RENATEREA

secolul al XIV-lea: schimbare profund n plan cultural:

viaa contemplativ nu mai este privit ca un ideal superior al

existenei umane;
sunt criticate ascetismul medieval i retragerea nvailor din viaa

activ;
orientarea culturii ctre ceea ce este omenesc i situarea omului n
centrul cunoaterii este cunoscut sub numele de umanism.

I. Gndirea pedagogic din Epoca Renaterii

Erasmus din Rotterdam (1467-1536):
educarea tineretului = educarea omului; devenirea maturului depinde de
calitatea formrii n anii tinereii.
Omul nu se nate om, ci devine", declar Erasmus n Despre creterea copiilor.
Omul, prin raiunea pe care Dumnezeu i-a druit-o prin creaie, poate s-i
amelioreze natura sa primitiv, cu condiia ca educaia s fie liberal, adic s se
sprijine pe liberul arbitru al omului.
avanseaz avanseaz numeroase sugestii pedagogice referitoare la unitatea dintre
corp i suflet, dintre fiziologie i psihologie, revendicnd necesitatea unei
educaii genetice,n acord cu treptele de vrst, prin stimularea interesului prin
activiti ludice.
Atrage atenia asupra importanei politeii. El pledeaz pentru educaia femeii n
spiritul politeii i al bunelor moravuri.
Educarea principelui cretin, Erasmus expune o serie de principii educative cu
privire la educaia arhiducelui Carol, viitorul Carol Quintul, reguli referitoare la
direciile de formare a viitorului conductor. Contrar principiilor lui Machiavelli,
Erasmus pledeaz nu numai pentru o educaie fizic i militar, ci i pentru
formarea intelectual i moral cu scopul de a putea face fa sarcinilor viitoare.
Principele trebuie s serveasc intereselor celorlali, s-i prseasc propriul
egoism i s fie un om al pcii i bunei nelegeri.
Elogiul nebuniei: Erasmus critic nvmntul timpului su, colile fiind
percepute ca adevrate nchisori spirituale. Venic hmesii de foame i soioi,
1

mbtrnesc n mijlocul unei turme de copii, n colile acelea, ba, mai bine zis,
locuri de tristee, n pucriile lor i n acele odi de tortur, asurzii de strigte i
sufocai de duhoare i murdrie... Ei se cred cei mai merituoi oameni de pe
pmnt. Ce ncntai sunt ei de ei nii, cnd cu chipul i cu glasul lor
amenintor bag spaim n ceata speriat de copii pe care, dup bunul lor plac,
i snopesc n bti cu nuiele, bee, vergi" (Erasmus, 1959, p. 77).
Erasmus insist asupra ideii binefacerii culturii pentru formarea omului. Cultura
nu este totuna cu erudiia, ci reprezint un proces de umanizare a pornirilor
instinctuale. Dup el, rdcina tuturor virtuilor rezid n formarea prin educaie.
Francois Rabelais (1494-1553)

ntrevede viitorul educaiei pentru tiine, n special pentru tiinele naturii;

supune spiritul nu la laborioase subtiliti, la artificiile complicate ale
paradigmei scolastice, ci la eforturile grele de confruntare cu realitatea n

vederea asigurrii unei nfloriri i rspndiri fecunde a sufletului omenesc.

scoate n eviden diferena notabil dintre educaia scolastic i cea nou n
textul su, de tip umanist, Gargantua i Pantagruel unde personific prin doi
colari dou metode didactice opuse, una bazat pe exerciii mecanice, de
memorare i pe despiritualizare i alta bazat pe libertate, pe deschidere i
franchee n gndire i exprimare

Juan Luis Vives (1492-1540)

Pentru Vives, izvorul cunoaterii se gsete la marii autori greci i romani.
Cunoaterea se stratific de-a lungul timpului i trebuie s se priveasc napoi,
revenind la sursele prime, purttoare de comori ascunse;
n cadrul culturii clasice latine i apreciaz n mod deosebit pe oratori, pentru
care cuvntarea nu este un joc literar gratuit, nici o elucubraie teoretic;
discursul lor are o funciune public, este menit s conving masele, s regleze
treburile financiare;

 rezultatul educaiei rezid n ceea ce rmne n om dup ce aceasta a fost

exercitat, mai precis ceea ce elevul demonstreaz c a achiziionat prin
comportamentele i faptele sale;
Idealul educativ este de esen religioas. Educatorul va sdi n copil germenele
religiozitii, cci fr puterea lui Dumnezeu - crede Vives - nimic nu se poate
face;
activitile ludice vor fi mijloace eficiente de a forma i instrui. Vives consider c
jocul poate fi i un prilej de a cunoate natura intim i nclinaiile originare ale
fiinei umane.
insist pe promovarea unor discipline cu o accentuat dimensiune practic.
pentru accesul la o anumit meserie.
Michel de Montaigne (1533-1592)
Problematica educaiei este nfiat de marele om de cultur n primul volum
de Eseuri, mai precis n capitolele XXV, Despre nfumurarea dscliceasc", i
XXVI, Despre creterea copiilor".
Pedagogia sa este cea a unui fin moralist, a unui om format n cultul lecturilor i
al experienei vieii,
crede c educaia joac un rol hotrtor n viaa omului, dar este contient de
dificultile pe care le comport punerea ei n practic.
este un adversar nverunat al pedantismului i al formalismului scolastic,
ironiznd caustic exagerrile i deformrile educaiei medievale.
Idealul educativ este cuprins n noiunea de gentilom, de personalitate
armonioas trupeasc i sufleteasc, dornic de a cunoate i a respecta
adevrul, de a se supune normelor bunei purtri fa de superiori.
A avea o opinie proprie despre ceea ce se asimileaz este mult mai important
dect a mima ideile altora.
Interogaia proprie reprezint semnul cel mai evident al faptului c spiritul este
viu i lucreaz. Nu conteaz ct tim, ci ceea ce putem face cu ceea ce tim. in
locul unui cap plin de cunotine este de preferat, dup Montaigne, o minte bine
sistematizat.

