Agenti poluanti ,surse naturale si antropice de poluare

Timisoara
2016

Cuprins
(I).Introducere........................................................................................pg.3
(II).Clasificarea poluanilor i proveniena acestora..............................pg.5
(III).Sursele de poluare-Surse naturale i antropice..............................pg.6
(III)1.Surse de poluare naturale...................................................pg.6
(III)2.Surse de poluare antropice.................................................pg.7
a) Industria extractiva.............................................pg.8
b) Industria de extractie si prelucrare a titeiului ....pg.9
c) Industria energetica ..........................................pg.10
d)Industria siderurgica..........................................pg.11
e) Metalurgia Neferoasa.......................................pg.12
f) Industria chimica ..pg.13
g) Industria materialelor de constructii ................pg.14
h)Industria lemnului, hrtiei i celulozei..............pg.15
i)Industria alimentar ...........................................pg.16
j)Industria pielriei ...............................................pg.17
k)Industria zootehnic .........................................pg.17
(IV).Bliografie & Webografie.......................................................................pg.18

(I)

Introducere. Generaliti.

Scurt durata de timp n care, se poate spune c, omenirea a devenit cu

adevrat contient de latura ecologic pe care trebuie s o integreze pe deplin n
toate ramurile socio-politico-economice pe care le desfoar. Aceast
contientizare s-a fcut, att la nivele locale, ct i la nivele regionale i
internaionale, mai degrab ca urmare a numeroaselor efecte negative asupra
mediului, nregistrate ca accidente grave sau chiar dezastre, generate de o cretere
necorelat i nearmonizat cu posibilitile mediului de a o susine i integra. n
multe pri, aceast confruntare mai mult sau mai puin contient cu mediul, a
fost privit ca o ofensiv fi mpotriva naturii. Iar rezultatele nu au fost
favorabile nici unei pri: diminuarea sau distrugerea stratului de ozon pe zone
ntinse, amplificarea efectului de ser i pierderea echilibrului termic, distrugerea
pdurilor amazoniene, srcirea biodiversitii prin pierderea a numeroase specii
ale florei i faunei sau a capacitii acestora de a se prezerva, transformarea
unor teritorii n zone ostile vieii, o cretere semnificativ a riscului de a fi sub
incidena unui impact de mediu semnificativ etc. La originea acestei situaii stau
numeroase surse de poluare i muli ageni poluani. Pare incredibil, dar dac
nu se produce o schimbare fundamental a comportamentului uman n raport cu
mediul, n multe pri ale globului ne vom confrunta cu imaginea unei planete
pustii, dominat de grmezi de deeuri, cu ruri urt mirositoare, aer
irespirabil,fr flor i faun, fr via.
Aderarea Romniei la Uniunea European a fcut ca protecia mediului, un
concept cu impact deosebit n rndul cetenilor lumii civilizate, s capete noi
valene, manifestate n primul rnd n armonizarea cadrului legislativ local cu cel
al Europei (aquis-ul comunitar), urmnd ca ntr-un viitor nu prea ndeprtat s se
treac la msuri concrete. Baza legislativ a activitilor de protecie a mediului n
Romnia o constituie Legea 137/1995, denumit i Legea Proteciei Mediului
care, printre altele, definete o serie de termeni de baz n materie. Astfel, conform
Legii 137, cu modificrile ulterioare, se definesc:
- Impact asupra mediului - efecte asupra mediului ca urmare a
desfurrii unei activiti antropice;
- Impact semnificativ asupra mediului - efecte asupra mediului,
determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la
dimensiunea, amplasarea i caracteristicile proiectului sau referitoare la
3

