutaneoaponeurotic, pe cind sectionarea unui singur lambou (Wagner Wolf) are dimensiuni mici
ale pediculului nutritiv, ceea ce ingreuneaza tehnica formarii lamboului oso.
n funcie de locul operaiei, bolnavul se afl n decubit lateral sau dorsal, cu capul aezat pe un suport special. Dac
intervenia chirurgical va fi n regiunea fosei craniene posterioare,
bolnavul va fi n decubit ventral sau lateral.
Baza creierului accesl lateral prin osul temporal, pe aripa la baza osului, une se pot deplsa lobii frontali si parietali
si de ajuns la baza creierului
Lobii frontali incizia prin marg sup a orbitei, ce margineste superior tuber frantae si se termina superior de ureche
Prul trebuie s fie ras minuios, pielea dezinfectat cu eter, alcool i badijonatl cu iodonat. n trepanaia cranian, de
obicei, se recurge la narcoza prin intubare cu miorelaxani asociat de ventilaie artificial pulmonar. n anestezia
infiltrativ ioca se folosete soluie de novocain 0,5% i 5-10 ml soluie de novocain 2% pentru efectuarea
anesteziei tronculare.
Secionarea esuturilor moi epicraniene este nsoit de hemoragii abundente din vasele esutului subcutanat. De
aceea, n cazul lezrii pielii, marginile plgii se vor comprima la oasele craniului, procedat ce diminueaz
hemoragia. Pe vasele lezate se vor aplica pense hemostatice sau cleme speciale, prinznd totodat i aponevroza
epicranian (galea aponeurotica). Pensele basculante ncordeaz aponevroza epicranian, nchiznd lumenul vaselor
beante. Vasele sanguine se vor ligatura prin transfixie, hemostaza se realizeaz prin electrocoagulare. Hemoragia din
vasele intraosoase (w. diploicae, w. emissariae) se va opri, dac este necesitate, prin chituirea marginii osoase cu
cear. Pentru hemostaza din dura mater, vasele ei se clampeaz (cu cleme speciale metalice) sau se aplic o sutur
transfixiant i se ligatureaz ramurile principale ale a. mertingea media.
Pentru hemostaza din granuiaiile arahnoidei sau din pereii sinusurilor durei mater, se recurge la tamponarea
temporar cu tifon, burete hemostatic sau cu lambou muscular. n lezrile masive ale sinusurilor, ele se ligatureaz
prin dou iigaturi de mtase, aplicate la o distan de 1-2 cm de la ambele margini ale plgii, sau, dup metoda lui N.
N. Burdenko, cnd defectele se vor nchide cu dura mater scindat. Hemostaza hemoragiilor din vasele creierului se
va efectua cu burete hemostatic, tampoane de tifon, umezite cu soluie de peroxid de hidrogen 3%, sau prin irigare
cu soluie izotonic cldu de natriu clorid. Frecvent se folosesc electrocoagularea, mai ales n hemoragiile venoase,
i aplicarea clemelor pe artere.
CImpul operator trebuie s fie bine vizibil i eliberat de snge. Pentru nlturarea sngelui i lichidului cefalorahidian
se folosete aspiratorul electric. Calea de acces spre diferite zone ale creierului se va alege dup proiecia cea mai
apropiat a focarului patologic (abces, tumoare, hematom, corp strin etc.), lund n consideraie permisiunea i
posibilitatea anatomo-fiziolo- gic a procedeului operator pe sectorul dat. Pentru descoperirea osului frontal, aripii
1
mici a osului sfenoid i poriunii laterale a fosei craniene anterioare, se recurge la o incizie ce ocolete
proeminena frontal, direct pe marginea piloas a capului i apoi se orienteaz posterior i
**
inferior, sfrind-o la 4-5 cm mai sus de limita superioar a pavilionului urechii. Baza larg a lamboului se reclin n
jos.
n cazul cnd e necesar un acces operator, spre baza creierului, n regiunea fosei craniene anterioare, se croiete un
lambou mare, bilateral din esuturi moi n limitele scuamei frontale (,squama frontalis). Incizia se ncepe lateral i
mai sus de unghiul extern al unei orbite, se prelun- jete n sus pe linia prii piloase a capului i se termin lateral i
mai sus de unghiul extern al celeilalte orbite.
Pentru a descoperi lobul parietal i circumvoluiunile centrale ale creierului, lamboul cutanat se va croi ntre
proeminenele frontal i parietal. Baza lamboului va corespunde nivelului limitei superioare a pavilionului urechii,
iar partea liber va fi alturi de sutura sagita- l. Pentru a descoperi lobul temporal al creierului, pielea se va tociza