Jan Amos Comenius (1592 1670)

In opera lui Comenius isi gasesc fundamente teoretice o serie de probleme
specifice invatamantului modern: continutul si principiul didactic, metodele de
predare, desfasurarea lectiei, metodica predarii diverselor discipline de
invatamant in scoala.
Cele mai importante opere ale lui sunt: Didactica magna (1657), Lumea sensibila
in imagini, (primul manual de citire ilustrat)
Dintre toate scrierile valoaroase elaborate de pedagogul ceh, Didactica magna a
fostcea care l-a facut cunoscut in toata lumea cartea continand intregul sau sistem
de educatie. Ea este de fapt un tratat de pedagogie si prezinta arta universala de
a invata pe toti, totul . Comenius a vrut sa dea un temei stiintific teoriei sale
despre educatie, pornind ca si Fr. Bacon, de la experienta , de la observatia
fenomenului cercetat elaborand astfel primul mare sistem de educatie.
1.Cu privire la puterea educatiei , Comenius se situeaza categoric pe
pozitia optimismului pedagogic. Dupa opinia sa la nastere psihicul copilului
este o tabula rasa o tabla pe care nu sa scris inca nimic, dar pe care se poate
scrietotul. Omul daca vrea sa fie om trebuie sa se cultive . el propune sa
secreeze scoli pentru toti saraci si bogati carmuitori si supusi, baieti si
fete, toti pot invata totul.
2.Pornind de la aprecierea caviata aceasta nu este decat o pregatire
pentru ceaeterna , Comenius considera ca insusi scopul educatiei nu poate fi
altul decat pregatirea oamenilor pentru viata viitoare. La fericirea eterna se
ajunge insa numai prin atingerea unor scopuri subordonate, care servesc acestei
vieti trecatoare: cunoasterea de sine si a tuturor celorlalte
lucruri( eruditia ),stapanirea de sine ( virtutea sau moralitatea) si indreptarea
spre Dumnezeu( religietatea sau pietatea ). Se opreste asadar asupra a 3 aspecte
ale deveniriifiintei umane: educatia intelectuala, educatia morala si educatia
religioasa.Desi nu aminteste de educatia fizica, aceasta nu este neglijata apreciind
chiar ca de starea corpului depinde activitatea spiritului uman.
3.Dovada clara a pedagogului de a da un temei stiintifi c teoriei sale o
constituie frecventa referire la natura , la legile acesteia si cerinta ca arta de
a invata sa sedesfasoare potrivit regularitatilor existente in lumea lucrurilor, a
4

fenomenelor si a practicii umane. Mai intai se formeaza legea (principiul) apoi se

oferamodelul de manifestare a acestei legi in natura. Principiul conformitatii
educatiei ca natura luarea in considerare arat a naturii exterioare omului,cat si a
naturii umane, in speta ( particularitatile de varsta ) prima copilarie 0-6ani, a
doua copilarie 6-12 ani, pubertatea cu adolescenta 12- 18 ani, si tineretea18- 24 de
ani. Fiecarei perioade ii corespunde o institutie.
4.Prin precizarea ca in scoala sa se invete numai bazele ceea ce
esteprincipal ceea ce poate fi folosit in viata , Comenius a stimulat procesul de
delimitare a obiectivelor de invatamant de stiinte. In scoala cunostintele
urmau sa se imbogateasca printr-o continua extindere a continutului lor, deciun
invatamant treptat, gradat, concentric, aceste reglementari impuneauelaborarea cat
mai riguroasa a unor planuri si programe deinvatamant.Pedagogul ceh are
menirea de a fi introdus categoria de principiuin pedagogie si de a fi cautat sa
intemeieze principiile didactice pe legi ale fenomenului educativ . La baza
insusirii constiente si temeinice a cunostintelor se afla in conceptia pedagogului
invatamantul intuitiv.
5.Scopul educatiei morale il constituie dobandirea virtutilor
cardinale :intelepciunea, cumpatarea, curajul si dreptatea asa cum sunt ele
intelese inreligia crestina. Pentru cultivarea acestor virtuti se propun utilizarea a
douametode : exemplul si exercitiul.6.Pentru cultivarea pietatii ( a
religialitatii ) se recomanda 3 izvoare Bibila care propaga cuvantul lui
Dumnezeu, Lumea ca opera a divinitatii si omul insusi in care exista indemnul lui
Dumnezeu. Educatia religioasa se realizeaza prin lecturarea Bibliei care cultiva
iubire, credinta si speranta si prin fapte buna.
7.Comenius insista asupra muncii manuale ca mijloc de educatie
munca esteinteleasa mai ales ca o scoala morala dar si ca un mod de evidentiere
ainclinatilor si de pregatire profesionala.
8.In esenta educatia fi zica din prisma lui Comenius presupune :
dezvoltareaorganismului in crestere pe de-o parte si refacerea fortei fizice pe de
alta parte.Pentru realizarea acestor obiective se propun 3 mijloace : hrana,
miscarea sirepausul.
9.In scrierea sa Pampaedia , Comenius emite ideea unei educatii pe
intregul parcurs al vietii umane Tota vita scola est scria el
anuntand principiuleducatiei permanente din zilele noastre
5