caracteristicile anumitor planuri i programe, avndu-se n vedere calitatea

preconizat a factorilor de mediu.
Exemple de impact negativ asupra mediului (deteriorare) sunt:
Diminuarea diversitii biologice;
Modificarea negativ considerabil a productivitii ecosistemelor
naturale i antropizate;
Deteriorarea echilibrului ecologic;
Reducerea considerabil a calitii vieii oamenilor sau deteriorarea
structurilor antropizate, cauzat n principal de poluarea apelor, a
aerului i a solului;
Supraexploatarea resurselor naturale;
Gestionarea, folosirea sau planificarea teritorial necorespunztoare a
acestora.
Pentru constana exprimrii, Legea proteciei mediului definete i
termenii:
- poluare - introducerea direct sau indirect, ca rezultat al unei
activiti desfurate de om, de substane, de vibraii, de cldur i/sau de
zgomot n aer, n ap ori n sol, care pot aduce prejudicii sntii umane sau
calitii mediului, care pot duna bunurilor materiale ori pot cauza o
deteriorare sau o mpiedicare a utilizrii mediului n scop recreativ sau n alte
scopuri legitime;
- poluant - orice substan solid, lichid, gazoas sau sub form de
vapori ori de energie (radiaie electromagnetic, ionizant, termic, fonic sau
vibraii) care, introdus n mediu, modific echilibrul constituenilor acestuia i
al organismelor vii i aduce daune bunurilor materiale.
Conform legislaiei n vigoare, poluanii toxici sunt substane care
produc moartea, mutaii genetice, funcionri defectuoase fiziologice sau
deformri fizice ale organismelor vii sau ale urmailor acestora i, de
asemenea, care pot deveni nocive, dup concentrarea lor n lanul trofic sau n
combinaii cu alte substane; prezenta poluanilor toxici n ecosistem afecteaz
productivitatea biologica, biodiversitatea, respectiv integralitatea acestuia.

(II)

Clasificarea poluanilor i proveniena

acestora

Prim clasificare a poluanilor se poate face n funcie de mediul n care

acetia acioneaz. ntruct mediul ambiant este alctuit n principal din aer,
ap i sol se poate vorbi, n consecin, de poluani ai atmosferei, apei, i
solului.

Adoua clasificare a poluanilor se poate face funcie de starea lor fizic.

Astfel, poluanii pot fi solizi, lichizi i gazoi.

A treia clasificare se poate face dup natura poluanilor. Din acest punct
de vedere, poluani pot fi grupai n una din urmtoarele categorii: fizici,
chimici, biologici.

Alt clasificare se poate face n funcie de proveniena direct sau

indirect a poluanilor. Astfel, poluanii pot fi grupai n dou categorii:
pimari i secundari.

(III) Sursele de poluare-Surse naturale i

antropice
1.Surse naturale
Principalele Surse naturale de poluare sunt:
solul prin particulele sale spulberate de vnt, acesta putnd afecta astfel
celelalte componente ale mediului, aerul i apele de suprafa;
plantele i animalele ce elimin n aer, ap, sau sol diferite produse ale
metabolismului lor, sau chiar polen i semine;
procesul de acumulare al metalelor rezultate prin disoluia rocilor
primare, sau amestecul apelor dulci cu cele saline;
praful cosmic rezultat prin distrugerea meteoriilor n straturile superioare
ale atmosferei;
erupiile vulcanice ce pot fi surse importante de poluare chimic i mai
ales fizic pentru sol i ape, dar i pentru aer prin cantitile foarte mari
de gaze i particule solide evacuate n atmosfer.
n contrast cu acestea, sursele antropice sunt localizate n jurul marilor
aglomerri urbane, acestea fiind de obicei grupate pe platforme industriale.
Volumul mare al poluanilor emii de sursele antropice determin, de aceast
dat, o puternic concentrare a noxelor n zonele de influen, unde nivelul de
poluare i gravitatea acestui fenomen este cu mult mai mare dect cel
determinat de sursele naturale.

Apa n sistemul sol-plant-atmosfer.

2.Surse de poluare antropice

Poluarea antropica provine din diverse activitati umane desfasurate in
industrie, transporturi, agricultura, activitati menajere.