n regiunea temporal, corespunztor liniei semilunare de la care ncepe muchiul temporal. Lamboul format va fi cu
baza n jos spre regiunea arcului zigomatic - de la apofiza zigomatic a osului frontal pn la baza apofizei stiloide.
Pentru deschiderea fosei craniene posterioare se recurge la diferite ci de acces, n funcie de localizarea focarului
patologic n spaiul subtentorial. Incizia median se efectueaz dup Naffigher-Taun, ncepnd cu 4 cm mai sus de
protuberana occipital extern i terminnd lng apofiza spinoas a vertebrei C Vi. Acest acces e mai puin traumatic
dect cel n form de potcoav. Se folosete de asemenea incizia paramedian dup Egorov-Biusi-Adson, efectuat
la mijlocul distanei dintre linia median i apofiza mastoid. Incizia se ncepe cu 2 cm mai sus de linia nucal
superioar i se termin pe gt ntre muchiul trapezoid (m. trapezius) i muchiul sterno- cleidomastoidian. Incizia
arbolet sau semiarbolet dup Cushing se folosete mai rar.

TREPANATIA OLIVECRON

Linia de incizie se execut n dependeni de localizarea focarului patologic. Se incizeaz pielea, esutul
subcutanat i calota aponevroica. Dup secionarea calotei aponevrotice, marginile plgii se desfac. Lamboul
cutanoaponevrotic se detaeaz pn la baz i se introduce sub el un bureet de tifon. Acest procedeu
diminueaz puin hemoragia. Pe lambou se aplic o compres de tifon umed. Hemostaza se face prin electrocoagulare i aplicarea ligaturilor de mtase.
Periostul se incizeaz cu bisturiul la 0,5 cm intern de linia secionrii pielii. Cu decolato- rul el se detaeaz n
ambele direcii la o distan de 1 cm. Pe osul eliberat de periost se fac 5-6 orificii cu trepanul electric sau
trepanul de mn Doyen. Rmiele lamei interne a osului se nltur cu o ehiuret ascuit. Ferstrul de
srm se trece dintr-un orificiu n altul cu ajutorul conductorului Polenov. Captul liber al conductorului, fiind
bont, are menirea^ de a separa dura mater, prevenind lezarea ei. Pe ansele terminale ale ferstrului e mbrac
mnere- le i consecutiv se taie poriunile intermediare osoase dintre orificiile de irez. Secionarea osului se va
face sub un unghi din interior spre exterior, pentru ca iambcuL aezat dup operaie, s nu se nfunde.
Poriunea dintre orificiile inferioare (la baza voletului) nu se va seciona complet, lsndu-se o punte periostal

(ea alimenteaz lamboul osos). Sub lamboul osos se pun dou elevatoare i, compresnd osul mai jos de baz,
se fractureaz. In aa mod lamboul osos va fi susinut de periost i muchi (dac trepanaia a fost efectuat n
regiunea temporal,. Secionarea durei mater, n funcie de planul operaiei, se va face liniar, n form de cruce
sau In forma de potcoav. n caz de hipertensiune intracranian, dura mater poate fi foarte tensionata. In aceste
cazuri se recomand o puncie lombar i eliminarea a 10-20 ml de lichid cefalorahidian.
Dup terminarea operaiei (nlturarea chistului, hematomului, tumorii etc.), plaga se sutu- reaz n planuri
etajate. Dac nu snt indicaii pentru decompresiune, dura mater se sutureaz minuios cu fir continuu sau cu fir
ntrerupt. Lamboul osos se aazi la loc i se fixeaz cu suturi. Dup aceasta n plan etajat se vor sutura
esuturile moi. Dac e necesar, sub lamboul cutanoaponevrotic se va lsa un tub de dren. Pentru profilaxia unui
eventual edem cerebral, nainte de operaie, se vor folosi remedii deshidratante (diuretice) - administrarea
intravenoasa
a soluiilor hipertonice de manitol sau uree.
Trepanaia decompresiv a craniulului Indicaii pentru operaie servesc majorarea brusca i stabil a tensiunii
intracraniene (tumori inoperabile, edem progresiv n urma unei traume etc.). Trepanaia decompresiv poate fi
nfptuit n diferite regiuni ale fomixului cranian, dar cel mai bun rezultat funcional se obine la
decompresiunea subtemporal dup Cushing (fig. 43). n timpul operaiei se nltur o parte din os i se
secioneaz dura mater, acoperind orificiul numai cu esuturi moi. Corespunztor liniei de inserie a muchiului
temporal, se face o incizie n form de potcoav, cu baza orientat spre arcada zigomatic. Se poate face o
incizie linear, ncepnd mai jos de proeminena osului parietal pn la marginea superioar a osului zigomatic.
Dac incizia se va face n form de potcoav, atunci lamboul cutanat se separ de fascia temporal subiacent
i se las n jos (fig. 43, b). Se face hemostaza i n direcie vertical se incizeaz muchiul i fascia temporal.
Cu decolatorul se detaeaz periostul pe o distan considerabil - 8-10 cm, se face un orificiu cu freza, care
apoi se lrgete cu pensa ciupitoare. Dimensiunile orificiului vor constitui 6-8 cm. O poriune a orificiului de
trepanaie trebuie sa fie acoperit de arcada zigomatic. Dura mater se incizeaz n form de cruce (fig. 43, c).
Se sutureaz minuios esuturile moi (cu excepie dura mater) - muchiul i fascia temporali,
pielea cu esutul subcutanat.