Industria
Industria polueaza absolut toate mediile (aer, apa, sol), provocand prejudicii
sanatatii oamenilor, vietuitoarelor, agriculturii, transporturilor, constructiilor,
culturii si chiar ei insasi.
S-au efectuat si se efectueaza numeroase studii referitoare la agentii
poluanti emisi de ramurile industriale, la efectele imediate si pe termen
indelungat ale poluarii, la efectele masurilor de diminuare a emisiilor poluante.
Studiile se realizeaza la nivel national, dar si prin cooperari internationale.
Tabelul l. prezinta cateva substante emise de ramurile industriale, la nivelul
anului 1990, pe glob. Cantitatile emise in aer sunt considerabile, uneori de zeci
7

de milioane de tone, ceea ce impune stricta reducere a lor pentru a asigura

dezvoltarea durabila a omenirii.
Tabelul l. Emisii de agenti poluanti industriali in anul 1990 (mil.t).

In afara emisiilor prezentate in tabelul 1, fiecare domeniu industrial inregistreaza in

plus si alte forme de poluare.

Industria polueaza prin emisii in atmosfera, in efluenti, prin depozitare de

materiale nocive pe sol, in subsol, contaminari biologice, radioactive, riscuri
atat in exploatere, cat si prin posibilitatea producerii unor accidente.

a) Industria extractiva polueaza mediul atat in faza de extractie, cat si

in fazele de preparare, respectiv la maruntire, clasare, concentrare, preparare
termica s.a.
Pe durata extractiilor in subteran sau la suprafata se elimina praf cu
continut de silicati, carbune, etc., vegetatia este distrusa pe mari suprafete, pot
aparea surpari, alunecari de teren. La incheierea excavatiilor se fac uneori
rambleieri, iar la suprafata se recoperteaza in ordinea inversa decopertarii, astfel
incat stratul de sol sa ajunga la deasupra (in cazul unei excavatii de scurta
durata). Uneori se aduce sol din alte zone, deci cheltuielile vor fi mari pentru
fertilizarea zonei.
Din operatiile de preparare rezulta halde de steril, ape poluate, praf.
Haldele scot teren din circuitul agricol, il contamineaza cu metale grele, praf de
carbune, ii schimba pH-ul, alcatuiesc elemente inestetice in decor. Ele constituie
un pericol si prin revarsarea lor peste terenuri, locuinte, datorita infiltrarii apelor
de precipitatii si tendintei de marire a ariei bazei. Apele poluate deversate in
cele naturale produc cresterea continutului in metale grele, praf de carbune,
8

diferite substante chimice anorganice si organice si trebuie tratate pentru

reducerea agentilor poluanti sub limitele admise de lege. Prafurile se
indeparteaza din hale prin ventilatie, sunt eliminate apoi in atmosfera, de unde
polueaza apa si solulul, sau sunt captate cu utilaje adecvate.

b) Industria de extractie si prelucrare a titeiului afecteaza mediul

prin hidrocarburile gazoase si lichide 'pierdute' in timpul extractiei, transportului
si depozitarii titeiului si produselor petroliere. Din procesele de prelucrare in
rafinarii rezulta produse inflamabile, cu grade diferite de toxicitate, unele
explozive, sau cancerigene, deci necesita conditii speciale, sigure la prelucrare,
transport si depozitare.
De exemplu, rezervoarele de mare capacitate de benzina se racesc vara cu
apa, se inconjoara cu valuri de pamant, sau cu un zid de beton pentru a micsora
imprastierea in caz de explozie, conducta de aductiune patrunde pana la fundul
rezervorului, pentru a nu se produce o incarcare electrostatica in timpul
umplerii, prin frecarea dintre stratul de lichid si lichidul care curge etc.
In petrochimie se utilizeaza produse petroliere inflamabile, uneori
explozive, gaze la presiuni mari si foarte mari (2000 atm), deci riscurile sunt
mari. Instalatiile se construiesc din materiale rezistente la coroziune, au
grosimea peretilor proiectata sa reziste la presiune, sunt automatizate si uneori
intreg procesul este condus de calculator.

c) Industria energetica polueaza termic, fonic, electromagnetic,

chimic si estetic mediul. Astazi energia electrica se obtine din sursele
conventionale prin arderea titeiului, carbunilor, gazelor naturale, din procese
nucleare si din apa. Procesele de combustie au o mare pondere, atat pentru
obtinerea energiei electrice, cat si a celei termice.
Termocentralele elimina cenusa, pulberi, gaze, aer cald si abur. Cenusa poate
reprezenta 40-50 % la lignit, carbune brun, turba, sau chiar peste 80 % in cazul
arderii sisturilor bituminoase. Din ardere rezulta gaze cu continut de CO2, oxizi
de sulf, de azot, compusi cu arsen, fluor. Energetica contribuie cu 57 % la
efectul de sera, deoarece emite 55 % din totalul CO2, 15 % din CH4, 6 % din
N2O, 7 % din CFC. Detine primul loc la emisiile de oxizi de sulf si de azot si
locul al doilea, dupa materialele de constructii, la emisiile de pulberi. Numai
termocentralele emit 60 % din SO2 total si 30 % din NOx total. Pulberile se

regasesc aruncate la 10-20 km distanta, iar oxizii de sulf si de carbon la peste

1000 km, fata de locul emisiei.
Hidrocentralele modifica peisajul, ecosistemele, varietatea si numarul de specii
(reduc numarul pestilor), calitatea apei (prin concentrarea in saruri), apa
nemaiputand fi utilizata pentru baut. Afecteaza agricultura prin infiltratiile de
apa, producand baltiri si apoi, dupa evaporarea apei, saraturarea solului.
Alteori prin asanarea zonelor mlastinoase, sau izolarea luncilor de fluvii
prin indiguiri s-a produs scaderea nivelului panzei freatice, curgerea apelor mai
rapida si cresterea puterii distructive a inundatiilor. La hidrocentralele mari,
lacurile de acumulare preiau volumul mare de apa in caz de viituri, evitand
astfel producerea inundatiilor.
Constructia unei hidrocentrale necesita eliberarea unei suprafete mari de
teren, defrisari masive, deplasarea populatiei spre alte zone. In zona, datorita
excesului de umiditate atmosferica se produc perturbatii climatice: scaderea
temperaturii medii, ceata. Lacul de acumulare creaza presiuni mari in straturi,
generatoare de cutremure.
Barajele sunt bariere in calea migratiei pestilor, cei mai afectati fiind
somonii si pastravii. De asemenea sunt bariere pentru circuitul natural al
sedimentelor, acestea depunandu-se in amonte de baraj, colmatand in timp lacul
de acumulare.
In lac creste temperatura apei, deci pot disparea unele specii de scoici,
pesti. Daca o specie dispare, intreg echilibrul ecologic este afectat, prin lantul
trofic. Scaderea productiei piscicole este si o consecinta a cresterii concentratiei
in saruri a apei, iar in unele situatii, a disparitiei unor zone inundabile de-a
lungul cursului apei, ca urmare a lucrarilor de asanare si indiguire. In aceste
zone inundate, unele specii de pesti isi depuneau icrele.
Alt efect al constructiilor hidrotehnice pe fluvii este posibilitatea
scufundarii (retragerii) unor delte, situatie semnalata pe Nil si Mississippi.
Apa acumulata in lacuri si legata prin canale de irigatii a fost uneori cauza
raspandirii unor boli, datorita dezvoltarii unor paraziti. Astfel, hidrocentrala de
la Assuan, de pe Nil a favorizat dezvoltarea unor viermi paraziti, care au migrat
prin sistemul de irigatii si au patruns in organismele vii, producand boala
denumita 'hematurie de Egipt', ce afecteaza aparatul urinar. Tot in Africa,
hidrocentrala de la Kariba, prin apa a contribuit la dezvoltarea unei muste, ce a
produs daune agriculturii in zonele invecinate.
10