Antrotomia (trepanaia apofizei mastoidiene).

Indicaii ctre operaie servesc inflamatia purulent a urechii medii, complicat de inflamaia purulent a
celulelor mastoidiene. Incizia se face posterior, paralel pavilionului urechii, la 1 cm mai posterior de inseria lui,
nceputul ei fiind la nivelul limitei superioare a urechii, iar sfritul la vrful apofizei mastoide. Se decoleaz
periostul cu rzua i se denudeaz triunghiul de trepanaie Chipault (suprafaa neteda a osului). n limitele acestui
triunghi, cu dalta, n form de jgheab, se nltur stratul superficial al osului pn nu vor fi deschise celulele osoase.
Dalta trebuie s fie orientat intern i nainte pn nu va deveni vizibil cea mai mare celul antrum, ce comunic
printr-o trecere faditus ad antrum) cu cavitatea timpanic. Aceasta se poate de controlat uor cu sonda butonat. Cu
o chiuret ascuit se face raclajul cavitii peterii i a tuturor celulelor, care, de obicei, snt umplute cu puroi i
granulaii. Cavitatea curit se usuc. Plaga se sutureaz i se dreneaz. Depirea limitelor triunghiului de
trepanaie e periculoas, deoarece pot surveni complicaii

Cranioplastia, tipuri de grefoane.

Interventiile de inchidere a defectelor se realizeaza prin utilizarea metodelor: auto-, homo- si aloplastice.
Inchiderea plastica a defectelor in regiunea capului se executa pe tes moi, dura mater si oaselor craniene.
Vascularizarea bogata a tes moi favorizeaza prinderea transplantului.
Operatiile se executa din considerente functionale si consmetice (defecte congenitale, hernie, mai des la copii) sau
dupa traume. Defectele mari ale oaselor craniene dupa traume sau operatii pot fi cauza unor astfel de stari precum
accesele epileptice, dureri cefalice, etc
Metoda de baza de tratament in asa stari disecarea sechelelor/ cicatricelor durei mater-cerebrale si acoperirea
plastica a defectului.
AUTOPLASTICA transplantarea placilor osoase prelevate de la bolnav
Autoplastica cu lambou oso pediculat dupa Polenov la modelarea buna a transplatatului acesta se mentine fara
suturi. In caz contrar pe marginile defectului si placii se fac 2 -3 orificii de trepanare si prin ele cu fir de matase se
fixeaza transplatatul. Aceasta metoda e la fel de efectiva ca si Kunter (autoplastie cu lamina externa cu perios
libera).
Polenov se foloseste pentru defecte relativ mici
Metoda lui Dobrotski inlocuirea defectului oso cu coasta de la bolnav. Se rezecteaza fragmentul necesar din coasta
cu pastrarea periostului anterior. Aceasta metoda e foarte eficienta daca convexitatea coastei corespunde convexitatii
defectului. Neajuns rezorbtia partiala sau totala cu formarea sechelelor/cicatrice = TC
Inlocuirea defectelor durei mater intrebare deschisa in neurochirurgie. Orice concrescenta intre dura mater si pia
mater si creier, serveste ca factor de iritatie pentru sistemul nervos, dupa inlaturare chirurgicala se formeaza din nou.
Luind aceasta in consideratie inchiderea plastica a defectelor durei mater se efectueaza pentru prevenirea scurgerii
LCR pentru inchiderea ermetica a spatiului subdural.
Burdenko a propus inchiderea defectelor durei mater cu foita sa externa: alturi de defect se incizeaza foita externa
alturata, se face un labou pediculat si se acopera. Se foloseste in plastia sinusurilor.
Tehnica: Se croieste lamboul, baza acestuia trebuie sa fie paralela sinusului. Dupa formarea lamboului acesta se
intoarce la 180 grade in directia sinusului si acopera defectul. Se fizeaza cu suturi cu ata de matase
ALOPLASTIA polimetilmetaacrilat, polivinil, masa plastica, etc. Aceste materialele se sterilizeaza usor, provoaca
reactie nesemnificativa din partea tesuturilor. Se pot inlatura defecte ale durei mater de 5x6 cm. Defectele mai mari
de obicei nu se pot acoperi.

HOMOPLASTE s.f. (Med.) Transplantare de gref de la un individ din

aceeai specie