Astazi, pe glob exista peste 3800 baraje mari si alte numeroase stavilare
mai mici, dintre care peste jumatate sunt in China.
Pentru reducerea impactului asupra mediului, hidrocentralele si alte
constructii de hidroameliorare prezentand totusi foarte multe avantaje, acestea
trebuie: intretinute permanent, supravegheata calitatea apei, refacute
ecosistemele prin repopulari cu specii de pesti, acolo unde este posibil refacute
sistemele de lunci inundabile si sa se administreze bazinele fluviale ca un
ecosistem. Efectele se vor materializa in special prin scaderea frecventei
inundatiilor catastrofale, restaurarea viatii acvatice si cresterea productiei
piscicole.
Centralele nuclearo-electrice polueaza mediul prin debitul mare de apa
necesar in sistemul de racire si prin continutul in radionuclizi al gazelor,
lichidelor si materialelor solide evacuate.
Apa calda provenita din sistemul de racire poate provoca poluarea termica
in zona de evacuare, deci o inmultire a algelor, disparitia unor specii.
Reintrodusa in circuit, apa va necesita un sistem mai eficient de indepartarea
plantelor. La CNE Cernavoda s-a calculat debitul apei de racire din circuitul
secundar, astfel incat apa sa se incalzeasca numai cu 3 grade, evitand poluarea
termica in zona.
Deseurile gazoase radioactive sunt alcatuite din aerul evacuat din incinta
cladirii reactorului si din eventualele gaze pierdute din sistemul primar de
racire, la reactoarele racite cu gaze (CO2, He).
Deseurile lichide radioactive contin apa din circuitul primar si ape
reziduale.
Deseurile solide radioactive sunt alcatuite atat din intreaga instalatie
(reactor nuclear, pompe, rezervoare, schimbatoare de caldura, conducte, etc,),
dar si din reziduurile procesului de fisiune nucleara, imbracamintea de protectie,
hartia utilizata, etc.
Toate aceste deseuri se trateaza inainte de evacuarea in mediu si se
depoziteaza in conditii de stricta siguranta, cu supraveghere permanenta.
Centralele eoliene ocupa o mare suprafata de teren.
Centralele solare blocheaza o suprafata mare de teren pentru captatoare, in
special.

11

Centralele geotermale aduc la suprafata H2S, NH3 (gaze neplacute, iar la

concentratii mai mari chiar toxice), apa salinizata. Constructia lor trebuie sa nu
produca in zona tasari de teren, iar in cazul utilizarii caldurii acumulate in roci,
sa nu produca eruptii vulcanice, sau cutremure .

d)Industria siderurgica polueaz atmosfera cu pulberi si gaze,

datorit impuritilor existente n materia prim (minereu de fier) i datorit
operaiilor tehnologice neermetice. Tehnologia din siderurgie prezint ntr-o faz
iniial dou operaii: concentrarea minereului n compui utili (aglomerarea) i
de concentrare n carbon a crbunilor (cocsificarea). In urma acestor procese
este elaborat fonta i oelul, care apoi n turntorii sunt transformate n diferite
produse. Poluarea cu pulberi se produce la ncrcarea i descrcarea benzilor
care transport minereul, ar cu gaze (SO3, CO2) n timpul expunerii la foc.
Sistemele de epurare rein pulberile, n timp ce gazele sunt evacuate n
atmosfer. Cocsificarea const n nclzirea (1000 oC) n absena aerului a
crbunilor n scopul eliminrii substanelor volatile i mbogirii n carbon.
Aceasta urmrete: mrirea puterii calorice prin creterea coninutului n carbon
(95%) i a rezistenelor mecanice, evitarea aprinderii explozive, la temperaturi
sczute, specific compuilor volatili din crbuni, apoi nclzirea este urmat de
ncrcarea n vagoane i rcirea cu ap. Pentru obinerea cocsului se folosete
huil cocsificabil, avnd un coninut mare de bitum natural i compui fuzibili,
care se topesc n timpul procesului de cocsificare - constituind, de fapt, liantul
ce aglutineaz praful de crbune. In procesul de elaborare a fontei, din minereul
de fier, cocs i fondant la 1500 oC, poluarea este mai mic, deoarece pulberile i
gazele rezultate trec prin caupere pentru recuperarea cldurii, n scopul
prenclzirii aerului mbogit n oxigen (la 1000C) ce se introduce n proces.
Pulberile rezultate dup filtrare sunt reintroduse n proces. n elaborarea
oelului, prin oxidarea impuritilor din fonta topit, se produce poluarea
atmosferei cu pulberi (fum rou), CO, SO3, compui ai fluorului, compui ai
arsenului, degajri de acrolein i fenoli etc.

e) Metalurgia Neferoasa elimina o serie de produsi toxici, ca de exemplu:

As, Cd, Cr, Pb, Hg, Ni, V, Mn, Ba, F, SO2, etc.
Polueaz prin sulfuri n urma tehnologiei aplicate pentru obinerea
metalului din minereu. Cele mai multe minereuri sunt supuse mai nti operaiei
de concentrare n componeni utili, prin ndeprtarea componenilor nefolositori
(sterilul). Separarea se realizeaz prin operaiuni mecanice, dup care urmeaz
tratarea minereului pulverizat, sub agitare continu, cu un curent de ap, cu un
ulei mai uor dect apa i un spumant, timp n care sterilul se depune. n cazul
zincului, mbogirea n minereu util se face prin procedee pirometalurgice
(prjire). In funcie de natura lor (oxizi, sulfuri) concentratul se supune fie unei
12

reduceri cu carbon (pentru oxizii de fier i staniu), fie unei prjiri oxidante
(pentru sulfurile de zinc, plumb, cupru), cu aer, cnd metalele sunt transformate
n oxizi, iar sulful n SO2. n etapele n care se folosete topirea din cadrul
proceselor tehnologice, vaporii de metale formeaz cu aerul un aerosol ce se
rspndete pn la mare distan. Unii dintre vapori au o toxicitate mare
(plumbul i mercurul). Dup procesul de rafinare, diferiii reductori adugai
reacioneaz cu impuritile. Dintre metalele neferoase cele mai toxice pentru
organismele vii sunt plumbul, mercurul i arsenul.
elimina o serie de produsi toxici, ca de exemplu: As, Cd, Cr, Pb, Hg, Ni, V, Mn,
Ba, F, SO2, etc.
Efectele negative ale acestor produsi asupra organismului uman sunt prezentate
in tabelul 4.
Tabelul 4. Efectele asupra sanatatii oamenilor provocate de

f) Industria chimica prelucreaz o gam larg de materii prime,

pornind de la minerale pn la produi de sintez: gaz metan, crbune, petrol,
gaze de sond, produse petroliere, gaz de sintez. Poluanii eliminai n aer i ap
sunt fie cei comuni tuturor industriilor (pulberi, S02, CO), fie poluani specifici,
deosebit de toxici i corozivi, pentru care se iau msuri de epurare obligatorii,
numai c acestea nu sunt ntotdeauna suficient de eficace.
Principalii poluani provin de la fabricile productoare de acizi, care
folosesc ca materie prim mineralele ce conin nemetalul din compoziia
acidului: sulf, clor, azot, fosfor, fluor. Acizii sunt utilizai aproape n toate
ramurile industriei i mai ales la obinerea ngrmintelor. De exemplu, acidul
clorhidric ca i cel sulfuric, chiar dac se obin prin metode diferite, produc
13

arsuri grave lucrtorilor ce-i manipuleaz n diferite scopuri, cum ar fi: obinerea
ngrmintelor, fabricarea mtsii artificiale, atelierele de ncrcare a
acumulatorilor (aerosolii de H2SO4), decaparea fontei, a oelului i a altor aliaje
(operaia are loc la cald, cu degajare de H2 care antreneaz i H2SO4), rafinarea
petrolului, obinerea alcoolului din alchene. Acidul sulfuric prezint mare
aviditate faa de ap, adic scoate din substanele organice (piele, plastic,
esturi) hidrogenul i oxigenul sub form de ap, n urma creia produsul se
mbogete n carbon (se carbonizeaz). De aceea, H2SO4 concentrat este
considerat cel mai vtmtor acid pentru masa vie, producnd arsuri deosebit de
grave. In procesul tehnologic de epurare, aerosolii ce conin H 2SO4 se filtreaz
prin filtre din fibre metalice i apoi se barboteaz prin soluii alcaline.
Acidul azotic polueaz atmosfera cu NO, NO 2 i cu HNO3 sub form de
aerosoli. Acetia odat evacuai n atmosfer, dau o culoare rocat gazelor,
numit coad de vulpe", specific fabricilor de HNOx. Poluanii rezultai pot fi
reinui prin epurri cu ap, soluii alcaline de bicarbonat de amoniu, amoniac,
nitrit i nitrat de calciu, hidroxid de sodiu, neavnd un randament generalizabil.
Acidul fosforic se fabric industrial din apatit cu un acid tare (H 2SO4,
HCl, HNO3) sau prin dizolvarea n ap a P2O3 obinut din arderea fosforului. In
principal acesta este utilizat la fabricarea ngrmintelor chimice, timp n care
sunt pui n libertate HF, F 2 datorit impuritilor prezente n materia prim i
aerosoli de H3PO4.
Acidul fluorhidric polueaz atmosfera sub form de HF i H2SiF6 chiar
dac acest amestec de gaze este barbotat prin soluii alcaline.
Acidul sulfuric provine din rafinarea i cracarea petrolului brut, ce are n
compoziie sulf, chimizarea crbunilor cu mult sulf, fabricarea cauciucului i a
ebonitei, fabricarea unor uleiuri minerale, fabricarea fibrei de viscoz, rezultatul
aciunii acestuia manifestndu-se prin iritaii asupra mucoaselor i dereglri ale
sistemului nervos.
Clorul rezult din electroliza clorurii de sodiu prin diferite procedee: cu
diafragm i cu catod de mercur, utilizndu-se la fabricarea a numeroi compui,
ei nii poluani (pesticide, HCl). Este utilizat i ca dezinfectant, decolorant i
reactiv n: sterilizarea apei potabile i n industriile: textil, celulozei i hrtiei,
farmaceutic. Cea mai vtmtoare poluare este produs de clor gazos, n timpul
avariilor. Gazele reziduale ce conin clor sunt epurate la trecerea prin scrubere,
cu soluie alcalin sau cu CCl4.
14

Principalele ngrmintele chimice, fosfatice i azotoase folosesc ca

materie prim acizii: sulfuric, fosforic, azotic i srurile - fosfai i azotai.
Poluarea produs este cea corespunztoare materiilor prime care au fost
prezentate anterior.

g) Industria materialelor de constructii Pentru producerea

materialelor de construcii se folosesc cantiti mari de roci naturale, concasate,
mcinate i arse la diferite temperaturi. n cursul acestor procese se produce o
cantitate mare de pulbere, de obicei netoxic. Industria cimentului reprezint
ramura cea mai poluant. Cimentul este obinut din calcar i argil arse la 1500
C. Materialul obinut se numete clincher de ciment, care se macin cu 3-5%
ghips i eventual cu o serie de materiale refolosibile (zgur, cenu, calcar). De-a
lungul procesului tehnologic sunt emise n atmosfer mari cantiti de pulberi, cu
toate c fluxul tehnologic presupune i epurarea efectuat de electrofiltre. n acest
sens sunt aplicate dou procese tehnologice: procedeul uscat, n care materiile
prime sunt deshidratate n usctoare i mcinate n mori, i procedeul umed unde
materiile prime sunt amestecate cu ap i mcinate, pe cale umed, dup care
pasta este trecut n cuptoare rotative. Din punct de vedere al polurii, n
procedeul uscat cantitatea de pulberi emise este cu 25-50% mai mare fa de cea
din procedeul umed. Dup cum am amintit, epurarea pulberilor se face cu
electrofiltre, totui, 0,3-0,5% din materia prim este eliminat n atmosfer, fa
de 10% n lipsa instalaiilor de filtrare. Procentul de pierderi este mic, dar raportat
la peste jumtate de miliard de tone pe an, ct reprezint producia mondial,
cantitatea devine considerabil. Pulberile separate n electrofiltre sunt reintroduse
n ciclul de producie.
Un alt poluant rezultat din industria materialelor de construcii l reprezint
oxidul de magneziu (magnezitul) care se obine prin arderea carbonatului de
magneziu la 1600 C. Este utilizat n compoziia materialelor refractare, datorit
temperaturii lui mari de topire.
Ali poluani rezult n urma obinerii ipsosului, varului, ceramicii i
sticlei, atmosfera fiind poluat tot cu pulberi bogate n silicai i sulfai de
aluminiu. Atmosfera mai poate fi poluat cu funingine i hidrocarburi rezultate n
urma utilizrii bitumurilor pentru hidroizolaii i mbrcminile rutiere. Azbestul
utilizat n construcii sub form de fibre, datorit rezistenei lui mari la
temperaturi, este eliberat n atmosfer de fabricile ce produc azbest i azbociment.
15

h)Industria lemnului, hrtiei i celulozei. Celuloza se obine din

lemn, stuf i paie, prin dou procedee: bisulfitic i sulfat. n timpul proceselor
tehnologice, sunt evacuate n mediu pulberi de lemn, care sunt reinute n
cicloane umede i filtre. In timpul macerrii se pot degaja ns mercaptani, H2S i
sulfuri urt mirositoare, ncercarea de epurare a acestora avnd o eficacitate
parial.

i)Industria alimentar polueaz cu pulberi rezultate din mcinarea

cerealelor, obinerea laptelui pulverizat, precum i cu gaze urt mirositoare
rezultate din fermentaiile produselor de provenien animal (pete, carne) i
vegetal. Gazele toxice i urt mirositoare pot fi: mono, di, trimetilamin,
putrescein, acrolein, cadaverin, indol, scatol, NH 3, H2S, mercaptan etc. Pentru
evitarea polurii se recomand folosirea de tehnologii ermetice, iar n cazul n
care au loc astfel de scpri, se pot aplica diverse metode de distrugere a
compuilor (ex. trecerea lor prin soluie de KmnO 4 1% sau prin ap de clor).
j)Industria pielriei cuprinde tbcriile, ntreprinderile de tratare
aparului, pufului, unghiilor i coarnelor.

k)Industria zootehnic ridic probleme privind contaminarea

mediului cu deeuri animaliere, care n urma fermentaiei degaj mirosuri ce se
rspndesc la mai muli kilometri. Acest tip de poluare poate fi combtut prin
utilizarea de soluii oxidante (KMn04, C12, 02 etc.) prin folosirea blegarului ca
ngrmnt, cu excepia celui de porci, prin introducerea lor n bataluri nchise

Bibliografie & Webografie

16

1. Gavrilesecu Elena, Surse de poluare ;I agenI poluanI ai mediului, Ed.

Sitech Craiova, 2007

1.http://www.eea.europa.eu
2.https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare

17